materiale sustenabile de constructii

8/17/2019 Materiale Sustenabile de Constructii

1/149

Raport fi nal cu privire la materialele sustenabile pentru construcții, potențial disponibile sau existente, carepot fi sau sunt produse local, producători existenți si producători interesați în extinderea producției de

materiale pentru construcții durabile . August 2013

Contract UNDP 008/2013 – deliv. 2 [list them as referred to in the TOR]

Final Report regarding potential or existing sustainable building materials that can be or are being

produced locally, exiting producers of sustainable building materials or producers of building materials that

are interested in expanding their production facilities to include sustainable materials. –

august 2013

TITLUL PROIECTULUI:

Îmbun ătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţilecu veni tur i m ici din România

R2. Raport final cu privire la materialele sustenabile pentruconstructii, potențial disponibile sau existente, care pot fi sau sunt

produse local, pr oducători existenti și producători interesați înextinderea producției cu materiale pentru constructii durabile .

ÎNTOCMIT: Constantin Miron

Iași,August, 2013


2/149

Raport fi nal cu privire la materialele sustenabile pentru construcții, potențial disponibile sau existente, care pot fi sau sunt produse local, producători existenți si producători interesați în extinderea producției de


1

Pag. CUPRINS

Pag.

Introducere - SCOPURI ȘI OBIECTIVE 2Capitolul 1. - CONTEXTUL LEGISLATIV EUROPEAN ȘI NATIONAL, VERSUSSOLUTII IMPOTRIVA ”SĂRĂCIEI FATĂ DE NEVOIA DE ENERGIE -COMBUSTIBIL”

4

Capitolul 2. - STANDARDE EUROPENE, NORMATIVE ȘI STANDARDEARMONIZATE APROBATE ÎN ROMANIA PRIVIND PERFORMANTAENERGETICA A CLADIRILOR

20

Capitolul 3. - STANDARDE ȘI PROCEDURI DE CERTIFICARE PT PRODUSE șiMATERIALE DE CONSTRUCTII, ÎN SPECIAL PENTRU MATERIALELEIZOLATOARE. ORGANISME NOTIFICATE DIN ROMANIA CA LABORATOAREDE ÎNCERCARI ȘI ORGANISME DE CERTIFICARE.

29

Capitolul 4 . - INDICATORI DE SUSTENABILITATE A MATERIALELOR DECONSTRUCTII PENTRU IZOLAREA TERMICA

33

Capitolul 5. - SUSTENABILITATE ȘI TRADITIE ÎN AREALUL ROMANESC, ÎNDOMENIUL UTILIZARII MATERIALELOR NATURALE, LOCALE, LAREALIZAREA CONSTRUCTIILOR

35

Capitolul 6. - MATERIALE SUSTENABILE PENTRU CONSTRUCTII, ALE CARORRESURSE PRIMARE SE GASESC ÎN ROMANIA, ÎN FUNCTIE DE REGIUNEAGEOGRAFICA.

MATERIALE NATURALE REGENERABILE PENTRU IZOLATII TERMICE ÎNCONSTRUCTII

51

Capitolul 7. - MATERIALE APTE DE A FI AGREMENTATE TEHNIC CAPRODUSE SUSTENABILE PENTRU CONSTRUCTII ȘI IZOLATII TERMICE-FONICE ÎN CONSTRUCTII, REALIZATE DIN RESURSE PRIMARE NATURALE,LOCALE.VARIANTE DE MATERIALE COMPOZITE CERCETATE ANTERIOR.

79

Capito lul 8.- PRODUCATORI SAU UTILIZATORI/ FURNIZORI DE MATERIALEDE IZOLARE ECO/SUSTENABILE ÎN ROMANIA. STUDIU DE CAZ .

115

Capitolul 9.- DESCRIEREA JUDETELOR PILOT DOLJ ȘI HUNEDOARA ȘIRESURSELE PRIMARE EXISTENTE (NECESARE MATERIALELOR DEIZOLARE)

122

Capitolul 10. - COMPANII LOCALE DE MATERIALE DE CONSTRUCTII SAU DECONSTRUCTII CARE AR PUTEA PRELUA PRODUCEREA ȘI SAU UTILIZAREADE ASTFEL DE MATERIALE SUSTENABILE.

134

Capitolul 11. - CONCLUZII 141


3/149



2

Introducere - SCOPURI ȘI OBIECTIVE

Din punct de vedere al obiectivului principal al proiectului cât și din cel al inginerieiaplicate în domeniul construcțiilor și al gestionării energiei în construcții, raportate la grupulțintă al comunităților cu resurse limitate (foarte important ca pondere, din păcate, în România),acțiunile care fac obiectul raportului de față, au ca scop principal și concret, identificarea,caracterizarea cantitativă, calitativă și evaluarea potențialului de exploatare- furnizare și de prelucrare a materialelor locale, naturale, ieftine și ușor accesibile, care pot fi utilizate camateriale de construcții sustenabile, ecologice, cu bune caracteristici de durabilitate și deeficien ță energetic ă, atât în faza de prelucrare câ t și în cea de exploatare pe într eaga durat ă de viață a construcției ( post -punere în oper ă ) .

Pe scurt, misiunea acțiunilor descrise în proiectul de raport R1 este :a. De a realiza conjuncția între o situație real existentă a unui potențial natural de

materii prime și materiale, specific României și în special, zonelor de interes, Dolj și Hunedoara și cerințele pentru rezolvarea problemelor legate de asigurarea energetică eficientă a locuințelor membrilor comunităților sărace;

b. De a constitui soluții și variante de utilizare/ prelucrare a materialelor locale pentruconstrucții durabile, ecologice și cât mai accesibile fizic și financiar, care pot fi utilizateși cu rol de eficientizare energetică (izolare termică), în zonele pilot și prin extindere, întoate celelalte zone ale României.

Este evident că nu ne așteptăm să se identifice materiale ‘minune’ care să satisfacăabsolut toate cerințele în cel mai înalt grad, dar important este sa se dezvolte soluții reale și realiste cat mai bune în contextul dat și cat mai sustenabile .

Cerințele sunt definite de cadrul general european al dezvoltării sustenabile și eficientei

energetice pe tot lanțul producție-exploatare iar rezultatele acestor acțiuni, care se pot extindeși generaliza la nivelul oricărei regiuni, trebuie sa se concretizeze în soluții reale pentru aasigura comunităților sărace posibilitatea realizării unor locuințe cat mai durabile, eficienteenergetic, ieftine și nepoluante (ecologice), atât prin natura materialelor folosite (constituțiafizică) cât și prin natura combustibililor generatori de energie pentru exploatarea (funcționarea)construcției.

În termenii realității comunităților sărace, pe care proiectul ” Îmbunătăţirea eficienţeienergetice în gospodăriile şi comunităţile cu venituri mici din România” o are în vedere, spreai oferi o soluție de „ vindecare ”, în viziunea cerințelor de dezvoltare sustenabilă, trebuieevidențiate urgenta, gravitatea, dificultățile situației și principiile rezolvării acestor probleme,general valabile oricărei comunități de acest gen și nu numai, dar care drept pilot de aplicare,

se localizează la județele țintă Dolj și Hunedoara.Totuși, situația comunităților sărace, trebuie rezolvată așa cum este, adaptând

posibilitățile cu cerințele și cu modificările de statut al „sărăciei” între perioadele de dezvoltare parcurse de acestea, de la tradițional la „ un așa – zis modern”.

Toate acțiunile suport menționate în acest Raport R1, au în vedere următoarele criteriiși principii:

ˉ Existența reală și de durată a materiilor prime locale pentru izolarea termică a clădirilor.


4/149



3

ˉ Prelucrarea materiilor prime să fie făcută local, aria de prelucrare fiind cât maiapropiată de beneficiari.

ˉ Prelucrarea să se realizeze cu procedee și tehnici (tehnologii) simple și necostisitoare,capabile să ofere locuri de muncă chiar beneficiarilor din comunitățile țintă.

ˉ Materialele și produsele obținute post-prelucrare, să fie la prețuri accesibile.ˉ Materialele și produsele obținute post-prelucrare, să necesite un consum relativ redus

de energie pentru obținerea lor.ˉ Să fie cât mai puțin poluante și să contribuie la depoluare în diferite forme.ˉ Să contribuie la asigurarea unor condiții de viață în respect pentru sănătatea oamenilor

și a generațiilor viitoare care vor utiliza fondul construit.

