GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN IX

, nr, 2

/2015

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

Geographia Napocensis Anul IX, Nr. 2, 2015

69

MENTALUL ÎN DELIMITAREA ŢINUTULUI CODRULUI

SIMONA-MONICA CHITA1

Abstract:The sense of belonging and identity in defining and delmiting the Codrului District. The Codrului District by its specificity and complexity of the interrelationships with neighouring territories raises major problems regarding the delimitation of the area that clearly defines it. One of the key methods in the delimitation of the analyzed territory is the criterion of the sense of belonging which, by combination with other criteria considered, may render a more accurate definition of the particular area it covers. These assumptions taken into account, the main aim of this study was to delineate the territory for the Codrului District using the analysis based on sense of belonging and identity as the main research method. The practical application of this method was done through direct and indirect research -based telephone survey technique, raw data processing and interpretation. Using this research method, we identified very different territorial areas in terms of sense of belonging to the local area in which the subject livesThe interpretation of the results obtained as a whole allowed for the identification of spatial boundaries based on TAU (territorial administrative unit) limits, in particular, and natural elements (water courses, floodplains) in special cases, boundaries within which the life of woodlanders’ community evolves. Key-words: Codrului district, mental limits, mental criterion, questionnaire

Situat la interferenţa celor trei judeţe: Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, Ţinutul Codrului s-a conturat de o parte şi alta a Culmii Codrului, culme ce reprezintă coloana vertebrală a acestui ţinut unic din punct de vedere etnografic, culme care îi dă şi numele.

Făcând o incursiune în istorie, observăm că acest teritoriu are un destin unic, îndeplinind în cele mai multe perioade rolul de zonă de trecere, rol pe care îl dobândeşte chiar din perioada daco-romană, când a reprezentat graniţa limesului roman, teritoriul fiind locuit de dacii liberi. Următoarea etapă este cea din secolul al XI –lea, când reprezintă extremitatea nord-vestică a ducatului lui Menumorut, ceea ce îl tranformă într-o ţintă a atacurilor feudalilor unguri, ca mai apoi să aparţină când Austriei, când Principatului Autonom al Transilvaniei, sau a fost un teren de graniţă între ele. Este zonă de trecere şi în perioada 1661-1685 atunci când reprezintă graniţa dintre Transilvania şi paşalâcul turcesc a cărui capitală era la Oradea, ca mai apoi în anul 1559 pe acest teritoriul să treacă graniţa stăpânirii lui Mihai Viteazu, iar în final, la sfârşitul Primului Război Mondial, să reprezinte o linie de demarcaţie, linie care a fost

depăşită şi astfel s-a reuşit eliberarea Transilvaniei de sub stăpânire străină.

Aşadar, Ţinutul Codrului, ca de altfel întregul teritoriu al României, a cunoscut o istorie zbuciumată. Toate aceste manifestări sociale şi istorice la care a fost supus ţinutul nu au putut distruge organizarea internă a satelor codreneşti, sate în care viaţa s-a derulat conform normelor tradiţionale şi culturii proprii codrenilor, toate acestea fiind transmise din generaţie în generaţie. Deşi viaţa codrenilor a fost marcată de perioade aspre, urmate de altele fericite, totuşi aceştia şi-au păstrat identitatea şi şi-au consolidat legătura cu mediul de viaţă, rezultatul fiind crearea unui spaţiu mental unic – „spaţiul codrenesc”.

Plecând de la toate acestea putem spune că utilizarea mentalului în delimitarea Ţinutului Codrului este de netăgăduit, deaorece „omul a devenit factorul modelator principal al realităţii înconjurătoare iar modul în care el o prefigurează şi o susţine depinde într-o măsură covârşitoare de gradul său de aderenţă la spaţiul respectiv, de transcendenţa caracteristicilor lui în propriul spirit” (Cocean, P., 2010, pg 88).

