Marius gust

56 ore 28 ore de cursrestu seminar

10 pcto parte din nota in timpul semesturlui( 4 pct )in timpul examenului( 6pct )

4 pct= proiect de disciplina =are in vedere 3 lucruri( 1 pct examen ) prezentam oferta unei banci din Rom , - analiza unui produs bancar ( ex creditul pt locuintze1 pg 1/5 pagini) , -particularizarea unei aplicatii care se gasesc la examen , rambursarile de credite ( 4 tipuri , calculul dobanzilor la conturile curente 2 aplicatii ) *aplicati la seminar ( 1 pct examen) *test 1 pct

- frecventza la seminarii 1 pct examen

cele 6 pct la examen se impart in 2 avem si cursuri si seminarii 3 pct aplicati 3 pct intrebari de la curs.

Curs 1

Organizarea sistemului bancar

1) rolul bancii in economie , tip-uri de sisteme bancare

2) banca centrala (numita si banca de emisiune)

3) bancile comerciale

4) cvasibancile ( semibanciile )

rolul bancii in economie tip-uri de sisteme bancare:

- emit moneda , moneda creata de catre banci imbraca 2 forme ( - moneda efectiva( numerarul ) care este creata de banca centrala si care are putere liberatorie completa ( putem sa facem orice fel de plata ) (- moneda scripturala(moneda de cont , moneda contabila ) este o categorie de moneda fara existenta fizica , ea aparand numai in conturile pe care bancile le deschid clientelei , moneda de cont este creeata atat de banca centrala dar inspecial de bancile comerciale .

- banca este un intermediar in relatia economii-investiti ( agentii eocnomie pop care au venituri> chelturie excedent financiar( le raman bani ) , agentii eocnomiei populatie/intreprindere.. venituri < cheltuieli , dpdv financiar ei au deficite , banca ia depozitele , si accord creditele celor care au deficit

- bancile mijlocesc efectuarea platilor in economie , creeand mijloace si instrumente de plata respectiv sisteme de decontare ( de efectuare a platilor ),/// acesta functie ca banii care sunt in conturi cu ei putem face platile fara a le mai retrage de la banca///

tipuri de sisteme bancare:

Sistemele bancare sunt organizate dupa 2 mari principii:

1) un sistem de organizare dual ( pe 2 nivele ) specific economiei de piata

2) un sistem de organizare de tip monobanca ( pe un singur nivel ) specific economiilor precapitaliste si socialiste .

sistemul dual presupune o anumita specializare a bancilor si o ierarhizare a lor pe 2 nivele:

- pe un prim nivel se situeaza banca centrala care are functii de emisiune monetara si de coordonare a intregului sistem bancar , dar nu are relatii cu clientela bancara

- al 2-lea nivel sunt dispuse celelalte banci din economie numite banci comerciale care realizeaza comertul cu bani si care au relatii cu clientela bancara ( populatia si intreprinderile )

sistmeul de tip monobanca se caracterizeaza prin aceea cab ancile nu se specializeaza ( fiecare banca realizeaza si emisiunea monetara si activitatea comerciala ) , iar in sistmeul socialist tot sistemul bancar se reduce doar la o singura entitate ( o sg banca ) banca de stat

II) Banca centrala

Este cea mai importana banca din sistem datorita functiilor cu caracter de unicitate pe care le are si anume:

- functia de emisiune monetara

- fucntia de ultima instanta de creditare

- functia de centru valutar

- functia de banca a bancilor

- functia de banca de stat

functia de emisiune monetara:

Banca centrala este singura institutie care emite moneda efectiva sub forma bancnotelor si a monedei metalice , moneda creeata de banca centrala este inregistrata de aceasta in pasivul bilantului ei ca o obligatie a bancii centrale de a asigura o cantitate de moneda pe piata in concordanta cu cantitatea de bunuri si servicii existenta pe piata.( bilant contabil mamuca!!! activul mijloacele sua bunurile respectiv pasivul datoriile sau sursele de finantare acoperirea emisiunii monetare a bancii centrale se realizeaza prin urmatoarele active:

- aurul

- metale pretioase

- valuta statele fac comertisi vand cumpara unele de la altele diverse bunuri

- creditul accordat bancilor comerciale (

funcita de ultima instanta de creditare:

Deriva din prima functia cea de emisiune monetara , banca centrala crediteaza bancile comerciale in 2 situatii . 1) pentru refinatarea curenta 2) pentru finantarea de criza ( pentru a salva banca comerciala de un potential faliment )

Functia de centru valutar:

In virtutea acestei functii banca centrala pastreaza rezerva valutara a statului , stabileste cursul de schimb al monedei nationale si reglementeaza schimburile valutare

Functia de banca a bancilor:

Sensul acesti functii este urmatorul:

- cea mai importanta banca din sistem , motiv pt care se ocupa de supravegherea bancilor din sistem si reglementarea activitatii acestora

- banca centrala are pt bancile comerciale acelasi rol pe care acestea din urma il au pentru intreprinderi si populatie: Adica banca centrala accorda credite bancilor comerciale ( a se vedea a 2-a functie a BC) respectiv primeste de la bancile comerciale depozite .

Motivul pt care bancile comerciale isi deschid depozite la banca centrala este:

a) prudenta ( evitarea unui potential faliment )

b) platite dintre bancile comerciale se vor face mult mai usor folosindu-se chiar acesti bani din depozite

functia de banca de stat:

Intelesurile acestei functii sunt:

- banca centrala este proprietatea statului

- crediteaza statul

- banca centrala aplica politica statului in materie monetara , prin politica monetara se intelege actiunea exercitata de banca centrala asupra agregatelor monetare ( masei monetare ) pentru atingerea anumitelor obiective , principalul obiectiv al politicii monetare este stabilitatea preturilor

Bancile comerciale

Bancile comerciale sunt acele insitutii de credit care desfasoare activitatea operativa, lucreaza direct cu titularii de cont( intreprinderi si populatie ) prestandu-le acestora o serie de operatiuni si servicii bancare , operatiunile bancare prestate de banci sunt cele care sunt inregistrate in bilanturile contabile si care se impart in 2 mari categorii:

1) operatiuni de atragere a resurselor ( se numesc operatiuni pasive )

2) operatiuni de utilizare a resurselor ( operatiuni active )

bilantul uni banci comerciale:

activul | pasivul

utilizarea resurselor atregerea resurselor

- depozitele colectate

- imprumuturile primite

- capitalurile proprii

numerar si disponobiltiati in conturi la alte banci

plasamente in titlul de valoare ( acituni , obligatiuni )

credite acordate

operatiunile pasive de atregere a resurselor:

depozitele colectate ( 60% din resursele unei banci ) depozitele , pot fii privite din 2 pct de vedere:

- pe deoparte ele sunt o fomra a de existenta a monedei( sub forma monedei de cont )

- pe dealata parte depozitele pot fii considerate pe perioada cat stau in cont la banca aia o suma de bani temporar disponibila in economie

Depozitele se impart in 2 mari categorii:

1) depozite la vedere

2) depozite la termen

*Depozitele la vedere= sunt reprezentate de conturile de disponibilitati si de conturile curente ale intreprinderiilor si populatiei pe care acestia le folosesc pt efectuarea platilor respectiv in care inregistreaza incasarile

Caracteristica depozitelor la vedere este modificarea( oscialtia ) soldului lor de la o zii la alta in functie de operatiunile titularului .Bancile utilizeaz aintr-o proportie foarte scazuta depozitele la vedere in operatiuni de plasament ( creditare) tocmai datorita caracterului oscilator . Bancile bonifica dobanzi foarte mici sua nu bonifica nici o dobanda la depozitele la vedere tocmai pt ca nu prea fac plasamente din acestea.

**Depozitele la termen sunt niste conventii ( contracte ) incheiate intre banca pe o parte in calitate de depozitar si o intreprindere sua o pers fizica in calitate de deponent prin care deponentul pune la dispozitia bancii o suma determinata de bani pe un anumit termen , iar banca depozitara se obliga sa dea inapoi suma de bani deponentului la scadentza si in plus sa ii bonifice o anumita dobanda .

Pt k bancile utilizeaza depozitele la termen pe scala larga in operatiuni de plasament( de creditare ) ele inregistreaza venituri si o parte a acestor venituri o bonifica deponentilor , dobanzile accordate fiind in apropierea dobanzii medii a pietei .

Daca deponentul doreste retragerea depozitului inaintea scadentei , banca va onora solicitarea dar va penaliza deponentul achitandu-i de regula dobanda la vedere .

Imprumuturile primite ( 20-30% din resursele unei banci ) .

Bancile se pot imprumuta atunci cand au nevoie de resurse financiare fie de la banca centrala ( a se vedea funcita de cteditare a bancii centrale ) sau de la celelalte banci comerciale din sistem

Relatiile de creditare dintre bancile comerciale formeaza obiectul pietei monetare , piata pe care actiuneaza doar bancile , imprumuturile care se schimba intre banci pe aceasta piata se caracterizeaza prin urmatoarele:

*valori foarte mari , nu sunt garantate , au termene foarte scurte

*aceste imprumuturi se caracterizeaza si prin faptul ca sunt foarte scumpe

3 capitalurile proprii

ca dimensiune aceasta reusrsa este de (6-7%)

capitalurile proprii desii ca pondere au dimensiune redusa in valoarea absoluta sunt foarte mari de ex in UE capitalul min cerut pt o banca este de 5 mil euro

capitaluriel proprii ale unei banci sunt formate din capitalul social pus la dispozitia ei de catre actionari si din fondurile proprii ale bancii constituite din profitul anual ( fondul de rezerva , fondul de dezvoltare)

Operatiunile active de utilizare a resurselor:

Numerar in caseria bancii si disponibilitati in conturi la alte banci ( 2-3% din totalul activelor unei banci ) bancile pastreaza o parte a resurselor sub forma de numerar si disponibil in conturi la alte banci pentru a putea raspunde solucitarilor de retregere de depozite formulate de clienti pt a putea aproviziona cu numerar intreprinderile solicitante sau pt a putea efectua platile cerute de clienti