Un aspect deosebit de relevant pentru situația în care au ajuns comunitățile cu resurselimitate este că, chiar legislația europeană și apoi cea națională, au permis excepții de la regulă, pentru clădirile independente cu suprafețe utile mai mici de 50 mp (conform art. 4 din directivaEPBD - 2002/91/CE, privind performanţa energetică a clădirilor, în vigoare până în februarie2012 și care a suferit modificări importante prin Directiva 2010/31/UE „EPBD recast” în caresunt s pecificate clădirile care pot fi exceptate de la impunerea unor cerinţe de performanţăenergetică minime obligatorii).

Aceste excepții au permis neglijarea „ legală” exact a celor care sunt în posesia unor astfelde clădiri, adică a celor săraci.

Prin urmare, acum trebuie găsite soluții pentru o scăpare legislativă care a adâncit și maimult statutul nefavorabil al comunităților sărace, din toate punctele de vedere și nu numai alcombustibililor. Sărăcia față de combustibil este numai una din componentele săr ăciei reale aleacestor comunități, care se conjugă nefericit cu sărăcia față de sănătate, față de educație, față de

o alimentație normală, uneori față de dorința și satisfacția de a munci, s.a.m.d. Este foarte important ca efectele unui proiect să o blige comunitățile să revină la o atitudinesocială, civică, de respect pentru muncă, educație și sănătate și la măsuri care să conducăefectiv la atingerea acestor teluri, pentru că în adevăr, rezultatele să fie durabile și sustenabile.

Consider că obținerea acestui efect benefic trebuie să se bazeze și pe o ofertă pe măsură darși pe măsuri coercitive ale autorităților locale, față de refuzul de a îndeplini sarcinile și măsurile necesare.


5/149



4

Capitolul 1 – CONTEXTUL LEGISLATIV EUROPEAN ȘI NAȚIONAL, VERSUSSOLUȚII PENTRU ”SĂRĂCIA FAȚĂ DE NEVOIA DE ENERGIE- COMBUSTIBIL”.

DIRECTIVELE PRIVIND EFICIENȚA ENERGETICĂ ȘI EFICIENȚAENERGETICĂ ÎN CLĂDIRI.

LEGISLAȚIA EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL CONTRUCȚIILOR

În raport cu prevederile documentelor de reglementare mondială, europeană și națională adomeniului eficienței energetice în plan general și în special în cel al clădirilor, problema”sărăciei față de combustibil”, așteaptă, pe lângă metodologii de evaluare și def inire a ”sărăcieifață de combustibil”, soluții concrete pentru realizarea pașilor de acțiune care pot fi planificațila nivel național și local.

Soluțiile de finanțare a ”sărăciei față de combustibil”, trebuie să aibă o puternică componentă de reeducare a membrilor comunităților sărace în scopul depunerii unei munci cuadevărat constructive și benefice social, pentru individ și pentru întreaga comunitate. Soluțiile

de tip subvenții acordate în bani (lichidități), sunt total dăunătoare pe termen lung deoarece nuobligă la un demers social care să ridice nivelul conștiinței utilității muncii și alresponsabilității civice.

Tradus în termenii comuni, soluțiile de adoptat pentru foarte multe din comunitățile curesurse limitate, din anii prezentului, nu se mai potrivesc cu soluțiile care au fost adoptate pentru perioadele deceniilor anterioare, deoarece, din multe motive, și în multe cazuri, sărăciaactuală are un puternic izvor în „ NEMUNCA”.

Nici o soluție de remediere nu poate fi durabilă și cu bune efecte de generații, dacă ignor ă prima condiție, aceea de a dobândi o viață mai bună numai prin efort individual și colectiv .

Din acest motiv, analiza stadiului transpunerii Directivei 27/2012 privind eficiența

energetică și în general a legislației europene și naționale, trebuie realizată numai prin prismarealității existente în teritoriu și în raport cu inconsecventele dintre legislație și aplicareaacesteia.

Daca se analizează istoricul european în domeniu, se observă ca inconsecvente au fost și la nivelul Comunității Europene, dictate și de interesele economice ale etapelor parcurse desocietate . Să parcurgem un extras al evoluției în acest sens.

1.1 – Politica de energie şi legislaţie specifică la nivelul Comunităţii EuropenePolitica de energie la nivelul Comunităţii Europene, a fost la început nesemnificativă,

deşi, în mod paradoxal, două dintre tratatele de bază ale comunităţii se refereau la energie -Tratatul de constituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) şi

Tratatul de constituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom),.CECO,înfiinţată prin Tratatul de la Paris în 1951, crea o piaţă comună a cărbunelui, care până la urmănu s-a dezvoltat şi spre alte direcţii. Tratatul Euratom, încheiat la Roma în 1957, îşi areoriginea în criza petrolului din Suez din 1956. Tratatul şi-a propus, pe de o parte, reducereadependenţei faţă de importurile din Orientul Mijlociu, iar pe de alta, să ofere o contraponderela dominanţa nucleară a SUA şi URSS ce începuse să se manifeste la acea vreme. Mai târziu,Euratom a încurajat dezvoltarea programelor nucleare naţionale.


6/149



5

Anul 1964 a însemnat o nouă etapă în politica energetică comunitară, fiind încheiat unProtocol între statele membre pe probleme de energie. Documentul atrăgea atenţia asupracaracterului global al problemelor de energie şi asupra faptului că Tratatele ComunităţilorEuropene acopereau acest sector într-o manieră ne-coordonată. Prima încercare de coordonarea făcut-o Comisia Europeană în 1967, printr -o Comunicare către Consiliul Miniştrilor, undeindica primele măsuri în construcţia unei politici comune în acest domeniu.

Actul Unic European, încheiat în 1987, a marcat un punct de turnură pentru piaţa unică,dar energia nu s-a bucurat de interes, pentru că, la acea vreme, guvernele nu erau dispuse săcedeze controlul lor asupra monopolurilor naţionale de energie în favoarea deschiderii către piaţă.

Tratatul de la Maastricht încheiat în 1992, cunoscut sub numele de Tratatul UE, aadus completări la definirea conceptului de piaţă internă a energiei (PIE), fără să includă însăun Capitol privind Energia deşi Comisia Europeană avea o propunere de capitol privindenergia, care ar fi trebuit, între altele, să o investească cu competenţe în domeniu. La acelmoment, trei ţări s-au opus vehement acestei iniţiative: Marea Britanie, Olanda şi Germania.

Aceeaşi soartă a avut-o şi o altă propunere a Comisiei, referitoare la administrarea CarteiEnergiei de către Direcţia de Energie din cadrul CE.

Propunerea de includere a Capitolului Energie a fost repusă pe agenda următoruluiTratat de la Amsterdam, din 1997, dar deşi Parlamentul European a fost un susţinător puternic al capitolului respectiv, propunerea a fost încă o dată respinsă, adversarii ei în acelmoment, fiind chiar Statele Membre.

Tratatul UE a adus totuşi ceva nou pentru sectorul energie, lărgind aria de acţiune a principiului subsidiarităţii, valabil până la acea dată numai pentru chestiunile de mediu.Principiul subsidiarităţii are o importanţă specială în domeniul energiei, pentru că permiteComisiei să armonizeze raportul de forţe între statele membre şi instituţiile comunitare,utilizând ca instrument principal directiva . Aceasta, nu impune mecanisme rigide, ci defineşte

un cadru care permite statelor membre să opteze pentru acele sisteme care se potrivesc cel maibine resurselor naturale, profilului industrial şi politicilor de energie din fiecare ţară în parte.

Tratatul de la Amsterdam (1995) a inclus, pentru prima dată, o iniţiativă comunitarădin domeniul energiei, anume Reţelele de Energie Trans-Europene (TENs), proiect careurmărea extinderea reţelelor de transport, telecomunicaţii şi infrastructuri energetice pan-europene, dincolo de cadrul strict al Uniunii. Scopul acestor programe era de a mări capacitateade interconectare şi inter -operabilitatea a reţelelor naţionale, ca şi accesul la conectareazonelor izolate şi periferice cu regiunile centrale ale Uniunii.

