metafora%„templul%lui%dumnezeu”%și implicațiile%ei%pentru...

Metafora%„Templul%lui%Dumnezeu”%șiimplicațiile%ei%pentru%conducerea%bisericii

The%metaphor%„Temple%of%God”%and%itsImplications%upon%Church%Leadership

Lector Dr. Timotei RUSUBaptist Theological Institute of Bucharest, Romania

[email protected]

AbstractChurch leadership is critical for the mission of Christ’s church in

the world. God is not silent about this subject. Besides the explicit teachA

ing about the leadership of the church, the Holy Scripture contains many

metaphors about the church that communicate valuable information

about the life and the leadership of the church. In this article we study

the metaphor “Temple of God” and discover the richness of teaching

aboutDchurchDmembershipDandDchurchDleadershipDasDwell.

Keywords: Leadership, Temple, Vision, Community, Church.

mailto:[email protected]

Biserica lui Hristos este taina ținută ascunsă de veacuri, dar deA

scoperită la vremea ei, prin lucrarea Domnului Isus și a apostolilor. Ea

este scopul lui Dumnezeu la care a lucrat înainte de întemeierea lumii.

Despre această minune a lui Dumnezeu se vorbește atât în mod direct,

cât și în imagini. Rolul imaginilor este să captiveze cititorul Scripturii și

să transmită o bogăție de informații și de stări corelate cu experiențe bibA

lice anterioare. În această lucrare vom studia metafora „Templul lui

Dumnezeu” și vom urmări în special care sunt implicațiile ei cu privire

laDcârmuireaDbisericii.

Colin Brown definește metafora, în special metafora biblică drept

„o expresie figurativă în care numele, sau termenul descriptiv, este apliA

cat unui obiect căruia nu i se aplică în mod literal sau normal. Adesea

implică transferul de la concret la abstract. […] Metafora așează imagA

inea nu după realitate, ca în cazul vorbirii figurative, ci în locul realității.

Cineva trebuie să cunoască dinainte realitatea din spatele metaforei, altA

fel rămâne neinteligibilă.”1 Această definiție obligă cercetătorul Scripturii

să își ia toate măsurile de precauție în ce privește o posibilă înțelegere

greșită a metaforelor. În același timp explică și ușurința cu care sAau făA

cut greșeli teologice semnificative cu acoperire în metaforele despre BisA

erică. O metaforă are mai multe elemente, care pot fi înțelese corect sau

1. Colin Brown, Ed, The New International Dictionary of New Testament Theology(GrandDRapids,DMichigan:DZondervanDPublishingDHouse,Dvol.2,D1971),D746.D

RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

70

răstălmăcite. Unele sunt mai degrabă induse decât prezente. Metaforele

trebuie înțelese ca fiind prezentate cu un scop precis întrAo situație dată.

