meridiane ortodoxe” – un an de existență

Nr.12正教メリディアン

　　　publicație lunară a Reprezentanței Bisericii Ortodoxe Române în Japonia

ルーマニア正教会日本支部月刊誌

,,Meridiane Ortodoxe” – un an de existență「正教メリディアン」一周年記念

2 3www.parohiatokyo.ro www.parohiatokyo.ro

Cuprins04　Editorial　　,,Meridiane Ortodoxe” – un an de existență

07　File de istorie　　Ortodoxie românească pe tărâm Nippon (12)

08　Studiul Sfintei Scripturi　　,,Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui…”

(Matei 6,33)

10　Societatea astăzi　　Japonia prin ochii unui pelerin

13　Călăuză duhovnicească　　Lume, lume…

16　Sănătate pentru toți　　„Alimentație în armonie cu natura”

18　Știați că...　　...internetul creează aceeași dependenţă ca şi drogurile?

20　Jurnalul parohial 　　 Octombrie 2014

Fii ctitor! Ajută la construirea primei biserici ortodoxe românești pe meleaguri nippone precum și la susținerea tuturor proiectelor culturale și social - filantropice ale Reprezentanței Bisericii Ortodoxe Române în Japonia. Poți deveni ctitor, depunând oricât te lasă inima, în contul:

1.Din Japonia Nume Banca: 三菱東京 UFJ 銀行 (Mitsubishi Tokyo UFJ BANK) Nume cont ﾙｰﾏﾆｱｵﾙﾄﾄﾞｸｽﾁｬｰﾁｼﾞｬﾊﾟﾝ Nume filiala 玉川支店 (Tamagawa Branch) Numar cont 03120982.Din străinătate(din România se pot trimite bani prin sucursalele BCR) Numele beneficiarului:Romanian Orthodox Church Japan Adresa beneficiarului:4-27-2 Entopia 101, Yoga, Setagaya-ku, Tokyo, Japan Numarul contului beneficiarului: 0312098 Cont deschis la: The Bank of Tokyo Mitsubishi UFJ, Ltd. Tamagawa Branch, 2-24-5 Tamagawa Setagaya-ku, Tokyo 158-0094 Japan

Dumnezeu să-ți răsplătească mila!,,Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui”(Mt.5,7)

Programul liturgic al Reprezentanței Bisericii Ortodoxe Române în Japonia se desfașoară in Centrul St.Columban, 4-1-10 Kami Yoga, Setagaya-ku, Tokyo.Mai multe detalii puteți afla accesînd site-ul Reprezentanței : http://www.parohiatokyo.ro/, precum și la nr de telefon 090-9817-3445 (Preot al Reprezentanței Bisericii Ortodoxe Române în Japonia, Daniel Corîu).

ABONAMENT

Cei care doriți să vă abonați la revista ,,Meridiane Ortodoxe”, o puteți face trimițând un email la adresa [email protected] în care să specificați datele dumneavoastră de contact (nume, adresă, nr. de telefon) sau la numărul de telefon 090-9817-3445, menționând și perioada de abonament.

Abonamentul se face pe o perioadă de 6 luni sau 12 luni.

REDACȚIA REVISTEI ,,MERIDIANE ORTODOXE”

REDACTOR: Pr. Corîu Daniel

COLABORATORI: Dr. Mihaela ȘerbuleaDr. Ruxandra Marginean KohnoTony Donea

TRADUCĂTORI:Monica TakasakiSimona OsakoDr. Ruxandra Marginean Kohno

CORECTOR:Alina Șerban

TEHNOREDACTARE ȘI DESIGN:Petre Takashi Kohno

ADRESA REDACȚIEI:4-1-10 Kami-Yoga, Setagaya-ku,Tokyo„St.Columban” Mision House Center


,,Meridiane Ortodoxe” – un an de existență

Este bine știut faptul că un vin este cu atât mai bun și valoros, cu cât este mai vechi. La fel se poate spune și despre o car-te. Astfel, timpul este cel care pecetluiește calitatea sau perisabilitatea unui obiect sau lucru. De aceea, orice clipă trecută este foarte importantă în aprecierea pe care ci-neva o are față de un vin bun, o mașină de colecție, o carte rară sau chiar o revistă.

Începută în urmă cu un an, revista noas-tră ,,Meridiane Ortodoxe” este rezultatul unei dorințe misionare puternice.

Trăind într-un context social în care scrierile religioase sau duhovnicești, atât în limba română cât și în limba japoneză, sunt foarte greu de procurat sau inexistente pe alocuri, am dorit să oferim un grăunte de

spiritualitate românească și nu numai, cre-dincioșilor români din Japonia. Beneficiind de ajutorul consistent al traducătorilor de limba japoneză, revista s-a deschis însă, și spre mediul social japonez, având caracte-rul inedit al unui jurnal bilingv care cuprin-de atât cugetări duhovnicești și teologice românești, precum și articole referitoare la societatea în care trăim .

Astfel, deși la început doar în format electronic, revista ,,Meridiane Ortodoxe” devine cartea de vizită a comunității româ-nilor din parohia ,,Sf. Gheorghe”, dar și a tuturor românilor din Japonia.

După primele trei numere apărute în format electronic, se întrevăd anumite sus-țineri financiare care fac posibilă tipărirea

Editorial

Editorial

Editorial

Editorial

acesteia într-un tiraj ce a pornit de la 10 exemplare și a ajuns în timp, la 30-40.

Prin acest număr, revista încheie primul an de existență și, așa cum se cuvine, ne simțim datori să privim retrospectiv la te-maticile sau editorialele pe care aceasta le-a prezentat.

Fiecare număr a purtat titlul unei tema-tice inspirate fie din evenimente reale din viața comunității noastre, fie din cercetări duhovnicești personale realizate de sub-semnatul. Nimic din cele scrise nu a fost un produs al întâmplării sau fără o direcție precisă. Nădăjduim că acest aspect a fost sesizat și de cititori, astfel încât cei care s-au regăsit în rândurile scrise, să se fi ales măcar cu un semn de întrebare.

Primul număr a abordat o tematică ce se vrea a fi direcție pastorală pentru românii din Japonia: ,,curajul de a fi creștin”. Ade-vărat că acest curaj prezintă și o greutate aparte, însă rezultatul este unul deosebit. Nu am omis în acel număr să subliniem și abordarea cuvenită sărbătorii de Haloween, sărbătoare care încă șubrezește sufletele creștine din orice colț al lumii, indiferent de vârstă. Astfel, cine a citit primul număr a putut înțelege faptul că această revistă are și caracterul unui manifest duhovnicesc: vrem întoarcerea la o viață creștină și la tradiții ortodoxe!

Iar pentru aceasta trebuie să ne întoar-cem inima spre Dumnezeu, dar și spre aproapele. De aceea, în numărul al doilea al revistei noastre, fiind în preajma sărbăto-rilor de iarnă, am învățat ce bucurie poate aduce darul oferit celui aflat în nevoie. Această deschidere a inimii face ca în ea să se sălășluiască cerul. Ideea acestei tematici a venit în urma unei experiențe personale avute alături de un homeless, persoană care mi-a arătat că și în Japonia, milostenia cântărește la fel de mult ca în România.

Însă inima se deschide cel mai mult atunci când participăm la slujbele Bisericii. De aceea, în urma slujbelor care au fost în legătură cu marile praznice din perioada de

iarnă, în numărul trei al revistei noastre, am considerat că trebuie să vorbim despre arătarea lui Hristos în Biserică. Nicăieri în lume nu poate fi văzut și simțit Dumnezeu mai mult decât în sfintele slujbe ale Biseri-cii, iar mai ales în Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie.

Titlul ,,Câți în Hristos v-ați botezat…” a reflectat o tematică ce a vrut să explice însemnătatea Tainei Sfântului Botez. Pen-tru cei care nu știu, comunitatea românilor din Japonia este una destul de numeroasă și devine din ce în ce mai mare. Aceasta se dovedește în primul rând prin numărul de Botezuri care au avut loc, cel puțin în parohia noastră, în acest an. De aceea, este esențial ca, atât catehumenul, cât și nașul de botez, să se raporteze cuviincios la taina mare și cerească a Sfântului Botez.

Numărul 5 al revistei noastre a avut me-nirea să arată tuturor că Biserica sau pre-otul, nu constrânge libertatea omului. De aceea, omul este liber să-l refuze pe Dum-nezeu. Este liber să-i spună ,,Nu vreau!”. Mulți însă, aceste vorbe le spun doar preo-tului, crezând că pot să-și păstreze relația cu Dumnezeu intactă. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că : ,,cine nu cinstește pe preot, nici pe Dumnezeu nu-L va cinsti”. Însă, nici preotul nu are dreptul să se interpună în relația omului cu Dumnezeu. El trebuie să-L facă mai prezent pe Dumnezeu în ini-ma credinciosului, și nu pe sine. De aceea, abordarea cea mai corectă a acestei relații se întrevede în atitudinea credinciosului față de preot, acesta din urmă fiind un instrument aflat în slujba lui Dumnezeu, indiferent daca el cântă, vorbește sau se comportă cum nu ne place. Pentru toate acestea el va fi judecat, nu de oameni, ci de Dumnezeu.

Bucuria praznicului Învierii Domnului a fost copleșitoare în parohia noastră. Însă, așa cum fiecare dintre noi, are clipe și momente care îi rămân imprimate pentru totdeauna în inimă, și eu v-am povestit, în numărul 6 al revistei, o slujbă de Înviere


Editorial

Editorial

pe care nu o voi uita niciodată. Nu se poate spune că sărbătoarea în sine a fost diferită, ci modul personal de raportare la aceasta, face ca trăirile să fie mai intense, sau să lip-sească în întregime.

Discutând cu mulți români din Japonia, am sesizat atitudini diferite față de mediul japonez în care, pentru moment, trăim. Care este cea mai corectă sau cea mai bună atitudine? Răspunsul îl regăsim în Sfânta Evanghelie: ,,Ca toți să fie una…”(Ioan 17, 21). Astfel, numărul 7 poartă amprenta acestei tematici a unității. Deși pare greu, ascultând de învățăturile Bisericii și a Evan-gheliei, putem să găsim echilibrul în noi mai întâi și apoi în relațiile cu ceilalți, indi-ferent cât de diferiți sunt ei.

Însă, până unde poate merge acceptarea diferențelor dintre noi? Numărul al optulea al revistei noastre, relevă faptul că, păcatul este limita care gestionează acordul sau relația cu ceilalți. Tendința lumii moderne este să iubească nu numai omul, ci și pă-catul din el. Însă, în învățătura patristică a Bisericii, omul trebuie iubit până la jertfă și tot până la jertfă trebuie urât păcatul. Aceste două dimensiuni nu pot fi unidirec-ționale. Și totuși astăzi, ele se manifestă fie prin iubirea omului și a păcatului, fie prin ura îndreptată asupra păcatului și implicit a omului.