La Consiliul European de la Dublin din 1990 s-a semnalat ideea, că refacereaeconomică în fostul spaţiu comunist, ca şi siguranţa în alimentarea cu energie a ţărilor dinspaţiul comunitar, ar putea fi întărite printr -o colaborare în domeniul energiei. Ca urmare s-a

semnat de către 51 de state, în decembrie 1991, la Haga, Carta Europeană a Energiei . Cadrullegal de cooperare pentru punerea în practică a principiilor Cartei a fost realizat prin TratatulCartei Energiei, semnat în decembrie 1994 la Lisabona. Tratatul a avut ca obiectiv„stabilirea unui cadru de promovare pe termen lung a colaborării în domeniul energiei” pe axaEst - Vest, pornind de la principiile Cartei Europene a Energiei. Documentul adoptat se bazează pe respectarea principiilor Pieţei Interne a Energiei şi reprezintă o extensie a acesteiala întreaga Europă şi mai departe (Japonia este una din ţările semnatare). O parte importantă a


7/149



6

Tratatului se referă la eficienţa energetică şi problemele de mediu. Tratatul a intrat învigoare în anul 1998.

Comisia Europeana a impus, pentru prima oară, abordarea unei poli tici energeticecomune în 1995. Documente care stau la baza actualei pol it ici energetice comune şi alegislaţiei europene create pentru a o pune în practică sunt:

- Cartea Verde „For a European Union Energy Policy” (1995) - Cartea Albă „An Energy Policy for the European Union” (1995) - Green Paper for a Community Strategy – Energy for the Future: Renewable

Sources of Energy” (1996) - White Paper: Energy for the Future – Renewable sources of Energy” (1997).

În ultimele decenii, odată cu acutizarea problemelor globale de mediu, cu schimbărileclimatice şi epuizarea resurselor naturale, a crescut complexitatea problemelor legate de producerea energiei, transportul şi consumul energiei.

În afara acestor probleme globale, Uniunea Europeană se confruntă cu problemespecifice, între care cea mai serioasă este cea legată de dependenţa accentuată faţă de resursele

energetice de import.Aflată şi sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Comisia

Europeană a lansat în anul 2000 cea de-a treia Carte Verde „Spre o strategie europeană asiguranţei în alimentarea cu energie” (COM (2000) 769 din 29 nov.2000). In cadrul acesteistrategii Comisia UE subliniază trei aspecte legate de necesitatea promovării economisirii deenergie:

- Securitatea alimentării cu energie deoarece, dacă nu se iau măsuri de eficientizare aconsumului de energie, dependenţa de import, la nivel European, va atinge pragul de70% din total în anul 2030, faţă de 50% în prezent.

- Problemele legate de protecţia mediului - 94% din producţia de emisii de gaze cuefect de seră sunt datorate proceselor de generare şi utilizare a energiei. Acest procent

al emisiilor de gaze cu efect de seră creează dificultăţi în îndeplinirea cerinţelorProtocolului Kyoto.

- La Uniunea Europeană, se exercită o influenţă limitată asupra condiţiilor deaprovizionare cu energie. De aceea, este esenţial să se intervină pentru limitareanecesarului de energie prin promovarea economiilor de energie în sectoarele clădirilorşi transporturilor, responsabile de consumurile cele mai mari la nivel European (41%din total energiei se consuma în clădiri şi 33% din total în sectorul transporturi)

Măsurile de stimulare a creşterii eficienţei energetice, se regăsesc în directive le şi în programe cadru de acţiune. Directiva privind eficienţa energetică a clădirilor impuneexistenţa unei metodologii de calcul a performanţei energetice a clădirilor adoptată la nivelnaţional sau regional de fiecare stat membru precum şi impunerea unor standarde minime de

performanţă energetică a clădirilor noi şi existente. Directivele pentru etichetarea aparatelorelectrice de uz casnic (uscătoarelor electrice, maşini de spălat vase, instalaţii pentru producereaapei calde, a cuptoarelor electrice şi a sistemelor de aer condiţionat) reprezintă măsurilelegislative, adoptate de legislaţia europeană, destinate implementării planului de acţiune dereducere a consumului final de energie.

Programele cadru de acţiune în domeniul energiei pentru perioada 2003 – 2006 au fostgândite, pentru a răspunde priorităţilor Uniunii, de la acel moment. Spre deosebire de


8/149


9/149



8

ecologic, urmărind noi iniţiative de politică, dar care să ţină cont şi de implicaţiile extinderiiUE.

Integrarea protecţiei mediului în politica de energie, sau aşa-numitul proces Cardiff, a provocat câteva schimbări majore în abordarea sectorului energetic şi nu numai:

- s-a produs un transfer de responsabilitate de la autorităţile de mediu, singureleînsărcinate până la acel moment cu tratarea chestiunilor de mediu, către autorităţile dinsectorul energie; prin aceasta s-au adus mai aproape problemele de sursa lor de producere, considerându-se că în acest fel se pot aborda mai bine multiplele dimensiuniale protecţiei mediului.

- prin extensie, acest transfer de responsabilitate s-a lărgit de la sectorul energie la toatecelelalte politici sectoriale.

În consecinţă, această schimbare de percepţie a impus eforturi crescute în coordonareastrategiilor sectoriale începând de la acel moment.I ntegrarea problemelor de mediu în poli ti ca de energie presupune asumarea unor chestiunicheie, cum ar fi:

- transformarea principiilor dezvoltării durabile în angajamente de politică operaţională; - întărirea legăturilor pozitive dintre cei trei piloni ai dezvoltării durabile: siguranţa în

alimentare, competitivitatea serviciilor de energie şi protecţia mediului; - dezvoltarea unui set de strategii coerente pe termen scurt şi lung; - stabilirea unui calendar clar de măsuri de implementare; - monitorizarea indicatorilor de progres.

Privită din acest unghi de vedere, politica energetică durabilă se poate defini drept acea politică, prin care se maximizează bunăstarea pe termen lung a cetăţenilor, păstrând totodată unechilibru dinamic, rezonabil, între siguranţa în alimentare, competitivitatea serviciilorenergetice şi protecţia mediului, ca răspuns la provocările sistemului energetic. Dezvoltareaunei politici energetice durabile trebuie de aceea văzută ca un proces continuu de căutare,

învăţare şi adaptare, care urmăreşte să ofere soluţii optime pentru bunăstarea pe termen lung acetăţenilor.

Procesul Cardiff a atras după sine schimbări fundamentale atât în viziunea asuprasistemelor şi resurselor energetice, dar şi în percepţia schimbărilor în sine.

Cererea de energie este în continuă creştere (în 2020 consumul de energie va creşte cu 50% faţă de 1995), combustibilul lichid va fi înlocuit, în mare parte, cu gaz natural şi surseregenerabile. Cu toate acestea progresul în creşterea competitivităţii este încă modest, emisiilede CO2 sunt în creştere, iar dependenţa de importuri continuă să crească.

Principiile de bază ale politicii de mediu a UE se regăsesc în al 5-lea şi al 6-lea Programde Acţiune pentru Mediu, în Tratatul de la Amsterdam, în Procesul Cardiff, şi au fostsintetizate pentru a fi mai uşor aplicate în procesul extinderii UE.

Obiectivele principale de mediu, care se regăsesc în politica de energie, se referă laminimizarea impactului de mediu şi dezvoltarea unui sistem energetic durabil. Minimizarea impactului de mediu are trei direcţii principale de acţiune:

- înlocuirea energiilor poluante cu altele mai puţin poluante;- introducerea tehnologiilor de reducere a emisiilor de gaze;- creşterea eficienţei energetice.


10/149



9

În ce priveşte impactul asupra mediului, cele mai serioase probleme se referă la ploileacide, calitatea aerului, schimbările climatice, rezervele de resurse energetice şi chestiunilelegate de utilizarea energiei nucleare, ca un caz aparte. În domeniul schimbărilor climatice,strategia europeană se bazează pe ţintele stabilite prin Protocolul de la Kyoto. Instrumentele delucru pentru atingerea ţintelor sunt:

- eficienţa energetică; - creşterea ponderii resurselor regenerabile; - inovarea tehnologică şi cercetarea. Legislaţia secundara a UE (directive, regulamente, decizii, recomandări), care intră sub

incidenţa competenţei legislative a Direcţiei Generale pentru Energie a ComisieiEuropene, şi care este în prezent în vigoare, conţine documente grupate pe domenii specifice,dintre care relevante pentru problematica proiectului sunt cele prinvind energia regenerabilași eficienţa energetică.