Numerarul si disponibilul in contul la alte banci desii are cea mai mare lichiditate ( poate fii utilizat ORICAND ) pt efectuare aplatilor fara costuri ), nu aduce rentabilitate bancii

Plasamante in titluri de valoare ( 20-30%)

O parte din resurse este folosita de banci pt a achizitiona de pe piata de capital ( bursa) titluri de valoare tranzactionate de genu actiuniilor si obligatiuniilor , pe langa faptul ca aceste plasamente inseaman finantarea intreprinderiilor bancile isi palseaza resursele in aceste titluri si pt ca:

- sunt lichide ( daca banca are nevoie urgenta de numerar poate vinde titlurile la bursa intrand in posesia lichiditatii )

- sunt rentabile ( aduc bancii remunerari sub forma de dividente=actiunile si dobanzi=obligatiunile)

creditele acordate: este plasamentul predilect al bancii comerciale ( 60 % din activele unei banci comerciale )

Creditele acordate aduc bancii cele mai mari castiguri dar insa au lichiditate ZERO ( banca nu poate solicitatii unui debitor rambursarea creditului accordat inainte de scadentza, doar atunci cand acesta nu respecta contractul de creditare )

Pe langa operatiunile descrise anterior o banca presteaza clientelei si o serie de servici bancare. Principalele servicii prestate de o banca sunt:

- emiteri de mijloace de plata ( cardul )

- efectuarea de plati

- emiteri de garanti si angajamente

- schimburi valutare

- consultanta economica

- tranzactii cu titluri de valoare

- custodie si administarre deportofolii de titluri de valoare

- tranzactii cu metale pretioase

- inchiriei de casete si de safe-uri bancare

Lumea bancilor comerciale contine foarte multe categorii de institutii, acestea putand fii grupate dupa mai multe criterii . un prim criteriu in raport cu operatiuniile desfasurate , si o functie de care putem deosebii 2 mari categorii de banci comerciale:

1) banci comerciale universale ( pot efectua toata gama de oepratiuni siservici bancare )

2) banci comerciale specializate( specializarea putandu-se face in raport fie de o categorie de operatiuni fie de un sector de activitate )

al 2-lea criteriu de grupare are in vedere clientela . si in functie de care avem banci comerciale de retail ( banci comerciale cu amanuntul ) care au o clientela eterogena populatie intreprinzatori IMM si chiar intreprinderi foarte mari , motiv pt care ele au o retea teritoriala foarte mare

Bancile comerciale angro ( wholesale bank ) acestea au o clientela selectionata formata din intreprinderi foarte mari ,corporatii, precum sii persoane fizice cu active mari , motiv pt care reteaua teritoriala este restransa

Cvasibancile (4)( semibancile )

IN sistmeul financiar pe langa banca centrala si bancile comerciale mai functioneaza o categorie de institutii care presteaz apublicului operatiuni si servicii cu caracter bancar , dar aceste institutii nu sunt considerate banci( uneori nici nu sunt reglementate de banca centrala ) pt ca le lipseste una din caracteristicile bancilor aceea de a creea moneda

In categoria semibancilor sunt incluse institutiile de economisire societatiile financiare si bancile de afaceri .

3 Cvasibancile ( semibancile )

in categoria semibancilro sunt incluse 3 mari categorii de institutii :

- institutiile de economisire

- institutiile financiare

- bancile de afaceri

institutiile de economisire:

formele in care le gasim sunt: - case de economii - cooperative de credit( banci populare ) , - case de ajutor reciproc ( CAR )

casele de ecomomii au caracter public ( sunt deschise intregii populatii ) , pe cand cooperativele de credit si CAR au caracter mutual ( sunt deschise doar membrilor )

Cooperative de credit si CAR iti colecteaza resursele prin forme neevoluate financiar ( contributii perioadice ale membrilor ) pe cand casele de economii folosesc instrumente evoluate de genul depozitelor certificatelor de depozit libretelor de economii ( carnetele pe care se cred economiile ) , obligatiuni , in ceea ce priveste utilizarea resurselor de regula institutiile de economisire finanteaza consumul populatiei ( accordand credite pe termene scurte cel mult medii) in cazul caselor de economii pt k dispun de resurse mai mari pot sa apara si credite pt investitii imobiliare( pe termene lungi de timp )

Institutiile financiare:ifn

Sut o categorie de institutii cu un trecut de cateva decenii si care functioneaza in domeniul accordarii de finantari ( credite leasing-uri , operatii de factoring( platit factoer , accordari de garantii ) precum si in domeniul platilor .

INsitutiilor financiare le este interzisa atragerea de depozite , motivele pt care o institutie alege sa fie inclusa in categoriile institutiilor financiare si nu a bancilor sunt urmatoarele:

- necesarul de capital mult mai mic ( 200 000 euro )

- reglementariile sunt mult mai putin riguroase decat in cazul bancilor

- lipsa controlului din partea autoritatii de supraveghere

Bancile de afaceri:

Au aparut dupa marea criza din 1929-1933 prin despartirea lor , de bancile comerciale , bancile de afaceri , nu au voie prin lege sa deruleze operatiuni de atregere de depozite si respectiv operatiuni de finantare pe termene scurte , asa ca ele se orienteaza catre plasamentele ( finantariile ) accordate pe termene medii si lungi , care de regula se fac pe piata de capital ( la bursa de valori )

Banca de afaceri:

( bilantzul ei )

activul pasivul

utilizarea resurselor procuparea resurselor

vinde catre public( pop+intr)

propriile tluri de valoare

de genul acitunilor sau obligatiunilor

, in banca de afaceri intra bani

intra bani , acituni si obligatiuni ,

cumpara actiuni de pe piata de capital( bursa )

Principalele categorii de banci de afaceri sunt:

- bancile de investitii

- societatiile de portofoliu

- bancile ipotecare

- societatiile de investiti

- fondurile mutuale

- cluburi de afaceri

Bancile de investiti:

Au ca obiect de activitate:

- finantarea pe termen lung al intreprinderilor ( prin cumpararea de actiuni si obligatiuni cumparate de la aceste intreprinderi )

- se implica in operatiuniile de emitere si plasare a titlurilor de valoare pe piata de capital

- se implica in operatiuni de fuziuni si achizitii de firme

- operatiuni de rentabilizare a intreprinderilor si privatizare .

prin operatiuniile pe care le fac banciile de investiti , nu urmaresc sa controleze activitatea intreprinderilor la care fac plasamente ci urmaresc doar profitul astfel ca dupa o anumita perioada de timp isi vor vinde plasamentul la un pr?t mai mare in raport cu pretul platit initial .

societatiile de portofoliu:

Se aseamana cu bancile de investiti numai ca ele investesc ( cumpara de la bursa ) doar actiuni la diverse intreprinderi , motivul pt care fac astfel de plasamente , este ca ele doresc sa controleze ( sa devina proprietarii ) intreprinderilor de la care cumpara actiuniile . Societatiile de portofoliu explica formarea holdingurilor ( grupuri de intreprinderi ) .

Bancile ipotecare:

Acestea se finanteaza emitand pe piata niste titluri specifice numite bilete sau obligatiuni ipotecare pe termene de cel putin 10 ani . Investesc resursele accordand finantari ( credite pt realizarea de construciti civile sau industriale ) construtii locative , achizitionarea de terenuri etc toate aceste credite accordate fiind garantate de catre debitori cu o garantie specifica numita ipoteca instituita pe bunul rezultat din credit sau un alt bun imobiliar .

Societatiile de investitii:

Au aparut pt a da posibilitate populatiei ( micului investitor ) sa faca plasamente pe piata de capital , titlurile pe care aceste societatii de investiti , le vand pe piata , pt a-si procura resursele au valori mici si denumiri diverse ( unitati de investiti , unitati de portofoliu , certificate de investitor sau chiar actiuni )

Societatiile de investiti au caracter deschis , adica publicul se poate prezenta oricand la ghiseele societatii ca sa cumpere titlurile emise de aceasta ( sa investeasca ) dupa cum oricand doreste poate solicita la ghiseele societatii dezinvestitia ( adica rascumpararea titlurilor achizitionate anterior ) .

Investitorii in titlurile de investitii obtin un castig formate din 2 parti:

- diferentza de pr?t adica diferentza dintre pretul de rascumparare teoretic mai mare si pretul de cumparare teoretic mai mic

- dividentul si dobanda distribuita , societatea de investiti facand plasamente pe piata de capital in actiuni si obligatiuni primeste in urma acestor detineri dividente si dobanzi pe care mai departe le distribuie catre proprii investitori care de fapt i-au pus la dispozitie resursele in care a facut plasamentele .

Statul intervine in activitatea societatiilor de investitii si pt a proteja populatia care investeste in titlurile acesteia stabileste urmatoarele reguli de plasament:

- societatea de investitii nu poate sa-si plaseze mai mult de 10% din resurse in actiunile sau obligatiunile emise de o companie

- o parte a resurselor societatea de investiti trb sa le investeasca ( plaseze ) in titluri emise de stat .

Fondurile mutuale:

Fondurile mutuale, nu au personalitate juridica , aceasta este sg diferentza in raport cu societatiile de investiti , pt ca nu au personalitate juridica , ele trb administrate de o firma distincta numita societate de administrare , respective le trb pastrate la o alta intreprindere numita societate depozitara si care intotdeauna este o banca

Cluburile de afaceri:

SUnt niste asociatii fara personalitate juridica de 30-40 pers care convin ca periodic ( de regula lunar ) sa contribuie la resursele clubului cu o anumita suma de bani , iar resursele astfel colectate sunt utilizate pt investitii in actiuni si obligatiuni pe piata de capital

Sistemul bancar romanesc :

1. Structura sistmeului bancar romanesc

2. organizarea si conducerea unei banci

3. acreditarea clientelei la banci

Sistemul bancar romanesc ( SBR) este format din:

- banca nationala a roman

- institutiile de credit

- institutiile financiare nebancare ( ifn)

BNR-este banca centrala a statului roman si ea functioneaza in baza legii 312/2004 privitoare la statutul BNR , potrivit aceste-i legi BNR are urmatoarele functii :

- stabileste si aplica , politica monetara , si de curs de schimb a romaniei ,

- este singura institutie , care emite moneda nationala ,

- autorizeaza, supravegheaza , si reglementeaza activitatea bancara , in tara noastra

- administreaza rezerva internationala a romaniei

- obiectivul fundamental al bancii nationale , este stabilitatea preturilor , politica prin care urmareste acest obiectiv se numeste ,, tintire a inflatiei

Pt atingerea obiectivilui , ea colaboreaza cu guvernul , ea nu este subordonata guvernului , activitate ei fiind controlata de catre parlament .

