UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCAFACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELORSPECIALIZAREA INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI INDUSTRIAL

PROIECT

DEŞEURI DIN MATERIALE DE CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI - BETONUL

STUDENTĂ :MANTA ROXANA MARINA ANUL : IV SECŢIA : IPMI GRUPA : 3741

ANUL2010 – 2011

CUPRINS

1. ÎNCADRAREA DEŞEULUI

2. LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ

3. LEGISLAŢIA EUROPEANĂ

4. COMPARAŢIE INTRE LEGISLAŢIA EUROPEANĂ ŞI LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ

5. CARACTERIZAREA DEŞEURILOR, A PRODUSELOR ŞI A MATERIALELOR SECUNDARE

6. COLECTAREA DEŞEURILOR DIN DEMOLĂRI – BETONUL TEHNOLOGII DE RECUPERARE A DEŞEURILOR DIN DEMOLĂRI

7. COLECTAREA SELECTIVĂ ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR DE CONSTRUCŢIE ŞI DIN DEMOLĂRI

BIBLIOGRAFIE

2

1. ÎNCADRAREA DEŞEULUI

Betonul - este încadrat în codul 17 01 01 în conformitate cu H.G. 865/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor inclusiv deşeurile periculoase, categoriile de deşeuri inerte provenite din demolări.

2. LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ

Hotărâre a Guvernului privind gestionarea deşeurilor provenite dinconstrucţii şi demolări

Secţiunea a 2-a. Motivul introducerii proiectului de act normativ 1.Descrierea situaţiei înaintea elaborării proiectului de act normativ

În scopul aplicării eficiente a măsurilor de gestionare a deşeurilor prevăzute în Strategia şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor aprobate prin Hotrârea Guvernului nr. 1470/2004 şi în baza prevederilor art. 54 alin. 1 lit. A din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobat cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile iniţiază o propunere de hotrâre a Guvernului, pentru gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări.Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor a fost elaborată în conformitate cu responsabilităţile ce îi revin României ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestiunii deşeurilor.

Tipurile de deşeuri municipale generate pe teritoriul ţării sunt clasificate după cum urmează : 1. deşeuri municipale şi asimilabile, care reprezintă totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţăi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere) ; 2. deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi ; 3. deşeuri din construcţii şi demolări ; 4. nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti ; În anul 2005, cantitatea de deşeuri municipale colectat de către firmele specializate în activităţi de salubritate, a fost de aproximativ 7.025.256 tone. Din această cantitate, 6,65 % reprezintă deşeuri provenite din construcţii şi demolări. Tabelul 2.1

Categorii de deşeuri Cantitatea- tone -

- %-

Deşeuri menajere şi asimilabile 5.557.099 79,10

3

Deşeuri din servicii municipale 1.001.264 14,25Deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv alte categorii de deşeuri neclasificate)

466.893 6,65

Total 7.025.256 100,0

Strategia europeană pentru reciclarea deşeurilor (proiect în curs de elaborare) pune un accent deosebit pe prevenirea, reutilizarea şi reciclarea deşeurilor, indiferent de natura activităţii din care provin. Obiectul acestei propuneri de Hotărâre a Guvernului îl constituie reglementarea activităţilor de producere şi gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări, îndeplinindu-se astfel obiectivele strategice naţionale specifice acestui flux de deşeuri:

Tabelul 2.2

1. Susţinerea reutilizării şi reciclării deşeurilor din construcţii şi demolări necontaminate2. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vedrea recuperării sau eliminării3. Dezvoltarea sistemului de facilităţi în vedrerea eliminarii corespunzătoare

2. Schimburi preconizate Prezentul proiect de act normativ urmăreşte realizarea unui sistem funcţional de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări prin : 1) clarificarea responsabilităţilor factorilor implicaţi în sistemul de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări ; 2) îndeplinirea obiectivelor strategice naţionale privind colectarea separată a deşeurilor din construcţii şi demolări; 3) obligativitatea existenţei unei evindenţe privind deşeurile rezultate din construcţii şi demolări (de la productor, valorificator până la eliminarea lor prin depozitare, dacă este cazul), astfel încât să existe o bază de date cât mai exact care să reflecte realitatea existentă pe piaţă şi din care să rezulte clar rata de colectare şi valorificare a acestei categorii de deşeuri ; 4) dezvoltarea sistemului de facilităţi în vederea eliminării corespunzătoare a deşeurilor ; 5) susţinerea legislativă şi financiară pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor necontaminate din construcţii şi demolări ; 6) minimizarea şi reutilizarea deşeurilor din construcţii şi demolări, în măsura în care acestea nu sunt contaminate ; 7) selectarea, la locul de generare, a deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări ; 8) tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vederea recuperării sau eliminării corespunzătoare ; 9) recuperarea şi valorificarea material şi/sau energetic a deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări; 10) aplicarea principiului “poluatorul plăteşte” şi responsabilizarea producătorului (obligaţia de a asigura sisteme de colectare la locul generării şi includerea în autorizaţiile

4

de construire sau în acordurile de mediu pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, care pot avea impact semnificativ asupra mediului, a unor condiţii clare privind modul de eliminare a deşeurile rezultate) ; 11) aplicarea unor sancţiuni sporite în cazul neconformării cu prevederile acestui act normativ ;12) clarificarea privind modul de desfăşurare a inspecţiei şi aplicarea sancţiunilor, precum şi nominalizarea organelor de control responsabile cu constatarea contravenţiilor. Având în vedere aderarea României la Uniunea Europeană, actele normative naţionale trebuie să reglementeze şi modul de colaborare cu autorităile în domeniul gestionării deşeurilor din construcţii şi demolării. Secţiunea a 3-a. Impactul proiectului de act normativ asupra domeniilor social, economic, de mediu şi asupra mediilor de afaceri