În domeniul eficienţei energetice, un rol deosebit de important il au directiveleprivind eficienţa energetică a clădirilor:

1.Directiva 2002/91/EC din 16 Decembrie 2002 privind performanţa energetică a clădirilor( EPBD)

2.Directiva 2010/31/EC din 17 Mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor,reprezentând reformularea Directivei 2002/91/EC.

Di rectiva 2002/91/EC asupra Performantei Energetice a Clădirilor (Directiva EPBD ) a avut obiectivul principal de a promova îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor încadrul UE, sub rezerva unei abordări integrate, astfel încât să fie adoptate numai măsurileeficiente din punct de vedere economic. Directiva EPDB este principalul act legislativ al UE îndomeniul eficienţei energetice a clădirilor şi este prezentată succint în fig. 1.

Dată fiind durata de viaţă a clădirilor (între 50 şi 100 de ani), cel mai mare potenţial deîmbunătăţire a performanţei energetice pe termen scurt şi mediu se află la nivelul clădirilorexistente, aflate în exploatare. Directiva a urmărit stabilirea unui cadru comun care să asigure


11/149



10

o mai bună coordonare între legislaţiile Statelor Membre în acest domeniu . Directiva a avut învedere următoarele obiective:

a) Stabilirea unui cadru general pentru o metodologie de calcul a performanţei energetice

integrate a clădirilor.

b) Aplicarea cerinţelor minime privind performanţa energetică la clădirile noi;

c) Aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile mari existente (maimari de 1000 m2), atunci când sunt supuse unor lucrări importante de renovate.

d) Scheme de certificare pentru clădirile noi sau existente pe baza standardelor minimede performanţă energetică şi expunerea publică a certificatelor de performanţă energetică.

În directivă sunt specificate clădirile care pot fi exceptate de la impunerea unor cerinţe de performanţă energetică minime obligatorii şi anume:

– clădiri şi monumente protejate oficial ca făcând parte dintr -un complex desemnat ca ataresau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, dacă aplicarea acestor cerinţe araltera în mod inacceptabil caracterul sau înfăţişarea acestora;

– clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios; – construcţii provizorii prevăzute să fie utilizate o perioadă de doi ani sau mai puţin,

platforme industriale, ateliere şi clădiri din domeniul agricol ce nu sunt utilizate ca locuinţe şicare prezintă o cerere redusă de energie şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol utilizatede un sector reglementat printr-un acord sectorial naţional în ceea ce priveşte performanţaenergetică;

– clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de patru luni pe an;

– clădiri independente cu o suprafaţă utilă totală mai mică de 50 m

2

.Directiva 2002/91/CE („EPBD”) privind performanţa energetică a clădirilor, învigoare până în februarie 2012 a suferit modificări importante prin Directiva 2010/31/UE(aşa-zisa „EPBD recast”), care trebuia transpusă în legislaţia naţională a statelor membre până la 9 iulie 2012.

Obiectivele noii directive constau in :1. Promovarea îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor în cadrul Uniunii, ţinând

cont de condiţiile climatice din exterior şi de condiţiile locale, precum şi de cerinţele legate declimatul interior şi de raportul cost-eficienţă.

2. Stabilirea cerinţelor privind: (a) stabilirea unui cadrul general comun pentru o metodologie de calcul al

performanţei energetice integrate a clădirilor şi a unităţilor acestora;(b) aplicarea cerinţelor minime în cazul performanţei energetice a clădirilor noi şi a

noilor unităţi ale acestora; (c) aplicarea cerinţelor minime în cazul performanţei energetice a:

- clădirilor existente, unităţilor de clădire şi elementelor de clădire care sunt supuse unorlucrări importante de renovare;


12/149



11

- elementelor care fac parte din anvelopa clădirii şi care au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a anvelopei clădirii atunci când sunt modernizate sau înlocuite;

- sistemelor tehnice ale clădirilor, ori de câte ori acestea sunt instalate, înlocuite sau

îmbunătăţite (d) planurile naţionale pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energieeste aproape egal cu zero;

(e) certificarea energetică a clădirilor sau a unităţilor acestora;(f) inspecţia periodică a sistemelor de încălzire şi de climatizare din clădiri;(g) sistemele de control independent al certificatelor de performanţă energetică şi al

rapoartelor de inspecţie.Structura noii directive 2010/31/EC (reformulare) este prezentată succint în fig. 2

3. Cerinţele stabilite sunt cerinţe minime şi nu împiedică niciun stat membru să menţinăsau să introducă măsuri mai stricte. Măsurile respective trebuie să respecte Tratatul privindfuncţionarea Uniunii Europene. Ele sunt notificate Comisiei Economia de energie este parte integrantă şi esenţială a Strategiei EU-27 pentruSchimbările climatice şi reducere a emisiilor de C02, durabilitate, îmbunătăţireasecurităţii furnizării şi competitivitate,

Directiva 2010/31/EC (reformare ) privind performanţaenergetică a clădirilor

Art.3 - Adoptarea unei metodologii de

calcul al performanței energetice a

clădirilor

Art.4 - Stabilirea cerințelor minime de

performan ă energetică

Art.5 - Calculul nivelurilor optime, din

punctul de vedere al costurilor, ale

cerințelor minime de performanță

Art.11 - Certificatele de performanță energetică

Art.12 – Eliberarea Certificatelor de performanță

energetică

Art.13 – Afisarea Certificatelor de performanță

energetică

Art. 6 – Cladiri noi

Art. 7 – Cladiri existente

Art. 8 – Sisteme tehnice ale cladirilor

Art. 9 – Clădiri al căror consum de energieeste aproape egal cu zero

Art.10 – Stimulente financiare si bariere de piata

Art.14 – Inspectia sistemelor de incalzire

Art.15 – Inspectia sistemelor de climatizare Art.16 – Rapoarte de inspectie

Art.17 – Experti independenti


13/149



12

Pachetul legislativ 20-20-20, adoptat la nivel european, şi anume cele trei directiveeuropene privind energia – 2010/31/EC („EPBD recast”), 2009/28/EC (RES), 2006/32/EC (privind eficienţă energetică la consumatorul final), stabileşte cele trei ţinte de atins până înanul 2020:

reducerea cu 20% faţă de anul 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră,o pondere de 20% din consumul previzionat de energie în Uniunea Europeană să

provină din surse regenerabile de energie şi reducerea cu 20% a folosirii energiei primare prin îmbunătăţirea eficienţei energetice.

1.3 Legislaţie europeană specifică determinării performanţei energetice a clădiriişi elaborării auditului energetic

Pentru a oferi asistenţă în implementarea Directivei EPBD Comisia europeana aîncredinţat dreptul elaborării standardelor suport pentru implementarea directivei EPBDComitetului European pentru Standardizare (CEN). Comitele tehnice ISO/TC 163 -

Performanţă termică şi utilizarea energiei în domeniul construcţiilor a elaborat gama destandarde necesară realizării auditului energetic şi calculării performanţei energetice a clădirii,valabile la acest moment la nivel comunitar şi care au fost ulterior armonizate în legislaţianaţională a statelor membre.

