DescrieEa CIp a Bibliot€Eii Naticnalc a Rom&ieiPRATCHET, TERRY

Eric / T6ry Enlrhert !id: Bogd$ Mihrjtes.u. _ Bucure$i:RAO Inr€rn tionnlPublishin8 Companx 2008ISBN 97&973-103-842- t

l. Mihnilescu, Bog&n (r"ad.)

821.lll-31=t351

RAO Intemationa! publishingCompanyGruput Editorial RAO

Str. Turda m. I l7_119, Bucuegi, Rom6niaw\*,w.raobook5.co4,|

www.rao.rc

TERRY PR{CHETFoust

4!jc'Terry & Lii ltarche[ 1990

Prima edilie a fost publicalt de \Ictor Collancz Ltd, LondraToale drcptulile rezervate.

Traducere din limba engleziBoGDAN MIH,AILESCU

@ RAO Intemationdl publishing Company, 2008pentu versiunea in limba romaDe

martie 2009

ISBN 978-973-103_842_l

Albinele Mortii sunt mari Si negre, zumzdie gros 9itmbru, igi tin mierea in faguri de ceari albi ca luma-ntrrile din altar. Mierea este neagrd ca noaptea, groase

ca picatul gi dulce ca melasa.Este bine cunoscut faptul c[ opt culori alcdtuiesc

dhrl. Dar existd, de asemenea, opt culori de negru, pen-tu cei care 1e pot vedea, iar shrpii Morfii se afld in iarbamgre din livada neagrd de sub coroanele strivechi,ryru inmugurite ale copacilor care, in cele din urm6,vm produce mere care,.. se spunem... nu vor fi rogii.

Iarba era scurtl acum. Coasa care fdcuse aceastlmunci se sprijinea de trunchiul noduros al unui pdr.Acum Moarte igi inspecta .albinele, ridiidnd ugurelfrgurii cu degetele lui scheletice.

CAteva albine zumzdiau pe lingd el. Ca toli apicul-torii, Moarte purta o plas6. Nu cI ar fi avut ceva carese fie intepat, dar uneori cAte o albind li pltrundea incraniu, bdzAia induntru gi ii dldea o durere de cap.

in timp ce linea un fagure in lumina cenugie amicutei lui lumi dintre realitEli, avu loc un fior din-tre oele mai slabe. Un zumzet se ridici din stup, ofrunzl pluti la p[mdnt. O pald de vAnt bdtu pentruo clip[ prin livad[, iar acesta era cel mai neobignuit

6 T*nny Purcserrlucru, cdci aerul de pe teramul Mortii este intotdeaunacald $i nemi$cat.

Lui Moarte i se pdru ci aude, foarte scurt, sunetulunor picioare care fugeau gi un glas rostind: Ianai6a-Ianaibalanaiba, o sd mor o sd mor o sd MOR!

Moarte este aproape cea mai bitranl fiin{e dinunivers, cu obiceiuri $i moduri de gAndire pe care unmuritor nici nu poate incepe s[ le in{eleag[, dar pentruc6 este qi un bun apicultor, puse atent fagurele inapoi insuportul lui gi capacul pe stup inainte de a reacliona.

Merse prin gridina neagrl inapoi la cdsula lui,igi scoase plasa, goni grijuliu cdteva albine care serAtlciserE in addncurile craniului s5u $i se retrase inbiroul lui.

Cind se agezi la masi, o alti pale de vant batu,zinginind clepsidrele de pe rafturi gi fEcind mareleceas cu pendul de pe hol sd se opreascd foarte scurtdin munca lui interminabil[ de a tlia timpul in pir{iugor de manevrat.

Moarre oftd gi igi concentrd privirea.Nu existi loc in care Moarte si nu meargi, indife-

rent cdt de indepdrtat sau de periculos. De fapt, cu catmai periculos este, cu atat mai probabil este ca el sdfie acolo deja.

Acum se uita prin cefurile timpului qi ale spaliului.

- AH, zise el. EL E.