De aceea înțelegerea lor depinde de contextul și scopul cu care au fost

spuse. Ele nu sunt alegorii în care fiecare element să aibă un sens, ci

imaginiDpurtătoareDdeDînvățăturăDcontextualizată.DD

Faptul că Dumnezeu a lăsat să fie o multitudine de metafore ale

bisericii ne transmite un mesaj clar: nici o metaforă singură, izolată, nu

cuprinde toată învățătura despre biserică. Mark Dever explică: „Bogăția

descrierilor despre biserică ne învață că nici o imagine nu poate

cuprindeDtoateDaspecteleDbisericii.”2

Fiecare metaforă își are limitările ei și pericolele care decurg din

neînțelegerea acestor limitări. Atât liderii cât și membrii bisericilor pot

folosi elemente din aceste metafore pentru a justifica aproape orice idee

sau comportament.3 Acest lucru devine devastator, dacă slujitorii bisA

ericii, cei care au responsabilitatea păstoririi turmei lui Hristos, aborA

2. Mark Dever, The Church: The Gospel made Visible, (Nashville, Tennessee: B&HPublishingDGroup,D2012),D10.3. Când am auzit că fata adolescentă a unui credincios din biserică a plecat deacasă, am vizitat familia respectivă. Am fost realmente surprins când tatăl feteimAa mustrat că nu sunt „păstorul cel bun” care lasă pe cele 99 oi pe izlaz șimerge să caute oaia rătăcită. În momentul în care am întrebat dacă nu ar fi fostresponsabilitatea tatălui să își caute fata, acesta a răspuns fără să clipească:„tatăl fiului risipitor nu a mers după el ci lAa așteptat acasă”. Ambele citate erauadevărate,DdarDaplicareaDlorDaDfostDtotalDînDafaraDcontextului.D


71

dează greșit acest domeniu important. Una este ca cineva să aibă o

părere greșită despre potop, și cu totul alta să aibă o părere greșită

despreDcârmuireaDbisericii.

Leith Anderson, încercând să combată miturile existente cu

privire la cârmuire, explică slujirea conducerii ca fiind complexă, adică:

“cu multe variabile”.4 Dacă cineva dorește să definească cârmuirea bisA

ericii luând doar un element în calcul, va greși cu siguranță. E. Eliston

afirmă că sunt cel puțin trei elemente care trebuie luate în calcul când

este vorba de un lider: “liderul, cei care îl urmează și contextul.”5 Toate

acestea au, la rândul lor, mai multe variabile. Este deci o suprapunere de

elemente complexe. Tocmai de aceea există mai multe metafore, și ScripA

tura în întregul ei, studiată corect, protejează orice persoană sinceră de

greșeliDmari.

Biblia oferă un “bogat caleidoscop de imagini despre biserică,

compus din aproximativ o sută de metafore și denumiri.”6 George Eldon

4. Leith Anderson, Leadership That Works (Minneapolis, Minnesota: BethanyHouseDPublishers,D1999),D53.5. E.J. Elliston, “Leadership Development,” Theology News and Notes[Pasadena: Fuller Theological Seminary] (June 1989): XXVI:2,4., în LeithAnderson, Leadership That Works (Minneapolis, Minnesota: Bethany HousePublishers,D1999),D44.6. Leland Ryken, James C. Wilhoit, Tremper Longman III, Dictionary of BiblicalImageryD(DownersDGrove,DIllinois:DInterVarsityDPress,D1982),D147.


72

Ladd ia în considerare cinci metafore ale bisericii7: Poporul lui Dumnezeu,

Israel, Părtășia Sfinților, Templul lui Dumnezeu și Trupul lui Hristos, pe care

o consideră cea mai importantă. Douglas & Tenney prezintă doar trei ca

fiind simboluri ale bisericii: “templu, mireasă, sau trup”.8 Grenz și ErickA

son prezintă numai trei metafore, care sunt în relație cu fiecare persoană

din trinitate: Poporul lui Dumnezeu, Trupul lui Hristos și Templul Duhului

Sfânt.9:

Bisericile tradiționale, în special Biserica Ortodoxă, pune un acA

cent deosebit pe metaforele Israelul lui Dumnezeu și Trupul lui Hristos,

pentru că reprezintă un sprijin în ce privește teologia specifică bisericilor

respective. De asemenea sunt înțelese și interpretate mai mult dogmatic,

iar partea practică este efectiv omisă. Din aceleași considerente,

metaforelor ca Părtășia Sfinților, Templul lui Dumnezeu sau Mireasa lui

Hristos,:liDseDacordăDdeDunDspațiuDrestrâns,DfiindDadeseaDdoarDenunțate.

7. George Eldon Ladd, A Theology of the New Testament (Grand Rapids,Michigan: William B. Eerdmans Publishing Company, Second Edition, 1994),582A594.8. J. D. Douglas, Merrill C. Tenney, The New International Dictionary of the Bible(GrandDRapids,DMichigan:DZondervanDPublishingDHouse,D1987),D219.9. Stanley J. Grenz, Theology for the Community of God (Grand Rapids,Michigan: Eerdmans Publishing Company, 1994), 466A9. Millard J. Erickson,Christian Theology (Grand Rapids, Michigan: Baker Books, Second Edition, 1998),1044A1051.