CADRUL STANDARDIZAT DE CALCUL A PERFORMANTEI ENERGETICE

(conf. art. 3 şi anexa la 2002/91/CE- EPBD ) - conform CEN

Fig. 3

Cerinte privindperformanţa energetică aclădirilorcladiri noi EPBDart. 4, 6 renovari majore

Modalităţi de

exprimare a

performanţei

energetice EN 15217

Certificat deperformantaenergetica si

recomandari EPBD

Inspectii

- EPBD art. 8,9

Certificarea

energetica a clădirii

EN 15217

Sisteme de încălzire

EN 15378

Aer condiţionat EN

15240

Sisteme de ventilaţie

EN 15239

Performanţa energetică a clădirilor. Consum total de

energie şi definirea evaluărilor energetice EN 15603

Sistemul si necesarul de energie pe clădire pentru - sistemele de încălzire,

răcire, umidificare, dezumidificare, apă caldă, iluminat şi ventilaţieEN ISO

13790, EN 15316-1, EN 15316-2.1, EN 15243, EN 15316 (13 parti), EN15265, EN 15193, EN 15241, EN 15232

Definiţii şi terminologii, date privind climatul extern, condiţiile de interior, protecție la

supraîncălzire solara, performanţă termică a componentelor clădirii, ventilaţie,

infiltraţii de aer etc:EN ISO 6946, EN 308, EN 410, EN ISO 13370, EN ISO 10077-1,EN 13947, EN ISO 10211, EN ISO 10077-2, EN ISO 14683, EN ISO 10456, EN

15242, EN 13779, EN 15251, EN ISO 15927, EN ISO 7345, EN ISO 9288, EN ISO


14/149



13

Mandatul 343/2004 (M343-EN-2004) emis de Comisia europeană cerea CEN să elaborezestandardele pentru implementarea directivei EPBD (fig. 3)

1.4 Implementarea prevederilor directivei EPBD, ESD şi legislaţia la nivel naţional

1.4.1 – Acte normative adoptate la nivel naţional pentru implementarea directivei EPBD

În conformitate cu prevederile art. 4, alin. (4) din Directiva 2006/32/CE - ESD, privindutilizarea finală eficientă a energiei şi serviciile energetice, Statele Membre încredinţează uneiasau mai multor autorităţi , agenţii noi sau existente, contr olul general şi responsabilitatea desupraveghere a cadrului stabilit în legătură cu obiectivul naţional general, privind economiilede energie. Aceste organisme verifică ulterior economiile de energie care rezultă în urmaserviciilor energetice şi a altor măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, inclusiv măsurilede îmbunătăţire a eficienţei energetice existente la nivel naţional şi raportează rezultatele. În acest context, în vederea realizării obligaţiei menţionate, au fost stabilite în România douăautorităţi responsabile pentru control şi supraveghere la nivel naţional, respectiv:

- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în cazul eficienţei energetice înclădiri,

- Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, pentru eficienţa energetică aferentăcelorlalte domenii care a fost preluată prin absorbţie conform legii 329/2009 de cătreAutoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE, instituţie publicăautonomă de interes naţional, în coordonarea directă a viceprim-ministrului

Legislaţia de bază valabilă în România care reglementează activitatea în domeniulconstrucţiilor şi performanţei energetice care urmăreşte crearea cadrului legal pentruarmonizarea cu prevederile europene şi respectarea prevederilor directivelor europene specificecuprinde (prezentare cronologică):

1. Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu varianta consolidată în 2007 carestabileşte cerinţele ce trebuie urmărite în proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor,completată de normativul NP 057-02 - Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe.Legea face referire în mod special la cele şase cerinţe de calitate, obligatorii, care trebuieîndeplinite de clădire, pe întreaga durată de existenţă a construcţiei şi anume:

a) rezistenţa mecanică şi stabilitate; b) securitate la incendiu;c) igiena, sănătate şi mediu; d) siguranţa în exploatare; e) protecţie împotriva zgomotului; f) economie de energie şi izolare termică.

Normativul NP 057-02, indică condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească oclădire de locuit privind confortul termic, acustic şi luminos precum şi nivelul de performanţă privind calitatea apei, poluarea şi protecţia mediului.

2. Legea 199/2000 “ Legea privind utilizarea eficientă a energiei ”, având ca scopcrearea cadrului legal necesar pentru elaborarea şi aplicarea unei politici naţionale de utilizareeficientă a energiei, în conformitate cu prevederea tratatului Cartei Energiei, ale Protocolului


15/149



14

Cartei Energiei privind eficienţa energetică şi aspectele legate de mediu conform principiilorcare stau la baza dezvoltării durabile. Prin aceasta lege se instituie obligaţii şi stimulente pentru producătorii şi consumatorii de energie, în vederea utilizării eficiente a acesteia.

3. Normele metodologice pentr u apl icarea Legii 199/2000 privind utilizarea eficientă aenergiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr. 393/18.04.2002, în care se definesc programele de eficienţă energetică, societăţile comerciale de management şi serviciienergetice, specificându-se stimulentele fiscale şi financiare pentru activităţi care duc lacreşterea eficienţei energetice.

4. Ordonanţa 29 din 30 ianuarie 2000 (OG 29/2000) privind reabilitarea termică afondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice, instituie cadrul legal pentru reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente, cu scopulîmbunătăţirii condiţiilor de igienă şi confort termic interior, de reduce a pierderilor de căldură,a consumurilor energetice şi de combustibil, a costurilor de întreţinere pentru încălzire şialimentare cu apă caldă de consum, precum şi de reducere a emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi consumul de energie. Reabilitarea şi modernizarea termică aclădirilor şi instalaţiilor aferente constituie parte integrantă a politicii energetice a statului şise realizează prin programe naţionale armonizate cu prevederile tratatelor internaţionalereferitoare la eficienţa energetică, la protecţia mediului şi cu principiile de bază privinddezvoltarea durabilă.

5. Legea 325/2002 pentru aprobarea OG 29/2000 privind reabilitarea termică a fonduluiconstruit existent şi stimularea economisirii energiei termice prin adoptarea unor programenaţionale de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente.

6. OUG nr. 174 din 27 noiembrie 2002 privind instituirea măsurilor speciale pentrureabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate realizate după proiecte tip în perioada1950-1985, amplasate în zone urbane dens populate şi racor date la sistemele centralizate defurnizare a energiei termice. Ordonanţa prevede elaborarea unor Programele anuale pentru

reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate de către MDRT (la data adoptării textuluiMinisterul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei) în baza priorităţilor stabilite pecriterii tehnice, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

7. Legea 211/2003 pentru aprobarea OUG174/2002 privind instituirea măsurilorspeciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate împreună cu Normelemetodologice de aplicare a Legii 211/2003 aprobate prin HG nr.1070 din 11.09.2003.

8. Legea 372/2005, privind performanţa energetică a clădirilor, reprezintătranspunerea naţională a tuturor prevederilor directivei EPBD. Scopul legii este de a promova creşterea performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climaticeexterioare şi de amplasament, de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţă economică.

Legea stabileşte condiţii cu privire la:

a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor; b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi; c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, supuse un or

lucrări de modernizare; d) certificarea energetică a clădirilor; e) verificarea tehnică periodică a cazanelor şi inspectarea sistemelor/ instalaţiilor de

climatizare din clădiri şi, în plus, evaluarea instalaţiilor de încălzire la care cazanele sunt mai


16/149



15

vechi de 15 ani.Legea 372/2005 impunea, iniţial, obligativitatea existenţei certificatului de performanţă

energetică, începând cu data de 01 ianuarie 2010, în cazul contractelor de vânzare cumpăraresau închiriere a locuinţelor unifamiliale şi a apartamentelor din blocurile de locuinţe. Pentrutoate celelalte clădiri care se construiesc, sunt vândute sau închiriate, elaborarea certificatuluide performanţă energetică era obligatorie din 1 ianuarie 2007.

9. MP 017 – 02 - Metodologia privind atestare auditorilor energetici pentru clădiri publicataîn Monitorul Oficial 278 din 21 aprilie 2003, Ordinul nr. 550 din 9.04.2003 pentru aprobareaReglementării tehnice - Îndrumător pentru atestarea auditorilor energetici pentru clădiri şiinstalaţii aferente (publicata în Monitorul Oficial nr. 278 din 21.04 2003) au fost abrogate în2010 când a fost adoptat prin Ordinul 2237/2010 noul Regulament privind atestareaauditorilor energetici pentru clădiri, publicat in M. Of. 683/2010. Regulamentul stabileştecadrul legal pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor - persoane fizice - cuactivitate în construcţii, ca auditor energetic pentru clădiri .

10. Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 126 şi 126 bis din 21 febr. 2007 pentruaprobarea reglementarii tehnice Mc 001 -2006 - Metodologia de calcul al performanţeienergetice a clădirilor:

11. ORDIN nr. 691/08.10.2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanţa energetică a clădirilor. Normele metodologice, au fost elaborate pentru a pune înaplicarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică aclădirilor şi reglementează:

a) cerinţele de performanţă energetică a clădirilor; b) auditul energetic şi certificatul de performanţă energetică a clădirilor;c) inspecţia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire;

d) inspecţia energetică a sistemelor de climatizare.e) desemnarea autorităţii de atestare profesională a auditorilor energetici, gradele

profesionale ale acestora şi condiţiile de atestarea. f) condiţiile de gestionare a certificatelor şi rapoartelor de audit, instituir ea sistemului

naţional de înregistrare a acestora. 12. OUG nr. 180 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 174

din 27 noiembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termică a unorclădiri de locuit multietajate

13. OUG nr. 18/4.03.2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor delocuinţe şi Normele metodologice de aplicare a OUG nr.18/4.03.2009 care stabilesc lucrărilede intervenţie pentru izolarea termică a blocurilor de locuinţe construite după proiecte

elaborate în perioada 1950 —1990, etapele necesare realizării lucrărilor, modul de finanţare aacestora, precum şi obligaţiile şi răspunderile autorităţilor administraţiei publice şi aleasociaţiilor de proprietari.

14. OUG nr. 114/23.12.2009 privind unele măsuri financiar - bugetare şi decalareatermenului obligativităţii existenţei certificatelor de performanţă energetică, conform prevederilor art. 23 din legea 372/2005, la data de 1 ianuarie 2011.

http://www.legestart.ro/Monitorul-Oficial-278-din-21.04.2003-%28M.-Of.-278-2003-8292%29.htmhttp://www.legestart.ro/Monitorul-Oficial-683-din-08.10.2010-%28M.-Of.-683-2010-19288%29.htmhttp://www.mdrt.ro/userfiles/constructii_performanta_energetica_ordin691.pdfhttp://www.mdrt.ro/userfiles/constructii_performanta_energetica_ordin691.pdfhttp://www.mdrt.ro/userfiles/constructii_performanta_energetica_ordin691.pdfhttp://www.mdrt.ro/userfiles/constructii_performanta_energetica_ordin691.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/oug_18.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/oug_18.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/oug_18.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/oug_18.pdfhttp://www.mdrt.ro/userfiles/constructii_performanta_energetica_ordonanta114.pdfhttp://www.mdrt.ro/userfiles/constructii_performanta_energetica_ordonanta114.pdfhttp://www.mdrt.ro/userfiles/constructii_performanta_energetica_ordonanta114.pdfhttp://www.mdrt.ro/userfiles/constructii_performanta_energetica_ordonanta114.pdfhttp://www.mdrt.ro/userfiles/constructii_performanta_energetica_ordonanta114.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/oug_18.pdfhttp://www.mdrt.ro/userfiles/constructii_performanta_energetica_ordin691.pdfhttp://www.legestart.ro/Monitorul-Oficial-683-din-08.10.2010-%28M.-Of.-683-2010-19288%29.htmhttp://www.legestart.ro/Monitorul-Oficial-278-din-21.04.2003-%28M.-Of.-278-2003-8292%29.htm


17/149



16

15. ORDIN nr. 1071/16.12.2009 privind modificarea şi completarea Ordinului ministruluitransporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehniceMetodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor

Anexa nr. 1 - Partea a IV-a - Breviar de calcul al performantei energetice a clădirilor şiapartamentelor.

Anexa nr. 2 - Partea a IVa - Model certificat de performanţă energetică alapartamentului.

16. ORDIN nr. 1217/31.03.2010 privind completarea anexei nr. 4 - Partea a IV-a -Breviar de calcul al performantei energetice a cladirilor şi apartamentelor, indicativ Mc001/4-2009 la Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru a probarea reglementarii tehnice Metodologie de calcul al performanţei energetice aclădirilor

17. OUG nr. 69/30.06.2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală

18. HG nr. 736/21.07.2010 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 69/210 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare princredite bancare cu garanţie guvernamentală, publicată în Monitorul Oficial al României, ParteaI, nr.537/2.VIII.2010

19. Rectificări la HG nr. 736/2010 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei deurgentă a Guvernului nr.69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţ are prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.564/ 10.VIII.2010

20. Hotărâre nr. 363/2010 din 14.04.2010 privind aprobarea standardelor de cost pentruobiective de investiţii finanţate de fonduri publice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.311 din 12/05/2010 – indicativ SCOST – 04/MDRT - Reabilitare termică bloc de locuinţe

1.4.2 Aplicarea directivei ESDTranspunerea prevederilor directivei Directiva nr. 2006/32/CE privind eficienţa

energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice în legislaţia naţională s-a făcut prinadoptarea Ordonanţei de Guvern nr. 22/ 2008 prin care sunt prezentate exemple orientative demăsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în clădiri prin utilizarea energieiregenerabile prin:- utilizarea de pompe de căldură pentru încălzirea şi răcirea clădirilor; - utilizarea energiei solare pentru producerea apei calde de consum şi a apei calde pentruîncălzire şi pentru răcirea spaţiilor.

România s-a arătat foarte timidă în promovarea efectivă a energiei din surse regenerabileîn general şi în promovarea acesteia în construcţii, îndeosebi în ceea ce priveşte producerea

energiei în cantităţi mici (sub 1 MW) de către consumator ori în apropierea acestuia.Cu toate că există Legea nr. 220/2008 privind promovarea energiei din surse

regenerabile, aceasta suferă atât din lipsa normelor de aplicare, cât şi din cauzaimperfecţiunilor în transpunerea Directivei 2009/28/CE (RES), al cărei termen de transpunere aexpirat în 5 decembrie 2010.Legislaţia naţională se rezumă la a prelua doar obiectivele Directivei 2009/28/CE, fără a puneîn mod efectiv în practică măsurile care să atingă aceste obiective:

http://www.mdrl.ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/ordin_1071.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/ordin_1071.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/ordin_1071.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/ordin_1071.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/Anexa1_Ordin1071.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/Anexa%202_Ordin_1071.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/DOC000.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/DOC000.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/DOC000.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/DOC000.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/ordonanta_reabilitare_termica.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/ordonanta_reabilitare_termica.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/ordonanta_reabilitare_termica.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/ordonanta_reabilitare_termica.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/DOC009.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/DOC009.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/DOC009.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/DOC009.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/HG_736-2010-Norme_OUG_69-2010.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/HG_736-2010-Norme_OUG_69-2010.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/HG_736-2010-Norme_OUG_69-2010.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/HG_736-2010-Norme_OUG_69-2010.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/HG_736-2010-Norme_OUG_69-2010.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/DOC009.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/ordonanta_reabilitare_termica.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/legislatie/DOC000.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/Anexa%202_Ordin_1071.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/Anexa1_Ordin1071.pdfhttp://www.mdrl.ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/ordin_1071.pdf


18/149



17

cu toate că procedurile administrative de autorizare sunt declarate că ar trebui să fieobiective, să fie raţionalizate şi accelerate la nivel corespunzător, să fie simplificate, încazul autorizării instalaţiilor cu putere MW etc., în prezent, acestea fie lipsesc, fie suntincoerente.

chiar dacă, la nivel declarativ, reglementările şi codurile din domeniul construcţiilortrebuie să conţină măsuri pentru a creşte ponderea tuturor tipurilor de energie din surseregenerabile, Legea nr. 50/1991 referitoare la autorizarea în construcţii, spre exemplu,nu prevede nimic în acest sens.

În ciuda obligaţiei privind clădirile publice noi şi cele existente, care fac obiectul unorrenovări majore, de a avea, începând cu 1 ianuarie 2012, un rol exemplar în promovareaenergiei regenerabile, fie prin respectarea standar delor referitoare la clădirile cu energie zero,fie prin folosirea de către părţi terţe a acoperişurilor clădirilor publice, pentru instalaţii care produc energie din surse regenerabile, se observă că legislaţia naţională tace cu privire la acestaspect.Dacă o transpunere completă a Directivei 2009/28/CE ţine de legislativ, adoptarea mult

aşteptatelor norme de aplicare ale Legii nr. 220/2008 ţine de Autoritatea Naţională pentruReglementarea în Domeniul Energiei („ANRE”).

