MISTELE ZONEI CODRULUI

Kiss Alexandra Oana

Aşezarea geograficăZona Codrului este aşezată în N-V-ul ţării, de o parte şi de alta a

Culmii Făgetului, de unde îi provine şi denumirea - de la pădurile de fag şi de stejar existente aici până spre sfârşitul secolului trecut.

Sunt considerate ca aparţinând Zonei Codru următoarele localităţi: Babţa, Corund, Socond, Hodişa, Homoroadele, Solduba, Soconzel, s.a.

Forma de relief predominantă în zonă sunt dealurileOcupaţii de bază. Agricultura creşterea vitelor albinăritul, culesul fructelor de pădure, vânătoarea, prelucrarea lemnului - confecţionarea lăzilor de zestre, a obiectelor

gospodăreşti sau casnice, a războaielor de ţesut, olăritul, împletiturile din lemn sau din nuiele, confecţionarea gubelor sau a ţolurilor din lână.

Casele codreneşti

Satele din zona Codrului sunt aşezări de tip răsfirat. Gospodăriile sunt aşezate la uliţă.

Casele aveaudouă încăperi: tindaşi casa mare cuurmătoarele destinaţii:casa – unde era şicuptorul – era pentrulocuit, iar tinda erapentru păstrarea

1

alimentelor. Mai târziu casele aveau trei încăperi: tinda şi casa mare şi casamică.

Prispa cupridea două laturi ale caseişi avea stâlpi ornamentali.

Numărul ferestrelor eraextrem de redus: una, cel mult douăla uliţă şi una spre “ocol” (curte).

Şura este cea mai importantaconstructie din spatiul gospodaresc.Are porţi decorate prin traforaj înrelief cu elemente geometrice,florale, zoomorfe. Pereţii suntconstruiţi din bârne de lemn, văioage sau, mai nou, cărămidă. Acoperişul este în 4 ape. Ea cuprinde şi poiata care adăposte vitele.

Separat sunt coteţele pentru găini şi coteţul pentru porci.

Gospodăria codrenească tradiţională era împrejmuită cu gard de stâlpi şi bârne sau scânduri

2

Mobilierul codrenesc

În tindă erau lăzi, coşuri cu bucate, obiecte de uz casnic.În casa delocuit, în colţul din stânga, se afla cuptorul de voioage.

În mijlocul casei de locuit era aşezatămasa înconjurată cu scaune cu spătar. Ladă de zeste

Era folosită pentru păstrareahainelor şi textilelor. Acestea urmaumireasa în casa socrilor.Ornamentaţia era dată de sculpturi saucrestături cu motive geometrice sauflorale. Textile decorative de interior

Pat cu perini “împâstrite

3

Portul popular

Costumul Femeiesc

Costumul femeiesc cu căma a incre ităș țla gît, dar cu mîneca prinsă de la umăr, cupoalele asemănătoare fustei, este fixată lamijloc pe un brîu, care cuprinde talia femeii.

Căma a portului femeiesc din zona Codrului apare, sub aspectulșcronologic, sub două forme: Spăcel cu guler i gură, care reprezintaștipul cunoscut astăzi, ca cel mai vechi i spăcel cu spate, o formășmai recentă a cămă ii femeie ti. ș ș

Forma poalelor se aseamănă cu o fustă, dat fiind că sîntîncre ite i prinse pe un cordon lat de 10-12 cm. denumit guler laț șpindileu, confec ionate din aceea i pînză de casă. ț ș

Costumul Bărbătesc

Costumul bărbătesc din Codru se încadrează în tipologia portuluipopular din zonele de vest ale Transilvaniei, cu căma a scurtă, largă,șpurtata slobodă, fără cingătoare i cușpantalonii gatii largi.

Căma a bărbăteasca Este confec ionatăș țdin pînză de casă. Croită din partu foipînza, două în fa ă si două la spate, cuțmîneca din 1, ½ foi, sus inută jos de unțpumnăsel cu gură i cu guler drept.ș

4

Gatiile sunt foarte largi, croite din optfoi la i de pînză fiecare crac este din patruțfoi. Croite din la ii drep i fără nici unț țfelde răscroitură au introdus la mijloc intrecei doi craci puiul un pătrat cu o latură de10-12 cm.

Clopul este un accesoriunelipsit. Bărba ii poartă pe capțvestită în această zonă aCodrului, prin înăl imea ei carețpoate să ajungă chiar i la 30 deșcm.

Obiceiurile codreneşti

In aceasta zonă a ării noastre obiceiurilețsunt variate, de la jude la jude , de la regiune la ț țregiune, de la sat la sat. Pentru fiecare sărbătoareimportantă, la fiecare festival, obiceiurile suntpăstrate din cele mai vechi timpuri.

Nunta CodreneascăŞi zona Codrului are propriul obicei de

nuntă. Mireasa poartă o căma e alba din in cuș

dantela în partea inferioara i la mâneca asemeneașcămă ii de sărbatoare. ș

Mirele este imbracat in căma a tradi ionalăș țde sărbătoare a acestei zone, în urmă cu zeci deani această căma e era pregatită de bunica mireluișsau de o femeie bătrâna apropiată mirelu cu douăseri înaintea nun ii. ț

Şezătoarea

5

Şezătoarea este obicei practicat în special toamna şi iarna, cândnopţile erau mai lungi, începea odată cu înserarea şi ţinea până după miezulnopţii.

Pentru a ajuta câte-o familie la realizarea unei acţiuni gospodăreşti şipentru a-şi petrece în mod plăcut serile, femeile, fetele şi feciorii sestrângeau prin rotaţie la câte-o casă, unde făceau tot felul de lucruri:torceau, călcau fuioare, coseau, dăpânau, timp în care şi cântau sau colindau.

La şezători îi învăţau pe cei mici să „corinde” şi să horească iar dacăerau şi ceatarâşi şi jucau.

Ca formă de desfăşurare,şezătorile aveau unele regulinescrise: fetele veneau de cusară la casa aleasă, se aşezau lalucru, lăsând locuri libere întreele pentru momentul cândaveau să vină feciorii.

În cazul în care fecioriiîntârziau s-apară la şezătoare,fetele apelau la tot felul depractici pentru aducereafeciorilor în şezătoare. Dintre acestea amintim: „îndrugatu' feciorilor”;„înteţirea cărbunilor”; „bătutu' păreţâlor”.

Feciorii veneau de obicei la şezătoare, cântând pe uliţă tot felul decântece: de cătănie, de dor, de dragoste.

La şezători, gazdele îi serveau pe cei prezenţi cu mâncare, cu seminţeprăjite, cu fructe.

Astăzi, şezătoarea se organizează din ce în ce mai rar, fără să maiprezinte o seamă de manifestări folclorice, foarte răspândite odinioară. Şicând se organizează, ele nu mai urmăresc vechile tipare ale desfăşurării,având doar un caracter improvizat.

Dansurile codreneşti

6

Costumul codrenesc bărbătesc este scos în evidentă datorită dansurilorspecifice acestei zone pitoreşti,care sunt foarte spectaculoase,speciale dar şiîn acelaşi timp dificile care sunt următoarele:

ROMÂNESCUL CODRENESCUL SCUTURATUL ARDELEANA BĂTRÂNESCUL ROATA DE JUNI CĂLUSUL

Dansurile fecioreşti dinzona codrului sunt unspectacol de tehnică şimăiestrie având specificecelebrele bătâi pe picior.Codrencele sunt mai puţin implicate în dans executând un dans de fundal.

7