73

Un alt mod de a prezenta metaforele este cel cronologic. Astfel

avem metafore care ancorează credinciosul în trecut: Templul lui DumS

nezeu și Israelul lui Dumnezeu, cele care arată identitatea prezentă: Turma

lui Dumnezeu și Trupul lui Hristos și metafora care arată spre viitor:

Mireasa lui Hristos. Prima dintre acestea reprezintă subiectul acestui

articol.

Prezentarea%MetaforeiMetafora Templul lui Dumnezeu apare în special în scrierile aposA

tolului Pavel. La o privire superficială, cititorul Bibliei poate fi surprins

de faptul că această metaforă poartă și alte denumiri. Ea apare și ca fiind

clădireaDluiDDumnezeu,DlăcașDalDluiDDumnezeuDsauDcasaDluiDDumnezeu.D

Așa dar, voi nu mai sunteți nici străini, nici oaspeți ai casei cisunteți împreună cetățeni cu sfinții, oameni din casa luiDumnezeu, fiind zidiți pe temelia apostolilor și proorocilor,piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos. În El, toatăclădirea, bine închegată, crește ca să fie un Templu sfânt înDomnul. Și prin El și voi sunteți zidiți împreună, ca să fiți unlăcașDalDluiDDumnezeu,DprinDDuhul.10D(subliniereaDautorului)D

Templul lui Dumnezeu este o metaforă a continuității pentru că

preia terminologia Vechiului Testament și o împlinește în mod logic.

“Templul din Ierusalim era unul din simbolurile principale ale credinței

10. EfeseniD2:19A21


74

și a sistemului Iudaic…”11Dacă în vechime oamenii mergeau la Templu

pentru închinare, “biserica lui Hristos nu se închină la templu, ci a deS

venit templu. Dumnezeu trăiește cu și în poporul Lui, nu în clădiri ci în

comunități de oameni (1Corinteni3:16A17; 2Corinteni6:16A18; EfeA

seni2:20A21).”12Sunt trei moduri în care este aplicată această metaforă:

individual,DcomunitarDșiDescatologic.

Credinciosul%J%TempluÎnțelesul personal al ideii de Templu apare la Apostolul Pavel în

contextul vieții sfinte. Preoții din Vechiul Testament aveau un standard

mai înalt de sfințenie, în special când intrau în prezența lui Dumnezeu.

“În noul legământ toți credincioșii au devenit preoți (1Petru2:9; ApocA

alipsa1:6; 5:10; 20:6), aducând în actualitate modelul neîmplinit al vechiA

ului legământ (Exod19:6).”13Relația noutestamentală a credinciosului cu

Dumnezeu este mult mai profundă decât în Vechiul Testament. Acolo

Dumnezeu era prezent cu, sau între ei, “acum locuiește în ei.”14AposA

tolul Pavel întreabă foarte clar: “Nu știți că trupul vostru este Templul

11.Gerald F. Hawthorne, Ralph P. Martin, Ed. Dictionary of Paul and His Le#ers

(DownersDGrove,DIllinois:DInterVarsityDPress,D1993),D923.

12.Ryken,DWilhoit,DTremper,DDictionary,D148.

13.Ryken,DWilhoit,DLongmanDIII,DDictionary,D147.

14.Hawthorne,DMartin,DEd.DDictionary,D127.


75

Duhului Sfânt, care locuiește în voi, și pe care lAați primit de la DumA

nezeu? Și că voi nu sunteți ai voștri?”15 Credinciosul este proprietatea și

locuințaDluiDDumnezeu.DD

Comunitatea%–%TempluDuhul Sfânt se află nu numai în credincios ci și în adunarea credA

incioșilor. Locul prezenței lui Dumnezeu este un loc sfânt, al unității.