Noile prevederi legislative conduc la crearea unui sistem funcţional de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări, prin identificarea unor posibilităţi de îmbunătăţire a managementului acestor tipuri de deşeuri. Acest sistem conduce la minimizarea cantităii de deşeuri rezultate din construcţii şi demolări, prin asigurarea unui sistem eficient de separare la locul producerii, prin valorificarea acestor deşeuri prin refolosire, în măsura în care nu sunt contaminate, prin abordarea unor măsuri de stimulare a refolosirii deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări, în paralel cu limitarea producţiei de materii prime naturale.

Prevederile acestui act normativ vor conduce la implicarea autorităilor locale prin acordarea unor faciliti fiscale pentru firmele care gestionează această categorie de deşeuri, precum şi la armonizarea reglementărilor privind reciclarea materialelor de construcţii cu reglementări privind tehnologia betonului. Secţiunea a 4-a. Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung

Proiectul de act normativ prevede doar responsabilităile operatorilor economici care gestionează deşeurile rezultate din construcţii şi demolări şi nu aplicarea de taxe sau accize. În consecină, nu se poate cuantifica impactul financiar al acestuia asupra bugetului consolidat. Sectiunea a 5-a. Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare

Prin prezentul proiect de act normativ se urmăreşte îmbunătăţirea sistemului de gestiune a deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări, de către operatorii economici implicaţi, prin realizarea selectării deşeurilor la locul generării acestora, analizei deşeurilor rezultate, iar în condiţiile în care acestea sunt necontaminate, reutilizarea acestora sau, dup caz, eliminarea lor. Prin prezentul act normativ se preconizează intensificarea colaborării între Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării,

5

Lucrărilor Publice şi Locuinţelor Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Garda Naţional de Mediu, celelalte autorităţi publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului. Secţiunea a 6-a. Consultări realizate pe perioada elaborării proiectului de act normativ

În vederea elaborării prezentului proiect de hotărâre a Guvernului, a fost constituit grupul de lucru la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerului Transporturilor, Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Departamentului Afaceri Europene, Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naţionale de Mediu şi Inspectoratului de Stat în Construcţii.

De asemenea, proiectul de act normativ a fost analizat cu urmtoarele organizaţii profesionale : Asociaţia Patronatelor din Construcţii, Consiliul Investitorilor Sătrini, ICIM Bucureti, CIROM, IRIDEX etc. Secţiunea a 7-a. Activiăţi de informare public privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ Pentru proiectul de hotrâre a Guvernului privind gestionarea deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări a fost îndeplinită procedura privind transparenţa decizională în administraţia publică, prevăzută în Legea nr. 52/2003, proiectul fiind publicat pe pagina de internet a Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

În conformitate cu Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) supune dezbaterii publice proiectul de Hotărâre a Guvernului privind gestionarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări.

HOTĂRÂRE A GUVERNULUIprivind gestionarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări

În baza prevederilor: art. 54 alin.1 lit. A al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobat cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Mediului şi Dezvolătrii Durabile iniţiază o propunere în scopul aplicării eficiente a măsurilor de gestionare a deşeurilor prevăzute în Strategia şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor aprobate prin HG nr. 1470/2004 cu modificările ulterioare, în temeiul art.108 din Constituţia României, republicat Guvernul României adoptă prezenta Hotărâre: Art. 1 Scop şi obiectiv

6

(1) Scopul acestei hotărâri este de a reduce cantitatea şi gradul de periculozitate a deşeurilor rezultate din activităile de construcţii şi demolări, de creştere a gradulului de valorificare şi reciclare a acestora. (2) Obiectivul este reducerea ponderii deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, din totalul deşeurilor municipale depozitate. Art. 2

1. Prezenta hotărâre se aplică deşeurilor rezultate din activităile de construire, renovare, reabilitare, reparare, consolidare, demolare a : a) construcţiilor civile ; b) construcţiilor industriale ; c) structurilor edilitare d) infrastructurii de transport ; precum şi a activităilor de dragare şi decolmatare 2. Prevederile prezentei hotărâri se aplică de asemenea în situaţia unor dezastre naturale care au condus la generarea unor astfel de deşeuri. Art. 3

Definiţiile unor termeni specifici utilizaţi în prezenta hotărâre sunt cele prevăzute în OUG nr.78/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Semnificaţia termenilor utilizaţi în înţelesul prezentei hotărâri este următoarea : a) deşeuri din construcţii şi demolări – deşeuri rezultate în urma activitatăilor specificate la art.2 alin. 1 in conformitate cu Lista Europeană a Deşeurilor transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase ; b) deţinătorul de deşeuri din construcţii şi demolări – productor de deşeuri ori persoană fizică sau juridică ce are deşeuri în posesie ; c) deşeuri colectate din construcţii şi demolări : strângerea, sortarea şi/sau amestecarea deşeurilor, în vederea transportării lor ; d) deşeuri sortate din construcţii şi demolări – activitatea de separare pe sortimente a deşeurilor ; e) deşeuri tratate din construcţii şi demolări – totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice care schimbă caracteristicile deşeurilor, în scopul reducerii volumului şi caracterului periculos al acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor.