Era o dupd-amiazd fierbinte de vari tdrzie inAnlih-Morpork, in mod normal cel mai prosper, maiagitat 9i, mai presus de toate, cel mai aglomerat oragde pe Disc. Acum, suli{ele soarelui ob}inuserd ceeace nenum[ra1i invadatori, citeva rdzboaie civile

lrl,rasf €ric 7

gi legea stlrii excep{ionale nu reugiserl niciodatl'

Linistiseri oragul.""'A;i''tii;;"" gifiind in umbra arz[toare RdulAnkh, care nu a fost niciodatl ceea ce

ai putea numl

,"-ant"l.,o., se scurgea intre malurile sale ca 9i cum

;iJ;;i-"; fi secatlpiritul' strazile emu soale' fier-binJi ca un cuPtor'-"'bti.-ii

"t cuceriserd niciodati Ankh-Morpork'

sit;",'i";;i", i n""sere, destul de des chiar; oragul ii

;.il;;;;r"t"l" deschise pe invadatorii barbari largi la

crnea. dar, cumva' atacatorii uluili descopereau.intot-

deuina, dupa cdteva zile' ca nu mai erau proprletarll

' r.""riir"..li ti' in cdteva luni' erau doar o altl minori-tut.

"u ptopriit" insemne $i magazine alimentare' ^--

iora ur94u asediase oraEul 9i cucerise zidurile' Se

intindea ca un v[l peste strezile tremuretoare' sub

i"t"" l.-t"a",u a soarelui' asasinii erau prea.obo-siti ;;;"" ucide ii facea pe holi sd fie cinstiti' Infortireap napaditd de iederd a Universitdlii

Nevdzute'

p.i*lplf"f ctlegiu de vrijitorie' locatarii moldiau cu'oata.iit" asculite trase peste fete' Chiar Si.mugtele

albastre erau prea epuizate pentru a se mal. lovl oe

geamuri. Oragul dormita' a$teptand apusul $l lzbavl-

ie" scurta, fierbinte. catifelate a noplii'.--pou. fiiUfior"carul igi pistra sdngele rece' De ase-

menea, se legina 9i stetea degeaba'

Aceasta deoarece montase cateva fianghtl $l lnele

in r-*ui ai*t" beciurile bibliotecii Universitiliiil;;; - ce1 in care lineau c6rlile' hm' eroticer'

;;;;;;" Nimic ciudat Este diferenla dintre a folosi o

pand li a folosi o gaina'

8 TpRRY PRITcHETT

in cazan" cu fulgi de gheafd. $i se legina visltor invaporii recoro$i de deasupra lor.

Toate cdrtile de magie au o viafd proprie. Uneledintre cele cu adevdrat pline de energie nu pot fi doarlegate in lanfuri de rafturi; trebuie se li se bati coper-tele in cuie sau sl fie tinute intre pldci de o!el. Sau, incazul volumelor despre magia sexului tantric pentrucunoscltorii seriogi, tinute in ap[ foarte rece pentrua le impiedica si izbucneasci in fliciri qi si igi arddcopertele mult prea simple.

Bibliotecarul se legina ugurel inainte qi inapoi dea-supra cazanelor clocotinde, mollind linigtit.

Apoi pagii apiruri din senin, traversarl podeauain goane, cu un zgomot care zgdria suprafala brutda sufletului qi displruri prin perete. Se auzi un liptrtslab, indeplrtat, care suni ca:' Pezeipezeipezei, ASTAe, o sd MOR.

Bibliotecarul se trezi, mdna ii alunecl 9i cizupleoscdind in cele cdteva degete de aptr care stiteauinlre Bucuria sexului tantric cu ilustralii pentru eleviiavansali de O Doamni gi combustia spontand.

$i ar fi fost de rdu pentru el dacE Bibliotecarul ar fifost o fiinti umani. Din fericire, in acest moment eraun urangutan. Cu atdt de multi magie brutl mustindprin Bibliotectr, ar fi de mirare dac6 uneori nu ar avealoc Ai accidente, iar unul deosebit de impresionant iltransformase intr-o primat6. Nu multe persoane augansa de a pirdsi rasa umani inci din timpul vietii, iarel se impotrivise din resputeri tuturor eforturilor dea-l readuce la forma initiali. Cum era singurul biblio-tecar din univers capabil si apuce cirfile cu picioarele,Universitatea nu insistase.