În numărul 9 ne-am folosit de cuvintele înțelepte ale părintelui Zaharia Zaharou de la Essex, din Anglia, care ne-a prezentat ce înseamnă viața în Hristos. Această viață nu este una pasivă și plină de trăiri emoționale de factură sentimentalistă. Ci ea este pute-re, este trăire și lucrare duhovnicească. Ast-fel, urmărind criteriile enunțate din gândi-rea părintelui amintit, putem să verificăm dacă viața noastră este cu și în Hristos, sau nu.

Viața în mediul actual japonez sea-mănă foarte mult cu cea pe care o aveau primii creștini în mediul păgân idolatru și anti-creștin. Diferența o face prezența libertății și a alegerii. De aceea, prin Mărtu-

risire am dorit să îndemnăm pe credincioșii noștri să trateze cu seriozitate și demnitate statutul de creștin, mai ales când acesta este pus la îndoială de practicile necreștine ce țin fie de cultul morților sau de alte cele-brări păgâne.

Iar pentru a întări această conștiință a demnității noastre, în numărul 11 am detaliat o zicere românească de o profun-zime deosebită : ,,Să nu faci tot ce poți, să nu crezi tot ce auzi și să nu spui tot ce știi”. Acest proverb conturează delicatețea ori-cărei persoane umane, însă capătă nuanțe duhovnicești deosebite dacă este analizat din perspectivă spirituală evanghelică.

Și astfel am ajuns la ultimul număr pe acest an, număr prin care dorim să accen-tuăm direcția revistei noastre, revistă ce nu oferă numai hrană duhovnicească și cultu-rală, ci prezintă într-o manieră deosebită și activitățile parohiei noastre.

Astfel, uitându-ne în urmă, putem să mulțumim lui Dumnezeu pentru tot ajuto-rul și să-L rugăm să împlinească dezideratul nostru misionar, ajutându-ne în continuare în realizarea acestei lucrări importante și hrănitoare pentru tot sufletul căutător de bine, de adevăr și de frumos.

Pr. Daniel Corîu

File de istorieFile de istorie

Ortodoxie românească pe tărâm Nippon （12）Jurnalul cuviosului român Anatolie Tihai, misionar ortodox în Japonia1

(continuare),, La 28 Noiembrie am plecat din Wakuya și ne-am îndreptat spre orașul Isinomaki situat pe ţărm. Până acum, aici erau doar 6 credincioși, toţi dintr-o familie, botezaţi la Hakodate încă acum cinci ani. Prin osteneala catehizatorilor noștri predicarea are aici succes și către sosirea noastră erau pregătiţi pentru primirea sfântului botez 23 de suflete. În luna ianuarie a acestui an părin-tele Pavel fusese chemat într-acolo pentru a boteza alte 20 de suflete. În acest oraș se face că mulţi dintre păgâni erau gata să ne asculte predica și pentru asta creștinii au pregătit o casă de pe strada principală. Însă de diminea-ţă și toată ziua și eu, și părintele Pavel, am avut puternice dureri de cap și cu toate lea-curile luate, acestea nu au contenit, de aceea ne-a părut foarte rău că nu am putut cuvânta aici o predică. Nici nu puteam rămâne până-n seara zilei următoare întrucât în acea zi, după cum conveniserăm, eram așteptaţi în satul Fukuda. Biserica din Fukuda a luat fiinţă cu această ocazie. În împrejurimile satului sunt, de asemenea, suflete catehizate și gata să primească botezul. La Fukuda s-au întrunit 22 de suflete, unde au și fost botezate. Au mai fost botezate 6 suflete în cătunul Takagi, însă predicarea, se pare, nu va avea aici același succes ca și la Isinomaki și Fukuda.

La 2 decembrie am ajuns la Sendai, unde se află cea mai veche biserică de pe insula Nipponă. Aici a trebuit să ne oprim pentru mai mult timp, întrucât erau mulţi care postiseră și așteptau să fie botezaţi. Biserica din Sendai are aproape 300 de credincioși. Mă gândeam să rămân aici până la sărbătoarea Nașterii Domnului, însă nu am putut rămâne dintr-un motiv despre care voi vorbi mai jos. De îndată ce am sosit la

Sendai și eram în căutarea unui hotel, văd că-mi vine în întâmpinare un creștin care îmi aduce o telegramă. Nu mi-am putut exprima bucuria când, citind telegrama (desigur trimisă de însăr-cinatul nostru cu afaceri R. R. Rozen), am aflat că Plevna, cu Osman pașa și armata condusă de el, după un îndelung asediu, a căzut în urma luptelor. În sfârșit mi s-a luat o piatră de pe su-flet! Bucuria mea a fost împărtășită de creștini, în special de părintele Pavel și catehizatori care cunoșteau mai bine decât alţii situaţia și evoluţi-ile politice atât din ziare, cât și din cele povestite de mine. De obicei, când sosesc în oricare dintre orașele unde există creștini, una din primele întrebări pe care le primesc este despre războiul nostru cu Turcia. Sunt convins că Plevna le este foarte cunoscută unor zeci, ba chiar sute de mii de japonezi.”(va urma)

Cuviosul român Anatolie Tihai

Biserica de la Sendai

1. Articol preluat cu acordul autorului de pe blogul http://cubreacov.wordpress.com


Studiul Sfintei ScripturiS

tudiul Sfintei S

cripturiStudiul Sfintei Scripturi

Studiul S

fintei Scripturi

,,Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui…”(Matei 6,33)

Capitolul 6 al Evangheliei după Matei cuprinde în versetul 33 o referire impor-tantă despre împărăția lui Dumnezeu: ,,ci căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte se vor adău-ga vouă”.1

Aici întâlnim porunca centrală pozitivă a fragmentului scripturistic din versetele 25-34. Dacă nu trebuie să ne îngrijorăm, ce tre-buie să facem? „Răspunsul lui Iisus vizează urmarea dreptății și doar a priorităților ce țin de împărăția lui Dumnezeu. Atunci nevoile noastre naturale vor fi căutate și împlinite ulterior.”

Problema o reprezintă desigur, faptul că nenumărați creștini, atât din trecut cât și din prezent, nu au văzut împlinită această promisiune în viața lor. De aceea, nu este surprinzător faptul că mulți comentatori tratează, prin urmare, această promisiune ca fiind cu totul escatologică și o clasează la „nu încă” a ecuației „deja și nu încă”2 .

Însă o promisiune limitată la o recom-pensă cerească nu ar servi în mod necesar

ca o motivație eficientă pentru evitarea grijii din actualitate.

Interesant de analizat este și paralela textului amintit, de la Luca 12, 31. În con-textul acestui verset, Iisus le spune uceni-cilor să-și vândă bunurile lor și să le dea de pomană. Marcu 10, 29-30 menționează probabil cel mai vechi dialog dintre Petru și Iisus în care acesta din urmă, declară că aceia care au renunțat la familie sau la proprietate pentru Domnul, vor primi în schimb o răsplată însutită în ambele cazuri, nu numai în viața viitoare, ci și în aceasta. Combinând Luca 12, 33 și Marcu 10, 29-30, reiese că interpretarea corectă a tex-tului de la Matei 6,33 este aceea conform căreia creștinii ar trebuie să fie capabili să se aștepte ca nevoile lor materiale să fie rezolvate, atunci când prioritățile lor spiri-tuale sunt corecte, deoarece Iisus îi cheamă pe toți ucenicii lui să împartă bunurile lor cu ceilalți creștini care sunt în nevoie. 3

El însă nu se adresează în primul rând credincioșilor individuali, ci ucenicilor ca

1. R T. France, The Gospel According to Matthew, Eerdmans, Grand Rapids, 1985, p.142.2. T. E. Schmidt, Burden, Barrier, Blasphemy: Wealth in Matt 6:33, Luke 14:33, and Luke 16:15, in „Trinity

Journal” nr. 9, 1988, 1733. Craig L. Blomberg, On wealth and worry: Matthew 6, 19-34 – meaning and significance, in ,,Criswell Theo-

logical Review”, no.6.1, 1992, p. 83.4. D. M May, Leaving and Receiving: A Social-Scientific Exegesis of Mark 10:29-31,in ,,Philosophical Research

Society”, nr. 17, 1990, pp. 141-154.5. G. A Getz, A Biblical Theology of Material Possessions, Moody, Chicago, 1990, p. 92.6. Sf. Ioan Gură de Aur, Scrieri, pp.284 -285.

și comunitate. Dacă comunitatea crești-nă caută mai întâi de toate împărăția lui Dumnezeu, atunci prin definiție, ea va avea grijă de săracii din mijlocul ei. 4După cum menționează G. Getz: ,,apar situații în care

nevoile oamenilor nu sunt luate în seamă atunci când următorii lui Hristos nu au fost ascultători pentru a pune în aplicare princi-piile pe care El le-a subliniat prin Cuvântul Său” 5.

Sfântul Ioan Gură de Aur, referitor la acest verset ne spune că,, după ce a libe-rat sufletul de grijă, Domnul vorbește de împărăția cerurilor. Că Hristos a venit să desființeze cele vechi și să ne cheme la o patrie mai bună. De aceea face totul, ca să ne scape de cele de prisos și de dragostea ce ne leagă de pământ. De aceea a amintit de păgâni, spunând că păgânii le caută pe acestea, că ei își dau toată osteneala pentru cele de pe pământ, nu spun nici un cuvânt

despre cele viitoare și nici nu au idee de ceruri. Voi însă, nu urmăriți acestea, ci altceva! Că n-am fost făcuți să mâncăm, să bem și să ne îmbrăcăm, ci să plăcem lui Dumnezeu și să dobândim bunătățile ce

vor să fie. După cum atunci când năzuim la cer socotim de prisos mâncarea, băutura și îmbrăcămintea, tot de prisos să le socotim și când ne rugăm lui Dumnezeu! N-a spus ,,se vor da vouă”, ci ,,se vor adăuga vouă”, ca să afli că darurile date de Dumnezeu pe lumea aceasta sunt un nimic în comparație cu măreția celor viitoare. De aceea ne și po-runcește să nu le cerem pe acestea când ne rugăm, ci pe celelalte, fiind încredințați că ni se vor adăuga și acestea la celelalte” 6.

MA Ghenea Alexandru,Facultatea de Teologie din Târgoviște


Societatea astăzi

Societatea astăzi

Societatea astăzi

Societatea astăzi

Japonia prin ochii unui pelerin

Japonia... Se zice că e o țară „păgână”, cu locuitori care nu-L cunosc pe Dumnezeu. Însă, cum ar fi posibil ca această țară să fie atât de frumoasa fără Dumnezeu? Se zice că japonezii sunt reci și ciudați... Însă cum ar fi posibil să găsim atât bun simț și respect pentru aproapele, fără Dumnezeu? Eu cred că Dumnezeu este peste tot, în toți oamenii, și lucrează prin toți, indiferent de naționalitate sau cultură.

