PowerPoint

Mediul PolarCiobanu VeronicaDanilescu Diana Soroncean Nicolae

LocalizareaInsula Groenlandainsulele din Oceanul Arctic (Insula Novaia Zemlea, Insula Tara lui Franz Joseph, Arhipelagul Spitzbergen, Arhipelagul Nord-Canadian)AntarctidaFactor determinantFactor complementarFactor de nuantareFormele de relief ntlnite sunt field-uri (platouri uor ondulate) kamedrumline toate aflindu-se sub ghiata.

Field

Drumlin Ghetarii in Antarctida sint prezenti pe 80% din suprafata sa. Ghetari:ghetari situati deasupra uscatului (scutul de gheata sau cupola de gheata) ghetari situati deasupra oceanului sau marilor bordiere (ghetari de slef si aisberguri).Cupola de gheataOcupa cea mai mare parte din Antarctida de Est si o portiune din Antactida de Vest. Grasimea cupolei variaza intre 400 m si 500 m (in unele gropi unde coboara sub nivelul marii).

desemneaz un bloc mare de ghea desprins din una din calotele polare glaciale ale Terrei, care navigheaz spre zonele calde ale globului influennd clima zonelor nvecinateAisberguri

Climatemperaturi foarte sczute tot anul: maxima sub 10 C i minime ntre -30 pn la -50 grade Celsiusaici a fost atins temperatura minim absolut (-89,2 grade Celsius) n Antarctica.

Apele de uscatVegetatia Aceti factori nu limiteaz existena plantelor n Antarctida numai pentru Regnul Protista (organisme simple, de obicei unicelulare): alge, licheni i muchi, care uneori, n anotimpul de var, se dezvolt pe versanii munilor Deoarece nu poate exista viata vegetala in conditiile calotelor glaciare, mediul polar constituie un desert rece total.

Apele antarctice suport i alte tipuri de vegetaie. Buruieni de ap din zonele de coast cresc pe i n jurul insulelor, aproape de continent. n apele reci ale oceanului ce nconjoar Antarctida se gsesc diferite tipuri de alge ce plutesc pe o perioad scurt, att ct s se nmuleasc pe perioada anotimpului cald.

Alge rosii

Adaptari vegetaleVietuiesc pe o perioada scurta nmultindu-se doar in perioada anotimpului cald.Plante mici i rdcini de mic adncime .Frunze mici (a minimiza cantitatea de ap pierdut prin suprafaa frunzei ) Cresc aproape de sol pentru a rezista impotriva puterii vintului Un strat pufos pe tulpini (protecie suplimentar mpotriva vntului). Toate plantele polare sunt n msur s fotosinteza la temperaturi extrem de sczute Plante de culoare nchis absorb mai mult de energie solara(fotosinteza) . Lumea animalaFauna este redusa si reprezentata de unele specii de pasari, morse, ursul polar, in tinuturile arctice, si pinguini, in Antarctida.

Dintre pasarile Antarcticii care ajung si traiesc si pe tarmurileAntarctidei, cele mai reprezentative sunt pinguinii. Pana in prezent cercetatorii au determinat 17 speci de pinguini desfasurandu-si intreaga viata,inzona apelor inghetate protejati impotriva vantului de stancile granitice ale oazelor.

Pinguini imperialiPinguini regaliPinguini MacaroniPinguini AdelieUrsul polar Ursul polar este un urs alb care triete n zonele nordice ngheate ale Oceanului Arctic, fiind cel mai mare animal de prad ntlnit pe uscat. Explicatia culorii albe a blanii acestuia este c firele de pr, incolore, sunt goale n interior ca fibrele optice i conduc razele ultraviolete spre pielea lor neagr.

FocaLeul de mare

Elefantul de mare

Leopardul de mare

Balena uciga

In Antarctida nu exista insecte cu aripi. Singura musca din Antarctida este Belgica antarctida, specie fara aripi, descoperita pe coasta de vest a Peninsulei Antarctidei, cu o lungime de1 cm.

pot suporta temperaturi de 50C, iar cand temperatura coboara si mai mult intra in hibernare, indiferent de stadiul de dezvoltare in care se afla, si raman asa pana cand teperatura creste din nou. Adaptari la lumea animalaAnimalele s-au adaptat mediului prin culoare, stratul adipos, modul de hrnire.