Art. 4

(1) Prezenta Hotărâre se aplică următoarelor categorii de deşeuri provenite din construcţii şi demolări, aşa cum sunt codificate în conformitate cu prevederile H.G. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase : - beton (cod 17 01 01) ; - cărmizi (cod 17 01 02) ; - ţigle şi materiale ceramice (cod 17 01 03) ;

7

- amestecuri de beton, cărmizi, ţigle şi materiale ceramice (altele decât cele specificate la cod 17 01 06) ; - lemn (cod 17 02 01) ; - sticlă (cod 17 02 02) ; - materiale plastice (cod 17 02 03) ; - asfalturi altele decât cele specificate la 17 03 01 (cod 17 03 02) - cupru, bronz, alamă (cod 17 04 01) ; - aluminiu (cod 17 04 02) ; - plumb (cod 17 04 03) ; - zinc (cod 17 04 04) ; - fier şi oţel (cod 17 04 05) ; - staniu (cod 17 04 06) ; - amestecuri metalice (cod 17 04 07) ; - cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10 (cod 17 04 11) ; - pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03 (cod 17 05 04) ; - deşeuri de la dragare,altele decât cele specificate la 17 05 05 (cod 17 05 06) ; - resturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07 (cod 17 05 08) ; - materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03 (cod 17 06 04) ; - materiale de construcţie pe bază de gips, altele decât cele specificate la 17 08 01 (cod 17 08 02) ; - amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 şi 17 09 03 (cod 17 09 04) ; (2) În conformitate cu HG nr. 856/2002, categoriile de deşeuri periculoase, la care se referă prezenta hotărâre sunt :- amestecuri sau fracţii separate de beton, cărmizi, ţigle sau materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase (cod 17 01 06) ; - sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut sau contaminate cu substanţe periculoase (cod 17 02 04) ; - asfalturi cu conţinut de gudron de huilă (cod 17 03 01) ; - gudron de huilă şi produse gudronate (cod 17 03 03) ; - deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase (cod 17 04 09) ; - cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase (cod 17 04 10) ; - pământuri şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase (cod 17 05 03) ; - deşeuri de la dragare cu conţinut de substanţe periculoase (cod 17 05 05) ; - resturi de balast cu conţinut de substanţe periculoase (cod 17 05 07) ; - materiale izolante cu conţinut de azbest (cod 17 06 01) ; - alte materiale izolante constând din, sau cu conţinut de substanţe periculoase (cod 17 06 03) ; - materiale de construcţii cu conţinut de azbest (cod 17 06 05) ; - materiale de construcţie pe bază de gips contaminate cu substanţe periculoase (cod 17 08 01) ; - deşeuri de la construcţii şi demolări cu conţinut de mercur (cod 17 09 01) ; - deşeuri de la construcţii şi demolări cu conţinut de PCB (de ex. : cleiuri cu conţinut de PCB,duşumele pe bază de răini cu conţinut de PCB, elemente cu cleiuri de glazură cu PCB, condensatori cu conţinut de PCB) (cod 17 09 02) ;

8

- alte deşeuri de la construcţii şi demolări (inclusiv amestecuri de deşeuri) cu conţinut de substanţe periculoase (cod 17 09 03).

Art. 5

(1) Gestiunea deşeurilor din construcţii şi demolări va fi cuprinsă obligatoriu în orice proiect care cuprinde activităi enumerate la art.2 (1). (2) Autorităţile competente pentru protecţia mediului stabileasc condiţii privind gestionarea deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări în cadrul acordurilor de mediu emise pentru proiectele publice sau private care se supun evaluării impactului asupra mediului, conform reglementărilor legale. (3) Autorizaţiile de construire/demolare trebuie să cuprindă obligaţia titularului de a : a) respecta ierarhia gestionării deşeurilor, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobat cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001,cu modificările şi completările ulterioare ; b) ţine evidenţa cantitativă a diferitelor categorii de deşeuri inclusiv cele sortate provenite din lucrările de construcţii şi demolări de pe amplasamentul respectiv conform HG 856/2002, înainte ca acestea să fie transportate, depozitate sau valorificate/reciclate ; c) sorta deşeurile provenite din lucrările de pe amplasamentul respectiv, la locul de producere ; d) preda deşeurile reciclabile rezultate din execuţia lucrărilor unor unităţi specializate în vederea recuperării sau valorificării ; e) transporta deşeurile nereciclabile rezultate din execuţia lucrărilor în spaţiul special amenajat pentru depozitare. (4) Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări se realizeaz direct de către titularul activitătii sau prin transferarea responsabilităţii unei terţe părţi autorizată de către autoritatea competent pentru desfăşurarea activităţii/ activităţilor de colectare, sortare, transport, tratare, valorificare, eliminare şi/sau depozitare a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări. (5) La eliberarea autorizaţiilor de construire sau de demolare, titularul activităţii este obligat să prezinte contractul încheiat cu o firmă autorizată ce preia deşeurile rezultate din activitatea respectiv în vederea reciclării/ valorificării , eliminării, şi/sau depozitării, contract care să prevadă şi cantitatea de deşeuri ce se estimează a fi evacuată.