1 Universitatea „Babeş - Bolyai”, Facultatea de Geografie, str. Clinicilor nr.5-7, Email: sgeografie@yahoo.com

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN IX

, nr, 2

/2015

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

Simona-Monica Chita

70

1.Scopul cercetării Datorită specificului său şi complexităţii

interrelaţiilor cu teritoriile invecinate, există probleme majore în ceea ce priveşte delimitarea spaţială a teritoriului Ţinutului Codrului. Ca urmare scopul acestei cercetării este acela de a stabili limita acestui ţinut pe baza criteriului mental, de aparteneță a omului la un spațiu dat (Cocean, P., 2005, pg 87), de autoidentificare a omului cu mediul în care locuieşte.

Procedeul de delimitare a unui spațiu mental, este o operațiune dificilă și care trebuie să aibă la bază modul de percepere și de trăire a unui teritoriu; acest lucru nu poate fi cuantificat fidel, deoarece percepția este diferită de la individ la individ. La nivel de regiune geografică, cel mai firesc mod de delimitare a spațiilor mentale, trebuie să ia în calcul percepția comunităților umane locale asupra lui (Boțan, N., 2008, pg.43).

Aşadar în cadrul acestui studiu s-a propus în analiză dacă limita mentală a ţinutului corespunde limitei geografice stabilite.

2. Metodologia cercetării

Una dintre metodele esenţiale în delimitarea spaţială a teritoriului analizat o constituie criteriul mental care integrat celorlalte criterii face ca acurateţea delimitării să fie una ridicată. Aplicarea în practică a acestei metode s-a bazat pe ancheta telefonică, iar instrumentul de lucru a fost chestionarul. Ancheta este o metodă de mare eficiență în acumularea de informație primară asupra unor diverse aspecte aparținând deosebi de componenta demografică și socială (Cocean,P., 2010,pg.160), iar în ceea ce priveşte ancheta telefonică aceasta prezintă o serie de avantaje (după Rotariu, T., şi Iluţ, P., 2001, pg. 58): rapiditate, costul, aria de acţiune, fiabilitate, realizarea studiului pilot în condiţii reale, excerparea imediată a chestionarului, controlul constant al terenului.

Prin intermediul întrebărilor cuprinse în chestionarul aplicat am încercat să identific elementele caracteristice unui codrean, apartenenţa la spaţiul în care locuieşte şi limitele teritoriale ale Ţinutului Codrului.

Construirea chestionarului care va fi aplicat populaţiei codreneşti s-a făcut pe baza paşilor

prezentaţi de către Rotariu, T., şi Iluţ, P., 2001. Aşadar în primul rând s-a stabilit clar care este problema ce se doreşte a fi cercetată, în cazul nostru aceasta este legată de stabilirea limitei mentale a ţinutului. O altă cerinţă de care s-a ţinut cont a fost ceea a stabilirii indicatorilor care vor fi urmăriţi în vederea atingerii scopului propus. Se ştie că în regiunea analizată domină populaţia rurală, Ţinutul Codrului având în componenţă un singur oraş, care a fost comună până în anul 2004, ca urmare limbajul folosit la întebări a fost unul simplu şi clar.

Urmând aceşti paşi chestionarul aplicat este format din două părţi: prima parte cuprinde un număr de 6 întrebări a căror răspunsuri ne-au ajutat în stabilirea limitei mentale şi a ceea ce „inseamnă să fi codrean”, iar partea a doua cuprinde întrebări demografice (vîrstă, sex, ocupaţie, studii).

Chestionarele au fost aplicate la nivelul întregului teritoriu al Ţinutului Codrului, pornind de la limita indicată de Rogoz Viorel în lucrarea „Familia în credințe, rituri și obiceiuri”.

Procedeul de aplicare a chestionarelor a fost prin accesarea cărţii de telefoane a abonaţilor romtelecom din fiecare comună a ţinutului, cu precădere în comunele situate la periferia lui, unde exista posibilitatea de pătrundere a influenţelor din regiunile învecinate. În acest demers al cercetării majoritatea interlocutorilor au fost dispuşi a răspunde întrebărilor din chestionar, dar au fost şi persoane care au refuzat sau au răspuns dar au dorit sa nu le fie menţionat numele. Un alt minus al acestei etape a fost şi faptul că unele numere de telefon erau inexistente. Răspunsurile primite la întrebările chestionarului m-au ajutat foarte mult în a stabili limita mentală a acestui ţinut şi a înţelege mai bine noţiunea de „codrean”.