Cultura japoneză e greu de înțeles. Ea poate fi înțeleasă doar având o inimă deschi-să. Când înțelegi cu inima, e imposibil să nu iubești Japonia. Desigur, și mintea ne ajută, să percepem și să reținem detaliile, istoria și tradiția japoneză. Însă acestea, fără a le trece prin inimă, tind să contureze o imagine rece, fără profunzime, a Japoniei.

Înainte să ajung în Japonia, am auzit de

sakura (cireșii înfloriți). Nu am înțeles ce e așa de deosebit, doar și noi avem în Romania cireși... și aceia înfloresc... și ce? Da, sunt fru-moși, dar nu atât cât să aștepți cu o ciudată nerăbdare să înflorească și să se scuture pe tine… Astfel, după prima mea iarnă în Japo-nia, am văzut pentru prima oară sakura. Pe aleea centrală a universității, de-o parte și de alta, niște cireși bătrâni cu trunchiul negru, bine conturat și plini cu buchețele mici de flo-ri ce semănau cu niște globuri de cristal, dar nu reci, ci calde și pline de speranță. Ramurile se întindeau pana la nivelul meu, astfel încât dacă treceam pe lângă ei, mă mângâiau cu acele flori gingașe, albe si calde. După „marea descoperire” a acelei alei, în fiecare zi treceam pe-acolo și dimineața și seara, să văd și luna cum se ascunde printre ramurile pline cu flori. Singurul gând pe care-l aveam: Doamne,

frumoase sunt lucrurile tale!La fel, am auzit de schimbarea culorii

frunzelor toamna. Așa și? Peste tot se întâm-pla asta... Ba chiar inspirând un sentiment de tristețe. Ce e așa deosebit in Japonia? De ce

stă lumea la cozi imense ca să vadă frunzele roșii în grădini și parcuri? Am înțeles si asta, tot cu inima, vizitând grădina unui templu (culmea, păgân!) ce avea un lac pe care erau scuturate deja multe „steluțe” colorate (frunze de arțar japonez), galbene, verzi, roșii, mov, purpurii... Iarăși am gândit: Doamne, fru-moase sunt lucrurile tale!

Deci iată că, într-o țară păgâna, oamenii prețuiesc și se bucură atât de mult de lucruri-le lui Dumnezeu. Fiecare anotimp are o floare specifică, iar când nu mai sunt flori (iarna), sunt împodobiți copacii cu lumini. Eu le aso-ciez cu sărbătoarea Crăciunului și astfel, chiar și când nu am posibilitatea sa-mi urmez tra-diția românească, cu împodobirea bradului de Crăciun, merg pe stradă... și mă bucur, că iată: sunt atâția pomi împodobiți!

Timp de doi ani și jumătate, în fiecare zi am zâmbit cel puțin o dată. De multe ori, di-

mineața devreme, în drum spre stația de tren ce mă ducea la facultate, întâlneam doamne sau domni (necunoscuți) ce îmi spuneau zâm-bind: Ohayou gozaimasu (buna dimineața)! La supermarket, deși știu că vânzătorii sunt

plătiți să zâmbească, de fiecare data îmi pu-neam în gând să încerc să îi fac să zâmbească autentic. De multe ori am reușit, doar prin-tr-un zâmbet larg (autentic) și un „arigatou gozaimasu” (mulțumesc).

Toata perioada șederii în Japonia, am încercat să îi cunosc și să mă împrietenesc cu colegii mei japonezi. Asta da provocare! După primele 6 luni, am înțeles că eu trebuie să fac primul pas... mereu. Eu trebuie să deschid discuția mereu... Eu trebuie să întreb mereu... Lucru destul de obositor, ce necesită mare răbdare și perseverență, și uneori fără niciun rezultat (aparent). Însă, într-un moment de insucces profesional, ce m-a întristat foarte tare (iar eu sunt foarte expresivă), am des-coperit că strategia mea a dat rezultate. Iată că dragii mei colegi nu au fost indiferenți și au organizat un hanami (picnic sub cireșii înfloriți), doar ca să îmi arate cum e tradiția


Societatea astăziC

ălăuză duhovniceascăCălăuză duhovnicească

Societatea astăzi

Lume, lume…

Toată lumea scrie peste tot și în mod con-tinuu despre ceva. Unii pe o anumită temă, alţii aiurea. Unii își manifestă frustrările, alţii lecţiile pentru care sunt plătiţi. Unii vorbesc în van, alţii cu folos. Lumea vorbește. Și eu vorbesc. Uneori, îmi e greu să mă limitez la un subpunct, la o subtemă, la un subcapitol, la o sublucrare, la o sublicenţă de subdiser-taţie de subdoctorat... totul e un sub la ceva. Noi suntem eminamente un subhristos care face sublucruri și are subgândiri. Până și mu-zica e uneori sub (under).

Freamăt, sentimente, liniște împletită cu gălăgie. În liniște surâs, ochi limpezi, guri sfă-tuind, stomac mistuind pe Hristos. În gălăgie de toate, în amestec, dificil de categorisit, că doar e gălăgie.

Toamna se mai numește și anotimpul doldora, sau anotimpul complet, sau timpul îndestulării. Chiar și cu câţiva fulgi, toamna

tot reușește să păstreze în albul proiectat de ochii noștri firavi urme de frunze, de fructe, de legume, de speranţe și de tedeum-uri.

Am observat, printre unduiri de zugrăviri de istorie un zâmbet atât de frumos, încât toată dezinvoltura culţilor sărutând coifuri de celţi e nimic. O mie de pași printre sute de feluri de copaci, un dangăt de clopot nă-dăjduind, genunchi coborând în lumină de lumânări, pâlpâind în urcușul fumului bine înmiresmat al cădelniţei. Sunet de ulei sfinţit, mirosind a lăcrămioare pe frunţile sfinţite de mâna binecuvântând a ierarhului revelator de Dumnezeu.

E început de mijloc de toamnă. Grădiniţele și școlile vajnicilor români europenizaţi de americanism, britanism, franţuzism, germa-nism și, în fine, de mondialism se pregătesc de sărbătorile tradiţionale cu măști ursuze și plăcinte umplute cu dovleac!?

japoneză (în perioada cireșilor înfloriți), căci acest obicei nu era ținut de regulă în colecti-vul nostru. Nu sunt ferm convinsă că acesta a fost scopul, însă rezultatul a fost că după un an alături de ei, mă simțeam parte din echipă, și la bine și la rău. Am trecut mult mai ușor peste momentul dificil și am continuat cu răbdare să îi iubesc și să încerc să-i cunosc așa cum sunt ei și în ritmul în care ei sunt dispuși să se deschidă față de mine.

Acum, deși am plecat, am plecat cu liniș-tea în suflet că mereu când ne vom reîntâlni de-alungul vieții, ne vom bucura cu siguranță de revedere și la nevoie ne vom ajuta fără să stăm pe gânduri (după puterile fiecăruia), căci suntem o echipă și vom fi mereu.

Dumnezeu lucrează și nebănuite sunt căile Lui. Deși am fost departe de familie și prieteni, am fost primită într-o altă „familie”, diferită și care cu greu s-a deschis față de mine sau cu greu am înțeles-o eu, necunos-când cultura. Astfel, la întrebarea colegilor de la petrecerea de rămas bun: „Cum au fost acești doi ani și jumătate?” răspunsul a fost: „Va mulțumesc că nu am simțit niciodată dorul acela de casă deprimant, căci voi mi-ați fost ca o familie!”. Am învățat că dacă iubești oamenii, oricât de nesuferiți și ciudați sunt ei la prima vedere, e imposibil să rămână nesim-țitori și să nu răspundă și ei în felul lor. Deci regula „iubește-ți aproapele” funcționează excelent și în Japonia, într-o țară „păgână” cu oameni „reci și ciudați”.

Acum, după ce am cunoscut cu inima Japonia și oamenii ei, cred că această cultură japoneză e ca aurul, trebuie să sapi, să depui efort, să transpiri, ca să o înțelegi și să o simți. Și când „dai de aur” vezi cum oamenii sunt de încredere, au atât de mult bun simț și modestie, sunt atât de autentici și stabili în sentimente (de prietenie, de colegialitate, de multe feluri), au atât respect față de „aproa-pele” și față de mediul înconjurător, iar nive-lul lor de educație e contagios, astfel că e ușor să urmezi cultura japoneză referitor la bunele maniere, la modul exemplar de comportare în societate, și în a nu ne judeca, ci a ne accepta

unii pe alții exact așa cum suntem, cu bune și rele, căci toți suntem oameni.

Privind înapoi, la experiențele mele inter-naționale în Portugalia, Turcia, Japonia și acum China, peste tot stând suficient cât să simt măcar puțin din cultura locală (minim o lună), poate sună ciudat dar, în Japonia mi-a luat mai puțin de două săptămâni să mă adaptez, dintre care una s-a datorat fusului orar. Deși când am venit, din ignoranță sau superficialitate, nu cunoșteam nici cultura, nici limba, Japonia e singura țară în care, pe toată perioada petrecută acolo, nu mi-am dorit niciodată să mă întorc mai repede acasă în România, cu toate diferențele colosale de cultură și dificultățile în a înțelege ce cumpăr de la supermarket (desigur, până ajungeam acasă și se elucida misterul).

Aș zice că poporul japonez, deși nu este creștin, urmează cumva, într-un mod tainic, regulile creștine, însă (din păcate) nu prin prisma duhovnicească, ci doar prin cea fireas-că, naturală. Sper că această evoluție a lor, deși împletită cu multe aspecte negative, să fie și pentru ei, în final, drumul către Împără-ția Cerurilor. Până la urmă, Dumnezeu voieș-te ca toți oamenii să se mântuiască.

Cred că un popor, nu poate, de la sine pu-tere, să devină atât de civilizat fără ajutorul și prezența lui Dumnezeu. Desigur, nu poate avea numai calități, ci are și neajunsuri, însă depinde de perspectiva fiecărui om în parte; poate pentru unii faptul că trebuie să depui efort ca să înțelegi și să cunoști ceva, repre-zintă un neajuns, însă pentru alții satisfacția cunoașterii face ca efortul să pară nesemnifi-cativ și să merite în totalitate.

Ca o concluzie a șederii în Japonia, dau sla-vă lui Dumnezeu că mi-a descoperit Japonia și că I-am simțit prezența chiar și în îndepăr-tata (de Romania) Țară a Soarelui Răsare.