Art.6

(1) Persoanele care desfăşoară una sau mai multe activităţi prevăzute la art 2, alin.1 şi nu sunt supuse procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului, au următoarele obligaţii : a)Să se înregistreze, în faza iniţială de solicitare a certificatului de urbanism, la autorităile administraţiei publice locale ca posibile surse punctuale generatoare de deşeuri ;

9

b)Să prezinte la înregistrare şi dovada încheierii unui contract în vederea eliminării/valorificării deşeurilor ; c)Să prezinte, la finalizarea activitătii, dovada valorificării/eliminării deşeurilor generate. (2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să transmită anual şi la cerere, situaţia centralizată a notificărilor în acest caz,autorităilor publice teritoriale pentru protecţia mediului. Art.7

Transportul deşeurilor provenite din construcţii şi demolări se face în conformitate cu prevederile Ordinului comun al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului,ministrului trasporturilor, construcţiilor şi turismului, ministrului economiei şi comerţului nr. 2/211/118/2004 privind Procedura de reglementare şi control al transportului deeurilor pe teritoriul României, modificat şi completată de Ordinul ministerului mediului şi gospodăririi apelor nr. 986/2188/821/2006 pentru aprobarea procedurii de reglementare şi control al transporturilor deşeurilor pe teritoriul României. Art.8 (1) Autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile de dezvoltare comunitară, şi/sau operatorii economici care administrează depozitele de deşeuri au obligaţia de a stabili în cadrul acestora, zone de stocare temporară a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, în vederea valorificării şi/sau eliminării. (2) Este interzis : (a) depozitarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, inclusiv cele sortate şi tratate, în alte locaţii decât cele autorizate ; (b) amestecarea deşeurilor din construcţii şi demolări cu alte tipuri de deşeuri înainte de eliminarea acestora prin depozitare.

Art.9

(1) Autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile de dezvoltare comunitarţ, şi/sau operatorii economici care administrează depozitele de deşeuri periculoase şi de deşeuri inerte au obligaţia de a amenaja spţaii separate pentru depozitarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, în vederea neutralizării, reciclării şi valorificării lor ulterioare. (2) Deşeurile sortate, provenite din construcţii şi demolări care sunt inerte, sunt acceptate în sectoarele amenajate în depozitele de deşeuri inerte, conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare. (3) Deşeurile sortate, provenite din construcii i demolri, contaminate cu substane periculoase, sunt acceptate în sectoarele amenajate în depozitele de deşeuri periculoase, dacă se cunoaşte tipul substanţelor periculoase cu care sunt contaminate. Deşeurile de acelaşi sortiment sunt depozitate în sectoarele amenajate în depozitele de deşeuri periculoase în funcţie de tipul substanţei cu care sunt contaminate.

10

(4) Deşeurile periculoase din construcţii cu conţinut de azbest, pot fi acceptate şi în depozite pentru deeuri nepericuloase cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005. (5) În situaţiile în care în urma demolării unor construcţii rezultă cantităţi însemnate de deşeuri, sortarea acestora se va face la locul producerii, urmând ca materialele ce se pot valorifica să poată fi utilizate în alte scopuri. (6) Producătorul de deşeuri este obligat să efectueze analiza deşeurilor generate, în situaţia în care există suspiciuni privind conţinutul de substanţe periculoase, pentru a determina natura acestor substanţe, în scopul respectării condiţiilor de depozitare. Art.10.

(1) În scopul stimulării investiţiilor în domeniul valorificării/reciclării deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, autorităţile locale pot acorda facilităţi fiscale pentru firmele care gestionează aceste categorii de deşeuri.

Art.11.

(1) În cazul unor dezastre naturale, gestionarea, sortarea, tratarea şi transportul deşeurilor din construcţii şi demolări se va efectua de către firme autorizate, responsabilitatea încheierii contractelor cu aceste firme revenind autorităţii administraţiei publice locale. (2) Contravaloarea serviciilor se achită din fonduri speciale constituite la bugetul de stat pentru astfel de situaţii.

Art. 12.

Constituie contravenţii urmtăoarele fapte şi se sancţionează astfel :(1) Cu amendă de la 1.000lei la 5.000lei pentru persoane fizice şi de la 5.000lei la 10.000lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) şi (4) si art. 7 alin. (1) din prezenta lege. (2) Cu amendă de la 3.000 lei la 7.500 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin. (5) din prezenta lege. (3) Cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice şi de la 30.000lei la 50.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 6 alin. (1) si (3) din prezenta lege. (4) Cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoane fizice şi de la 5.000lei la 10.000lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) si (4) si art. 7 alin. (1) din prezenta lege. (5) Cu amendă de la 1.000lei la 5.000lei pentru autorităţile administraţiei publice locale, pentru încălcarea prevederilor art.8 alin.(2) din prezenta lege. Art. 13.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 11 se realizează de: (a) comisari şi persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu ; (b) primari, preşedinţii consiliilor judeţene prin personalul împuternicit al acestora ;

11

(c) reprezentanţii imputernicţii ai ministrului internelor şi reformei administrative, conform atribuiiţlor stabilite prin lege.

Art. 14.