Interpretarea rezultatelor obţinute in ansamblul lor au permis identificarea limitelor spaţiale, bazate pe limitele UAT-urilor, în special, şi a elementelor naturale (cursuri de apă, interfluvii) în cazuri particulare, in interiorul cărora se desfăşoară viaţa comunităţii codreneşti.

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN IX

, nr, 2

/2015

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

Mentalul în delimitarea ţinutului codrului

71

3. Rezultatele anchetei telefonice Rezultatele obţinute pe baza anchetei

telefonice au scos în evidenţă faptul că limita mentală a Ţinutului Codrului nu corespunde cu limita geografică a acestuia, că trecerea anilor şi pătrunderea influenţelor din afară si-au pus amprenta asupra apartenenţei locuitorilor acestui ţinut:

• pentru locuitorii acestui ţinut totul se rezumă la apropierea sau depărtarea de Culmea Codrului şi de prezenţa pădurilor pe teritoriul satului pe raza căreia locuiesc.

• există un codru al Sălajului care este diferit de codru Maramureşului şi de cel al Sătmarului. În momentul în care li s-a explicat că Ţinutul Codrului se întinde pe cele trei judeţe atunci nu au negat că nu fac parte din acest ţinut şi au spus că într-adevăr pe vremuri Zona Codrului avea întindere mai mare, dar cu trecerea timpului în unele sate portul popular nu mai este acelaşi ca pe vremea părinţilor şi bunicilor, obiceiurile se păstrează tot mai puţin, deoarece marea majoritate a populaţiei s-a „tras spre oraş, iar cei care mai poartă cămaşă de in şi cioareci sunt consideraţi, de către tineri, învechiţi”, după cum ne povesteşte profesorul de română Bejan Adrian din localitatea Tohat, un profesor care nu se consideră codrean, deoarece el este moldovean şi pentru el Moldova a rămas spaţiul său mental, deşi de peste 50 de ani locuieşte în Ţinutul Codrului. Din discuţiile avute cu d-l profesor s-a întărit faptul că indiferent unde te-ai muta, şi la capăt de lume, locul naşterii şi a copilăriei rămâne în sufletul tău şi de el aparţii, cu toate că odată cu trecerea timpului îţi mai schimbi din obiceiuri şi te adaptezi locului în care stai.

• Referitor la întinderea Ţinutului Codrului aproape toate răspunsurile chestionarelor au fost acelea că satele aparţinătoare acestui ţinut sunt cele care se află la poalele Culmii Codrului, ca de exemplu: Oarţa de Sus, Oarţa de Jos, Băseşti, Bărsău, Ortiţa, Asuajul de Sus şi

Asuajul de Jos, Sălişte, Homoroadul de Sus, Homorodul de Jos, Homorodul de Mijloc, Chilia, Socond, Soconzel, Crucişor etc. Dar tot din acest ţinut fac parte şi cele care sunt pe Valea Someşului (Fărcaşa, Pomi, Gârdani, Tohat, Sârbi, Buzeşti etc), cele din apropierea Cehului Silvaniei (Motiş, Giurtelecul Hododului, Biuşa, Bensat, Ulciug), cu reţinerea că în aceste sate au pătruns influenţe din zona Chioarului şi a Sălajului. Ţinutul Codrului se întinde astfel „de la Ardusat, este un pod peste Someş, de acolo începe o pădure (codru) care merge până în judeţul Satu Mare, până la Bârsauă şi de acolo vine până la Ulmeni” (C. D., 60 ani, Fărcaşa).

