CURS 2

Dr. VESA

MAMA SI COPILUL DIAGNOSTICUL DE NURSING ALE COPILULUI SI INTERVENTIEI NURSEI

04.03.2011

1) Elementele de apreciere a starii de bolala. Instructajul care i se face mamei consta in prezentarea unor manifestari patologice care vor permite parintilor sa sesizeze la timp aparitia bolii. Elementele patologice sunt: A)Starea generala si comportamentul copilului in care vor urmari: Faciesul copilului(acesta poate prezenta durere,teama,tristete,privire inxpresiva); Tusea,raguseala si dispneea ,daca sunt insotite de zgomote acestea sunt elemente de mare gravitate. Miscarile copilului ; Convulsiile{miscari tonico-clonice) B) Culoarea si consistenta pielii:Copilul normal are culoarea roz,pielea este uscata. Patologic urmatoarele modificari: Paloarea (anemie; Tulburare de circulatie a singelui;Boli cardiace; Boli renale; Temperatura ambientala scazuta Culoarea rosie{hiperemia} poate apare in caz de febra; Culoarea rosie cu pete poate apare in bolile eruptive ( rujeola,rubeola,scarlatina) Cianoza {culoarea vinetie} poate apare in convulsii,in timpul imbaierii in atmosfera friguroasa; Boli congenital cardiace; . . Cuagulopatii.Cianoza din bolile cardiace este permanenta Culoarea icterica poate fi in caz de:Icter fiziologic(in hepatita virala);Anemia hemolitica;Malformati de cai biliare . In regimurile cu supa de morcov(carotenemie in acest caz dg se pune observind sclerele care sunt albe) Consistenta pielii: in mod normal acesta este este ferm si elastic In starile de dezhidratare pliul este lenes,ochii sunt infundati. In caz de exces de lichid se observa edeme: palpebrale, la nivelul gambelor la nivelul scrotului si labiile Pielea umeda cu precadere la nivelul palmelor si talpii C) Modificari ale suprafetei cutanate: Aparitia de vezicule (in varicela, in furunculoza, in impedigo); Eruptii in plancarde cu marginea rosie insotita de prurit(urticaria poate fi data si de purici) D)Temperatura corpului la copii se masoara rectal(pina la 12 ani).Dupa 12 ani temperatura se masoara axilar. Peste 38* = febra. Temperatura normala se situeaza intre 36,5 (dimineata) si 37,4*(seara). Ce este intre 37,4 si 38* se considera subfebrilitate. In mod fiziologic temperatura este mai mare dupa: Alimentatie; Plins; Sete; Cauzele si manifestarile clinice ale febrei: Febra este un simptom NU o boala.Daca este peste 40*C este semn de mare gravitate. Semne clinice:Ochi luciosi, polipnee; somn agitat; Febra f. mare declanseaza Scaderea brusca a febrei determina transpiratii foarte abundente Combaterea febrei se face numai daca persista si este insotita de alte tulburari(Insomnii; Scadea apetitului; Modificarea starii generale) Mijloace de combatere a febrei:Adm de lichide ;Comprese umede; Impachetari generale reci; Adm de medicamente. REGULA : In camera copilului cu febra temperatura camerei trebuie sa fie de max. 20- 22 * C. E) Respiratia:Dispnee, in cadrul dispneei faciesul exprima efort si suferinta.Se observa tiraj(este caracterist laringitelor acute si laringitelor . subglotice); Cianoza F) Varsatura este in cantitate mai mare, de obicei este cu continut alimentar.Se va urmari urmatoarele repere:Cantitate; Frecventa; Miros G)Urina trebuie sa fie limpede si de culoare galbena. Atentie la alimentele care pot colora urina:Vitamina A si electovitu- Galben ca lamaia Albastrul de metilen Albastru verzuie Paracetamol- Galben brun Culori patologice: Brun roscat in nefrite si stari febrile Bruna ca berea in hepatita virala A Tulbure in infectii urinare Incolora(ca apa) in DZ, screloza renala In aprecierea urinei intotdeauna se va nota cantitatea de urina si numarul de mictiuni La sugarii mici si nn numarul de mictiuni este de 10-15/24 ore La sugarul mai mare 6-7/24 ore Scaunele se apreciaza, numarul, mirosul,aspectul si consistenta pe 24 ore. Se acorda o atentie deosebita scaunelor cu singe,mucus,puroi,paraziti,resturi nedigerate.