Conducerea BNR se realizeaza de catre consiliul de administratie care este format din 9 membrii alesi de parlament pe un mandat de 5 ani care poate fii reinnoit de cate ori vrea parlamentul gestiunea activitatiilor curente ale BNR sunt in sarcina guvernatorului BNR care este si presedintele al consiliului de administratie .

Institutiile de credit::

acestea desfasoara ACTIVITATEA bancara operativa ,

Actul normative care le reglementeaza activitatea este ordonata 99/2006 privitoare la activitatea bancara , potrivit acesteia prin activitate bancara se intelege activitatea de atragere de depozite si de utilizarea lor sub forma creditelor accordate .

Institutiile de credit din Romania le gasim sub forma de:

- banci

- banci de economisire-creditare- in sistem locativ

- banci ipotecare

- instituii emitente de moneda electronica

- cu operative de credit

Pt a functiona in Romania ca institutie de credit , o intreprindere trb sa primeasca o autorizatie de functionare din partea BNR sis a fie inscrise in registrul bancar .

Conditiile pt primirea autorizatiei de functionare sunt:

1) capitalul social de min 5 mil euro , dar care prin reglementari ale bnr a fost majorat la 37 mil lei

2) organizarea juridica , acceptandu-se ca forme de organizare societatea comerciala pe actiuni

3) sediul social sa fie in romania ,

4) sa fie condusa banca de cel putin 2 persoane care trb sa aiba pregatire de specialitate si sa nu fii suferit condamnari

5) actionarii care detin participatii calificate peste 10% din capitalul bancii , si administratotiri bancii , trb notificati si aprobati de catre bnr

6) banca sa dispuna de un plan de activitate , in care va descrie operatiunile efectuate si structura organizatorica , acestea sa nu fie riscante si sa aduca prejuridicii deponentilor bancii

institutile de credit

bancile- sunt instituii cu vocatie universala ,adica pot efectua toate operatiunile , si serviciile bancare , fara nici o restrictie , ( in romania banca poate fii atat banca comerciala cat si banca de afaceri )

Bancile de economisire creditare in sistemul locativ , aceste afinateaza domeniul locuintelor pt populatie ( cumpararea si constructia de locuintze , modernizarea si reabilitarea locuintelor , cumparea de terenuri pt constructia de locuintze ) . Clientii banciilor de economisire-creditare incheie cu aceasta un contract pt anumita suma , iar la aceasta suma se ajunge pe de o parte prin economisirea clientului ( de regula 50%) , iar cealalta parte ( cealalata jumatate ) este finantata printr-un credit accordat de banca . Banca garanteaza pe toata durata contractului dobanzi fixe atat pt partea economisita cat si pt creditul accordat . Statul intervine si sprijina activitatea acestor banci si a clientilor lor , accordandu-le anual o bonificatie , care nu depaseste 25% din suma anual economisita , fara insa a depasii 250 de euro

Bancile ipotecare: acestea finateaza domeniul constructiilor de mare amploare , civile industriale , accordand credite pe termenelungi si foarte lungi garantate prin ipoteca , bancile ipotecare nu se pot finata prin atragere ade depozite , resursele lor pot provenii numai din emisiune de obligatiuni , pe termene lungi de timp ( 10 ani )

Institutiile emitente de monede electronica:

Aceste institutii se ocupa de atregerea de moneda efectiva de la public si transformarea acesteia in moneda electronica prin stocarea ei pe cardul , memorii externe , sau alte dispozitive electronice . Cantitatea d emoneda stocata pe aceste dispozitive , nu poate depasii echivalentul in lei a 150 euro . pt aceste institutii legea stabileste un capital min de 1 mil euro.

Explicatii:

Cooperativele de credit:

Aceste sunt niste asociatii de persoane fizice care convin , sa isi satisfaca anumite nevoie de ordin economic social sau cultural , prin intraajutoararea membrilor ,

Cooperativele de credit , au capitalul variabil , ( oricand poate aparea un nou membru , care majoreaza resursele cooperativei ) cooperativele de credit functioneaza intr-o anumita raza teritoriala , in care pot infiintza succursale

Nu se accepta intrepatrunderea zonelor teritoriale , ale cooperativelor de credit .

Operatiunile efectuate de cooperativele de credit , sunt cele de tip banda comerciala, neputand desfasura tranzactii sau administrare de valori imobiliare ( activitatede banca de investiti )

Cooperativele de credit functioneaza in retea , adica se unesc ( fiecare dintre cooperative , participand cu 20% din capitalul lor , la resursele , unei case centrale ale cooperativelor de credit .

Institutiile financiare nebancare:

IFN:activitatea acesteori ifn-uri este regelemtata de accesi orodnata 99/2006 care reglemente si activitate institutiilor de credit . Potrivit acesteia , un IFN poate ave aca obiect de activitate:

- creditarea si activitatiile conexe acesteia

- obtinerea de participatii la capitalul altor intreprinderi IFN-urilor le este interzis sa atraga depozite ele putandu-se finanta doar din emisiune de obligatiuni adresate unor investitori institutionali .

IFN-urile trb sa aiba un capital min de cel putin 200 000 euro , exceptie facand CAR si casele de amanet, acestea din urma nici nu sunt supravegheate de BNR , BNR avand doar un registru de evidentza

II Organizare asi conducerea unei banci:

O institutie de credit , este organizata dupa urmatoarea schema

Centrala directii de specialitate ( credite ) operatiuni externe

|

directii functionale ( marketing resurse umane , conta)

|

sucursala ( din centrala ) o intalnim in resedintele de judet ( coordoneaza activitate bancii din judetul respectiv , are activitate operativa )

- servicii sau birouri de specialitate ( credite pt pop , credite pt intreprinderi , viramente )

- servicii sau birouri , functionale contabilitate , resurse umane etc

- agentia are in exclusivitate operativate , si functioneaz ain localitatile importante dpdv economic

- punctual de lucru ( care in practica nu il mai gasim tot operative dar de dimensiuni mici )

Unitatile teritoriale , care au activitate operativa , isi impart teritoriul in 2 parti front office ( cheltuelei vanzarea produse si service bancare )si back office( procesare si prelucrare operatii bancare)

Conducere aunei banci se realizeaz de catre , :

- adunarea generala a actionariilor ( aga)

- consiliul de administratie care se mai poate numii si consiliu de supraveghere ,

- consiliul sau comitetul de directie ( managementul bancii )

Continuare c 4

Acreditarea clientelei la banci .

O intreprindere pt a-si deschide un cont la o banca trb sa depuna o documentatie , formata din urmatoarele elemente :

- cerere de deschidere a contului

- copie dupa statutul societaiti

- copie dupa actul juridic prin car eeste infintata societatea

- actul de inregistrare ( inmatriculare la registrul comertului )

- actul de inregistrare la directia finatelor publice si de accordare a codului unic de inregistrare ( cod fiscal)

- o copie dupa hotararea adunarii generale , sau a consiliului de administratie prin care sunt unite persoanele care pot efectua plati din cont

- o lista cu specimenele de semnaturi ale persoanelor autorizate sa faca plati din cont ( semantura este elemetul prin care autentificam un cont )

O persoana fizica pt a-si deschide un cont la o banca trb sa depuna urmatoarele documente:

- cererea de deschidere a contului

-copie dupa actul de identitate

- o fisa de identificare a clientului .

Din punct de vedere tehnic , bancile pot deschide clientelei , 3 mari categorii de conturi:

1) conturi de disponibil

2) conturi simple de imprumut

3) ct curente

Conturi de disponibil:

SUnt cele mai numeroase in practica bancara si au ca scop efectuarea operatiiunilor de plati si incasari ale titularului de cont .

Principiul de baza al conturilor de disponibil este acela ca din ele nu se pot face plati mai mari in raport cu soldul existent

COnturile simple de imprumut:

Sunt utilizate pt a reflecta operatiunile de creditare dintre banca si titularul de cont ( operatiuni de accordare de credite , respectiv rambursare de credite )

Principiul de baza al acestor conturi este ca ele functioneaza in paralel cu conturile de disponibil ( orice accordare de credit inseaman sporirae disponibilitatiilor agentului economic dupa cum orice rambursare inseamna scaderea disponiblitatilor titularului de cont )

COnturile curente:

Apar mai rar in practica bancara si ele inseamna un mixaj intre conturile de disponibil si conturile simple de imprumut , atlfel spus ele reflecta fie disponibilitatile titularului fie imprumutul accordat de banca si inca nerambursat de titular .

Concret la un cont de disponibil banca ataseaza un plafon de creditare ( descoperit de cont, limitele de creditare , overdraf ) , adica altfel spus titularul de cont poate sa fac aplati mai mari decat disponibilul cu condiai sa nu depaseasca plafonul de creditare accordat de banca .

OPERATIUNI DE CREDITARE.C5

1) caracterizarea generala a creditului bancar . Elementele creditului bancar

2) accordarea creditelor pt intreprinderi

3) accordarea creditelor pt populatie

4) Riscuri la credite . supravegherea creditelor .

Caracterizarea generala a creditului bancar . Elementele creditului bancar

PRin credit bancar se intelege o operatiune contractuala incheiata intre banca in calitate de creditor pe de o parte si o persoana fizica sau juridica in calitate de debitor pe dealtaparte. Prin care banca pune la dispozitia debitorului o anumita suma de bani pe o anumita perioada de timp , iar debitorul promite sa ramburseze suma si sa plateasa bancii o anumita dobanda ca remunerare pt imprumutul accordat .