PhD. Andreea Duțu


mult decât plăcut să colinzi lumea întrebând: vă pot ajuta cu ceva?

E atât de liniștitor să cunoști moșii de toamnă. E original și originar.

În noi există mistic și nu magie. În noi există Hristos și nu antihrist. În noi e viaţă și nu moarte. În noi e veșnicie și nu trecere în nefiinţă. În noi e dragoste și nu lipsa ei.

Urmează zile de doliu, dar nu pentru cei iubiţi, ci pentru cei rătăciţi, conform lumii care ne dictează mersul. Urmează strigoi și nu Andrei binecuvântat, propovăduind, conform lumii care ne resetează fiinţial. Urmează clo-poţei veseli cu moși de criză și nu dragoste fa-milială care iartă și împlinește, conform lumii care renaște divinităţi falsificate. Urmează multe și repetate sentimente. Transformate pe alocuri, mai mult sau mai puţin în funcţie de ceea ce reușim să mai oferim cu bunul nostru simţ, răstignit pe altarul noii ordini mondiale.

Poate vom rămâne măcar câţiva cu sufle-

tele înnobilate de românism, fără a fi jertfiţi inutil. Români și creștini.

Pr. Ștefan Zaharia,Parohia Sf. Ioan Domnesc din Piatra

Neamț

Călăuză duhovnicească

Călăuză duhovniceascăCălăuză duhovnicească

Călăuză duhovnicească

E o ţară hristificată de tradiţii vechi de ani, de câţiva ani, de prea puţini ani. Aproape nu găsești unitate școlară fără un simbol plăpând al morţii. Ţi-e mai mare dragul (vorba româ-nului!) să vezi copiii – viitorul ţării – costu-maţi în anticul veșmânt al morţii, zâmbind cu dinţi lungi de vampir și având capete izvo-rând sânge, că doar e început de noiembrie, cum am putea rata așa ceva!? Ca să nu mai amintim de plăcuţii adolescenţi care se ames-tecă trupește într-o horă săltândă a spiritelor scăpânde, dintr-o lume din care nici ele parcă nu mai fac parte. Senzualitate, halucinaţii, vis, schizofrenie, depresie amestecată cu de-pendenţă.

E o trăire de moment, care se potrivește cu schiţa mea de castel. Dincolo de liniștea mea și a câtorva prieteni dragi trăindu-și efeme-ritatea în casa Macrinei mai stau încă puţine alte repere de normalitate. Pionul verde cu rătăciţii de pe cărări, știuţi și neștiuţi, marea bătând-spălând păcatele din vremea lui An-drei, avatarul Anei din zidul lui Manole sfinţit

de Neagoe, umbra lui Mircea la Cozia, Brân-covenii răsărind peste alutuși, turle de lemn mușcând albastrul cerului, cruci purtând cru-ci de vieţi de vechi români, ștefaniene altare mistuind tămâie de brad chemând glas de tei de toacă.

Mulţi dintre voi cunosc aceste gânduri. Alţii, nu. Eu scriu pentru primii, că doar nu merită să îţi baţi gura pentru toţi, chiar dacă sămânţa se înfige și în loc pustiu, și în piatră, și în spini. Să încercaţi să mă înţelegeţi citind, pășind, plângând în scrisul pomelnicului lu-minat de candelabrul de sub Apostol.

Am un amestec de scrâșnete de dinţi bi-ruite de potir. Nu-i drac în creaţie nebiruit. Și nici înstrăinare neîndreptată de tradiţia mea. Și a voastră. De ce am avea nevoie de altceva? Nu frica, ci dizolvarea în absolutul lumii mă terifiează. E interesant să mănânci broaște, dar e mai plăcut, mai familiar și esenţial să guști poale-n brâu. E drăguţ să te joci cu bostani goliţi de sâmburii care se prăjesc pe plita sobei, după străbunul obicei dac. E mai


Sănătate pentru toți

Sănătate pentru toți

1. Nutriția reprezintă activitatea com-binată a nenumărate substanțe din alimente. Întregul este mai mult decât suma părților sale. Deci să consumăm alimente naturale, întregi și nu alimen-te din cutie, eventual suplimentate cu pastile de vitamine. (NA)

2. Practic nu există substanțe nutritive în produsele de origine animală care să nu fie mai bine oferite de plante. Cerce-tătorul și-a început studiile analizând șoricei maturi cărora li se dădea cazeină în alimentație, proteina principală din lapte. Pe măsură ce conținutul de cazei-nă creștea peste 5%, și proporția de boli creștea exponențial. (NA)

3. Genele ca atare nu determină bolile. Genele funcționează numai prin a fi activate, sau exprimate, iar alimentația joacă un rol critic în determinarea căror gene, bune sau rele, sunt activate. Este deci responsabilitatea noastră, a deci-ziilor pe care le facem zilnic în alimen-tație, dacă ne păstrăm sau redobândim sănătatea, și nu vina părinților. (NA)

4. Nutriția poate controla în mod sub-stanțial efectele adverse ale toxinelor. O alimentație corectă echilibrează în-tregul organism în așa fel încât crește capacitatea de detoxifiere și excreție a substanțelor nocive. Scopul nostru este de a trăi cât mai sănătoși într-o lume poluată. (NA)

5. Aceeași nutriție care previne bolile, poa-te opri evoluția lor sau chiar recupera probleme în stadii mai avansate. Este cunoscut faptul că Bill Clinton, operat pe cord, a adoptat dieta vegană (fără produse animale de nici un fel) în 2010 și se simte din ce în ce mai bine, cu ana-lize perfecte. (NA)

6. Alimentația care este cu adevărat be-nefică pentru o boală cronică va sus-ține sănătatea întregului organism.

În medicina obișnuită am fost pusă în dificultate când am fost întrebată de un pacient cu insuficiență renală cauzată de diabet, ce regim să urmeze pentru că ceea ce i se prescria pentru diabet (pro-teine multe, hidrați de carbon puțini) erau contraindicate în boala de rinichi. Acum înțeleg că nutriția corectă produ-ce sănătate pe toate planurile. Suntem un tot unitar, întregul organism este inter-conectat. (NA)

Înțeleg de asemenea, că obiceiurile ali-mentare sunt foarte greu de schimbat, une-ori numai atunci când ”ajunge cuțitul la os”. De aceea insist ca ele să fie formate corect. De la cea mai fragedă vârstă, alimentația bazată pe principii corecte aduce beneficii întregii familii. Cineva trebuie să ia inițiati-va în fiecare familie!

Vă doresc multă sănătate,

Multă sănătate și spor la toate!Mihaela Șerbulea, MD, PhD

Yokohama

Sănătate pentru toțiS

ănătate pentru toți

1. Titlul articolului este inspirat din cel al unei cărți excepționale scrise de Mihaela și Dr Vasile Ardeleanu, apă-rută la editura Muntenia din Constanța în 2009, pe care o recomand cu toată căldura celor care doresc să învețe mult mai multe despre principiile alimentației sănătoase, rețete, etc.

„Alimentație în armonie cu natura”1

Deși am mai scris și în alte numere des-pre alimentație, îmi permit să revin asupra subiectului, atât la solicitarea cititorilor cât și pentru că îl consider de o importanță fundamentală. ”Suntem ceea ce mâncăm” nu este numai o figură de stil, ci este un adevăr ușor de înțeles mai ales când luam în considerare creșterea ființei umane, de la concepție până la maturitate. Fătul se dezvoltă în pântecele mamei din substan-țele pe care le primește din sângele ei. Este deosebit de important să avem în vedere acest lucru înainte de a fi prea târziu. Nu-meroasele substanțe chimice care sunt adă-ugate produselor din comerț fac ca acestea să fie nu numai cu conținut inadecvat de nutrienți, cât și de multe ori toxice. Este foarte important să învățăm a citi etiche-tele alimentelor (chiar și în japoneză) și a evita produsele cu prea multe ingrediente sau prea multe scrise în katakana (denotă

cuvinte de import). Desigur că multe dintre produsele care se vând pentru a ”ușura” viața (congelate, semi-preparate, în cutii, borcane, conserve, etc) au o contribuție semnificativă la explozia patologiei din ultimele decenii și mai ales din ultimii ani. Chiar eu am fost surprinsă să văd o statis-tică aratând că în 1958 în Japonia erau 18 (optsprezece) cazuri de cancer de prostată! Chiar considerând metodele mai precise de diagnostic de acum, creșterea incidenței de zeci de ori poate fi justificată cu ușurință de schimbarea obiceiurilor alimentare. Studiul China al profesorului Colin Campbell, apă-rut și în traducere în limba română (2007, editura Advent, Râmnicu Vâlcea) evidenți-ază legătura dintre obiceiurile alimentare și bolile cronice (cancer, diabet zaharat, boli cardio-vasculare și auto-imune, printre altele). Principiile enunțate de autor sunt următoarele:


Știați că...Știați că...Ș

tiați că...

Știați că...

soane sau convorbirile la telefon. Din cauză că internetul afectează aceeași parte a cre-ierului ca și drogurile sau alcoolul, această dependenţă trebuie luată în serios, mai ales dacă este în stagiile ei timpurii. „Postul” de internet ne aduce o conexiune mai bună cu lumea reală și ne face mai „stăpâni „ pe via-ţa noastră, putând astfel controla noi uzul internetului și nu invers.

Pentru o mai bună gestionare a timpului petrecut în fața calculatorului, precum și în vederea stabilirii gradului de dependență față de internet, vă propunem următorul chestionar:

1. Simţi că te preocupă Internetul (te gân-dești la activi¬tatea on-line anterioară sau anticipezi următoarea sesi¬une on-line)?

2. Simţi nevoia să utilizezi Internetul pe perioade de timp din ce în ce mai lungi pentru a putea obţine satisfacţie?

3. Ai făcut de repetate ori eforturi fără succes pentru a modera sau a te abţine de la utilizarea Internetului?

4. Te simţi neliniștit, prost dispus, de-primat sau iritat atunci când încerci să întrerupi sau să oprești utilizarea Inter-netului?

5. Rămâi on-line un timp mai lung decât îţi propuseseși iniţial?

6. Ai periclitat sau ai riscat pierderea unei oportunităţi semnificative în ceea ce privește o relaţie sau o carieră profesio-nală din cauza Internetului?

7. Ai minţit pe membrii familiei, pe te-rapeuţi sau pe alte persoane pentru a ascunde proporţiile implicării tale în Internet?

8. Folosești Internetul ca pe un mod de a fugi de probleme sau de a-ţi elimina o stare neplăcută (ex. sentimente de ne-ajutorare, vinovăţie, anxietate, depre-sie)?