Prezenta hotărâre a guvernului, intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

3. LEGISLAŢIA EUROPEANĂ

DIRECTIVA 94/31/CE A CONSILIULUI din 27 iunie 1994de modificare a Directivei 91/689/CEE privind deşeurile periculoase

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 130s, alineatul (1), 1.având în vedere propunerea Comisiei , 2.având în vedere avizul Comitetului Economic si Social European,hotarând în conformitate cu procedura prevăzuta la articolul 189c din tratat, 3.întrucât, după lucrările Comitetului prevăzute la articolul 18 din Directiva 75/442/CEE a Consiliului, nu a fost posibil să se elaboreze o lista obligatorie a deşeurilor periculoase în termenul stabilit prin 4.Directiva 91/689/CEE , dar întrucât punerea în aplicare a Directivei 91/689/CEE depinde de constituirea unei astfel de liste de către Comisie ; întrucât este necesar să se asigure punerea în aplicare a Directivei 91/689/CEE într-un interval cât mai scurt ; întrucât este necesar să se constituie o listă comunitară pentru deşeurile periculoase în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE ; întrucât abrogarea Directivei 78/319/CEE a Consiliului din 20 martie 1978 privind deşeurile 5.periculoase si toxice trebuie, prin urmare, amânata,

ADOPĂ PREZENTA DIRECTIVA : Articolul 1 Directiva 91/689/CEE se modifică dupa cum urmează : (1) Articolul 10, alineatul (1) se înlocuieste prin urmatorul text : „Articolul 10 1. Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive pâna la 27 iunie 1995. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.” (2) Articolul 11 se înlocuieste prin textul următor : „Anexa 11 Directiva 78/319/CEE se abroga cu efect de la 27 iunie 1995.” Articolul 2 Prezenta directiva se adresează statelor membre. Adoptată la Luxemburg, 27 iunie 1994.

12

4. COMPARAŢIE ÎNTRE LEGISLAŢIA EUROPEANĂ ŞI LEGISLAŢIA ROMÂNEASCA

Legislaţia europeană Legislaţia româneascăDirectiva Cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgentă nr. 78/2000 amendata de Directiva nr.91/156/EEC privind regimul deşeurilor Hotărârea de Guvern 123/2003 privind aprobarea Planului National de etapă de Gestionare a Deşeurilor

Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgentă nr. 78/2000 periculoase privind regimul deşeurilor

Directiva nr.75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendata de Directiva nr.87/101/EEC şi de Directiva nr.91/692/EEC

Hotărârea de Guvern nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, completată şi modificată de Hotărârea de Guvern 441/2002

Directiva nr.99/31/EC privind depozitarea deşeurilor

Hotărârea de Guvern nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deşeuri pentru a se regasi pe lista specifică a unui depozit şi lista natională de deşeuri acceptate in fiecare clasă de depozit de deşeuri2002 Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 1147 din 10 decembrie 2002 privind aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor

13

Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea

Hotărârea de Guvern nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor deseurilor Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr.1215 din 10 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normativului privind incinerarea deşeurilor

5. CARACTERIZAREA DEŞEURILOR, A PRODUSELOR ŞI A

MATERIALELOR SECUNDARE

Noţiunea de deşeu se poate spune că a apărut o dată cu omul deoarece din totdeauna

s-au folosit expresiile „rămăşiţe”, „resturi”, reziduuri”, rebuturi”, „gunoaie”, etc. Numai două

dintre ele, care le cuprinde pe toate celelalte şi au fost recunoscute ca sinonime: deşeuri şi materii

reziduale.

Clasificarea deşeurilor se face după mai multe criterii :

• ramurile de producţie din care provin ;

• structura şi natura lor:

• posibilităţile de utilizare;

Principalele tipuri de deşeuri sunt caracterizate după provenienţa lor după cum urmează:

• din industria extractivă şi de prelucrare;

• din industria metalurgică şi siderurgică;

• din industria constructoare de maşini;

din industria energetică;

• din industria chimică;

• din industria materialelor de construcţii şi din demolări;

14

• din industria ceramicii şi a sticlei;

• din industria lemnului, celulozei şi hârtiei;

• din industria textilă şi a pielăriei;

• din industria alimentară;

• din agricultură;

• menajere şi orăşeneşti.

Prezentate mai succint deşeurile pot fi grupate, din acest punct de vedere, în:

• deşeuri industriale;

• deşeuri din agriculturi;

• deşeuri (gunoaie) menajere şi orăşeneşti.

După structura şi natura lor, în funcţie de specificul lor (adică a proprietăţilor materiale)

pot fi deşeuri speciale sau în funcţie de cantitatea lor, deşeuri în masă. Toate acestea necesită o

tratare specială. Aceste deşeuri sunt produse, în general, în domeniul industrial. Determinarea

acestora întâmpină dificultăţi considerabile, deoarece noţiunea de „deşeu special” nu a fost încă

definită cu claritate. Alte cauze ale acestor dificultăţi constau în extraordinara mulţime a tipurilor

de deşeuri, ca şi în marele număr de societăţi comerciale care produc aceste deşeuri, într-o primă

aproximaţie se poate considera că toate cantităţile de deşeuri constituind deşeuri specifice

producţiei sunt nişte cantităţi de deşeuri speciale.

Prin noţiunea de „deşeuri în masă” nu se înţeleg întotdeauna deşeurile speciale care se

produc în industria materialelor de bază şi care conţin părţi componente minerale ale materiilor

prime. Deci deşeurile în masă se referă doar la cantitatea de deşeuri fără a tine cont de

proprietăţile acestora, ele putând fi: deşeuri speciale în cantităţi mari, gunoaiele menajere şi

orăşeneşti, etc.