Pavel folosește imaginea aceasta în 1Corinteni3, în contextul invidiilor,

partidelor și dezbinărilor existente. Prin acestea, spune Pavel, se “nimA

iceșteDTemplulDluiDDumnezeu.”16

Această idee amintea Apostolului Pavel de experiența convertirii

lui, în care Domnul Isus i sAa prezentat ca Cel prigonit. Iată cum prezintă

StaggDaceastăDlegătură:

În persecutarea creștinilor, Pavel a fost făcut să înțeleagă căel Îl persecuta pe Hristos…Aceasta era în acord cuînvățătura lui Isus: “Adevărat vă spun că ori de câte ori ațifăcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frațiai Mei, Mie mi leAați făcut.” (Matei25:40) Pavel apelează laacelași adevăr pentru aAi avertiza pe Corinteni că a divizabiserica înseamnă aAL diviza pe Hristos(1Corinteni1:13) și că păcătuind împotriva fraților,

15. 1DCorinteniD6:1916. 1DCorinteniD3:17


76

păcătuiescDîmpotrivaDluiDHristosD(1CorinteniD8:12).17D

Din punct de vedere al identității comunitare, această metaforă

este de neegalat și slujește ca o bază pentru relațiile dintre frați și a reA

sponsabilitățiiDfațăDdeDcomunitateaDdinDcareDfiecareDcredinciosDfaceDparte.

Biserica%Universală%–%TempluAceastă fațetă apare în Efeseni2:19A20, când Pavel vorbește

despre templul ceresc. Vechiul Testament anunța profetic timpul în care

templul din Ierusalim va fi centrul unde oamenii vor veni și se vor închiA

na (Isaia 2:1A5; Mica 4:1A5; Isaia 66:18A20). În acest sens Hawthorne și

MartinDafirmă:

Imaginea templului de aici trebuie înțeleasă ca împlinireaacestor promisiuni. Prin Hristos, neamurile au fost apropiatede Dumnezeu, și împreună cu evreii au devenit un noutemplu,DundeDlocuieșteDprezențaDluiDDumnezeu.18

Această realitate este de necontestat. Biserica a fost deschisă întrA

adevăr “mai întâi Iudeului”. Primii trei mii de convertiți au fost evrei,

apoi cinci mii, apoi nenumărați alții. Abia mai târziu a fost deschisă ușa

și pentru Samariteni (Fapte8), apoi pentru Neamuri (începând cu

Fapte10). Toți care vreAodată au crezut, sau vor crede în Domnul Isus,

17. Frank Stagg, New Testament Theology (Nashville, Tennessee: BroadmanPress,D1962),D193.18. Hawthorne,DMartin,DEd.DDictionary,D127.


77

fac parte din Biserica lui Hristos, Templul lui Dumnezeu, indiferent de cuA

loareaDpieliiDsauDlimbaDpeDcareDoDvorbesc.DAstfelDprorociaDsAaDîmplinit.

Implicații%cu%privire%la%conducereMetafora Templul lui Dumnezeu, are implicaţii pragmatice cu

privire la conducere. Fiind o asemănare clară între o construcţie şi

Biserică, este de aşteptat ca elemente ca proiect, ordine, plan, organizare

să de regăsească cu o aplicabilitate dinamică şi eficientă.

ViziuneDumnezeu este ziditorul tuturor lucrurilor (Evrei3:5) și face cârA

muitorii bisericii parteneri la această muncă creatoare, zidirea Trupului

lui Hristos! Liderul este deci un constructor (1Corinteni3:6A9), care

înseamnă că este preocupat cu ideea de arhitectură, design, formă, strucA

tură, faze determinante, progres. Această muncă este supranaturală și de

aceeaDpăstorulDareDnevoieDdeDviziune.