2) REGIMURI ALIMENTARE APLICATE COPILULUI BOLNAV Alimente interzise: Rantasuri; Sosuri; Prajeli; Prajituri de cofetarie; Ciocolata;Peste congelat ; Carne de porc; Fasole boabe uscata; Varza;Conserve. TIPURI de regim alimentar: = Dieta hidrica in caz de diaree:Ceai de plante indulcit cu zahar(mierea fermenteaza); Apa de orez (30gr orez/5ogr.zahar la un litru de apa) =Dieta de tranzitie(urmeaza dietei hidrice):; Preparate dietetice din faina de roscove(la sugarul mai mare si la copilul sub 5 ani); Mere coapte;Piure de morcov;Orez pasat ;Supa de morcov ; BIOTICS (ptr flora intestinala) =Regim hidrozaharat(ptr copii mai mari contine : Ceai indulcit cu mai mult zahar; Zeama de compot;Limonada; Siropuri naturale =Regim hidro-lacto-zaharat : Produse lactate(brinza proaspata de vaci) + cele de sus; =Regim lacto-hidro-zaharat-fainos:carotifi (copti/piure), Paine alba,biscuiti,gris,orez,macaroane + cele de sus =Regimul lacto-fainos-vegetarian:Salate,fructe ( fierte sau coapte) + cele de sus =Regimul fainos: branza de vaca si carne este indicat la copii mai mari dupa dieta hidrica. ATENTIE !!!!!MEDICUL va fi anuntata de urgenta daca:Temp este peste 38 *C si e combinata cu Diaree si vomismente, Nu maninca, plige si geme,Este neobisnuit de letargic

VACCINARILE COPILARIEI SI IMUNIZAREAPreventia reprezinta totalitatea masurilor care impiedica aparitia imbolnavirilor si agravarea acestora. In pediatrie exista 3 nivele de preventie:Primara;secundara; Tertiara. 1)Preventia primara:Reprezinta totalitatea masurilor luate ptr impiedicarea aparitiei imbolnavirilor, si consta din vaccinari, . . clorinarea si fluorinarea,pasteurizarea laptelui,prevenirea intoxicatiilor. 2)Preventia secundara se adreseaza copiilor cu risc inalt ptr o anumita boala. 3) Preventia tertiara inseamna tratament si supravegherea copiilor cu boli cronice potential invalidante:Copii cu deficiente motorii, . Cu boli psihice, Cu defecte senzoriale.

PROGRAMUL NATIONAL DE IMUNIZARE PREVEDE urmatorul program de vaccinari:= In primele 24 ore: Vaccinarea ptr. hepatita B =La 2-7 zile: BCG = La 2 luni simultan: DTP+ BPI(Antipolio) + Hepatitic B = La 4 luni:DTP =La 6 luni: DTP + BPI + Hepatitic B = La 12 luni : DTP + RRO (rujeolic,rubeolic,oreion) =La 4 ani : DTP =La 7ani : RRO = La 9 ani : vaccin Polio inactivat = La 14 ani:DT pentru adulti = La 24 ani : DT pentru adulti

CONTRAINDICATIILE GENERALE ALE VACCINARILOR:. = Febra ; Casexie;Boli neoplazice; Hemopatii maligne; A gama globulinemie(tote prin inate acestea sunt caracterizate prin lipsa anticorpilor, in acest caz nu se va face vaccin) =Boli infectioase acute, sau in covalescenta deoarece resursele sunt epuizate =Tuberculoza evolutiva deoarece vaccinarea poate agrava boala =Nefropatii cronice =Afectiuni cardiovasculare decompensate ,sau cu tulburari de ritm =Afectiuni neurologice =Afectiuni hepatice active =Afectiuni cutanate alergige (eczema constituitonala; Urticaria cronica) =Boli alergice: Astm bronsic; Bronsita cronica asmatiforma =Sarcina; =Corticoterapia prelungita Locale caracterizarite prin inflamatii la locul de inoculare (Durere; Eritem;Edem; Impotenta functionala) Generale : febra; greturi; varsaturi;diaree Socul vaccinal precoce:este un soc anafilactic necesita tratament de urgenta Reactii de organ: Dupa vaccinarea ..............poate apare Nefrita; Dupa vaccinarea antipolio poate apare encefalita, sau paralizia; Reactii focale: Odata cu vaccinarea se pot agrava boli preexistente.