O categorie aparte a deşeurilor speciale, pe baza unor proprietăţi materiale demonstrate,

o reprezintă aşa numitele deşeuri speciale periculoase (de exemplu solvenţii organici, deşeurile:

galvanice: nămolurile provenite din bazine decantoare; deşeuri – radioactive, etc.)

15

După posibilităţile de utilizare (valorificare), deşeurile pot fi: valorificabile, care în continuare

vor purta denumirea de materiale şi produse secundare deoarece acestea vor fi materii prime sau

auxiliare în alte procese de producţie (materialele secundare) sau vor fi utilizate ca atare (produsele

secundare).

După modul de valorificare deşeurile valorificabile se pot împărţi în două grupe:

• valorificate material, prin reutilizare în procese de producţie aşa cum sunt ele,

sau prelucrate (din această grupă fac parte, în general, deşeurile speciale):;

• valorificate energetic, de obicei pe cale termica (deşeurile în masă pentru care

tehnologiile de valorificare energetică se justifică economic sau ecologic);

• restante, care nu pot fi valorificate (deşeurile speciale periculoase) sau

costurile de valorificare nu se justifică economic sau ecologic la un moment dat

(deşeuri în masă).

Caracteristicile deşeurilor reprezintă elementul principal de care depinde modul de

realizare, de exploatare şi de valorificare a lor, precum şi de suprafeţele ocupate temporar

pentru depozitare.

Caracteristicile fizice, chimice, mineralogice şi geo-mecanice ale deşeurilor sunt determinate de

mai mulţi factori, printre care: caracteristicile naturale ale materialului înainte de utilizarea lui;

procesul tehnologic din care provin, modul de transport şi de depozitare; stabilitatea fizico-

mecanică în timp, sub sarcini, în raport cu condiţiile atmosferice, în contact cu apa şi cu alte deşeuri

sau materiale.

Caracteristicile fizico-chimice şi mineralogice.

a) Aspectul general al deşeurilor. Aspectul este foarte diferit, depinzând de caracteristicile chimico

– mineralogice,de procesul tehnologic din care provin, de starea de umiditate, de modul de

depozitare, etc. Aspectul poate fi identic cu cel al materialului din care provine deşeul sau poate fi

complet diferit de al acestuia.

b) Caracteristicile chimice. În vederea studierii comportării în timp a deşeurilor depozitate şi a

influenţei lor asupra mediului înconjurător, este necesar să se efectueze analize chimice globale

şi parţiale, înainte şi după depozitare. Compoziţia chimică a deşeurilor depinde direct de

materialul natural şi de procesul tehnologic din care provin.

c) Compoziţia mineralogică şi structura. Depinde de modul de formare a deşeurilor, de

transformările fizico-chimice suferite de materialul natural din care provin, de modul de transport şi

depozitare (uscat sau hidraulic), etc. Deşeurile pot fi alcătuite din trei faze constituente: faza

solidă (scheletul deşeului), faza lichidă (apa din pori, inclusiv sărurile şi gazele dizolvate în ea) şi

fază gazoasă.

16

d) Granulaţia deşeurilor. Particulele deşeurilor au forme şi dimensiuni variate şi acest fapt se

reflectă asupra proprietăţilor lor. Este deci necesară determinarea distribuţiei pe dimensiuni a

particulelor sau a stabilirii compoziţiei granulometrice. Astfel se poate determina gradul de

neuniformitate. După valorile acestui grad deşeurile pot fi împărţite în:

• foarte uniforme;

• cu uniformitate mijlocie;

• neuniforme.

e) Structura şi textura deşeurilor. Se disting trei tipuri de structuri:

• structura granulară (nisipuri şi pietrişuri), se caracterizează prin contactul direct

de la particulă Ia particulă;

• structura în fagure, are goluri mai mari între particule şi este mult mai puţin rigidă

decât structura granulară;

• structura în fulgi, este forte afânată şi compresibilă.

De obicei, datorită fracţiunii granulometrice diferite a particulelor, rezultă o structură

mixtă. Prin textură se înţelege totalitatea caracterelor provenite din neuniformităţile de alcătuire a

deşeurilor, datorită aşezării relative şi a distribuţiei părţilor sale componente.

6. COLECTAREA DEŞEURILOR DIN DEMOLĂRI – BETONULTEHNOLOGII DE RECUPERARE A DEŞEURILOR DIN

DEMOLĂRI

Recuperarea include activităţile de colectare, transport, stocare, selecţionare şi prelucrare (condiţionare) a anumitor deşeuri şi componenţi ai acestora. Deşeul recuperat poate fi introdus într-un flux tehnologic prin reciclare internă sau reciclare externă.

Recuperarea agregatelor reciclate din deşeuri de demolare se realizează prin procesul umed si procesul uscat. Instalaţiile tehnologice sunt staţionare, mobile şi semi-mobile. Sistemele mobile se caracterizează printr-un flux tehnologic cu operaţiile principale : concasare primara, clasare preliminară pentru eliminarea părţii fine, concasare secundară, separare magnetică şi clasare finală.

Sistemele staţionare efectuează tratarea pe cale uscată sau umedă a deşeurilor de demolare (pe principiul proceselor de preparare a nisipului şi în balastiere). Tratamentul

17

umed se efectuează cu operaţiile tehnologice care sunt prezentate in figura 1.Apa de spălare primară este recirculată şi se foloseşte pentru aproape 50% din materialul supus tratamentului. Rezultă 65-70% agregat utilizabil, 25-35% nisip (0-8mm) şi 3% reziduu sub formă de suspensie apoasă.