Cei care au răspuns ,,Da” la cinci sau mai

multe dintre aceste întrebări, sunt clasifi-cați ca utilizatori dependenți de internet, iar ceilalți ca utilizatori normali.1

Prof. Tony DoneaSt. Mary International School, Tokyo

1. Kimberly Young, Internet Addiction: the Emergence of a New Clinical Disorder, in ,,104th Annual Meeting of the American Psychological Association”, Toronto, Canada, 1996.

… internetul creează aceeași dependenţă ca și drogurile?

Era modernă ne cere să folosim interne-tul atât în viaţa noastră profesională, cât și în cea socială, pentru a ne menţine în contact cu prietenii și familia noastră, pen-tru a ne „relaxa” urmărind filme, ascultând muzică sau jucându-ne. Dar atunci când ci-neva îţi spune că nu a dormit toată noaptea din cauză că stat pe calculator, putem vorbi aici de o dependenţă. Prin multitudinea de stimuli care se prezintă sub forma unor imagini și sunete care apar pe ecran și care se schimbă într-un ritm uimitor, calcula-torul creează niște emoţii puternice care copleșesc mintea și contribuie la inhibarea activităţii cerebrale, așa încât nu mai gân-dim, ci suntem prinși în „magia” de sunet și culoare. Orele curg și fără să ne dăm seama, atunci când apare cineva care ne întrerupe din activitatea noastră online, devenim nervoși, iar dacă petrecem mai mult timp

departe, simţim că ceva ne lipsește și numai întoarcerea la spaţiul virtual ne readuce li-niștea. Internetul poate fi un „loc” incitant și atractiv, dar în același timp, dacă se depă-șesc anumite limite, devine o obsesie. Deja psihologii au identificat dependenţa de internet că o boală psihică care afectează în mare parte tinerii, ei fiind cei mai mari uti-lizatori de tehnologie de toate formele, dar care au în comun conexiunea la internet. Ce să facem însă pentru a controla activita-tea noastră online? Trebuie să notăm dura-ta de timp petrecută pe internet și scopul utilizării lui; să stabilim dinainte de a porni calculatorul timpul pe care îl vom petrece și să încercăm să nu ne „fure” ore în plus fără să ne dăm seama; să stabilim anumite zile sau părţi dintr-o zi în care să nu avem nici o activitate virtuală și în fine să folosim mai mult contactul faţă în faţă cu celelalte per-


Jurnal parohialJurnal parohialJurnal parohial

Jurnal parohial

Octombrie 2014

În prima Duminică a lunii Octombrie a fost inaugurat în parohia noastră evenimen-tul ,,Comuniune și bucurie în parohie”. Acest eveniment este caracterizat în primul rând de participarea la Sfânta Liturghie, în care, la sfârșitul acesteia, părintele Daniel a citit câteva rugăciuni pentru unitatea și înțele-gerea membrilor parohiei. Ulterior, toți cei prezenți au rămas la o agapă frățească, unde au împărtășit unii altora experiențe, întrebări și proiecte atât personale, cât și comunitare.

În cuvântul de învățătură, părintele paroh ne-a tâlcuit însemnătatea pildei semănă-torului, raportând-o în principal la situația noastră parohială. Cu această ocazie, am rememorat împlinirea unui an de când părin-tele Daniel a venit ca preot paroh al Parohiei ,,Sf. Gheorghe” din Tokyo și împrejurimi. De asemenea, un anunț important făcut de părintele a fost legat de apropierea vizitei în Japonia, a corului de copii ,,Theotokos” din Alba –Iulia. Astfel, pe data de 7 Decembrie, acest cor va susține în capela ,,St. Columban” un concert, precedat de participarea la Sfânta Liturghie. Prin acest anunț, toții enoriașii parohiei noastre au fost invitați să participe la acest eveniment.

Această Duminică a fost marcată și de numărul ridicat de copii care au primit Sfânta Împărtășanie, precum și de săvârșirea după Sfânta Liturghie, a Tainei Sfântului Botez. Prunca Sofia, fiica D-lui Horikawa Hernando și a D-nei Nache Laura Daniela, a fost creș-tinată cu mijlocirea nașei Gologan Geanina Ecaterina.

Luna Octombrie este una din lunile anului ce marchează în plan bisericesc și nu numai, rânduieli liturgice speciale pentru cei adormiți. Astfel, în data de 25, Sâmbătă, am împlinit datoria către cei dragi adormiți ai noștri, prin participarea la Sfânta Liturghie și la Slujba Parastasului.

În Duminica ce urmează acestei zile, s-a　săvârșit pomenirea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. La finalul sluj-bei, în cadrul predicii, părintele Daniel ne-a istorisit câteva din minunile acestui mare sfânt, precum și experiența personală pe care a avut-o sub ocrotirea mormântului și bisericii Sfântului Dimitrie din Tesalonic. De asemenea, părintele ne-a adus la cunoștință existența unui caz social deosebit din parohia noastră, propus spre ajutorare prin contribu-ție financiară sau prin alimente neperisabile, până la sărbătoarea Nașterii Domnului. Mai multe detalii găsim pe site-ul parohiei http://www.parohiatokyo.ro/un-dar-de-craciun/

În aceeași zi, a fost oficiată Taina Botezului pentru pruncul David, fiu al domnului Naga-saki Tetsuaki și al doamnei Pan Elena. Ca pă-rinte spiritual, i-a fost alături doamna Angela Georgeta Takematsu.

Începutul lunii Noiembrie a fost marcat, în prima duminică, de un eveniment deose-bit din punct de vedere liturgic, prin oficie-rea Tainei Sfintei Cununii în cadrul Sfintei Liturghii. Cei doi miri, Kumagai Gabriel și Maria, având alături pe nașii Sato Adrian și Iuliana- Marinela, au primit binecuvânta-rea lui Dumnezeu, devenind familie creștină. Îndemnul părintelui către miri, precum și către toți credincioșii prezenți, a fost legat de Evanghelia Sfintei Liturghii, ce a relatat pilda Bogatului nemilostiv. Astfel, au fost îndem-nați la iubire milostivă față de cei aflați în nevoie, această iubire lărgind inima și oferind pace în casa și viața fiecăruia.

După slujba Sfintei Liturghii unite cu Tai-na Cununiei, toți cei prezenți au luat parte la tradiționala masă a comuniunii și bucuriei în parohie, felicitând totodată pe tinerii proas-păt căsătoriți.

Preoteasa Cristina – Elena Corîu


定期購読 ( 有料版紙媒体・小冊子 )

紙媒体の『正教メリディアン』定期購読をご希望される方は ...氏名、住所、電話番号を明記のうえ [email protected] までご連絡をください。または電話 090-9817-3445 までお気軽にお問い合わせください。

『正教メリディアン』の編集室

○ 編集長　コリウ・ダニエル神父○ 協力者　ミハエラ・シェルブレア PhD　ルクサンドラ・マルジネアン＝コウノ PhD　トニー・ドネア○ 翻訳者　モニカ・タカサキ　シモナ・オサコ　ルクサンドラ・マルジネアン＝コウノ PhD○ 添削者　アリナ・シェルバン○ デザイン / レイアウト　ペトレ・隆・高野

編集室の住所

聖コロンバン会東京都世田谷区上用賀 4-1-10

目次24　社説　　「正教メリディアン」一周年記念27　歴史の足跡　　日本におけるルーマニア正教の歴史（12）28　聖書の勉強　　「まず、神の国と神の審判を求めなさい・・・」（マテイ 6、33）30　現代社会　　旅行者の目に映る日本33　精神的案内　　この世35　皆の健康　　自然と調和した食生活37　･･･ご存知でしたか？　　インターネットは薬物と同じような依存性を作ることを・・・39　教会区の日記　　2014 年 10 月

建立者になってくれませんか？日本における初めてのルーマニア正教会の教会を建てるために助けてくれませんか？そして、ルーマニア正教会日本支部の文化的・社会的・チャリティーの活動を助けてくれませんか？建立者になるために心許す限りの寄付を次の口座にお振込みお願いします。

　三菱東京 UFJ 銀行　玉川支店　普通口座　口座名：ルーマニアオルトドクスチャーチジャパン　口座番号：0312098

神が貴方の憐れみを報いますように！「憐れみ深い者は幸いです。その人たちは憐れみを受けるから。」（マテイ 5、7）

聖体礼儀などは、聖コロンバン会（住所：東京都世田谷区上用賀 4-1-10）で行われています。詳細は、日本支部ホームページ：http://www.parohiatokyo.ro/ または電話 090-9817-3445 （コリウ・ダニエル　ルーマニア正教会日本支部神父）までお問い合わせください。


社説

社説

「正教メリディアン」一周年記念

ワインは時間が経つと味が良くなるというのはよく知られている事実です。時間がものの価値を定めていくのです。時間が経って、古い車、良いワイン、本、あるいは雑誌の価値が決まるのです。私たちの雑誌、『正教メリディアン』が誕生したのは、一年前です。それは強い使命を感じたからです。正教の本が手に入りにくい状況におかれていた日本に住んでいるルーマニア人に、ルーマニア精神の一粒をお届けしたかったのです。日本語翻訳者の協力を得て、この雑誌は日本人にも開かれました。雑誌は信仰に関する記事とともに、現代社会に関する記事も含んでいます。

当初『正教メリディアン』１〜 3 号まではネットのみの閲覧を行なっていましたが、『正教メリディアン』4 号以降は、紙媒体の冊子も発行されました。このように、『正教メリディアン』は私たち、聖ギョルゲ教会区の信者の名刺だけではなく、日本に住んでいるルーマニア人全員の名刺になりました。発行部数は、当初10 部のみでしたが、直近の号は 30 〜 40 部になっています。今回の『正教メリディアン』12 号では、一周年を記念して、今まで取り上げた雑誌のテーマ、および社説を振り返りたいと思います。『正教メリディアン』各号では、我々のコミュニティーの生活から、あるいは世界の事情から選んだ一つのテーマがありました。主に社