Creditul= transfer financiar ( o suma de bani pleaca de la banca si ajunge la debitor ) Rambursabil

Obiectul creditului= suma de bani

Subiectii creditului= debitorul si creditorul

Interesul pt operatiune = creditorul-rentabilitate profit dobanda

- debitorul- siplumentarea/ compeltarea resurselor financiare

creditul este format din urmatoarele elemente:

- promisiunea de rambursare

- garantia creditului

- termenul de accordare

- schema de rambursare

- costul creditului

- consemnarea creditului

Promisiunea de rambursare:

Este elementul central fundamental al oricarei relatii de creditare ( suma de bani se intoarce la creditor ) . in cazul in care debitorul nu va rambursa imprumutul banca se va confrunta cu 2 riscuri .

- riscul de imobilizare

- riscul de insolvabilitate

riscul de imobilizare presupune ca banca nu mai poate asigura o continuitate in procesul de creditare ,isi diminueaza veniturile si poate inregistra chiar pierderi

RIscul de insolvabilitatese manifesta atunci cand un numar mare de imprumuturi care au fost accordate de banca nu sunt rambursate de debitori si astfel banca nu are cum sa raspunda solicitariilor de retragere de depozite formulate de deponenti aastfel spus se ajunge la falimentul bancii.

Pt a evita cele 2 riscuri bancile solicita de la clienti garantii .

Garantia creditului:

Este reprezentata de un bun din patrimoniul debitorului sau de un angajament de plata asumat de un tert in favorarea debitorului pe care banca le poate valorifica atunci cand debitorul nu isi onoreaza platiile si astfel poate sa isi recupereze toatal sau partial creanta asupra debitorului .

Garantia creditului:

- garantii reala ( materiale , bunuri din patrimoniul debitorului )

- garantile personale ( angajamente de plata asumate de terti )

garantii reale se impart in:

1) gaj

2) ipoteca

gaj= are in vedere bunuri mobile , deplasabile

ipoteca= bunuri immobile , nedeplasabile

gaj:

1) gaj cu deposedare

2) gaj fara deposedare

gaj cu deposedare= bunul respective intra in custodia/depozitul bancii

sunt metale pretioase , depozite in lei sua valuta respective titluri de valoare ( se mia zice si amanet )

gaj fara deposedare:

mijloace fixe ( utilaje unelte ) si elemente din categoria stocurilor ( active circulante )

IPOTECA= terenurile , cladirile si constructiile la rosu ( sa aiba accoperis )

Garantii personale::

Girantii , polite de asigurare si de risc financiar )

Indiferent de forma garantiei , banca trb sa aiba in vedere urmatoarele:

1) bunurile asupra carora se instituie garnatia trb sa fie in stare de functionare

2) bunurile sa nu fie grevate de creantele anterioare

3) pt a se prevenii instrainarea bunurile trb inregistrate ( bunurile mobile la arhiva electronica de valoari reale mobiliare, iar bunurile imobiliare la caretea functiara )

4) bunurile trb asigurate si cesionat dreptul de despagubire in favoarea bancii

termenul de accordare:

- aprobarea creditului -> termen de tragere . Periaoda de gratie , -> pert de ramburs in finalizare arambursarii .

PErioada de gratie este perioada in care nu se fac rambursari din credit pt banca . uneori banca poate sa accepte ca debitorul sa nu plateasca nici dobanzi , dar pt ca el utilizeaza creditul accordat banca va calcula o dobanda si cu ea va majora suma datorata de client

Bancile accorda credite pe termene de:

1) pana la un an ( termen scurt ) , acestea finantand activitatea curenta de productie si exploatare la intreprinderi sau consumul in cazul populatiei

2) intre 1 si 5 ani ( termen mediu ) si se finanteaza investitile de mica amploare ( de ex la intreprinderiachziita unor noi utilaje )

3) peste 5 ani ( termen lung ) si finateaza investitile de mare amploare

4 Schema de rambursare:

creditul si dobanzile se pot rambursa . platii dupa una din urmatoarele scheme.

T0

0 1an

rambursam atat creditul cati s dobanda le platim la scadentza

t0 ac rc

0 1n ( in fiecar eluna plateste cate o dobanda si la sfarsti mai paltst eo domabda pe 12luni )

ac rc1/d1 rc2/d2

0 1 an

rc1- rata credit 1

d1- dobanda 1

0 ac/D iar creditul in rate sau o singura rat ala scadentza.

Tipologia creditelor pt populatie :

a) credite de consum ( privesc finantarea consumului de subzistentza si achizitioanarea de bunuri de folosintza indelungata )

b) creditele pt investitii imobiliare \

a) - a1- linii de credite

- a2 credite nenominalizate

- a3- credite nominalizate

liniile de credite( se mai numesc credite revolving , credite reincarcabile , overdrafturi , descoperit de cont ) aceste credite presupun stabilirea de catre banca a unei sume maxime de bani reprezentand plafonul de creditare in cadrul careia debitorul poate face trageri si rambursari multiple , de regula se acorda prin intermediul cardurilor de salarii cu limita de descoperit de cont , sau a cardurilor de credit . Plafonul de creditare reprezinta de regula 1 pana la 6 salarii , termenul de acordare este de 1-2 ani cu posibiltiatea prelungirii ,iar garantia o reprezinta salariile viitoare .

creditele nenominalizate( credite de nevoi personale )nu au o destinatie precisa ( prin urmare pt care banca nu cunoaste riscul v-a percepe dobanzi ridicate la aceasta categorie de credite . le intalnim pe piata romaneasca in 2 forme:

- de valoare mica ( de regula pana la echivalentul in lei a 8-10 000 euro ) , iar garantia in acest caz o reprezinta girul ( 1 -2 giranti ) termenul de acordare fiind de pana al 5 ani de zile

- de valoare mare ( intre 10 000 -20 000 euro ) garantia o reprezinta ipoteca asupra unui bun imobiliar , in acest caz termenul de acordare poate sa ajunga is la 10 ani.

Creditele nominalizate , acestea au o destinatie speciala si le intalnim in urmatoarele variante:

- credite pt bunuri de consum

- credite pt turism

- credite medicale

- credite de studii

- credite auto

Garantia creditelor nenominalizate este gaj asupra bunului cumparat din credite sau giranti , in cazul in care creditele au valori mari se poate practica si ipoteca .

Termenul de acordare merge de la 1 an in cazul creditelor de turism si poate sa ajunga pana la 7-10 ani in cazul creditelor auto

B creditele pt investiti imobiliare .

Au ca destinatie cumpararea de locutinte , cumpararea de terenuri in scopuri locative , modernizari sau reabilitari ale locuintzei .

Termenul de acordare poate sa ajunga la 30-35 de ani cu conditia ca debitorul la maturitatea creditului sa nu depaseasca 65 de ani .

Garantia practicata de banca este ipoteca asupra bunului imobil cumparat din credite sau unui alt bun imobil din patrimoniul debitorului .

Analiza solicitarii de credit .

IN cazul pers fizice dupa depunerea documentatie dei creditare banca v-a efectua o analiza care este formata din 2 etape:

a) analiza bonitatii solicitantului

b) analiza capacitaiti de rambursare

a) analiza bonitatii

tehnica utilizata de banca pt a aprecia bonitatea solicitantului se numeste scoring ( va accorda note /puncte ) pt o serie de criterii precum:

- niv veniturilor solicitantului

- varsta solicitantului

- nivelul studiilor

- vechimea in munca si la ultimul loc de munca

- starea locativa

- numarul de pers aflate in intretinere

- existentza unor referintze bancare

Punctajele mari obtinute la scoring presupun ca pers este creditabila .

b) analiza capacitatii de rambursare

IN aceasta etapa banca v-a intocmii un buget pt solicitant in care va lua in considerare:

- veniturile pe care le va ajusta in functie de permanentza si certitudine

- cheltuielile , incluzand cel putin chel de subzistentza ( cam 270 lei in medie/pers ) anagajamentele de plata altele decat cele razultate din credite ( chirii , pensii alimentare etc..) . In urma balansarii venituriilor si cheltuielilor => venitul disponibil al solicitantului pe baza caruia se stabileste gradul de indatorare . Gradul de indatorare este stabilit de bancile din romania la valori intre 30 si 60% din venitul disponibil in functie de profilul de risc la solicitantului , tipul de credit solicitat , moneda in care este denominat creditul , termenul de acordare .

Pe langa creditele traditionale bancile accorda clientelei si alte produse de finantare cele mai cunoscute astfel de finantari sunt:

- leasingul

- factoringul

leasingul= este operatiunea prin care o pers numita finantator ( banca sua institutie financiara specializata ) pune la dispozitia unei a 2-a persoane numita utilizator dreptul de folosintza asupra unui bun al carui proprietar este pe o perioada determinata de timp contra unor plati periodice numite rate de leasing . la sfarsitul contractului utilizatorul poate solicita reinoirea acestuia pt inca o perioada de timp , cumpararea bunului ce a facut obiectul contractului sau poate renuntza la bunul in cauza .

la operatiunea de leasing participa 3 pers:

- finantartorul A

- utilizatorul B

- furnizorul C

FLUXURILE:

1) intre b-c utilizatorul selecteaza dupa piata bunul pe care il doreste s ail utilizeze

2) intre b-a utilizatorul se adreseaza finantatorului solicitand bunul in cauza , iar finantatorul analizeaza bonitatea utilizatorului si capacitatea acestuia de rambursare

3) intre a-c finantatorul cumpara bunul dorit de utilizator , daca acesta din urma are bonitate si capacitatea de rambursare

4) intre a-b se incheie contractul de leasing finantatorul transmitand utilizatorului dreptul de folosintza asupra bunului pe o anumita perioada de timp .

bancile si institutiile financiare specializate au dreptul sa efectueaza doar operatiuni de leasing financiar. Operatiunea de leasing financiar este acceas care prevede in contract cel putin 1 din urmatoarele clauze:

- riscurile si beneficiile -> din utilizarea bunului trec la utilizator inca de la momentul incheierii contracutlui

- contractul de leasing se incheie pt cel putin 70% din durata normala de utilizare a bunului

- se prevede expres dreptul utilizatorului sa cumpere bunul ce face obiectul contractului la sf acestuia platind o valoare reziduala .

contractele de leasing financiar au ca obiect achizitioanrea de automobile in prop 90% si respectiv achizitioanrea de imobile .