Liderii vizionari sunt definiți de Weedman ca “oameni obișnuiți,

cu așteptări neobișnuite”.19 Ei nu au un vis al lor născut din frustrări sau

dorințe neîmplinite, ci o pasiune, un foc, pus de Domnul în inima lor

19. Gary E. Weedman, Ed. Building Up The Church, Scripture, History and Church(1993),D160.


78

pentru binele Împărăției lui Dumnezeu. Viziunea nu este a păstorului,

sau a comitetului, nici măcar a bisericii locale în întregime, ci a

Domnului.D

Viziunea este capacitatea primită de la Dumnezeu de a vedea

ceea ce va fi în viitor, puterea de a începe, perseverența de a continua și

înțelepciunea de a oferi și altora aceeași dorință. Viziunea este dușmanul

de moarte al comodității, al complacerii în situația prezentă, al pasivA

ității, al lenei și neimplicării. Viziunea înseamnă schimbare și schimbarea

înseamnă deranj, de aceea vizionarii nu sunt oameni foarte comozi. Dacă

viziunea ar fi ceva frumos pe care toți să o accepte ușor, în cartea lui

Neemia nu ar mai fi apărut lacrimi, post, rugăciuni, dușmani, nemulțuA

miri…DDarDdacăDnuDarDfiDfostDviziunea,DniciDzidulDnuDsAarDfiDconstruit.

Încurajare%%%%Este o mare diferență între un morman de cărămizi și un zid, sau

o clădire. Ceea ce creează această diferență este așezarea cărămizilor în

relație una cu alta. Liderul trebuie să încurajeze zidirea, edificarea (RoA

mani14:19; 1Corinteni 8:1; 10:23; 14:3,12; 2 Corinteni10:8; 12:19; 13:10;

Efeseni4:12; 1Tesaloniceni5:11), nu să facă el singur munca. Termenul a

zidi, este folosit în sensul de “edificare” de aproape optsprezece ori în

epistolele pauline. Richards și Hoeldtke afirmă că “în fiecare caz, Pavel


79

vorbește despre slujirea credincioșilor față de alți credincioși, specificând

adeseaDoDrelațieDreciprocă.”20

Din punct de vedere social, oamenii se pot întâlni în două tipuri

de structuri. Victor Turner le numește communitas și societas. Communitas

este atunci când “oamenii sunt nu doar unul lângă altul, ci unul cu altul.

Ei se întâlnesc față în față.”21 Societas este mai izolată, mai impersonală și

“este preocupată de organizarea întregului.”22 Aceste două structuri au

nevoie una de cealaltă pentru a exista armonios. Liderii au slujba de a înA

curaja membrii bisericii să nu fie parte doar din biserica societas, ci și din

bisericaDcommunitas.

Un studiu mai profund a fost realizat de Eaton & Whitehead care

au identificat două tipuri de grupuri întrAo comunitate. Grupul primar

este format din “cei pentru care motivul principal de a fi împreună sunt

relațiile care îi leagă: prieteni, familie sau ceva asemănător.” Grupul seS

cundar este format din cei “a căror motiv de a fi împreună este faptul că

20. Lawrance O. Richards, Clyde Hoeldtke, A Theology of Church Leadership(Michigan:DZondervanDPublishingDHouse,D1982),D45.

21. Victor Turner, The Ritual Process: Structure and AntiSStructures (Ithaca:

Cornell University Press, 1969), p.127., în Randolph Crump Miller, Ed.

Empirical Theology: A Handbook (Birmingham, Alabama: Religious Education

Press,D1992),D178.

22. Randolph Crump Miller, Ed. Empirical Theology: A Handbook (Birmingham,

Alabama:DReligiousDEducationDPress,D1992),D178.


80

împărtășeșc o slujbă comună: membrii unei echipe atletice, membrii corA

pului didactic al unei școli, persoane care lucrează în același birou…”23

Din acest punct de vedere biserica este cea mai stabilă comunitate, memA

brii având în comun identitatea și misiunea, așa cum afirmă și Grenz:

“nu toți membrii au aceeași funcțiune, dar toți au același scop.”24Rolul

liderilorDesteDdeDaDfacilitaDatâtDrelațiileDdintreDmembrii,DcâtDșiDmisiuneaDlor.