社説

社説

説では、このテーマを取り上げ、教会区の信

者が自らが自分を投影できることを意識して

執筆しました。行間に自分を見つけた人は、

自らの行動を振り返る機会になれば幸いと思

います。

『正教メリディアン』第 1 号では、クリスチャ

ンである勇気の意義を問いました。特に、こ

の号ではハロウィンの真の意味について考え

ました。従って、我々の雑誌は、最初の号から、

一つのマニフェストとして、その存在をアピー

ルしています。つまり、我々が望んでいるも

のは真の正教の風習の復活や伝授ということ

です。このマニフェストを実行できるために、

神および隣人へ自分の心を開かなければなり

ません。

『正教メリディアン』第 2 号では、隣人へ

愛について語りました。第 2 号はクリスマス

の時期にあたり、与える喜びと題して、苦し

い生活を強いられている人への助けについて

取り上げました。この号の社説では私と一人

のホームレスとの出会いを取り上げ、日本で

も、ルーマニアと同じように、貧しい人への

助けが同じ精神的意義を持っていると説きま

した。つまり、助けを必要とする人に手を差

し伸べる時は、心に天が宿るのです。

『正教メリディアン』第 3 号では、聖体礼儀

と教会の意義を取り上げました。人の心が一

番天へと開く場所として、教会が挙げられま

す。ハリストスとの出会いは教会において、

聖体礼儀において、一番強いのです。

『正教メリディアン』第 4 号のタイトルは、

「ハリストスに洗礼を受けた人は・・・」とし

て、洗礼の意義を問いました。我々のコミュ

ニティーは、新しいメンバーの洗礼によって、

日々、その数を増しています。今年も数多く

の洗礼がありました。洗礼を受ける人も、そ

の名付け親も、洗礼の真の意義を知っておか

なければなりません。

『正教メリディアン』第 5 号では、自由につ

いて考えました。教会も、神父も人の自由を

妨げていません。従って、人々は、神を拒む

自由があるのです。神父だけを拒み、神との

関係を拒まないでいると思っている人もいま

す。聖金口ヨアンが言うように、「神父を尊敬

しない人は、神も尊敬しない」。しかし、神

父でさえ、人々と神との関係を妨げては行け

ないのです。神父が自分自身をではなく、神

を、人々の心の中に感じさせなければなりま

せん。神父は神の道具に過ぎないのです。ク

リスチャンが神父を、気に入らない振る舞い

をするからといって、判断したり、批判した

りしてはいけません。神自身がいずれ神父を

裁くのですから。

『正教メリディアン』第 6 号では、復活祭を

祝いました。社説では、私の復活祭の思い出

を取り上げました。取り上げた復活祭の思い

出は非常に強い印象を残しているのです。

日本に住むルーマニア人と話をすると、日本

に対する様々な態度が見受けられます。『正教

メリディアン』第 7 号の社説では、どの態度

が一番ふさわしいかについて説きました。こ

の号のタイトルになった、ヨアン 17、21 に

見られる「皆が一つになるために」というのは、

正しい答えだと思います。難しいかもしれま

せんが、教会と聖書の教えを踏まえて、我々

の中の平和を見つけ、そして他人（その人は

どんなに我々とどんなに異なっていても）と

の関係における平和を見つけるでしょう。

しかし、どこまで我々は他人と異なる価値を

受け入れることができるのでしょうか。『正教


社説

社説

メリディアン』第 8 号では、この問題を取り

上げ、罪を憎み、罪人を愛することが必要だ

と強調しました。現代社会では、この正しい

態度と異なった二つの態度が見受けられます：

つまり、罪も罪人も憎むのか、あるいは罪人

も罪も肯定するのかのどちらかです。

『正教メリディアン』第 9 号の社説では、エ

セックスのザハリア・ザハロウ神父の言葉を

使い、ハリストスと共に生きることについて

考えました。彼の言葉に照らし合わせて、我々

の生活がハリストスと共にあるかどうか判断

できるでしょう。

『正教メリディアン』第10号のタイトルは「告

白」です。この号の社説では、現代日本で生

きる我々クリスチャンのことを考えました。

つまり、我々は最初のクリスチャンのように、

非クリスチャンの文化の中で生きています。

しかし、我々が、信仰を守り、様々な非クリ

スチャンの風習を取り入れない方が良いので

す。我々は、我々の信仰を告白した方が良い

のです。

『正教メリディアン』第 11 号では、「全力を

尽くさないで、言われることをすべて信じな

いで、知っていることすべてを話さないで」

という諺をテーマとしました。ルーマニアの

この諺が人々のデリカシーを意味しています

が、聖書をもってそれを考えると、更に深い

意味を持ち合わせます。

そして『正教メリディアン』第 12 号にたど

り着きました。この社説では、我々の雑誌の

紹介をし、その各号で取り上げられたテーマ

を振り返ってみました。我々の雑誌『正教メ

リディアン』は精神的な導きを与えるだけで

はないのです。我々の教会区の活動も取り上

げています。

今までの神の助けを感謝しつつ、これからの

助けも願いましょう。この雑誌『正教メリディ

アン』の使命を全うできますように！真実、

美徳への愛を持つすべての人のために！

コリウ・ダニエル神父

歴史の足跡

歴史の足跡

日本におけるルーマニア正教の歴史（12）ルーマニア人神父 Anatolie　Tihai（アナトリエ・ティハイ）の日記より1

（つづき）11 月 28 日にワクヤから出発し、石巻市へ行きました。少し前までは、ここに信者は６人しかいませんでした。彼らは５年前に函館で洗礼を受けていました。聖書を教える人のおかげで、今回我々が到着したときに、23 人もの人が新しく洗礼を受けたいと申し出たのです。今年の１月にパウェル神父はここで他の 20 人の洗礼をしました。ここでは非クリスチャンも説教を聞きたいので、クリスチャンが表通りに面した家を祈りのために準備しました。しかし、パウェル神父も私も強い頭痛に悩まされました。薬も利かず、説教を行うことができませんでした。次の日の夜までここに泊まることもできませんでした。次の町、福田へ行かなければなりませんでした。福田の教会では我々が初めてお祈りをしました。この町の周辺にも聖書の教えを聞き、洗礼を受けたい人がいます。福田では22 人が集まり、洗礼を受けました。また、タカギという村から来ていた６人の人も洗礼を受けました。しかし、タカギでは、石巻と福田のような布教の成功は見られません。12 月 2 日には、仙台に着きました。ここには日本で一番古い教会があります。ここではたくさんの人が断食をし、洗礼を待っていたので、数日泊まらなければならなかったのです。仙台の教会では、ほぼ 300 人の信者がいます。クリスマスまでにここに泊まろうと思っていましたが、次に述べる理由でできなかったのです。仙台でホテルを探していたところ、クリスチャンが私に近づき、電報を渡してくれました。その電報では、ルーマニア人がトルコ人に戦争で勝ったと書いてありました（その電報は、もちろん、我々の情報局のロゼンさんから来ていました）。心の荷がおりた！

私の喜びはクリスチャンも共感してくれました。特にパウェル神父と聖書を教えていた人々は、私から、また新聞から、事情を知っていたため、共感してくれました。クリスチャンがいる町に到着するやいなや、ルーマニアとオスマントルコ帝国との戦争について聞かれます。私たちが勝利を収めたプレヴナというのは数万人、数百万人の日本人が知っているでしょう（つづく）。

1. この記事は次のブログから作者の承諾を得て引用されています。http://cubreacov.wordpress.com

アナトリエ・ティハイ神父仙台教会


聖書の勉強

「まず、神の国と神の審判を求めなさい・・・」（マテイ 6、33）

マテイによる福音書の第 6 章は、33 行には神の国への言及があります。つまり、「まず、神の国と神の審判を求めなさい。そうすれば他のことも後になって得るだろう」とあります。33 行は、25 − 34 行における説教の中心部分に当たります。この説教では、主が「明日を心配しないなら、何をすればいいのか」という問いに答えています。33 行では、「主の答えが神の国と神の審判だけを求めればいいというのです。そうすれば、我々の必要なものも得るだろうと言います。」１

もちろんここで問題となるのは、この約束を生きているうちに満たせられなかった人がいるということでしょう。つまり、必要なものを得るというのは、この世に生きているい間ではなく、あの世に渡った時だというのです２。しかし、永遠の命の約束は、現実の心配をさけるために不十分でしょう。

同じ内容の、ルカによる福音書、12、31 があります。ここでは、主イイススは弟子にすべての持ち物を売って、自分についてくるように促しています。更に、マルク10、29−30において、ペトルとイイススの最古の対話が記されており、そのなかで、主イイススは、主のために自分たちの家族や持ち物をすべて捨てた人がこの世でも、あの世でも、すばらしい報いを受けると言います。ルカ 12、31 とマルク 10、29 − 30を併せて見ると、マテイ 6、33 の正しい解釈が得られます。つまり、精神的に正しい道を歩んでいるときに、クリスチャンの物質的な生活に必要なものも得られるだろうと言うのです。なぜなら、主イイススの導きにしたがって、富を持つクリスチャンは、貧しい人に自分の富を配るからです３。マテイ 6、33行ではイイススは信者一般に語っているのではなく、弟子に語っているのです。以

聖書の勉強

聖書の勉強

上の考察を踏まえて、ここで主が言うのは、まず弟子が神の国を求めるのであれば、自ずと彼らが貧しい人に必要なものも与えるだろうという意味の言葉です４。G・ゲッツが言う「主イイススの言葉を実行せず、弟子が人々の必要としていたも

のを与えなかった場合も見られました」５。聖ヨアン金口がマテイの 6、33 について次のように言います。心の心配事を取り除いて、主イイススが神の国について話しています。ハリストスが我々を古い掟から解放し、新しい国へと導くために来ました。そのために、主が我々をこの世への執着を捨てるように促しています。非クリスチャンはこの世に必要なものばかり求めています。彼らが未来について語れないのは、永遠の命を知らないからです。しかし、クリスチャンはそうすることはできないので

す。クリスチャンは食べる、飲む、服を着るために生きているのではないのを知っています。神の御心を行なうために生まれてきた訳であります。つまり、あの世の富を得るためです。天国において食べ物、飲み物、服装は必要ないの

です。従って、神に祈るときにもこれらが必要ではないと思えばいいのです。この世で得られる富は、あの世で得られる富と比較できないのです。そのため、主イイススは我々が祈るときはあの世の富を祈ればいいのだと言い、そうすれば、この世の富も得るだろうと言います６。

ゲネア・アレキサンドル　修士タルゴヴィシュテ神学校

聖書の勉強

1. R・T フランス『マテイによる福音書』エデルマンス、グランド・ラピッツ、1985 年、142 頁2. T・E シュミット「荷、柵、冒涜：マテイ 6、33、ルカ 14.33、ルカ 16、15 における富」『三位一体ジャーナル』９号、

1988、173 頁3. クレッグ・L・ブルムバーグ「富と心配を巡って：マテイ 6、19-34 — その意味 —」、『クリスウェル神学雑誌』６: １号、

1992、６３頁4. D・M　メイ『去ることと受け取ること — マルク 10:29 の解釈』、『哲学学会』17 号、1990 年、141 − 154 頁5. G・A ゲッツ『富の福音書による神学』ムーディ、シカゴ、1990 年、92 頁6. 聖金口ヨアン『執筆集』284 − 285 頁