COsturile contractelor de leasing sunt formate din:

- ratele de leasing care trb sa acopere amortizarea bunui transmis prin leasing dar si o dobanda pt finantator

- costuri de asigurare

- comisioanele pt acoperirea altor chel ale finantatorului

factoringul :

este operatiunea prin care o persoana numita adherent ( o intreprindere de productie de comert etc transmite ( cu sensul vinde ) catre o alta intreprindere numita factor ( banca sau institutie financiara specializata) creantzele comerciale aflate in portofoliu , contra unei sume de bani .

Serviciile pe care le presteaza factorul aderentului sunt :

- finantarea creantelor comerciale ( de regula bancile platesc in jur de 80% din val facturii la cumpararea acestuia , dif urmand sa fie achitata aderentului la incasarea facturii )

- urmarirea creantzelor comerciale

- primeste riscul de incasare ,

Pt serviciile de factorin bancile eprcep urmatoarele costuri:

- comisionul de factoring care este de 1-2% din suma finantata si de regula se palteste la incheierea contractului

- comisionul de finantare este similar dobanzii la credite dar mai mare pt care contine si riscul de neincasare

- costuri de asigurare

in practica factoringul se intalneste sub 2 forme:

- factoringul fara regres ( banca suporta orice risc de neincasare a facturii cumparate

- factoringul cu regres, daca apare riscul de neincasare banca se va indrepta pt a-si recupera prejudicial catre aderent .

4

COntrolul si supravegherea creditului.

Cele mai riscante operatiuni ale unei banci sunt oepratiunile de creditare , de aici , venind cele mai multe pierderi ale unei banci , pt a se proteja de acest risc bancile folosesc urmatoarele metode:

- analiza bonitatii solicitantului ( scopul acest metode ) ( ca sa selecteze pe solicitantii bun platnici

- garantarea creditului

- clasificare asi provizionarea portofoliului de credite

- utilizarea unor informatii despre credite si debitor

CLasificarea si provizioanrea portofoliului de credite .

Este o procedura obligatorie pt toate bancile se executa lunar si in urma careia creditele accordate de o banca se impart in urmatoarele categorii:

- standard 0%

- in observatie 5%

- substandard 20%

- indoielnice 50%

- pierdere 100% ( chel de provizionare )

IMpartirea creditelor in cele 5 categorii se face pe baza urmatoarelor criterii .

- serviciul datoriei( nr de zile de intarziere de la plata ratelor scadente si a dobanzilor ) debitorului

- performantza financiara a debitorilor ( apreciata pe baza unor indicatori financiari precum rentabilitate solvabilitate lichiditate

- initierea unor proceduri juridice de executie silita sau de faliment dat debitorului , daca au fost initiate astfel de proceduri creditul este considerat a fii pierdere .

Dupa clasificarea creditelor bancile isi constituie provizioane . provizioanele sunt niste sume de bani pt contabili constituite pe seama cheltuielilor si destinate acoperirii pierderilor bancii rezultate din credite si dobanzile la credite .

CUM A EVOLUAT CREDITUL IN ROMANIAIN DECENIUL

Riscul la credite , controlul si supravegherea creditelor .

1) analiza ec financiara a solicitantilor

2) garantie

3) provizioneaza portofoliul de credite

4) folosirea unor informatii despre credite si debitori .

4)

folosirea unor informatii despre credite si debitori

Atunci cand o banca accorda un credit , ea consulta o serie de baze de date referitoare la istoricul solicitantului ( ce credite a contranctat in trecut si care a fost comportamentul de plata al acestuia ) cu scopul de a evita pe acei solicitanti care in trecut au produs prejudicii banciilor .

In romania sunt functionale 2 astfel de baze de date:

1) centrala risuclui la credite ( numita pana in anul 2012 centrala riscurilor bancare )

2) biroul de credit

centrala riscului la credite:

Este o strucutra care functioneaza la niv banciinatioanle a romaniei si in care se strang informatii despre toti clientii bancilor si institutilor financiare nebancare ( intreprinderi si populatie ) .

Datele din aceasta baza sunt organizate in 4 fisiere:

- fisierul creditelor in care se strang informatii despre toate creditele accordate de banci si ifn-uri si care depasesc valoarea de 20 000 lei

- fisierul creditelor restante in care se strang informatii despre debitori care inregistreaza intarzieri la plata creditelor de peste 20 000 lei , informatiile din acest fisier sunt pastrate timp de 7 ani de zile

- fisierul grupurilor de intreprinderi in care sunt stranse informatii despre legaturile intre firme prin prisma actioanriatului

- fisierul fraudelor cu carduri in care se strang infoarmatii despre persoanele care au produs prejudicii bancilor prin intermediul cardurilor.

Informatiile din acesta baza de date pot fii consultate numai de banci si ifn-uri

Biroul de credite este o structura privata fondata de cateva banci din romania in anul 2003 si care strange informatii doar depsre creditele pers fizice .

In prezent la aceasta structura raporteaza informatii 35 de banci , 10 ifn-uri si 3 societati de asigurari . In evolutia biroului de credite se disting 3 etape .

- prima etapa operationala din anul 2004 a avut in vedere colectarea informatiilor negative despre debitori ( info negative= restante la credite mai mari de 30 de zile , declaratii de inadverdentze ( a mintzit ) , info despre fraudulenti bancar . IN prezent se raporteaza doar restantele mai mari de 10 lei , iar informatia se pastteaza timp de 4 ani .

- a doua etapa de dezvoltare operationala din anul 2005 a a vut in vedere colectarea de informatii pozitive ( toate creditele contractate de un solicitant si comportamentul de plata al acestuia )

- a 3-a etapa operatioanla din 2009 a avut in vedere furnizarea de catre birou bancilor solicitante a unui scoring ( o nota ) care sa masoare riscul de nerambursare al persoanei respective .

-

informatiile din biroul de credit pot fii consultate atat de bancile care raproteaza informatia cat si de persoanele recenzate .

OPERATIUNI DE PLATI .

1) insturmentele de plata

2) calcul

3) tehnici de decontare

4) sistem de plati din romania

instrumentele de plata:

in romania se pot utiliza ca si instrumente de plata:

- cambia

- biletul la ordin

- cecul

- ordinul de plata

prin insturment de plata se intelege un instrument materializat pe support de hartie sau pe support electronic care contine o obligatie de plata a unui debitor fata de un creditor al sau , iar bancile sunt obligate sa execute creanta respectiva transferand suma de bani , din contul debitourlui in contul creditorului .

Cel mai complex instrument este cambia .

Cambia= ca fiind ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani la o anumita scadentza data de o persoana numita tragator unei a 2-a parsoane numita tras prin care ii cere sa plateasca suma inscrisa in instrument unei a 3-a persoane numita beneficiar

Participantii:

La o relatia cambiala participa intotdeauna 3 persoane:

- prima TRAGATORUL este pers care intocmeste cambia , da ordinul de plata , in economia reala este vanzator si din punct de vedere juridic este un creditor ( are de incasat )

- TRAS este persoana caruia ii este adresata cambia , trb sa palteasca suma de bani din instrument in economia reala este cumparator , iar din pct d vedre juridic este debitor ,

- BENEFICIARUL est epers care incaseaza suma de bani din cambie , concret in sti de beneficiar poate sa fie un tert din economie , creditor al tragatorului ( de ex un furnizor de marfuri al tragatorului , sau poate sa fie chiar tragatorul insusi .

MENTIUNI OBLIGATORII.

Pt ca instrumentul ( cambia ) sa fie valabila aceasta trb sa aiba inscris ape ea urmatoarele mentiuni.

1) numele cambiei

2) ordinul scris neconditioanat de plata a unei sume de bani

3) numele beneficiarului

4) numele trasului

5) scadentza

6) data si locul emiterii

7) locul platii

8) semantura tragatorului emitent

Operatiuni cu cambi:

1) acceptarea = este operatiunea prin care trasul/platitor isi recunoaste ( asuma ) obligatia de plata , ea nu este obligatorie , dar daca trasul accepta ( semneaza cambia ) devine obligat principal si trb sa palteasc asuma din cambie la scadentza . acceptare aconsta intr-o semantura depusa de tras pe fata cambiei

2) avalizarea este operatiunea de garantare a platii cambiei , este facuta de o pers numita avarist ( intotdeuana o banca ) si presupune ca daca la scadentza trasul nu va platii suma banca avalizatoare v-a trb sa faca acest lucru . operatiunea consta int-ro semnatura depusa de avalist pe fata cambiei .

3) circulatia cambiei , cambia poate s acircule intre agentii economici prin 2 proceduri: - gir si cesiunea de creantza . Gir-ul = daca un posesor al cambiei are o datorie fata de un tert din economie , iar posesorul este detinator de cambi , el poate sa stinga datoria respectiva remitantd in contul ei cambia de care dispune . Persoana care transmite cambia ( vechiul posesor numit girant ) v atransmite noului posesor ( numit giratar ) numai drepturile izvorate din cambie ( dreptul de a incasa din scadentza suma din cambie nu si obligatiile ( daca la scadentza noul posesor nu va reusii sa incaseze cambia de la tras el se poate intoarce pt a-si recupera creantza catre vechiul posesor ( girant ) . o cambia deja girata mai poate face obiectul si a altor giruri , acest lucru conduce la cresterea sigurantei cambiei ( se inmulteste numarul girantilor ( debitorilor ) care vor fii tinuti la plata in cazul in care trasul nu achita suma la scadentza . Operatiunea de gir se face pe fata cambiei mentionandu-se numele persoanei care transmite , numele pers care primeste ( defapt semnaturile lor ) si data transmiterii . Operatiunea se mai numeste andoasare .

4) acesiunea de creantza , este o transmitere definitiva ( ca si in cazul operatiunii de vanzare ) vechiul posesor transmitand atat drepturile cat si obligatiile; in cazul in care trasul nu plateste el nu mai poate fii tinut la plata

scontarea = transformarea cambiei in lichiditati

Contarea cambiei inseamana transformarea cambieie in lichiditati .