tttasf €rlc e

Acest lucru insemna $i c[ ideea lui despre o com-

d;;t"t"t plecut6. areta acum ca un sac de unt'

ncat printr-un vraf de anvelope vechi' 9i astfel avu

il"""i"u scape doar cu arsuri u$oare' o durere deJi si niSte sentimente cam echivoce fa{i de castra-ili,'.*" f l trecura pane la ora ceaiului''-'in iiuii*".u de deasupra' grimoarele sci4dira 9i-E ilsffi ;.c, t:.d:-lT['"]1, J'[t;:,*Tl$:jinvizibil trecu drePt Prtn ra:l" t*i a"g*ua, iisperu chiar 9i mai mult" '

TreDtat, Ankh-Morpork se trezea 9il "d-*lii:' C.*il"ititil fi ilpdnd din toti rarunchii trecea prrn;;;;;;. . orajutui, lasnni in urmd o dirl de dis-

"tg'J.'oti""at " du""u' lucrurile se schimbau'

"*;';;;;;"re din strada Meqtegugarilor Iscusili

"-irJ puqi traversind in fusi oodeaua dormltorulul

iiti"i,ii,lia" *istal '" t'aniormuse intr-o micd sferl

din sticll cu o cesula tnauntru' plus fulgi de zdpadl'

-^"inir-un co4 tacut al tavemei Toba Reparatd'

unde ero-

*.r.'ii."."" zgripluroaica Vopsitl cu.Henna- Schar-.. .*ii.iit S oiome' Vrajitoarea Noplii' se adunaserai"*"ii,.,itr.::"::::T"#i:,:h1i;ilX',ll''"""bduturile se translormara lr*

- i, t.a:it"tii de la Universitate' spuse barmanul'

inro"uinJ ii,t. puharele' N-ar trebui sd fie permis'

Miezul noPlii cizu de ne ceas'

ii"titiiti*iliului Vrajiroriei se frecarl la ochigi se zgdirtr adormiti unii la allii' $i lor

ll se parea ca

ir-ur,rl"uui sd fie permis' mai ales c6 nu ei erau cet

care o Permiteau'

tO T"rny pnarcnrrrin cele din urm[, Ezrolith Churn, igi inghiti un cds_

cat, se ridicd incapul oaselor pe scaun qi incerca sd pardcorespurvitor de magistral. $tia ci nu avea cu adeviratstolZ de arhicancelar. Nu iqi dorise postul. au.u noua_zeci gi opt de ani gi atinsese aceasti vdrsti importantdavdnd grljd s6 nu reprezinte ni"i o u..nin1ur. ,uu p.o_b1"11 nint* nimeni. Sperase sa iqi pet.euce amuigrtvie{ii incheindu-gi tratatul in gapte volu ^ a""pr" Ui"t"aspecte pulin cunoscute ale ritualurilor de aducere adoil .\nne, care, in opinia sa, era un subiect ideal pentrustudiul academig deoarece ritualurif" runqionuu do* inKu, iar acest continent alunecase in o""un

"u "at"uu rnii

de ani in urmir. problema era ci in ultimii ani duratade vialda arhicancelarilor pdrea sd fie cam redusd, iar

11!1ia^nysca a rururor vrdirorito, p.n,.u u""ripo.,

c€dase in Fala unei politeli curioase. pline de modes_1te. Intr-o dimineali, cobordse gi descoperise cd toatilumea ii spunea ,,domnule.,. Durase ziL hr."g, diaflase de ce.

il durea capul. I se pdrea ci iqi depdgise ora de cul_care cu cdteva siptimdni. Dar trebuia si spuni ceva.

- Domnilor. .. incepu el.- Oook.- Scuze, gi mai. . .- Oook.- Adicd primate. firegre.. .- Oook.

1!,1..11*1*.i ae ani sa se scufunde. Locuitorii si-au pelre_cut mult timp belacindu_se. A 16mas tn tstorle drept cea thaiJenantZt catastrof5 continentali din multivers.

j*+:Sf €ric I iArhicancelarul deschise gi inchise gura in tecere

o sreme, incercind s[ igi schimbe cursul gdndurilor'

Bibliotecarul era, din oficiu, un membru al consiliului

universitar. Nimeni nu reugise s[ gdseasc[ o teguldprivind respingerea urangutanilor, deqi, pe ascuns,

cautaser[ foarte tare una.

- Este un caz de bdntuire, se aventuri el' Un fel defantomd, poate. O treabl de rezolvat cu un clopot, o

carte gi o lumdnare.

Trezorierul oft6.

' - Am incercat asta, domnule arhicancelar'Arhicancelarul se intinse spre el.