Agregatul obţinut printr-unul dintre cele două procedee este, în principal, constituit (provenit) din beton, ceramică şi asfalt. În general, prelucrarea deşeurilor din beton, din demolări se efectuează în centre sau unităţi care lucrează după procedeul umed sau uscat.

Fig 6.1 Centrul de recuperare a deşeurilor din demolări ‘Mate – Route’ Neyrtec – Franţa.

1) Excavator 2) Scarificator 3) concasor cu ciocane 4) alimentator 5, 6, 7) transportoare8) post primar stocare9, 10) transportoare 11) instalaţie de stocare cu ciururi12) şarpantă şi tola sistemului de sortare13, 14) transportoare 15) concasor cu ciocane

18

16) şarpanta şi tola concasorului17,18) transportoare19) instalaţie de sortare ciururi20) şarpantă21,22) transportoare23) separator hidrodinamic24) jgheab de alimentare 25) uscător26) şarpanta pentru uscător27) pasarelă28) tablou electric

19

Fig 6.2 Operaţiile tehnologice de recuperare a agregatelor din demolări, prin procedeul umed.

DEŞEURI DIN DEMOLĂRI

STOCARE SELECTIVĂ

PRESORTARE

CONCASARE PRIMARĂ

DEFERIZARE

SEPARARE

STOCARE PRIMARĂ

DEFERIZARE

CONCASARE SECUNDARĂ

SORTARE SECUNDARĂ

SPĂLARE NISIP (0-4mm)ŞLAM

AGREGAT4 - 28 mm

20

Etapele tehnologice generale sunt:

a) Prelucrarea primară, prin concasare şi sortare a agregatului grosier, utilizabil în lucrări de fundaţii, ramblerie, terasament.

b) Prelucrarea secundară, prin concasare şi sortare secundară, cu obţinerea de agregat reciclat pentru stratul de bază, în lucrări de drumuri.

c) Purificarea (mai puţin sau mai mult elaborată, în funcţie de performanţele impuse agregatului) constă în operaţii de separare manuală a impurităţilor grosiere, deferizare, separare hidraulică (spălare) a fracţiunii fine, separare prin flotaţie a fracţiunii uşoare şi foarte fine.

Un mod de organizare a unui centru de recuperare a agregatelor din demolări include operaţiile : sortare grosieră care elimină alte materiale (pământ, tencuieli de ipsos) concasare, cu obţinerea de granule cu d < 100 mm; trierea, pe bandă transportoare, a materialelor din lemn, mase plastice, cabluri, etc; separarea electromagnetică, concasarea şi sortarea cu obţinerea fracţiunilor (0 – 5 mm); (5 – 20mm) şi (20 – 100mm); îndepărtarea, prin spălare, a fracţiunii levigabile din sortul (5 – 20 mm).

Un centru industrial de tratare uscată se caracterizează prin trei unităţi (instalaţii principale) care efectuează:clasarea (sortarea) preliminară, concasarea într-o singură treapta, clasarea în curent de aer. În acest centru materialul este sortat pe cinci fracţiuni, înainte de separarea fracţiunilor granulometrice, în curent de aer, datorita interferenţei între mineralele grele şi cele uşoare. Fracţia fină (0 – 0,2mm) se elimină şi urmează clasarea, în curent de aer a fracţiunii (0,2 – 45mm). Materialul rezidual nefolosibil conţine şi praf colectat de la separatorul pneumatic. Agregatul utilizabil obţinut reprezintă aproape 65% din cantitatea totală de deşeu tratat.

Centrele de reciclare a betonului din demolări îţi găsesc justificarea economică într-un sistem de piaţă, care include, pe cât posibil, intervenţiile publice, subvenţiile sau constrângerile în activităţile de vânzare/cumpărare a deşeurilor. Deşi costurile de prelucrare a deşeurilor din demolări în construcţii, sunt cu aproximativ 30% mai mari decât cele pentru prelucrarea agregatelor naturale, costul ridicat de transport al acestora, la distanţe de peste 100 km, oferă avantaje agregatului reciclat pentru valorificarea în plan local (cu puţine resurse naturale).

În vederea utilizării în betoane se impune verificarea, în conformitate cu normele tehnice existente, a calităţii agregatelor reciclate.

În general, agregatele obţinute prin recuperarea deşeurilor din beton şi ceramică din demolări, se poate utiliza în construcţii de drumuri (cu trafic redus şi mediu), betoane simple pentru elemente de zidărie, pavimente, umpluturi etc.Substituirea agregatelor naturale cu agregate reciclate, betoane rutiere, betoane decorative, există o experienţă pozitivă obţinută în realizarea betoanelor pentru fundaţii, pereţi, elemente de zidărie. Aceste domenii de utilizare a agregatelor reciclate sunt totuşi destul de limitate, în fapt, pentru că intervin factori privind:

Insuficienta cunoaştere a aplicaţiilor betonului reciclat de către parametrii realizării construcţiei – proiectanţi, arhitecţi, antreprenori.

21

Neîncrederea celor care, deşi au cunoştinţă de posibilităţile de aplicare ale betonului reciclat, îl consideră incert din punct de vedere calitativ.

Aspecte economico financiare esenţiale, restrictive, prin costurile ridicate ale recuperării agregatelor de demolare la parametri de calitate standard.