Daca un posesor al cambiei are nevoie de bani lichizi , se poate adresa unei banci careia ii v-a gira cambia pe care dispune , v-a primii de la banca o suma de bani numita valoare actuala (VA, care este mai mica decat valoarea inscrisa in cambie , numita valoare nominala , VN , )cu o suma de bani numita scont (S, care reprezinta remunerarea bancii pt ca a primit cambia inainte de scadentza

Cambie val nom 10000 lei

Pe 22 mai

VA= 22 aprilie , VA= VN-S ( scondtul bancii similar dobanzii )

S= VNxTxTAXA SCONTULUI / 360X100

VA= VALOAREA ACTUALA

VN- CAL NOMILAA

T- REPREZINTA NUMARUL DE ZILE DE LA SCONTARE SI PANA LA SCADENTZA

ts= TAXA SCONTULUI

360 NR DE ZILE DIN AN

D= CXTXrd/ 360x100

TS DE 12% PE AN

SCONTUL = 10000x30x12/360X100 = VA- 10000-100= 9900 LEI

CAMBIA poate fii transmisa bancii si prin cesiune de creantza , dar in acest caz operatiunea se numeste forfetare .

Scontul in cazul forfetarii ( adica partea din valaorea cambiei retinuta de banca ) este mai mare incluzand si riscul de neincasare .

Plata cambiei ( operatiunea cu nr 5)

Plata cambieie este facuta de tras la scadentza , daca plata cambiei va fii facuta de tras in numerar , acesta trb sa solicite de la beneficiar exemplarul original al cambiei pe care beneficiarul va trebuii sa inscrie cuvantul platit si sa semneze .

IN cazul cambiilor se obijnuiesc urmatoarele tip-uri de scadentze:

- primul tip este la vedere ( la prezentarea instrumentului )

- la un anumit numar de zile de la vedere ( in acest caz est eobligatorie operatiunea de acceptare trasul sa semenze pe cambie sa stie de plata respectiva )

- la termen ( acesta fiind indicat fie printr-o data calendaristica fixa , sau printr-un numar de zile care trb sa curga de la emitere )

protestul de neplata si regresul ( operatiunea 6)

daca la scadentza trasul nu achita suma de bani din cambie atunci beneficiarul cambiei sau ultimul ei posesor trb sa recurga la operatiune numita , protest de neplata .

Protestul de neplata inseamna constatarea refuzului trasului de a platii .

Constatarea refuzului de plata se face fie prin simpla mentiune facuta de tras pe cambie , ( refuzat si semnatura ) SAU de catre un organ judecatoresc .

Existentza protestului de neplata , da dreptul beneficiarului sua ultimul ei posesor , sa deschida actiune in regres ( recurs ) impotriva tuturor persoanelor , care au detinut si semnat cambia inaintea sa . ( prima persoana care a detinut cambia era tragatorul , pers 2 trasu, dupa avalist , dupa giranti) .

Bilet la ordin:

Uni ii mai zic acestui instrument cambie simplificata.

BIletul la ordin se defineste ca fiind promisiunea de plata a unei sume determinata de bani , la o anumita scadentza facuta de o persoana numita emitent in favoarea unei a 2-a persoane numita beneficiar .

Participantii:

Emitentul , este persoana care intocmenste inscrisul promite sa platesca suma de bani din acesta din punct de vedere juridic este debitor , iar in economia reala ii corespunde cumparatorul .

Beneficiarul , e incaseaza suma de bani din biletul la ordin , lui ii este adresat bilentul la ordin dpdv juridic , este creditor si ii corespunde in economia reala , vanzatorul marfii .

Elemente obligatorii:

- pt a fi valabil legal un bilet la ordin ,trb sa aiba inscrise pe el urmatoarele mentiuni . 1) numele de bilet la ordin , 2) promisiunea de plata a unei sume determinata de bani , 3) numele beneficiarului , 4) data platii ( scadentza ) 5) locul platii , 6) data si locul emiterii , 7) semantura emitentului .

operatiuni cu bilet la ordin:

- pt ca est eo cambie simplificata , toate operatiunile de la cambie se pot aplica si in cazul biletului la ordin , exceptie facand operatiunea de acceptare

CECUL ( al 3-lea instrumetnde plata ) sau cambie la vedere( nu are scadentza )

Def: cecul se defineste ca fiind instrumentul de plata prin care o persoana numita tragator ( posesorarea unui cont deschis la o banca ) in care se gasesc suficiente disponibilitati pt onorarea inscrisului ) de un ordin scris neconditionat de plata unei a 2-a persoane numita tras ( care este intotdeauna o banca ) si mai precis banca la care tragatorul si-a deschis contul ) sa palteasca suma de bani inscrisa pe instrument unei a 3-a persoane numita beneficiar .

Participantii:

- tragatorul , este pers care da ordinul de plata, obligatoriu trb sa fie titularul unui cont la banca in care sunt suficiente disponibilitati

- trasul , este intotdeauna banca la care tragatorul sia deschis contul

- beneficiarul , este pers care incaseaza suma de bani din cec si care este fie un tert din economie , creditor al tragatorului ( de ex un furnizor de marfuri al tragatorului ) sau poate sa fie chiar tragatorul insusi ( care retrage numerar din contul de la banca )

Mentiuni obligatorii:

- pt a fii valabil cecul trb sa aiba inscrise pe el urmatoarele mentiuni1) numele de cec , 2) ordinul de plata a unei sume determinate de bani platiti in schimbul acestu-i cec , 3) numele bancii trase 4) numele beneficiarului lui sau la ordinul lui , 5) locul platii 6) data si locul emiterii emis la locatita la data , 7) semantura tragatorului emitent

Caracteristici:

1) existentza provizionului ( adica a disponibilitatiilor suficiente , in contul tragatorului de la banca prin care sa fie onorat instrumentul ) ,emiterea de cec-uri fara acoperire ( in lipsa aprovizionului ) se pedepseste penal dar si cu interdictie bancara

2) cecul nu are scadentza , este platit la vedere ,banca nationala a stabilit ca cec=urile emise si paltite in romania pot fii prezentate la banca pt a fii incasate in cel mult 15 zile de la emitere

operatiuni cu cec-uri (5)

cea mai importanta operatiune est ecirculatia cec-ului , in cazul cec-ului exista 3 modalitati de circulatie:

- se numeste remitere libera , presupune transmiterea cec-ului unei alte persoane fara nici o mentiune pe cec , acest lucru este posibil pt ca cec-urile nu au mentionat pe ele numele beneficiarului ( se numeste cec-uri la purtator )

- gir este modalitatea prin care vechiul posesor ( girantul ) transmite unei alte persoane doar drepturile izvorate din cec ( de a incasa suma de bani din acesta )_nu si obligatiile , aceasta modalitate de transmitere se aplica in cazul cec-urilor care au inscrise pe ele clauza ,, la ordin ( chiar se numeste cec-uri la ordin ) . totodata se va mentiona si numele noului posesor si data la care are loc transmiterea

- cesiune de creantza, presupune transmiterea atat a drepturilor cat si a obligatiilor se aplica in cazul cec-urilor care au pe ele numele beneficiarului dar nu si clauza la ordin , aceste cec-uri se numeste cec-uri nominative nu se admite ca pe ele modificari beneficiari

TIP=uri de cec=uri:

- dupa modul de circulatie: 1) cecul la purtator circula prin remitere libera 2) cec=ul la ordin circula prin GIR 3) cec-urile nominative circula prin cesiune de creantze

- dupa modul de plata cec-uri barate , pot fii incasate prin conturi bancare nu si numerar , daca intre cele 2 bare este si numele unei banci , avem un cec cu barare speciala ceea ce inseaman ca poate fii incasat numai de la aceea banca , -cercuri circulate , toti participantii sunt banci , - cec-uri certificate sunt cec-uri vizate stampilate de banca trasa , care semnifica ca tragatorul are suficiente disponibilitati in conturi prin care sa fie onorat instrumentul cec-uri de voiaj sau de calatorie =se aseamana cu bancotele avand valori predefinite si sunt utilizate de persoanele fizice pt plata cheltuielilor /prestatiilor turistice .

Ordinul de plata:

Ordinul de plata = se defineste ca fiind dispozitia data de o persoana numita platitor bancii sale de a efectua o plata in favoarea unei a 2-a parsoane numita beneficiar de suma .

Vanzatorul-> marfa pe -> comparator -> ordon plata-> banca comparator ->debita contul platitorului si va introduce in circuit bancar OP-> banca vanzatorului -> credita contul beneficiarului de suma si il va instiinta prin extrasul de cont asupra operatiuni-> vanzator .

Comparator- emitent/platitor

Vanzator beneficiar de suma .

Participantii :

1) emitentul = persoana care intocmeste ordinal de plata

2) platitorul = persoana din al carei cont de la banca se provizioneaza ( se acopera ) suma inscrisa in ordinul de plata ( platitorul poate sa difere de emitent , sau poate sa fie aceasi persoana )

3) banca platitorului = este banca care introduce in circuit bancar ordinul de plata

4) banca beneficiarului de suma = este banca;a care se finalizeaza/opreste circuitul ordinului de plata

5) beneficiarul de suma este persoana care incaseaza suma din ordinul de plata

Mentiuni obligatorii:

- pt k instrumentul sa fie valabil din punct de vedere legal , el trb sa aiba inscrise pe el urmatoarele mentiuni: in primul rand numele de ordin de plata ordinul de plata la unei sume determinate de bani numele platitorului si contul sau de la banca numele bancii platitorului numele beneficiarului de suma si contul sau de la banca banca beneficiarului de suma data is locul emiterii si semnatura emitentului . La primirea unui de plata o banca va efectua urmatoarele operatiuni .

1) receptia , primirea ordinului de plata

2) autentificiarea , identificarea emitentului si/sau platitorului ca si clienti ai bancii

3) acceptarea/refuzul operatiunii , verificarea daca disponibilitaitile din contul platitorului sunt suficiente pentru provizionarea sumei din ordinul de plata .