În cazul transpunerii defectuoase a legislaţiei europene, România poate fi sancţionată înurma declanşării de către Comisia Europeană a procedurii denumită în limba engleză„infringement” şi stabilită în art. 258 al Tratatului de funcţionare a Uniunii Europene.

Subiectul utilizării energiei din surse regenerabile în clădiri este tratat la nivel europeande actele normative, menţionate deja anterior, imprimându-i un caracter complex. Chiar dacăorizontul anului 2020 pare îndepărtat, totuşi, există multe obligaţii cu scadenţă mai apropiată, pe care România şi le-a asumat şi a căror îndeplinire pare să fie incertă.

Într-o abordare constructivă, toţi factorii interesaţi ( instituţii, persoanele şi companiile private, organizaţii şi organisme guvernamentale, ministere etc) ar trebui să depună ef orturi

suplimentare pentru încurajarea autorităţilor, astfel încât acestea să acţioneze într -o mai maretransparenţă şi să adopte măsuri cu aplicare practică în promovarea energiei din surseregenerabile la construcţia de clădiri noi ori la renovarea clădirilor existente, şi să nu se rezumela programul „Casa verde”.

1.5 DIRECTIVA 2012/27/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI ACONSILIULUI din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, demodificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare aDirectivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE

Directiva UE nr. 27/2012 privind eficienta energetica, prevede în sinteza:Pentru Sectoru l Public;- fiecare stat membru se asigură că, începând cu 1 ianuarie 2014, 3 % din suprafața totală aclădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația sa centrală se renoveazăanual pentru a îndeplini cel puțin cerințele minime în materie de performanță energeticăstabilite de statul membru în cauză, în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. Art. 5,alin. 1


19/149



18

- Statele membre se asigură că administrațiile centrale achiziționează doar produse, servicii șiclădiri cu performanțe înalte de eficiență energetică, în măsura în care aceasta corespundecerințelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economică, viabilitate sporită, conformitatetehnică, precum și unui nivel suficient de concurență.– Art. 6, alin.1- Statele membre încurajează organismele publice, inclusiv cele de la nivel regional și local,acordând atenția cuvenită competențelor și structurii administrative ale acestora, să urmezeexemplul administrațiilor lor centrale și să achiziționeze doar produse, servicii și clădiri cu performanțe ridicate de eficiență energetică.- Statele membre încurajează organismele publice să evalueze posibilitatea încheierii decontracte de performanță energetică pe termen lung care oferă economii de energie pe termenlung atunci când organizează licitații pentru contracte de prestări de servicii cu un conținutenergetic semnificativ. – Art. 6, alin. 3

Pentr u domeniul distribuției și furnizării de energie :- Fiecare stat membru stabilește o schemă de obligații în ceea ce privește eficiența energetică.

Respectiva schemă asigură că distribuitorii de energie și/sau furnizorii de energie care suntdesemnați ca părți obligate în temeiul alineatului (4) și care își desfășoară activitatea peteritoriul fiecărui stat membru realizează un obiectiv cumulativ în materie de economii deenergie la nivelul utilizării finale până la 31 decembrie 2020, fără a aduce atingere alineatului(2). – Art. 7, alin. 1

Acest obiectiv este cel puțin echivalent cu obținerea unor economii noi în fiecare an, dela 1 ianuarie 2014 și până la 31 decembrie 2020, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale deenergie către consumatorii finali ale tuturor distribuitorilor de energie sau ale tuturorfurnizorilor de energie ca volum, calculat ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioarădatei de 1 ianuarie 2013. Vânzările de energie, ca volum, utilizate în transport, pot fi excluse parțial sau integral din acest calcul. – Art. 7, alin. 1

Scheme de finanţarea măsur il or de ef icien ță energetic ă:- Scheme de obligaţii (pot include cerințe cu scop social, respectiv ca o parte din măsurile deeficiență energetică să fie puse în aplicare în gospodăriile sărace sau locuințele sociale; pot permite părților obligate să contabilizeze în cadrul obligației economiile certificate de energieînregistrate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe, inclusiv în cazul în care părțile obligate promovează măsuri pr in intermediul altor organisme aprobate de stat sau prinintermediul autorităților publice care pot implica sau nu parteneriate formale și pot ficombinate cu alte surse de finanțare). - Masuri alternative, inclusiv programe naţionale de eficiență energetică și care pot fi:-

- taxe pe energie sau CO2 care au ca efect reducerea consumului de energie la

utilizatorii finali- sisteme și instrumente de finanțare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea

tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducereaconsumului de energie la utilizatorii finali;

- reglementări sau acorduri voluntare care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehniciloreficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie lautilizatorii finali;


20/149



19

- standarde și norme care urmăresc îmbunătățirea eficienței energetice a produselor și aserviciilor, inclusiv a clădirilor și a vehiculelor, cu excepția cazurilor în care acestea suntobligatorii și aplicabile în statele membre în temeiul dreptului Uniunii;

- Fondul naţional de eficiență energetică, constituit din contribuţii ale părţilor obligate,echivalente cu investiţiile necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor care le revin. (Art. 20, al in.4 și 6)

M ăsur i pentru consumatorul fi nal - Audituri și sisteme de gestionare a energiei - Statele membre promovează, pentru toți consumatorii finali, disponibilitatea auditurilorenergetice de înaltă calitate și rentabilitate(Art. 8, alin. 1)- Auditurile energetice nu cuprind clauze care să împiedice transferul rezultatelor audituluicătre orice furnizor calificat/ acreditat de servicii energetice, cu condiția să nu existe obiecțiidin partea clientului.- Statele membre pun în aplicare programe pentru a încuraja IMM-urilor să se supunăauditurilor energetice, precum și punerea ulterioară în aplicare a recomandărilor acestor

audituri. (Art. 8, alin. 2)


21/149



20

CAPITOL 2. STANDARDE EUROPENE, NORMATIVE ȘI STANDARDEARMONIZATE APROBATE ÎN ROMÂNIA PRIVIND PERFORMANȚAENERGETICĂ A CLADIRILOR.

2.1 Ser ia de standarde valabile la nivel European privind calculul performanţei energetice aclădirilor este prezentata în ANEXA I . Standardul EN 15603 reprezintă un pas final în setul de standarde europene care pun în

aplicare prevederile directivei EPBD. Aceasta standard defineşte un cadru general pentruevaluarea consumului global de energie într-o clădire, precum şi metodele care ar trebui să fieutilizate pentru a calcula consumurile globale de energie.El se bazează pe rezultatele furnizate de alte standarde şi anume:

- calcularea consumului global de energie al clădirii în care se aplică standardele - EN15603, EN 15459, EN 15217;

- calcularea energiei furnizate în care se aplică standardele - EN 15316, EN 15243, EN15377, EN 15241, EN 15232, EN 15193;

- calcularea necesarului de energie pentru încălzire şi răcire în care se aplică standardele:EN ISO 13790, EN 15255, EN 15265

Se va atașa ca ANEXA I .1. EN 15603: 2008 - Performanţa energetică a clădirilor. Consum total de energie şi

definirea evaluărilor energetice. 2. EN 15217 : 2007 - Performanţa energetică a clădirilor. Metode de exprimare a

performanţei energetice şi de certificare energetică a clădirilor. 3. EN 308: 1997- Schimbătoare de căldură. Proceduri de încercare pentru determinarea

performanţei recuperatoarelor de căldură de tip aer/aer şi aer/gaz.

4. EN 410:1998 - Sticlă pentru construcţii. Determinarea caracteristicilor luminoase şisolare ale vitrajelor.

5. EN 12792 :2003 Ventilarea în clădiri. Simboluri, terminologie şi simboluri grafice. 6. EN 13829: 2002 - Performanţa termică a clădirilor. Determinarea permeabilităţii la aer

a clădirilor. Metoda de presurizare prin ventilare (ISO 9972:1996, modificat). 7. EN 13947:2007 - Performanţa termică a faţadelor cortină. Calculul coeficientului de

transfer termic. 8. EN 14501: 2005 - Storuri şi obloane. Confort termic şi luminos. Caracteristici de

performanţă şi clasificare. 9. EN 15193:2007 - Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe energetice pentru

iluminat.

10. EN 15232: 2007 - Performanţă energetică a clădirilor. Impact al automatizării,controlului şi managementului tehnic al clădirii.