REACTII POST-VACCINALE sunt:

CURS 3

Dr. VESA

MAMA SI COPILUL

11.03.2011

PARTICULARITATILE CRESTERII SI DEZVOLTARII COPILULUI

Mecanismul cresterii si dezvoltariiCresterea si dezv constituie un proces dinamic, inceput din momentul conceptiei produsului uman si continuat pana la maturitat Cresterea are doua componente : cresterea cantitativa si cresterea calitativa. **Cresterea cantitativa se realizeaza prin procesul de inlocuire a masei organice lezate, pe tot parcursul vietii. Cresterea cantitativa se relizeaza prin : hiperplazie ( proliferare celulara ) si hipertrofie ( cresterea de volum celular ). **Cresterea calitativa presupune diferentiere celulara, este conditionat genetic. ADN ul detine si transmite informatia genetica ARN ului mesager la nivelul nucleului. Procesul de transcriptie se face pe o singura catena a ADN ului si este catalizat de o enzima numita transcriptaza. Multiplicarea celulara se realizeaza prin mitoza pentru celulele somatice si prin meioza pentru celulele sexuale. Diferentierea celulara consta in aparitia de celile specializate pentru o anumita functie. Legile cresterii : 1. legea alternantei : segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp, ci alternativ ( membr superio nu cresc in acelasi timp cu cele inferioare ) ; 2. legea proportiilor : pt fiecare perioada a copilariei exista un anumit ritm de crestere ( mai accelerata la 0 3 ani, mai lenta intre 5 si 7 ani 3. legea antagonismului morfologic si ponderal : in perioada de crestere, diferentierea antagonica este redusa ; 4. legea cresterii inegale : fiecare segment al corpului are propriul sau ritm de crestere.

Factori influenteaza crestera si dezvoltareaA. Factori exogeni : 1. Alimentatia influenteaza cresterea inca din timpul vietii intrauterine. Deficientele in dieta mamei vor avea mai tarziu reprecursiuni asupra starii de nutritie a fatului. Subnutritia mamei va determina nasterea de copii cu greutate si lungime mai mica fata de normal. Efectul malnutritiei intrauterine se va reflecta si asupra dezvoltarii nervoase superioare a copilului, deoarece in perioada intrauterina si primele 6 luni postnatal, celulele nervoase se multiplica, la fel conexiunile dendritice, creste numarul de celule neurogliale si are loc mielinizarea. Subnutritia calitativa a gravidei poate dtermina embriopatii si fetopatii. 2. Mediul geografic influenteaza cresterea prin conditii de microclimat : aer, soare, lumina, temperatura, umiditate, presiune atmosferica, raze ultraviolete. Efectele sunt mai mari in primii 5 ani de viata. Climatul excesiv se asociaza cu o talie mica, pe cand climatul temperat este favorabil dezvoltarii in lungime. 3. Factorii socio economici sunt : conditiile sanitare, morbiditatea infectioasa si parazitara, alimentatia, locuinta, stresul, profesia parintilor, dinamica sociala, situatia financiara. 4. Factorii afectiv educativi : climatul familial calm, optimist, care incurajeaza actiunile copilului va favoriza dezvoltarea . 5. Exercitiile fizice aplicate din primul an de viata, la inceput sub forma masajelor, apoi a gimnasticii pentru sugar, iar pe masura ce copilul creste a unui sport adaptat posibilitatilor lui, au un rol favorabil de stimulare a cresterii si dezvoltarii. 6. Noxele chimice, radiatiile, traumatisme In categoria factorilor chimici sunt incluse atat medicamentele si drogurile consumate de mama cat si poluantii la care aceasta poate fi expusa. O atentie deosebita trebuie acordata medicamentelor administrate in timpul sarcinii De exemplu : excesul de vitamina A poate da defecte de inchidere a structurilor ( spina bifida ) ; aspirina administrata in primele 2 luni de sarcina produce malformatii ; administrarea progesteronului in scopul prevenirii iminentei de avort poate da malformatii cardiace si masculinizarea organelor genitale la embrionii de sex feminin. 7. Factorii culturali pot avea efecte limitative in dezvoltarea copilului. B. Factori endogeni : 1. Factorii genetici ( ereditatea ) conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor la diferite varste, ca si ritmul menstruatiei si momentul instalarii ei. Ei au un rol major in determinarea inteligentei, fapt dovedit de gemenii monozigoti crescuti separat, in conditii diferite de mediu si care au acelasi coeficient intelectual. 2. Factorii hormonali intervin atat in timpul vietii intrauterine cat si post natal. Hormonii fetali au un rol minor in dezvoltare. Hormonii materni provin din hormonii placentari si hormonii produsi de organismul mamei care traverseaza bariera placentara. Placenta produce gonadostimuline care vor influenta dezvoltarea gonadelor fetale si prolactina, care are efect asemanator cu STH C. C.Factori patologici : cum ar fi : anomalii cromozomiale, afectiuni viscerale cronice cu evolutie prelungita.