Pinguinul pentru a-si procura hrana, aripile sale s-au transformat in excelente inotatoare, pasarea simtindu-se mai bine in mediul marin decat pe uscat.Grsime sub piele ajut la protejarea mpotriva frigului

SolSolul este ngheat pn la adncimi (n Antarctica 400 m). Numai circa 2,4 % din aria Antarcticii este roc vizibil, restul aflndu-se sub ghea. Numai 2% din zonele costale sunt rmuri stncoase sau zone litorale. Restul rmului este format din gheaaSolul ce se afl sub ghea este format din roci metamorfice, acoperite de sedimente din perioadele geologice Cretacic i Permian. Ceea ce acoper acum solurile continentului este o uria cupol de ghea ce se ridic de pe coastele acestuia ntr-un platou nalt de peste 4.000 m, aflat nc n cretere.Dei numai aproximativ 1% din solul continentului a fost cercetat pentru minerale, se pare c Antarctica are resurse minerale bogate.Munii Transantarctici (crbune, cupru, plumb, zinc, cositor, argint i aur)munii din estul Antarcticii (minereuri de fier)Marea Ross (zcminte de petrol i gaze naturale) n prezent acest potenial mineral al Antarcticii nu este utilizat dect de cercettorii de la staiile de cercetare prezente pe continent.

Densitatea populatieiTeritoriile sunt nepopulate practic ( Insula Groenlanda: 56676 loc(0,02 loc./km^2)Dezvolatarea economica Insula GroenlandaAstzi Groenlanda este critic dependent de exporturi de pescuit i de pete. Industria de pescuit crevei este de departe cel mai mare venit salarial. Compania petrolier de stat NUNAOIL a fost creat cu scopul de a contribui la dezvoltarea industriei de hidrocarburi n Groenlanda i pentru a crete producia de aur. Depozitele miniere de rubiniu au nceput n 2007. Alte minerale sunt exploatate in functie de preurile care sunt in crestere n cretere. Acestea includ uraniu, aluminiu, nichel, platina tungsten, titan si cupru. Sectorul public, inclusiv ntreprinderilor de stat i municipaliti, joac un rol dominant n economia din Groenlanda.

Zona Antarctice NeozeelandezePoziia economico-geografic a Zonei Antarctice Neozeelandeze, incompatibil cu activitile economice, a avut ca urmare o economie foarte slab dezvoltat. Dei nu pote fi vorba de centre economice n aceast parte a globului, turismul face ca bazele tiinifice s se transforme n popasuri pentru turiti. Populaia acestei zone este antrenat n totalitate n activitile tiinifice. Ca i celelalte sectoare economice ale zonei ,infrastructura este slab dezvoltat asigurnd cu greu transportul ntre staiuni, dar fiind un obictiv turistic atractiv dar nc puin cunoscut. Principalele obiective turistice sunt: staiunile de cercetare, Munii Transanctartici (Vrfurile Markham, Kirkpatrick, Nansen), vile uscate, Vulcanii Erebus i Terror, Peninsula Eduard al VII-lea, Insulele Scott, Balleny, Roosevelt, Coulman.

Zona Antarctic BrazilianZona Antarctic Brazilian are o economie slab dezvoltat, ca urmare a condiiilor naturale i a poziiei economico-geografice nefavorabile (inaccesibilitatea teritoriului,distane foarte mari fa de centrele economico-culturale, etc.).Principalele ramuri ale economiei acestei zone ndeprtate o reprezint pescuitul (pete,balene,foci) i turismul, acesta din urm fiind cea mai important ramur. Pe lng turismul tiinific, Z.A.B. mai este vizitat de muli turiti care apreciaz peisajele antarctice din regiunea Berkner, coloniile de pinguini din regiunea Elephant sau bile n lacurile cu izvoare fierbini de pe insula Decepo. Un alt mare aport la economia Z.A.B. l au cercetrile i descoperirile de la staiile de cercetare care se fac cu aportul savanilor din mai multe ri.Gradul de antropizareActivitatea uman este limitat, aezrile omeneti sunt rare. Mai multe ri, printre care SUA, Rusia, Norvegia, Australia, au nfiinat staii de cercetri tiinifice .

AntarctidaUtilizarea resurselor arctice de ctre populaiile indigene pentru utilizarea in tehnologia modern Blanuri pentru pieele non- indigene din ntreaga tundra arctic i regiunile forestiere subarctice Vntoarea de balene ,os de balen i piei , inclusiv de vntoare a morselor; Pescuit comercial ; Extracia de mineraleStabilirea de staii militare i tiinifice .Tinuturile arctice:

Masuri de protectieIn cadrul UE se discut despre limitarea nclzirii globale, care prevede msuri pentru limitarea nclzirii globale la 2 C,[127] n contrast cu adaptarea la nclzirea global, care prevede msuri pentru reducerea efectelor nclzirii globale.

Limitarea nclzirii globale se reduce practic la limitarea concentraiilor de CO2 la 400 - 500 ppm n volum. Valorile n ianuarie 2007 sunt de 383 ppm i cresc anual cu 2 ppm. Pentru a evita foarte probabila depire a celor 2 C ar trebui ca nivelele de CO2 s fie stabilizate imediat, ceea ce nu se ntrezrete prin prisma programelor actuale.[128] Calea propus este reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser prin reducerea consumurilor energetice i utilizarea energiei din surse regenerabile.