4) executarea , transmiterea in circuit bancar a ordinului de plata

CARDUL:

Cardul se defineste ca fiind instrumentul ce da posibilitate unui utilizator autorizat sa efectueze retrageri de numerar de la automatele bancare plata marfurilor la comercianti sau accesarea unor linii de creditare ( cel mai complex instrument bancar pt ca reunest e3 categorii de operatiuni , retrageri de numerar , platin comercinatii , accesam credit ) . IN acelasi timp cardul poate fii vazut ca o cheie a utilizatorului autorizat ce ii da dreptul sa acceseze disponibilitatiile sale din contul de la banca .

Cardul este un instrument standardizat , pe fata cardului se gasesc urmatoarele informatii: numele cardului, ( facultativa ) , banca care a emis cardul in cauza , numele utilizatorului , numarul cardului ( 16 cifre de regula ) ,valabilitatea cardului ( intotdeauna o vavem desemnata in 4 cifre prime e2 pt luna si ultimee pt an ) , cipul cardului , logotipul ( este o emblema care da informatii despre locul unde poate fii utilizat acel card ) ,o holograma pt a evita utilizarea frauduroasa ain spatele cardului se gasesc urmaotarele informatii: banda magnetica , un panel pt semnatura utilizatorului o dunga alba pe care utilizatorul trb sa o semneze , alte logotipuri care extind aria de utilizare a cardului , o zona cu informatii referitoare la utilizare si pierderea cardului .

Tip=uri de carduri:

- dupa tehnologie: cardurile cu banda magnetica ( de prima generatie ) informatia era stocata pe banda magnetica dispusa pe spatele cardului cardurile cu cip de a 2-a generatie in care informatia se stocheaza intr-un circuit integrat ( cip ) incastrat pe fata cardului . cardurile cu cip , permit stocarea disponibilitatiilor in cip ( adica transformarea banilor efectivi in moneda electronica ) , adica altfel spus functiuni de portmoneu electronic . Mai exista si o varianta de carduri hibride ( care contin atat banda magnetica cat si cipul )

- dupa functiuni: exista cardul de debit ( disponibilitatile din contul atasat cardului provin exclusiv din veniturile utilizatorului sau arii depuneri ) . cardul de debit cu descoperit de cont ( disponibilitatile din contul atasat cardului provin atat din veniturile utilizatorului cat si dintr-o linie de creditare accordata de banca . Cardurile de credit disponibilitaitle din contul de card provind dintr-un credit accordat de banca

- dupa emitentul cardului deosebim carduri bancare , apoi carduri emise de organizatii non finaciare , carduri emise de comercianti . Cardurile bancare =sunt considerat a fii universale ( pt k permit cele 3 mari categorii de operatiuni bancare ): - operatiuni cu numerar, - operatiuni de plati( decontare ) ,-operatiuni de creditare . Bancile pot sa emita carduri in 2 sisteme: - in sistem privat in sistem interoperabil . CArdurile bancare private presupun , ca pot fii utilizate exclusiv doar la echipamentele bancii emitente. Cardurile bancare in sistem interoperabil presupun cab ancile se asocieaza intre ele sau devin membre ale unor organizatii emitente de carduri si dau posibiltiatea utilizatorilor sa foloseasca cardurile la echipamentele oricareia dintre bancile asociate sau membre ale organizatiei . Exista 3 mari organizatii emitente de carduri: 1) visa 2) mastercard 3) JCB ( jeman credit birou ) carduri emise d eorganizaiti non finaicare se aseamana cu cardurile bancare ( in sensul ca au caracterul universal ) deosebirea fiind aceea ca emitentul nu este o banca! de regula emitentul este o organizatie din sfera turismului TNA travel and adrement . Cele mai cunoscute organizatii non financiare emitente de carduri sunt AMericam express si respectiv DIner Grup .-

- cardurile emise de comercianti: aceste nu au functiuni bancare financiar e, cardurile emise de comercianti , permit 1 identificarea clientului , 2 permit acordarea de disscounturi bonusuri , 3 permit cumpararea cu anticipatie al bunului la ratb , in consecintza cardurile emise de comercianti au ca principala functiune fidelizarea clientelei , 4 dupa mondul in care se face decontarea( plata ): - carduri cu plate pe loc ( pay now , tranzactia , debitarea contului utilizatorului se face la momentul platii marfurilor la comercianti sau tragerile de numerar de la automatele bancare ) , se foloseste atunci cand cardul este utilizat la un echipament electronic , - carduri cu plata anticipata tehnica de decontare este folosita de cardurile emise de comercianti , care mai intai vand produsul ulterior avand loc consumarea acestuia , - CARDURI CU PLATA TARZIE ULTERIAORE PAY LATER tehnica se foloseste atunci cand cardul este folosit la echipamente mecanice( imprintere ) , comerciantul trb sa prezinte ulterior chitantza la banca pt a incasa contravaloarea operatiunii .- Dupa locul unde pot fii utilizate cardurile avem carduri tiparite ( imprimate )_ care pot fii acceptate numai de terminale electronice atm sau pios-ruiel de la comercianti , si respectiv 2 carduri embosate ( informatia este gravata/stantatzat pe ele ) care functioneaza atat ala echipamente electronice cat si la echipamente mecanice ( imprintere ) .

emitere aunui card presupun transmitere unei solicitari ( cereri catre banca ) . daca este un card de credit este necesara si analiza financiara a solicitantului pt stabilirea plafonului de creditare .

COsturile operatiubilor cu cardul presupun urmatoarele taxe. Taxe de emitere ( suportata de solicitant ) . Comisioane DE ADMINSITRARE ( INTRETINERE/MENTENTZA) , paltibile lunar sau anual de catre solicitant . Comisiune de eliberare de numerar suportatna de solicitant . COmisioane pt plata marfurilor la comercianti . COmisioane pt regenerarea codului pin tot de noi sunt suprotate . COmisioane pt peirdere acardului si eliberarea de publicate tot de utilizatori.

Echipamente utilizare card

-> echipamentele pt eliberarea d enumerar ( sunt electronice => sunt conectate la centrele de procesare a platilor ) { - distribuitoare de numerar( prima generatie si au putine functiuni , eliberare numerar si consultare sold .) , - automate bancare ( bancomate )sau ATM ( sunt din a 2-a generatie si sunt adevarate ghisee automate de banca pt k au urmatoarele functiuni : - eliberare de numerar consultare de sold eliberare de extrase de cont efectuarea de plati- transferuri intre conturi depunerea de numerar

==> echipamente pt plata marfurilor la comercianti -> eft pos ( sunt echipamente aflate la comercianti care sunt conectate la centrele de procesare a platilor , decontarea plata se face online . -> imprinterele ( sunt echipamente mecanice functiunea lor este eliberarea chitantei , nu sunt conectate la centrele de procesare .

Banca la distanta = noile canale de comunicare cu banca .

TELE BANKING: ( banca prin telefonul fix ) :

1) IVR0 interactie voice response ( un robot ) , in acest caz persoana ( clientul bancii ) poate accesa o serie de informatii pasive ( niv dobanzilor , cursurile de schimb , eventual soldul contului

2) Call centre( salariat al bancii ) , in acest caz putem accesa pe langa informatiile apsive mentionate anterior si o serie de informatii active precum : plati , transferuri dintre conturi , preacordari de credite .

ELECTRONIC BANKING : banca prin calculator ( home banking ) = pe calculatorul de la locul de munca/sau de acasa se instaleaza un soft/program de catre banca , apoi calculatorul este conectat prin circuitele telefonice , la serverul bancii , si se pot efectua operatiuni passive si operatiuni active .

INTERnET BANKING: ( BANCA PRIN INTERNET )

Mobilitatea clienteului este maxima , el putand contacta banca prin orice calculator , conectat la reteaua internet .

Mobile banking: ( banca prin telefonul mobil ) din punct de vedere tehnic accesearea internetului , sua cele din prima generatie SMS-uri

Tehnici de efectuare a platiilor .

Prin plata se intelege descarcarea de obligatii a debitorului , fata de creditorul sau , concret o plata se poate face cu ajutorul numerarului sau prin intermediul bancilor cu ajutorul monedei de cont scripturale . In acest al 2-lea caz se vorbeste despre o decontare ( virament sau plata fara numerar ) in cazul decontarilor pe langa platitor ( debitor ) , beneficiarul de suma ( creditor ) mai apar una sua doua banci participante , care tin conturile platitorului si beneficiarului de suma .

O decontare are intotdeauna o natura duala este formata din doua parti:

- fluxul mesajelor , prin care instintam bancile asupra operatiunii si care se materializeaza in instrumentele de plata;

- fluxul banilor care consta in simple inregistrari contabile pe care le fac bancile , in conturile celor 2 participanti .

Mesajele ( instrumentele de plata ) pot fii inregistrate clasic pe support de hartie , sau pe suporturi magnetice , sau pe suporturi electronice .

Mesajele se transmit intre banci fie letteric( prin scrisoare ) , prin telex sua telegraph sau prin intermediul circuitelor informatice .

Aceste modalitati de transmitere a mesajelor particularizeaza decontarea prin durata , costuri , si documentarea platii

Decontarile , pot sa fie de 2 feluri:

- decontari de credit = sunt operatiuni de plata , se fac in baza ordinelor de plata , iar initiativa o are platitorul ,

- decontari de debit = sunt operatiuni de incasare , se fac in baza cambiilor , biletelor de banca , si a cec-urilor , iar initiativa decontarii o are beneficiarul de suma .

decontarile in functie de nr de banci implicate , sunt:

- interne ( locale ) in acest caz atat platitorul cat si beneficiarul de suma , isi au conturile deschise , la aceeasi unitate operativa a bancii.

- Decontari intra-bancare platitorul si beneficiarul au conturile la aceeasi instituie de credit dar lucreaza cu unitati operative diferite

- Decontari inter-bancare , platitorul si beneficiarul , isi au deschise conturile la institutii bancare diferite . IN acest caz , pt a se efectua plata , toate institutiile de credit , sunt obligate sa isi deschida conturi la banca centrala sau la acentul bancii centrale care se ocupa de efectuarea platiilor in economie si sa pastreze in aceste conturi disponibilitati . Pentru efectuarea platilor , interbancare , se poate recurge la 2 modalitati . 1) decontarea bruta = plata documentelor instrument cu instrument / bucata cu bucata , 2) decontare neta = plata doar a soldului ( diferentei ) dintre patile si incasarile zilei .