• „codrenii adevăraţi” sunt cei situaţi în apropierea Culmii Codrului, cei care au „portul popular bărbătesc alcătuit din izmene largi, pălărie dreaptă din paie, înaltă şi cămaşă largă” (P.D, bărbat, 50 ani, Băiţa de sub Codru), cei „dintr-o bucată,de cuvânt, situaţi la poalele Codrului” (P.M, bărbat, 55 ani, Fărcaşa).

• spre exterior gradul de apartenenţă la spaţiul mental al Ţinutului Codrului diluează treptat, până la negare. La periferia estică, pe Valea Someşului, s-a constat că locuitorii se identifică a fi someşeni sau ardeleni, la inerferenţa cu Ţara Oaşului se identifică cu maramureşenii, spre Satu Mare cu sătmărenii, iar în sud cu sălăjenii.

La întrebarea „Aş dori să vă gândiţi care dintre localităţile pe care am să le enumăr aparţin sau nu de Ţinutul Codrului”, s-a observat că majoritatea celor anchetaţi ştiu să îşi exprime părerea numai asupra acelor localităţi care se află în apropierea localităţii în care îşi au reşedinţa. Ca urmare am ales localităţile limitrofe lor, iar răspunsurile au fost concrete. Rezultatele obţinute au scos la lumină faptul că aparteneţa mentală la Ţinutul Codrului este maximă de-o parte şi alta a Culmii Codrului, unde s-au înregistrat între 181 şi 241 de răspunsuri afirmative, iar aceasta scade spre periferia vestică şi sudică unde s-au înegistrat cele mai puţine răspunsuri afirmative, între 33 şi 55 (fig.1).

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN IX

, nr, 2

/2015

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

Simona-Monica Chita

72

Fig. 1. Apartenenţa localităţilor la spaţiul mental al Ţinutul Codrului

(nr. răpunsuri afirmative)

Ce anume vă face să vă consideraţi codrean?, a fost o întrebare care a atins sufletul multora dintre cei cu care am discutat. Sunt de amintit câteva răspunsuri: „codrenii sunt o specie mai sociabilă, apropiaţi unul de celălat, faţă de someşeni şi sălejeni” (R.M., bărbat, 77 ani, Urmeniş); „când spui zona Codrului spui mândrie” (R.A., femeie,59 ani, Băiţa de sub Codru); „om de valoare, om primitor, nume de cinste, port frumos” (C.D, bărbat, 66 ani, Băiţa de sub Codru); „codrean înseamnă hărnicie, dârjie” (B.N., femeie, 64 ani, Băiţa de sub Codru), „moştenitor al pământului din zona Codrului” (P.GH, bărbat, 80 ani, Băiţa de sub Codru). Un

răspuns mi-a atras atenţia şi anume răspunsul lui Z.D, femei,55 ani, Urmeniş, care a spus că „a fi codrean se referă la dansurile specifice Ţinutului Codrului, dansuri care păstrează vie amintirea părinţilor şi bunicilor, cei care le-au lăsat acestea moştenire”. Din răspunsurile primite se poate spune că indiferent unde ai fi, şi indiferent că lumea progresează, românul, implicit şi codreanul, este omul care rămâne legat de locul natal, de moştenirea primită de la strămoşi. Ca urmare rezultatele analizate pun în evidenţă o serie de caracteristici care au menirea de a subliniază noţiunea de „codrean” (fig.2).

Fig. 2. Ce înseamnă să fi codrean

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN IX

, nr, 2

/2015

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

Geographia Napocensis Anul IX, Nr. 2, 2015

73

La nivelul întregului ţinut au fost aplicate un număr de 425 de chestionare, în fiecare din cele 26 de comune, respectiv în 75 de sate şi două oraşe (Ulmeni şi Cehu Silvaniei) dar cele mai multe chestionare au fost aplicate în localităţile situate la periferia ţinutului, periferia fiind cea care a suferit mai multe influenţe, de-a lungul timpului, din zonele învecinate.