現代社会

現代社会

現代社会

現代社会

旅行者の目に映る日本

日本・・・異教徒な国、神のことを知らぬ人々が

住んでいるところと言われています。しかし神を

信じていないのに、何故この国はこんなに美しい

のだろう。日本人は冷たくて変な人と言われてい

ますが、神への信仰が無かったとしても、周りの

人を尊敬したり、良識のある行動が可能でしょう

か。私は、国籍や文化に関係なく神はどこにでも

存在し、誰の心の中にも存在していると思います。

日本の文化は理解しにくい文化です。それを理解

するためには、心を開かなくてはいけません。心

から理解しようとすれば、自然に日本を愛するよ

うになります。日本の歴史や伝統を理解していく

には知性も必要ですが、心から深く見ようとしな

いと日本は冷たい国と感じてしまうでしょう。

私は来日する以前より桜について話を聞いていま

した。ただの桜が、そんなに特別なものであると

は理解しがたいものでした。ルーマニアにも桜の

木があり、当然ですがルーマニアの桜も花を咲か

せています。ただ、それはそんなに大事なことで

はありません。ルーマニアの桜も綺麗ですが、そ

こまで桜の花が咲くのを心待ちにしたり、その花

が自分に落ちることを楽しむことはありません。

日本に来て、初めての冬が過ぎた後に、日本の

桜を初めて見ました。大学の中央の道に幹が黒く

なった古い桜の木を目にしました。その木は、そ

の中に多くの希望を持っているように見え、暖か

く感じられました。丸いクリスタルに似た、小さ

な花のブーケがたくさん付いているように見えま

した。その枝が手の届くところに垂れていたので、

その可愛らしい白い花に触ってみました。それに

触れるたびに温かみを感じました。その発見の後

は毎朝花を見に行き、そして毎晩桜の枝に見え隠

れする月を見に行きました。それを見て一つ思う

ことがありました。神様、あなたのされたことは、

なんて美しいのだろう！

他に、秋の紅葉の話も聞きました。それがどうし

たのでしょうか。どこにでもあることなのに・・。

さらに落ちている葉っぱが悲しい気持ちを表す。

日本ではそれが特別なことなのでしょうか。何故

紅葉を見るために公園や庭園に沢山の人々が列を

なしているのでしょうか。（異教徒ではありますが）

寺院を訪ねた時に心から理解できたように思いま

した。その庭園にある池に黄色や、緑、赤、紫な

どの、沢山の葉が落ちていました。それを見た時に、

また同じ思いを持ちました。神様、あなたのされ

たことは、なんて美しいのだろう！

ちなみに異教徒の国々でも人々が神のされたこと

について、尊敬を表したり、大きな喜びを持つこ

とはあります。季節ごとに象徴的な花があり、そ

して花が咲かない季節（冬）には木に照明を付け

ています。その照明はクリスマスと関係あるもの

と、私は思っています。その時期にはルーマニア

の伝統として、家でクリスマスツリーを飾ります。

そのクリスマスツリーを家で飾るのが難しいとき

には、外に出て、道に立っている照明で飾られた

木の前を歩きながら、喜びを感じます。見てくだ

さい！飾られた木がたくさんあります！

二年半の間、私は毎日一度以上微笑んでいたよ

うに思います。朝早く、大学へ通学するために駅

まで歩いている時には、よく知らないおじさんや

おばさんが「おはようございます」と挨拶してき

ました。スーパーマーケットでは、店員が私に対

して微笑んでいました。店員がお客様に愛想よく

することは仕事であることは分かっていましたが、

その微笑みは本物であると感じました。

日本にいる間、私は大学の日本人学生たちと仲良

くなるように励みました。これは良いチャレンジ

でした。半年後、その為には私から何かアクショ

ンを起こさないといけないことを知りました。い

つも、私から彼らに声を掛けなければいけません

でした。会話は、私から始めなくてはいけません

でした。それは疲れる作業でしたが、何の結果も

得られることがないこともありました。それでも

我慢して続けていました。しかしある日、仕事上

の問題が出た時、私はひどく落ち込みました（私

は感情が表に出やすい方です）。その時に私がして

きた努力の成果を見ることができました。グルー

プの同僚たちが、私に日本の伝統行事を見せるた

めに、予定になかった花見のピクニックを開催し

てくれたのです。本当に私のためだったのかは良

く分かりませんが、それから一年の間は、良い時

も悪い時も、彼らのチームの一員であると感じる

ことができました。自分にとって難しいことがあっ

ても、今までより容易にそれを乗り越えることが

出来るようになりました。そして我慢強く、彼ら

が私に対して心を開くように、私も少しずつ彼ら

のことを理解するよう努力しました。

今は帰国してしまいましたが、もしいつかまた私


現代社会

現代社会

たちが会う機会があったならば、心から皆喜ぶこ

とでしょう。誰かが助けを必要としているならば、

考えることなく、皆その仲間を助けることでしょ

う。私たちはいつまでもチームだからです。

神はずっと私たちのために働いてくださります

が、時に思いがけない道を示すときがあります。

私はルーマニアの家族や友人と離れ、他の家族（日

本の家族）のもとへやってきました。その家族と

は文化の違いもあり、互いにうまく関係を築くこ

とが難しいことでした。しかし送別会で大学の知

人より「この二年半はどうでしたか？」と聞かれ

た時には、「今までルーマニアの家のことを思って、

辛かったり寂しかったりすることもありませんで

した。あなたたちが家族のように仲良くしてくだ

さって、良かったです。ありがとうございました」

と答えました。もし人々を愛してさえすれば、初

対面の時に相手が感じの悪い人であっても、変な

人であっても、皆それぞれのスタイルで助けてく

れるものと、理解できました。聖書にある言葉「隣

人を愛しなさい」という言葉は、異教徒的な国、

冷たくて不思議な人々が住む国、日本の中でも意

味のある言葉でした。

日本の文化や日本人を心から理解するこができた

今の自分にとって、日本の文化は金と同じような

ものに思えます。その文化を理解し感じるために

は、金を掘り起こすときと同じように汗をかきな

がら土を掘って頑張らなくてはいけません。そし

てその金を見つけたときには、日本人の謙遜や常

識に気づき、心から信頼できるようになり、日本

人の友達・同僚に対して抱く感情は変わらぬもの

となります。日本の人々は自身の周りにあるもの

や、“隣人 ”に対して、尊敬を表すことができます。

日本の社会のマナーや、人の態度は学びやすいも

のでした。みんな人間ですから、良いところも悪

いところも含めて、下手に決め付けずに、ありの

ままを受け入れなければいけないと思います。

過去を振り返ると、私の国際経験はポルトガル、

トルコ、日本、そして現在は中国と続き、（1ヶ月

程度で）それぞれの国の文化を十分感じることが

出来ました。不思議に聞こえるかもしれませんが、

日本については2週間もかからずにそう感じまし

た。ただ最初の1週間は時差の問題がありました。

来日したばかりの時には、無知であったり、表面

の部分しか興味がなかったため、日本の文化も言

葉もまともに知りませんでした。しかし日本に滞

在していくうちに文化の違いや、スーパーマーケッ

トでの問題もありましたが、私にとってはルーマ

ニアの家に早く戻りたいと思わずに滞在すること

ができた唯一の国でした。

日本人はクリスチャンではありませんが、不思議

なことにクリスチャンと同じようなルールを持っ

ています。しかし残念ながら精神的なものでなく、

自然から発生したルールに従い生きています。最

後には彼らの進む道も天国へ行くことになると思

いますが、悪い部分もたくさん感じることがあり

ました。

神の助けがなければ、1つの国がこんなにも文明

的な国になることは無いと、私は思っています。

もちろん良いことばかりでなく、足りていないと

ころもあるでしょう。ある人々は何かを理解し

知るために努力するのは無駄と思っていたりしま

す。一方、他の人は努力していることさえ苦にせ

ずに、知ることで満足できたりします。

日本滞在について結論としては、日本という国を

実際に目にして、ルーマニアから離れた日出ずる

国でも神の存在を感じられたことについて、深く

感謝いたします。

　アンドレア・デウツ PhD

精神的案内

精神的案内

この世

　皆は絶えず、何かについて書いています。テーマを持って書いている人もいるし、何のテーマもなく書いている人もいます。無駄に話をしている人もいれば、有益に話している人もいます。この世の人はみんな話をしています。私も話しています。たまには、自分の話していることにその意義を見つけ、定められた範囲で話すのが難しいと思うこともあります。　この世では、すべて静寂と喧噪が入り混じっているものです。静寂の中に微笑みがあり、澄んだ目があります。その中で、胃袋はハリストスを消化しています。しかし、喧噪の中には何でもあり、それについては語りにくいのです。　秋は満たされた季節です。少し雪が降っても、秋には紅葉があり、果物があり、野菜があり、希望があり、テ・デウムがあります。　教会は、森の中。そこから鐘の音が聞こえます。人々は蝋燭の光に照らされ、跪きます。お香の香

り。精油も信者の額に香るのです。そこに、神父は十字架の印をしています。　秋も半ば。アメリカ化、イギリス化、フランス化、ドイツ化、グローバル化されたルーマニア人の子供がハロウィンの準備をしています。　すべての学校に、死者の格好をした子供がいます。すばらしい。これは新しい伝統です。ルーマニアは古いキリスト教の国だというのに！青年が交わり、夢・分裂病・鬱などの祭典になります。　これは一瞬のものです。これに対して、永遠の信仰を奏でる黒海、聖アドレイのときからの罪を洗います。また、アルジェシュの修道院、コジア修道院、聖シュテファンの建てた教会、すべてが昔からの信仰を表しています。　この時期に教会は天国に召された人々の記憶をします。呼んでくれる人は私の思いを行間に読んでほしいのです。　我々の伝統では、悪魔がいつも負けます。なん


で違う伝統を取り入れているのでしょうか。グロー

バル化がおそろしい。蛙を食べるのもおもしろい

かもしれないが、もっと大事なのは、チーズパイ

を食べることです。種を掘り捨てたカボチャで遊

ぶのが楽しいかもしれませんが、もっと楽しいの

は、世界中を歩き回って人々の助けになることを

することです。

秋に行われる死者の記憶を知るのは、安心させま

す。また、我々のルーツにもあり、すばらしい伝

統です。

我々ルーマニア人の中に神秘があり、呪いはあり

ません。つまり、ハリストスがいて、アンチ・ハ

リストスはいません。我々の伝統では、永遠の命

を祝い、死を祝いしません。

自分を見失った人を弔いましょう。聖アンドレイ

ではなく、お化けを信じる人のために祈りましょ

う。この人たちは死者の記憶ではなく、家族の許

しと愛ではなく、偶像を信じています。我々はグ

ローバル化に取り残され、ルーマニア人として、

クリスチャンとして、祈りましょう。

シュテファン・ザハリア神父

ヨアン・ドムネスク教会区、ピアトラ・ネアムツ市

皆の健康

皆の健康

精神的案内

精神的案内

自然と調和した食生活１

食事生活に関しては前号にも書きましたが、読者からの希望もあり、くわえて、この話題はとても重要だと考えますので、改めて取り上げようと思います。「我々は食べたものから出来ている」というのはただのことわざではなく、分かりやすい事実です。特に、受胎から成熟までの人間の成長を考えれば分かるはずだと思います。お腹の中にいる赤ちゃんは母親の血液から取っている成分から成長していきます。このことを常に考慮しなければ、対策を取るタイミングは遅くなるかもしれません。市販の食品に含まれている数多くの化学物質は、食品の栄養成分を減らすだけではなく、体にとって有害であることが多いです。食品のラベルが、日本語で書かれていたとしても、読む習慣を付けることはとても大事です。そして、原材料が多すぎる食品とか、材料名は殆どカタ