Echilibru%Disciplină%J%RăbdareD Pietrele dintAo clădire nu sunt doar așezate în relații, ci în

relații disciplinate. Dificultatea clădirii Templului lui Dumnezeu constă în

voința liberă a pietrelor vii. Dacă unii membri vor să se așeze în zid

după alt plan decât al Arhitectului, atunci pastorul, iar apoi biserica, treA

buie să îi ajute să își reia locul potrivit. Apostolul Pavel îi îndeamnă

fierbinte pe credincioși “să nu se potrivească chipului veacului acestuia”

(Romani12:2). Ideea lui Pavel era ca ei să nu se alinieze proiectului de

construcție (sau mai degrabă de demolare) a stăpânului lumii acesteia,

ci,DprinDînnoireaDminții,DsăDseDaliniezeDplanuluiDfăcutDdeDDumnezeu.D

23.Evelyn Eaton & James D. Whitehead, Community of Faith: Models and

Strategies for Developing Christian Communities (New York: Seabury, 1982),

ChapterD3,D“BasicDQuestionsDofDGroupDLife,”Dpp.34A36.,DînDMiller,D178.

24.Grenz,DTheology,D467.


81

Acest lucru este esențial, dar de cele mai multe ori, dificil. ExA

tremele sunt mai ușor de atins decât echilibrul. Astfel, este ușor să scoți o

cărămidă din zid și să te dispensezi de ea. Este și mai simplu să ignori

situația. Dar dorința lui Dumnezeu este o tratare fermă și tandră, prin

care credinciosul să fie corectat, recuperat și folositor Împărăției. Rolul

pastorului este asemănător cu al prorocului vechitestamental, care,

chemaDoameniiDînapoiDlaDlegământulDpeDcareDlAauDîncheiatDdeDbunăvoie.

“Văzută ca un templu, biserica este habitatul locuit de DumA

nezeu, dar din punct de vedere al ei ca și clădire este încă în conA

strucție.”25 Ideea de templu completează metafora bisericii ca Trup a lui

Hristos așezândAo în perspectiva corectă. Astfel Caird explică: “Biserica

este întrAadevăr Trupul lui Hristos, dar este un trup în procesul construA

irii, cu finalizarea și perfecțiunea în domeniul viitorului.”26 Cele două exA

presii folosite mai sus, “în construcție” și “în domeniul viitorului”,

pretind ca păstorul să aibă răbdare în acest proces. Și aici exemplul

Domnului Isus este remarcabil: a avut răbdare cu fiecare ucenic până ce

aDreușitDsăDîiDașezeDfuncționalDînDclădireaDLui.

25. Hawthorne,DMartin,DEd.DDictionary,D127.26. G.B.DCaird,DNew:Testament:TheologyD(Oxford:DClarendonDPress,D1994),D216.


82

În concluzie, metafora „Templul lui Dumnezeu”, ajută atât liderii

cât și membri să își înțeleagă bine rolul. Liderii înțeleg că biserica

aparține în exclusivitate lui Dumnezeu. Ea nu aparține nici conducătoA

rilor ei, nici membrilor ei, nici denominațiunii la care sAa afiliat. Astfel,

din punct de vedere al conducerii, orice fel de organizare umană, care nu

respectă voia lui Dumnezeu nu se poate numi biserică. Liderii sunt

chemați să fie un arhitecți și constructori vizionari. Lucrarea lor este de a

echipa, de a ajuta credincioșii să ajungă la maturitate și de aAi implica pe

fiecareDînDslujireaDpotrivităDdarurilorDpersonale.D

La nivel de individ, înțelegerea metaforei „Templul lui DumA

nezeu” încurajează credinciosul să își perceapă viața ca purtător al lui

Dumnezeu, ca templu al Duhului Sfânt. El este motivat să trăiască o viA

ață sfântă ca unul pentru care sAa plătit prețul suprem. Este de asemenea

încurajat să fie și o piatră vie în templul bisericii, unde să se înscrie întrAo

viziuneDșiDsăDfieDresponsabilDdeDaliniereaDluiDlaDPiatraDdinDcapulDunghiului.