Din totalul populaţiei chestionate un procent de 77% au susţinut faptul că aparţin spaţiului Ţinutului Codrului, restul de 23% nu apaţin acestui spaţiu, precizând că majoritatea persoanelor care au răspuns negativ sunt situate în localităţi periferice. Chestionare au fost aplicate şi în oraşul Cehu Silvaniei unde ponderea răspunsurilor negative a fost de aproape 100%. Raportat la nivelul localităţilor răspunsuri de apartenenţă la Ţinutul Codrului de 100% au fost înregistrate în satele situate la poalele Culmii Codrului: Băiţa de sub Codru,

Băseşti, Bicaz, Corni, Ciuta, Sălişte, Oarţa de Jos, Oarţa de Sus, Ortiţa, Babţa, Bârsău, Cuţa, Homoroade, Poiana Codrului, Măriuş, Răteşti, Socond, Soconzel. Ponderea cea mai mică, între 40-55%, a identificării populaţiei cu spaţiul codrenesc s-a înregistrat în satele situate la periferia ţinutului: Tămaia (51,61%), Ţicău (49,35%), Benesat (44,74%), Borleşti (40,57%), Pomi (52,9%). Nici un răspuns afirmativ a fost înregistrat în Dobra şi Horoatu Cehului, localităţi pe care nu le-am înclus Ţinutului Codrului.

Analizând răspunsurile primite s-au identificat suprafeţe teritoriale foarte diferite din punct de vedere al apartenenţei mentale a subiectului la spaţiul în care locuieşte. Subiectul intervievat s-a declarat de la non-codrean în zona codrului propriu-zis până la subiectul codrean identificat în zona periferică şi de maximă extremitate a zonei codrului.

Fig. 3. Limita mentală şi limita tampon a Ţinutului Codrului

Ca şi o concluzie la cercetarea realizată se poate spune că „mentalul” a constituit un factor important în stabilirea limitelor, limita mentală

fiind stabilită de percepţia de aparteneţă pe care o au locuitorii faţă de acest teritoriu. Spațiul mental al Ținutului Codrului este dat de legătura

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN IX

, nr, 2

/2015

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

Simona-Monica Chita

74

pe care o au oamenii din zonă cu pădurile, în jurul cărora au luat naștere așezările care compun acest ținut. La aceasta se adăugă elemetele legate de portul popular, obiceiuri, tradiţii, elemente de arhitectură tradiţională, celebrele şuri construite din lemn.

Aplicarea criteriului mental în delimitarea ţinutului a dus la stabilirea a două limite (fig.3): o limită mentală în care sentimentul de codrean este intens şi o limită tampon, de trecere, care indică faptul că acest sentiment se reduce ca intensitate spre periferie, acolo unde are loc „absorbţia” influenţelor teritoriilor învecinate.

BIBLIOGRAFIE

[1] BĂBAN, ADRIANA, (2002), Metodologia cercetării calitative, Presa Universitară Clujană, Cluj Napoca

[2] BOŢAN, N.(2008), Trăsăturile spațiului mental

al Țării Moților, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Geographia, LIII,1, Cluj-Napoca

[3] COCEAN, P., (2005), Geografie Regională, Editura Presa Universitară Clujeană, ediția a II-a (revăzută și adăugită), Cluj-Napoca

[4] COCEAN , P., (2010), Geografie Regională, Edit. Presa Universitară Clujeană, ediția a III-a (revăzută și adăugită), Cluj-Napoca

[5] GIURESCU, C., GIURESCU, D. (1976), Istoria Românilor. De la mijlocul secolului XIV până la începutul secolului XVII, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti

[6] PAŞCU,. Șt., (1971-1989), Voievodatul Transilvaniei, Editura Dacia, CLuj-Napoca

[7] ROGOZ, V.,(2002), Familia în credințe , rituri și obiceiuri: studiu de etnologie aplicată pe un material din Ținutul Codrului, Series ethnologica, Edit. Solstițiu, ediția a II-a (revăzută), Satu Mare

[8] ROTARIU, T., ILUŢ, P. (2001), Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, teorie şi practică, Editura Polirom, Iaşi