- Ha? spuse el.- Am zrs c[ am incercat asta, domnule arhicance-

lar, repetd trezorierul cu putere, indrbptindu-gi glasul

spre urechea bitrdnului. Dupd cin[, mai line1i minte?

Am folosit Numele furnicilor a itiHumptemper qi am

sunat din Old Tom'.

- Chiar aga. A mers, nu?- Nz, domnule arhicancelar'

- Ha?- Oricum, n-am mai avut probleme cu fantomele

pinl acum, zise preparatorul principal' Vrdjitorii nubintuie clidirile.

Arhicancelarul bdjbiie dup6 o firAml de linigte'

- Poate ca e ceva firesc, spuse el. Probabil vuietulunui izvor subteran. Migclri ale pdmdntului, poate'

I Old Tom era singurul $i crdpatul clopot de bronz dinclopotnita Universitdtii. Limba ii cazuse la Pulin timp dupf, cefusese turnat, dar el ince batea nilte taceri nemaipomenit deriisunetoare la fiecare ord.

12 Trrny pretcsrrr

! c_eva in canalizare. poate sI scoati ni$te sunete tareciudate, sd gti1i, dacd vdntul bate din direcfia p"r.i-rrra.Se l6si pe spate gi z6mbi.Restul consiliului avu un schimb de priviri.- Canalizarca nu scoate

caresegrdbesc,o.,n"r,""*i.*"'#li""r? j:"Ti,'"",lrTtrezorierul.

- Doar daci a ldsat cineva un robinet deschis, zisepreparatorul principal.

- Trezorierul se incrunti la el. Era in cad[ atuncicdnd.chestia invizibild care fipa go"i.. pri;;;;;;;Iui. Nu era o experienld pe care dorea si o r.p.*."-'-

Arhicancelarul ii fEcu un semn din cap.- S-a stabilit, deci, spuse el qi adormi.

. Trezorierul il privi in tdcere. Apoi ii scoase bitre_

nului piliria gi i-o vdri ugurel sub cap.- Ei? zise el obosit. Are cineva vreo propunere?Bibliotecarul ridicd mina.- Oook, spuse el.

. ,. -. Da, bravo, bun bdiat, zise trezorierul cu voioqie.

Altcineva?

.. U. rangutanul se uiti urdt la el in timp ce restul vrd_jitorilor scuturau din cap.. - Este un fior in textura realitdfii, spuse preparato_rul principal. Asta e.- $i ce ar trebui si facem in aceastA privinfA?- Habar n_am. Doar dacd nu incercim vechiul. ..- Oh, nu, zise trezorierul. N_o .prn". i. .ogtE mult prea periculos.. .Vorbele ii fur6 intrerupte de un {ipit care incepu incapitul opus al camerei qi se undui pe masa, i;G;;;

tAt:Sf €rlc 13s€tul multor picioare ce fugeau. Vrijitorii se ferirdim-o invdlmdqeal5 de scaune rdsturnate'

Fllc[rile lumdn6rilor se alungiri in limbi sub{iride lumini octarin inainte de a se stinge.

Apoi se fZcu t[cere, de acel fel special de care aiparte dupd un zgomot foarte nepllcut.

Iar trezorierul spuse:

- in regull. MA dau bdtut. Yom incerca Ritualulhri AshkEnte.

Este cel mai serios ritual pe care opt vr[jitori il potindeplini. il invoci pe Moarte, care, firefte, Stie tot cese petrece oriunde.

$i, desigur, este f:cut ferd tragere de inimd, cicir-rdjitorii principali sunt de obicei foarte bitrdni qiar prefera si nu facl nimic care sd atrage atenlia lui\loarte asupra lor.

Avu loc la miezul noptii, in Sala Mare a Universi-6lii, intr-o harababurd de timAie, sfegnice, inscripliirunice qi cercuri magice dintre care nici unul nu eran€apIrat necesar, dar care ii fZceau pe vrdjitori si sesimtd mai bine. Magia pAlpAi, incantaliile furi incan-rate, invocaliile fur[ cu precizie invocate.

Vrdjitorii se uitarl fix in octograma magic6, daraceasta rimase goal5. Dupi o vreme, siluetele in robealezate in cerc incepur[ sI morm[ie.

- Cred ci am fAcut ceva gre$it.- Oook.- Poate c[ El nu e acasi.- Sau e ocupat. . .