カナ（海外から入ってきた言葉を指名する）で書いてある食品はさけたほうが良いです。生活を楽にするために販売されている多くの食品は、この数十年間の特にこの数年の間に多く発生している病気の原因と大きな関わりがあります。これらの食品は冷凍品だったり、半調理品だったり、箱や瓶や缶に保管されている品だったりするものです。ある統計によりますと、1958年に日本ではたったの 18 件の前立腺癌しかなかったという結果に対して私も驚きました。その後、最新の正確な診断方法を考えても、患者の数が数倍も増えているのは食事生活においての変化が大きな原因だと思います。コリン・カンベル先生の「中国」という研究論文では、食事生活と癌、糖尿病、心血管系疾患、自己免疫疾患のような慢性疾患の間の関係が主張されています。ルーマニア語にも訳されています（2007年、アドヴェント出版社、ルムニク・ヴルチャ）。


･･･ご存知でしたか？･･･

ご存知でしたか？

著者が紹介している原則はこちらです：

1.栄養というのは食品に含まれている数多くの

成分の組み合わせた働きを示しています。一

塊となった食品の作用は、一つ一つの成分の

作用よりも大きなものになります。という訳

で、缶などに保管されている食品やビタミン

のサプリではなく、自然なものを丸ごと摂取

するように心掛けしましょう。（NA）

2.実際、動物性食品より、植物性食品に含まれ

ている栄養成分のほうが多様です。研究者は

カゼイン ( 牛乳に含まれている主なタンパク

質 ) を食事に与えられていた大人のネズミを

観察することから研究を始めました。カゼイ

ンの量が 5％以上増えるにつれて、病気も同

じぐらい増えていました。（NA）

3.遺伝子そのものは病気を起こさないです。遺

伝子は活性化されることによってしか働きま

せんので、食事はどの遺伝子が、良いか悪いか、

活性化されるには重要な役割を果たしていま

す。という訳で、自分の健康を守るのは、そ

れとも失った健康を取り戻すのは、親の責任

ではなく、我々の責任です。同じように、毎

日の食事生活において決めることも自分の責

任です。（NA）

4.栄養は有害物の悪影響を大きく制御すること

ができます。正しい食事を取ることによって、

全身のバランスが保たれて、身体の解毒や有

害物の排泄能力が上がります。我々の目的は

汚染された環境でなるべく健康的に生きるこ

とです。（NA）

5.病気を予防できる食事生活は病気の進化も防

いだり、すでに進化した病気が体内に起こす

問題を解決したりすることもできます。クリ

ントン元大統領が 2010 年に心臓の手術を受

けてから、動物性食品を一切食べないダイエッ

トを始めたことは良く知られていると思いま

す。その後、体の調子は徐々に良くなり、検

査結果も完璧です。（NA）

6.慢性疾患を実に良くする食事は全身の健康ま

で支える役目を果たしています。例えば、糖

尿病による腎不全を持っていた一人の患者さ

んは、糖尿病に勧められた食事が、つまりタ

ンパク質は多めで、炭水化物は少なめで、腎

の病気に相応しくないので、どういうダイエッ

トをすれば良いのかを私に聞きました。この

ようなケースは一般医療では中々解決策が見

当たらないのです。正しい食事生活は体の

全面に健康をもたらすことは良く分かりまし

た。我々の体はホールであって、相互密接さ

れています。（NA）

食事生活の習性は非常事態でなければ、中々変

えられないのは良く分かります。そのためにも、

最初から正しく身に付ければ言い訳です。いくら

若くても、正しい食事生活は家族全員に利益をも

たらします。

それぞれの家庭では先手を取る人が必要です！

皆様はお元気でいられるように願っています。

ミハエラ・シェルブレア MD、PhD

横浜市在住

1. 記事の題名はミハエラ　アルデレアヌとヴァシレ　アルデレアヌが書いたすばらしい本（「自然と調和した食生活」、ムンテニア出版社、2009 年）から引用したものです。健康的な食事生活、レシピなどについてもっと知りたい方々には大変おすすめします。

皆の健康

皆の健康

インターネットは薬物と同じような依存性を作ることを・・・

近現代では我々が職業生活においても、社会生活においても、友達や家族と連絡を取ったり、気分転換としてオンラインで映画を見たり、音楽を聴いたり、ゲームをしたりするためにインターネットの使用が欠かせません。しかし、インターネットサーフィンのせいで夜をあかすことになると依存症という現象が現れます。驚くほどの早さで変わる、画面に表示される数多くの絵と音の刺激を通じて、コンピュータは我々の心を圧倒させ、脳の活動を抑制させる深い感情を作り出します。そうすることによって、我々は何も考えないで、音と色の魔法に閉じ込められているような状態に入ります。時間がどんどん流れていて、そしてもしその間に誰かに邪魔されると、いつの間にか苛立ちます。インターネット上で過ごす時間が増えるにつれて、インターネットの使用をやめると、物足りない感じがして、その空想の世界に戻る時だけ、気分が改めて平穏になります。

　インターネットは魅力的で刺激的な場所でありながら、ある限度を超えると、オブセッションになる可能性もあります。心理学者はインターネットへの依存は精神疾患として認めています。そして、インターネットを使用する様々な技術を利用している若者は最も大きな影響を受けています。オンラインの活動を制御するために何ができるでしょうか？

•インターネットに触れた時間を計ることとその目的。•コンピュータを立ち上げる前に、インターネットに触れる時間を予め決めて、なるべくそれ以上に使用しないようにすること。•一週間のうちに一日を決めて、または一日のうちに何時間かを決めて、インターネットを一切使わないで、なるべく直接か電話を通じて他の人と触れ合うこと。


2014 年 10 月

10 月の最初の日曜日は、我々の教会区の「コミュニティーの日」でした。この日の聖体礼儀の後に、ダニエル神父は我々のコミュニティーの為に祈りました。その後に宴会があり、皆が個人的な計画あるいはコミュニティーの計画について話し合いました。この日の説教では、ダニエル神父が種を撒く農民の例えについて話しつつ、我々の教会区の状況を説明しました。この日は、ダニエル神父が我々の教会区の神父になってから、ちょうど一周年記念の日でもありました。さらに、この日にダニエル神父が、12 月のテオトコス合唱団の来日について話しました。つまり、12 月 7日にテオトコス合唱団は、聖体礼儀に参加した後、聖コロンバンで歌います。教会区の皆がこのイべントに招待されました。この日曜日にたくさんの子供が聖体拝領を受けました。聖体礼儀の後に、洗礼式もありました。堀川ヘルナヌドとナケ・ラウラ・ダニエラの長女、ソフィアが洗礼を受けました。名付け親はゴロガン・ジェアニナ・エカテリーナでした。10 月には、死者のための祈りがあります。つまり、25日に聖体礼儀と死者の祈祷（パラスタス）を行いました。次の日曜日は、聖ディミトリエの祝いの日でした。説教では、ダニエル神父はこの聖人の行なった奇跡について、更に、彼自身の聖人への思いについて語りました。この日は更に、ダニエル神父が、我々の教会区で援助を必要とする人について

紹介しました。これについて次のリンクをご確認ください。http://www.parohiatokyo.ro/un-dar-de-craciun/同じ日にダヴィドの洗礼がありました。彼はナガサキ・テツアキとパナ・エレナの長男です。彼の名付け親はアンジェラ・ジェオルジェッタ・タケマツです。11 月の始まりの最初の日曜日は、聖体礼儀において結婚式を行いました。新郎新婦クマガイ・ガブリエルとマリアは、サトウ・アドリアンとユリアに見守られ、正式に夫婦となりました。ダニエル神父の説教は、当日の聖書にちなんで、貧しい人を助けない裕福な人の例えについてでした。ダニエル神父は新郎新婦および参加者に助けを必要とする人を見捨てないようにと促しました。憐れみを持って接すれば、心が広がり、人生の平和を得ると言いました。聖体礼儀の後に、この日に行われた「コミュニティーの日」の宴会が開かれました。

　クリスティナ・エレナ・コリウ　神父婦人

教会区の日記

教会区の日記

インターネットは薬物やアルコールと同じ脳の

部分に影響を及ぼすので、インターネット依存症

は、特に早い段階では、真剣に取り除かなくては

なりません。インターネットなしで、現実の世界

との触れ合いが改善され、自分自信の人生をより

良く制御できるようになります。つまり、インター

ネットは我々の生活を操作するのではなく、我々

がインターネットを操作すべきです。

インターネットに触れる時間をより良く管理で

きるため、またはインターネットに対しての依存

度を計るため、次の質問表をご覧ください。

1.インターネットは常に気になりますか？最後

使った時、次はいつ使うのかを考えますか？

2.満足感を得るには、インターネットに触れる

時間がどんどん長くなりますか？

3.インターネットの使用をやめるために、また

は使用時間を少なくするために何回も努力を

しましたが、成功できませんでしたか？

4.インターネットから離れると不安になったり、

不機嫌になったり、落ち込んだり、苛々した

りすることがありますか？

5.予め決めた時間より長くインターネットに触

れますか？

6.インターネットのせいで人間関係、又は職業

に関連する重要な機会を失った、または失い

そうになったことがありますか？

7.インターネットはどれぐらい長く使っている

のかを家族、治療専門医、他の人から隠すこ

とがありましたか？

8.自分自信の問題、または無力感、罪悪感、不安感、

憂鬱感のような不快な気持ちから逃げるために

インターネットを利用することがありますか？

以上の質問に5つ以上を認めた方は、インター

ネットに依存する利用者として考えられ、他の方

は普通の利用者として考えられます。

トニー・ドネア講師

セント・メリーズ・インターナショナル・スクール東京

･･･

ご存知でしたか？

･･･ご存知でしたか？

1. キンバーリー・ヤング「インターネット依存症：新しい病気の発見」『アメリカン心理学学会、第 10 回集会』トロント、カナダ、1996 年

Publicație lunară Meridiane Ortodoxe Nr.12, Octombrie 2014月刊「正教メリディアン」12 号　2014 年 10 月

meridiane ortodoxe” – un an de existență

Documents