Etapele cresterii si dezvoltarii copilului1. Perioada intrauterina cu 2 etape : - embrionara : 0 12 saptamani ; - fetala : 13 sapatamani pana la nastere. 2. Prima copilarie : de la nastere la 3 ani, cuprinde 3 etape:- etapa neonatala : 0 28 de zile ; - etapa de sugar : 29 zile 12 luni ; - anteprescolar : 1 3 ani ; 3. A doua copilarie : - perioada prescolara : 3 6 7 ani ; 4. A treia copilarie : - etapa de scolar mic : 6 11 ani - fetele ; 6 13 ani - baietii - etapa de scolar mare : 11 14 ani fetele ; 13- 15 ani baietii - adolescenta : dupa 14 ani ( fetele ) si 15 ani ( baietii ) si pana la terminarea cresterii.

Cresterea si dezvoltarea intrauterina.**Dupa fecundare, oul migreaza in primele 7 zile de-a lungul trompei uterine si se fixeaza in mucoasa postero-superioara a uterului. **In primele 2 sapt de la fecundatie zigotul se transforma in blastocist=> Discul embrionar se va diferentia in ectoderm si endoderm rezultand=> tubul neural se vor forma sistemul nervos, retina, urechea interna, hipofiza si epifiza; Din endoderm se vor forma tubul digestiv si glandele anexe, aparatul respirator, tiroida si paratiroidele. **In saptamana a 3-a se formeaza mezodermul :Din el iau nastere muschii, siste osteo-articular, rinichii, suprarenalele, caile excretorii, seroasele, sistemul vascular, organele hematopoetice si limfoide. **In sapt. 4 8. Bataile cordului apar in sapt 4. Se contureaza :Trunchiul,Capul,Articulatiile degetelor ; Gura,Nasul,Ochii ;Urechile. **Din sapt a 13 a se considera inceputul vietii fetale. Durata normala a sarcinii fiind de 28 + / - 10 zile sau 40 42 de sapt Cresterea in greutate este mai lenta in primele doua trimestre si mai accentuata in ultimul trimestru, Cresterea in lungime este mai mare in primele 2 trimestre si mai lenta in trimestrul al 3 al vietii intrauterine.

Cresterea si dezvoltarea in perioada copilariei.1. Perioada neonatala : ritm rapid de crestere in greutate si lungime a nn. La sfarsitul primei luni de viata= 500 750 de gr., 5 cm lungime. 2. Perioada de sugar : ritm de crestere accelerat. Cresterea in greutate :in lunile 1 4 cu cate 750 gr. / luna ; in lunile 5 8 cu cate 500 gr. / luna ; in lunile 9 12 cu cate 250 gr. / luna . Cresterea in lungime : in lunile 1 4 in proportia 5 4 3 2 cm. / luna ; in lunile 5 12 cate 1 cm. / luna. Dentitia de lapte ( temporara ) incepe este compusa din 20 de dinti. In primul an apar in ordine : incisivii mediani inferiori ( 2 ) la 6 8 luni ; incisivii mediani superiori ( 2 ) la 8 10 luni ; incisivii laterali ( 4 ) la 10 12 luni. 3. Perioada de copil mic ( anteprescolar ) :Ritmul de crestere este mai lent, atat pentru cresterea in greutate cat si in lungime. Astfel, copilul va creste cu 2,5 3 Kg. / an in greutate si cu 10 12 cm. / an in lungime. Se definitiveaza eruptia dentara, astfel ca la varsta de 2 ani copilul va avea 14 16 dinti. Ordinea eruptiei dentare este urmatoarea : primii molari de lapte ( 4 ) intre 18 24 luni ; caninii ( 4 ) apar intre 8 24 luni ; al doilea rand de molari ( 4 ) intre 24 30 luni . 4. Perioada prescolara ( a 2-a copilarie ) Crestere mai lenta. Membrele cresc alternativ : La 3 ani cele superioare, La 4 ani cele inferioare. Limbajul se perfectioneaza La 6 ani, toate functiile motorii sunt stapanite fara dificultate si apare gandirea logica.