11. EN 15239 :2007 - Ventilarea în clădiri. Performanţa energetică a clădirilor. Ghid pentru inspecţia instalaţiilor de ventilare.

12. EN 15240 :2007- Ventilarea în clădiri. Performanţa energetică a clădirilor. Ghid pentruinspecţia instalaţiilor de climatizare.

http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4448364http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4448364http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4435908http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4435908http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4435908http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4435908http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4435908http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4435908http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4448364http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4448364


22/149



21

13. EN 15241: 2007- Ventilarea clădirilor. Metode de calcul al pierderilor de energiedatorită ventilaţiei şi infiltraţiei în clădiri.

14. EN 15242:2007: Ventilarea clădirilor. Metode de calcul determinarea debitelor de aerîn clădiri, inclusiv infiltraţiile.

15. EN 15243: 2007 - Ventilarea în clădiri. Calculul temperaturii încăperilor, a sarciniitermice şi a energiei pentru clădiri prevăzute cu instalaţii de condiţionare a aerului.

16. EN 15251: 2007 - Parametri de calcul ai ambianţei interioare pentru proiectarea şievaluarea performanţei energetice a clădirilor, care se referă la calitatea aerului interior,confort termic, iluminat şi acustică.

17. EN 15255: 2007 - Performanţa termică a clădirilor. Calculul sarcinii de răcire pentru oîncăpere cu transfer de căldură sensibilă. Criterii generale şi proceduri de validare.

18. EN 15265: 2007 - Performanţa termică a clădirilor. Calculul necesarului de energie pentru încălzirea şi răcirea încăperilor. Criterii generale şi proceduri de validare.

19. EN 15316-1: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelorenergetice şi a randamentelor instalaţiei .- Partea 1: Generalităţi.

20. EN 15316-2-1: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelorenergetice şi a randamentelor instalaţiei. Partea 2-1: Instalaţii de emisie pentruîncălzirea spaţiilor.

21. EN 15316-2.3: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelorenergetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 2-3: Instalaţii de distribuţie pentruîncălzirea spaţiilor.

22. EN 15316 -3-1: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelorenergetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 3-1: Instalaţii de preparare a apei caldemenajere, caracterizarea necesarului (cerinţe referitoare la consum)

23. EN 15316 -3-2: 2007 Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelorenergetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 3-2: Instalaţii de preparar e a apei calde

menajere, distribuţie. 24. EN 15316 -3-3: Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor

energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 3-3: Instalaţii de preparare a apei caldemenajere, generare.

25. EN 15316 - 4-1….8 : - 2008 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul alcerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 4-1: Instalaţii de generare pentru încălzirea spaţiilor, instalaţii de ardere (cazane). Part 4-2: Instalaţii de generare pentru încălzirea spaţiilor, instalaţii cu pompe decăldură. Partea 4-3: Instalaţii de generare a căldurii, instalaţii termice. Partea 4-4: Instalaţii de generare a căldurii, instalaţii de co-generare integrate în clădiri.

Partea 4-5: Instalaţii de generare a căldurii pentru încălzirea spaţiilor, performanţa şicalitatea instalaţiilor de încălzire urbană şi a instalaţiilor de volum mare. Partea 4-6: Instalaţii de generare a căldurii, instalaţii. Partea 4-7: Instalaţii de generare a căldurii pentru încălzirea spaţiilor, instalaţii deardere cu biomasă. Partea 4-8: Instalaţii de generare a căldurii pentru încălzirea spaţiilor, instalaţii deîncălzire cu aer cald şi prin radiaţii.


23/149



22

27. EN 15377- 1,2,3: 2008 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Proiectarea instalaţiilor deîncălzire şi răcire integrate, cu agent termic apă.Partea 1: Determinarea puterii nominale de încălzire şi răcire.Partea 2: Proiectare, dimensionare şi instalare. Partea 3: Optimizare pentru utilizarea surselor de energie regenerabile.

28. EN 15378:2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Inspecţia cazanelor şi a instalaţiilor deîncălzire.

29. EN 15450:2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Proiectarea instalaţiilor de încălzire cu pompă de căldură.

30. EN 15459:2007 - Performanţa energetică a clădirilor. Procedură de evaluare economică asistemelor energetice din clădiri.

31. EN ISO 925: 1997 - Combustibili minerali solizi. Determinarea conţinutului de carbondin carbonaţi. Metoda gravimetrică.

32. EN ISO 6946: 2007 - Părţi şi elemente de construcţie. Rezistenţă termică şi coeficientde transmisie termică. Metodă de calcul.

33. EN ISO 9288: 1996 - Izolaţie termică. Transfer de căldură prin radiaţie. Mărimi fizice şidefiniţii.

34. EN ISO 10077-1:2006 Performanţa termică a ferestrelor, uşilor şi obloanelor. Calcululcoeficientului de transfer termic. Partea 1: Generalităţi.

35. EN ISO 10077-2:2003 Performanţa termică a ferestrelor, uşilor şi obloanelor. Calcululcoeficientului de transfer termic. Partea 2: Metoda numerică pentru profile de tâmplărie.

36. EN ISO 10211:2007 - Punţi termice în clădiri. Fluxuri termice şi temperaturisuperficiale. Calcule detaliate.

37. EN ISO 10456:2007- Materiale şi produse pentru construcţii. Proprietăţi higrotermice.Valori tabelare de proiectare şi proceduri pentru determinarea valorilor termice declarateşi de proiectare.

38. EN ISO 14683:2007 - Punţi termice în clădiri. Coeficient de transfer termic liniar.Metode simplificate şi valori implicite.

39. EN ISO 13370:2007- Performanţa termică a clădirilor. Transfer termic prin sol. Metodede calcul.

40. EN ISO 13790:2008- Performanţa energetică a clădirilor. Calculul necesarului de energie pentru încălzirea şi răcirea spaţiilor .

41. EN ISO 13786:2007- Performanţa termică a elementelor de construcţie. Caracteristicitermice dinamice. Metode de calcul.

42. EN ISO 13789- Performanţa termică a clădirilor. Coeficienţi de transfer termic printransmisie şi prin ventilare. Metodă de calcul.

43. EN ISO 14683:2007 - Punţi termice în clădiri. Coeficient de transfer termic liniar.

Metode simplificate şi valori implicite. 44. EN ISO 15927 – 1:2003 - Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea

datelor climatice. Partea 1: Mediile lunare şi anuale ale elementelor meteorologice simple. 45. EN ISO 15927 – 2:2009, Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea

datelor climatice. Partea 2: Date orare pentru sarcina de răcire de proiectare.

http://__dopostback%28%27ctl00%24m%24g_86eff261_4bdb_4749_9a16_1e54a1b48b98%24ctl00%24gvresult%27%2C%27details%2423%27%29/http://__dopostback%28%27ctl00%24m%24g_86eff261_4bdb_4749_9a16_1e54a1b48b98%24ctl00%24gvresult%27%2C%27details%2423%27%29/http://__dopostback%28%27ctl00%24m%24g_86eff261_4bdb_4749_9a16_1e54a1b48b98%24ctl00%24gvresult%27%2C%27details%2423%27%29/http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4472849http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4472849http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4472849http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4472849http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4465449http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4465449http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4465449http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4465449http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4459789http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4459789http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4459789http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4462925http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4462925http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4462925http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4462925http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4447434http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4447434http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4447434http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4447434http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4447434http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4447434http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4462564http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4462564http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4462564http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4462564http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4462564http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4473787http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4473787http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4473787http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4473787http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4473787http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4464321http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4464321http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4462926http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4462926http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4462926http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4462926http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4462926http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4463314http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4463314http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4463314http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4471032http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4471032http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4471032http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4471032http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4471032http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4464092http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4464092http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4464092http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4464092http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4464092http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4464305http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4464305http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4464305http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4455148http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4455148http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4455148http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4463314http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4463314http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4463314http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4420705http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4420705http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4420705http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4420705http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4470309http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4470309http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4470309http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4470309http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4470309http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4470309http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4420705http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4420705http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4463314http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4463314http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4455148http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4455148http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4464305http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4464305http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4464092http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4464092http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4471032http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4471032http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cl

materiale sustenabile de constructii

Documents