În ce priveşte evitarea primelor două aspecte limitative, se propune: Realizarea de perscripţii pentru betoane obţinute cu agregate reciclate, acceptate

de toţi factorii interesaţi Deschiderea unor şantiere, cu rol demonstrativ, de lucrări de beton reciclat, care

să permită lansarea unei companii de informare sesibilizare, suficient de convingătoare.

Colectarea selectivă şi valorificarea deşeurilor de construcţie şi dinDemolări

Deşeurile din construcţii şi demolări formează cea mai mare parte din totalul cantităţilor deşeurilor produse. Şi pentru ele, ca şi pentru alte deşeuri, este valabilă, conform legislaţiei UE, obligaţia de separare şi valorificare. Tocmai în perspectiva unei valorificări ulterioare, separarea merită facută la locul de producere, deoarece astfel pot fi obtinuţe următoarele rezultate:

prezervarea rezervelor de materii prime minerale; diminuarea uzurii depozitului ecologic; diminuarea consumului de spatiu din peisaj, prin renuntarea la suprafetele pentru

depozitarea resturilor de nisip şi pietriş, şi deci păstrarea imaginii peisajului şi prezervarea calităţii pânzei freatice.

Autorul acestui ghid nu dispune de date privitoare la cantităţile deşeurilor de acest tip din România. La ora actuală, o mare parte din aceste deşeuri sunt depozitate în actualele deponii sau ca depozitări necontrolate, afectând peisajul (Fig. 6-3). Putem presupune că, în viitor, prin intensificarea construcţiilor de locuinţe, cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări vor creşte.

22

Fig 6.3 Depozitări ilegale ale deşeurilor de construcţii

Conform variantei modificate a Catalogului European al deşeurilor (CED), valabil începând cu 01.01.2002, în această categorie intră nouă grupe de deşeuri:

17 01 beton, tiglă, frize şi ceramică 17 02 lemn, sticlă şi plastic 17 03 amestecuri bituminoase, gudron de cărbune şi produse gudronate 17 04 metale (inclusiv aliaje) 17 05 sol (inclusiv excavaţii din locuri de amplasare murdare), pietre şi material

excavat 17 06 material termoizolant şi materiale de construcţii pe bază de azbest 17 08 materiale de construcţii pe bază de gips 17 09 alte deşeuri din construcţii şi dărâmături Supuse valorificării sunt în principiu numai deşeurile neîncărcate toxic. Cu cât un

deşeu este colectat pe sortimente mai pure, cu atât valorificarea este mai simplă. Deosebit de adecvate, valorificabile uşor şi importante sunt de regulă deşeurile minerale (beton, tiglă, frize si ceramică), care, după o prelucrare cu indicativul de grupă 17 01 corespunzătoare (cu ajutorul unei instalaţii de concasare), pot fi utilizate ca materiale de construcţii reciclate, şi 17 05 (sol fară excavaţii din locuri de amplasare murdare, pietre şi partial material excavat), care de cele mai multe ori pot fi utilizate, fară prelucrare, ca material de umplere şi pentru amenajarea terenului. 17 04 (metale inclusiv aliaje) se pot comercializa profitabil, asa cum deja se întâmplă în România, la o separare şi colectare pe sortimente.

23

Problematice din perspectiva unei valorificări sunt 17 03 (amestecuri bituminoase, gudron de cărbune şi produse gudronate) şi 17 06 (material termoizolant şi materiale de construcţii pe bază de azbest), deoarece mai ales gudronul şi azbestul, partial şi materialele termoizolante neacoperite, ca vata de sticlă, din cauza pericolelor de îmbolnavire pe care le presupun, nu mai trebuie utilizate, ci înlăturate. Bitumul se poate reutiliza cu succes în construcţiile stradale, fie ca adaos la amestecul cald sau în fundatia stratului portant. Celelalte grupe de deseuri 17 02 (lemn, sticlă si plastic), 17 08 (materiale de construcţii pe baza de gips), 17 09 (alte deşeuri din construcţii şi darâmături) se pot valorifica într-o masură foarte limitată; mai degrabă, pentru lemnul neîncărcat şi materiale plastice (nu şi PVC !) este imaginabilă utilizarea pe post de combustibil.

Din cele prezentate mai sus rezultă faptul că, la deşeurile din construcţii şi demolări, există pe de-o parte un mare potential de valorificare şi pe de altă parte un potential de eliberare de substantele toxice. Mai adaugăm că valorificarea deşeurilor nu este benefică doar din punctul de vedere al managementului deşeurilor, ci şi din perspectiva economiei întreprinderilor.

Redefinirea scopurilor de management al deşeurilor poate fi astfel sprijinită, astfel încât la instalaţiile de salubrizare, deşeurile valorificabile din aceste grupe să fie excluse de la primire şi/sau să se perceapă, pentru astfel de deşeuri, taxe cu un cuamtum peste medie.

24

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe, M., Valorificarea deşeurilor şi subproduselor industriale în construcţii. Bucureşti, Editura Matrix Rom, 1999. ISBN 973 – 685 – 027 – 7

2. Popa, P., Toma, M., ş.a. Utilizarea din beton la prepararea betonului. Materiale de construcţii,XVI, 4, 1986. ISBN 973 – 662 – 022 - 7

3. Popescu, Em. Materiale de construcţii din deşeuri industriale, Bucureşti, Editura Tehnică, 1961. ISBN 973 – 696 – 025 – 7

4. Agenţia Naţională Pentru Protecţia Mediului - http://www.anpm.ro/

25