Biserica cu astfel de lideri și astfel de membri îndeplinesc

menirea lăsată de Domnul Isus și este o binecuvântare pentru lumea în

careDstrăluceșteDmaiDtareDdecâtDturlaDoricăruiDtemplu.


83

Bibliografie

Anderson, Leith, Leadership That Works, Bethany House Publishers,

Minneapolis,DMinnesota,D1999.

Anderson, Leith., Hayford, Jack., PaBerson, Ben. Who’s in Charge?

Standing Up to Leadership Pressures, Multnomah Books, Sisters.

Oregon,1993.

Berkely, D. James. Ed., Leadership Handbook of Management and AdA

ministration,DBakerDBooks,DGrandDRapids,DMichigan,D1994.

Brown, Colin. Ed, The New International Dictianary of NewTestament

Theology, Zondervan Publishing House, vol.2, Grand Rapids, Michigan,

1971.

Caird,DG.DB.DNewDTestamentDTheology,DClarendonDPress,DOxford,D1994.

Cole, Alan. The Body of Christ, in “Christian Fondations”, The WestA

minsterDPress,DPhiladelphia,D1964.

Dever, Mark. The Church: The Gospel made Visible, B&H Publishing

Group,DNashville,DTennessee,D2012.

Douglas, J. D., Tenney, C. Merrill. The New International Dictionary of

theDBible,DZondervanDPublishingDHouse,DGrandDRapids,DMichigan,D1987.


84

Eaton, Evelyn. Whitehead, D. James. Community of Faith: Models and

Strategies for Developing Christian Communities, Seabury, New York,

1982.

Ellis, E. Earle. Pauline Theology, Ministry and Society, Eerdmans PubA

lishingDCompany,DGrandDRapids,DMichigan,D1989.

Erickson, J. Millard. Christian Theology, Baker Books, Grand Rapids,

Michigan,DSecondDEdition,D1998.

Ford, Leighton. Transforming Leadership, Jesus’s Way of Creating ViA

sion, Shaping Values & Empowering Change, InterVarsity Press, DownA

ersDGrove,DIllinois,D1991.

Grenz, J. Stanley. Theology for the Community of God, Eerdmans PubA

lishingDCompany,DGrandDRapids,DMichigan,D1994.

Hawthorne, F. Gerald. Martin P. Ralph, Ed. Dictionary of Paul and his

LeBers,DIntervarsityDPress,DDownersDGrove,DIllinois,D1993.

Ladd, Eldon. George. A Theology of the New Testament, William B.

Eerdmans Publishing Company, Second Edition, Grand Rapids, MichiA

gan,D1994.

MacArthur, Jr. F. John, The Master’s Plan for the Church, Moody Press,

Chicago,D1991.


85

Miller, Crump. Randolph. Ed., Empirical Theology: A Handbook, ReliA

giousDEducationDPress,DBirmingham,DAlabama,D1992.

Richards, O. Lawrance, Clyde, Hoeldtke. A Theology of Church LeaderA

ship,DZondervanDPublishingDHouse,DMichigan,D1982.

Ryken, Leland. Wilhoit, C. James. Longman, Tremper III. Dictionary of

BiblicalDImagery,DInterVarsityDPress,DDownersDGrove,DIllinois,D1982.

Stagg, Frank. New Testament Theology, Broadman Press, Nashville,

Tennessee,D1962.


86

metafora%„templul%lui%dumnezeu”%și implicațiile%ei%pentru...

Documents