Deci in acest caz se reduce la o compensare . COmpensarile pot fii bilaterale , ( intre 2 banci) sua multilaterale , intre toate bancile din sistem . In acest caz pe langa bancile participante mai apare un agent care este caza de compensatii , si care se ocupa de efectuarea compensarii .

Decontair brute A= 50+60=110 unitati de platit

Deocnta b B= 70+30= 100

Decontare C= 40+20 = 60

Total = 270 de unitait pt a face toate platile cerute de acestia

Decontari nete bilaterare = compensare intre 2 banci

A: B= 50 de unitati plata , incasare de 30 unitati => o plata de 20 de unitati

A: C= 60 de unitati plata, incasare 40 unitati => plata de 20 de unitati

B: C= plata 70, incasare 20 => plata de 50 de unitati

Total suma de inchis 90

Decontari neta multilaterala

Csc= casa de compesatii .

A,b,c,

A:Plati , 50 unitatib + 60 unitati c =110

A: incaseasa 30 unitati b si incasare 40 =70 are de platit 40

B: plati 30+70=100

B incasari 50+ 20= 70 total 30 de platit

C: plati 20+40=60

C: incasari 70+60= 130 total de platit 70

Avantajul trecerii de la o decontare bruta la una bilaterala , si mai departe la una multilaterala este reducerea necesarului de lichiditati , al sistemului bancar pt efectuarea platilor .

Sistemul de plati romanesc!!!

In prezent sistmeul de plati romanesc , este unul intergral electronic ( cu plati in timp real , sistemul este gestionat de catre banca nationala , si o companie numita TRANSFOND ( care are ca actionari bancile comerciale si BNR_ul ) . sistmeul este format din urmatoarele componente:

- sistmeul sent

- sistemul regis

- sistmeul safir

- sistemeul de back-up si recuperare in caz de dezastre

sismtemul sent este reprezentata de casa de compensatie electronica , si in cazul ei se deconteaza platile de mica valoare ( ordinelel de plata sub 50 000 lei ) , cec-uri cambii si bilete la ordin indiferent de valoare .

sistemul presupune desfasuarearea in fiecare zii lucratoare , a 3 sedintze de compensare ( 8:30 11 , 11:10 pana la 13:45 si 14 pana la 16:30_

sistmeul regis este un sistem de plati in timp real , pe baza bruta . document cu document in care se deconteaza platile de mare valoare , peste 50 000 lei , precu si platile urgente indiferent de valoare.

SIstemul functioneaza zilnic intre orele 8 si 16. , op-uriel ramanand in coada de asteptare pana al ora 17 .

Sistmeul safir : este un sistem de evidentza ( de registru ) a titlurilor de stat emise de trezorerie , precum si pentru evidentza tranzactiilor cu titluri de stat , effectuate de banci .

Sistmeul de back-up; orice trnazctie facuta in sismteul respectv are o copie in simteuld e backup avarai ca s ail putem recupera

Platile internationale.

Inportator exportator

Initieaza modalitatea

Emitent sau ordonator

Importator ,

Exportator el se numeste beneficiar , facturile comerciale , documentele de transport , certificate de garantie de calitate , de origine pentru marfurile care au fost expediate , politza de asigurare , specificatii ale marfurilor si ambalajelor , cambie

Banc importator banca emitenta sau banca ordonatoare , este cel mai important participant ( pentru ca ofera exportatorului angajamentul , garantia , ca va fii platit ). Angajamentul pe care si-l asuma banca improtaoturlui pot fii: angajaemtn direct = banca importatorului este banca platitoare , angajamentul indirect = banca improtatorului autorizeaza o alta banca sa il plateasca pe exportator

Banc expotatorului , - de banca notificatoare( intermediar nu face altceva decat sa asigure o relatie pe o parte exportator si pe alta parta importator ), - de banca platitoare( face paltiel catre exportator) , , - de banca negociatoare( actiunea de vanzare cumparare cu propriile ei )

Al 5-lea parcitipant ( optional ) = banca confirmatoare = banca care isi asuma un a2lea angajament de plata pt k nu avea incredere exporatorul in primul angajametn , de banca importatorului .

Acredivul are un caracter documentar=

Indepedentza = acreditivu documentar..

Angajamentul bancar ferm = exporatorul stie ca fii platit

Sigurantza pt toti participantii

Este costisitor

Complexitatea acreditivului este foarte mare

Adaptabilitate si subletze

( circuitul 1 importator banca importator- banca exportator- exportator )

Circuitul 2 livrarea- catre importator

Circuitul 3 livrare exprotator banca exportator- banca importator- importator

Circuitul platii 4- importator- banca importator banca exportator exportator beneficiar

Un prim tip de angajamente

1) angajametnul bancar- revocabile si irevocabile

2) acoperirea acestuia acoperite si neacoperite ( suma de bani pe care o platit pe importator si neacoperit banca crediteaza pe exportator )

3) domicilierea importatorului si a exportatorului

4) dupa modul de plata plata la vede- la termen prin negociere prin cambii

5) dupa modul in care se utilizeaza acreditivul utilizare integrala partiala in transa utilizare revolving

6) transferabilitatea- avem acreditive transferabile si netransferabile

7) alte tipuri de acreditive : - utilizabile prin avansuri pe acreditiv se trage o dunga rosie , - acreditive spate in spate utilizabile prin reexporturi

Importator /platitor /tras

Exportator . emitent

B importator , banca prezentatoare

B exportator, banca remitenta

Cea mai nesigura modalitatebancile sutn doar oficii de intermediere

Riscul incasoului:

- risucl de intarziere a platii , fuctuatia monedei

- riscul de diminuare a incasarii , face o reducere cand marfa e la improtator in tara

- risucl de neplata

- riscul de pierdere al marfii

posibilitatia de reducere a riscurilor:

- exportatorul nu face livrare daca improtatorul nu acorda un avans de 5 10%

- avalizarea cambieei de catre o bancadaca nu plateste importatorul , plateste banca importatorul

- o marja a asiguratorului 5 -10%

- exportaroul este sa livreze marfa , in casa de comert nu direct improtatorului ,

- sa lucreze in tara importatorului cu 2 3 intreprinderi daca unul refuza plata , mai are pe ceilalti

sapt viitoare. Tematicadiscutii asupra tematicii

Metotodlogie practica biblioteca

Compeltarea unui insturmetn de plata

Aplicatii practica=

1) politice monetare is de credite, 3 categorii cu rezervele minime obligatorii , 2 cu politica de .bonuri de tezaur.3.. si cu bonuri de tezaur si cu rezervele minime obligatorii

2) fondurile mutuale ,

3) dobanzuile la fondurile curente metoda hamburgheza , calculum dobanziiilor si rambursarea creditelor

tematica teoretica:

- asa vor figura si al biletul de examen:D:D

1) sistemele bancare sunt organizare dupa 2 mari principii

3- cele 5 functii ale bancii centrale

functia de banca de stata= intelesuri

4- bancile comerciale dezvolta 2 game de oepratiuni , pasive si active ce sunt operatiunle respective. Activa= palsare resurse= pasive atragerea resurselor

5- fel depozite bancare= la vedere si la termen

6- operatiunile active de utilziare a resurselor1-21 numerar 2 plasamentele

7- cvasibancile- curs 3 o prima categorie institutiile de economisire, societati financiare, bancile de afacerii,, def cvasibancile= nu creeaza moneda ci doar utilizaeaza moneda 3 tiuri- economise , societati economisire si banci de afaceri( cele 6 categorii )

8- c4- sistemul bancar romanesc 18.03data inceput ,

9- banci ipotecare insitutii de economisire. Definitiecu ce se ocupa ele def la fiecare tip de institutie

10- gol

11- curs nr 4 la sfarsit strucutrau organizatorica schemape care NU O AI COAE

12- tip conturi , c5

13-

14- ganratiile al-lea 2elemen ale creditului

15- combine 2 elemtne elementul nr 3 termenul de acordare , termenele pana la 1 an 1-5 ani >5 ani , elementul nr 1 .. promisiunea de rambursare

16- cum se vor rambursa creditele cele 4 scheme de rambursare

17- costul creditului= elementul cu nr 5 ,

18- gol

19- !!!accordarea creditelor pt intreprindere si accordarea creditelro pentur popualtie , ( documentatie de creditare ) inceputurilor celor 2 paragrafe )

20- schema pt credite pop

21- creditele pt intreprinderischema..

22- tot pop , aplicatie in T

23- intreprinderi, dupa creditele pt intreprinderi , dupa depunerea sunt etapele inclusvi selectarea si..

24-vezi tu

25-cambia= def ,elementele obligatorii , cine participa la acesta

26-prima 1 a 2-a si a 5-aoperatiune

27- operatiunea cu nr 3 circualtiei cambiei , totul pana la scontare

28-scontarea si protesutl de neplata

29-def , participantii , bilet la ordin tot

30-def, tot cec pana la operatiuni

31- circualtia cecurilor

32- clasificare cele 2 criterii

33-op=ul tot ceea ce e la ordinal de plata

34- def participanti fluxuri dupa mobile banking inclusvi mesajele

35-

36- decontarile dupa 2 feluri , de credit si de debit

39- sistmeul romanesc de plati ,

40- cardul- def si elemente componente pana la prima imaprtire dupa tehnologie

41- primele 2 criterii de clasificare ,

42- al 3-lea criteriu si dupa efectuarea platilor + al 4-lea criteriu

43- schema in cauza

44- banca la distantza internet banking mobile banking

45- foitzelele def, + participantul care initieaza ,, remitere aunei banci a unei scrisori , importatoracreditivul.. cum se numeste in rokania , dispozitia de plata , cerere , exportatorul sediul de documente ,,,catre banca , def acreditivului si din documente care se gasesc la importator + exportator

46- caracteristicile

47- de la improtator care initieaza si pana la banca confirmatoare tot pct B participantii

48- clasificare D) tipologie , coloana 2

49- cum se clasifica acredituvl dupa modul de utilizare si de palda d si e-ul si f si g

50- incassoul def , participantii , si care le sunt atributiile

51-

52- risucrile si respectiv masuri

17 examenul tb