Cresterea si dezvoltarea in perioada scolara. Cresterea in greutate se face in medie cu 3,5 Kg. / an, iar in inaltime cu 6 cm. / an. DINTII :La 7 ani erupe primul dinte permanent si primul molar. Inlocuirea dintilor se face cu un ritm de aprox. 4 dinti / an, pe o perioada de 5 ani. Al doilea molar permanent erupe la varsta de 14 ani, All 3 lea molar poate sa nu apara nici pana la 20 de ani.

Dezvoltarea copilului la pubertate.Au loc transformari de maturare fizica, cognitiva si psihosociala.Pubertatea se incheie odata cu aparitia primei menstruatii ( menarha ) la fete si a spermatogenezei la baieti. Apar caracterele sexuale secundare : se dezvolta organele genitale externe, pilozitatea pubiana, axilara, faciala ( la baieti ), iar la fete se dezvolta sanii si pilozitatea pubiana. Odata cu dezvoltarea caracaterelor sexuale secundare, copilul trece printr-o perioada de crestere accelerata in greutate si inaltime, corespunzatoare intrarii in actiune a hormonilor sexuali. Se schimba raportul trunchi membre ; tipul de dispozitie a grasimii si silueta adolescentului incepe sa semene cu a unui tanar de sex masculin sau feminin. Apar modificari comportamentale care vor defini temperamentul tanarului. Creste tendinta la actiuni independente si spiritul de initiativa si se dezvolta capacitatea de sinteza si abstractizare. La sfarsitul pubertatii organismul este apt pentru reproducere si intra intr-o noua etapa ADOLESCENTA.

ACTIVITATI SPECIFICE ASISTENTULUI MEDICAL.Aspecte ale ingrijirii nou nascutului si sugarului Examenul clinic al nou nascutuluiANAMNEAZA ( Istoricul ) Cea mai importanta etapa pentru conturarea diagnosticului. Istoricul se obtine de la mama sau de la persoana care ingrijeste copilul sau uneori, se poate obtine chiar de la copil In stabilirea istoricului de un real folos sunt si : carnetele de sanatate; foile vechi de observatie ;Biletele de externare 1.Antecedentele personale : a ) - Antenatale : - varsta mamei - rangul copilului ( cel mai mare risc pentru copil este la prima srcina ) - antecedente patol ale mamei in timpul sarcinii ( toxemia gravidica, diabetul matern, inf materne - medicamen primite de mama in cursul sarcinii ( citostatice, anticonvulsivante, hormoni - Rh negativ al mamei b ) - Intranatale : - Modul in care a decurs sarcina, durata ei in sapt, felul si durata travaliului, prezentatia, greutatea, lungimea si perimetrele la nastere, interventii obstetrica( aplicarea de forceps, cezariana ), anestezice aplicate mamei c ) - Neonatale : Se va nota momentul cand a fost pus la san, scaderea fiziologic;Aparitia , durata si intensitatea icterului neonatal, eventuale interventii pentru influentarea lui ( expunere la UV, exanghinotransfuzie ), durata spitalizarii, greutatea in ziua externarii din maternitate, eventualele dificultati de alimentatie a n.n. d ) -Alimentatia copilului :- exclusiv la san; - mixta ;- artificiala - momentul introducerii, preparatul folosit si modul de utilizare ); - aspectul curbei ponderale ; - momentul diversificarii alimentatiei, tipul si ordinea alim noi introduse ,Tulburari digestive aparute, orarul meselor, particularitati alim - supraalimentarea copilului obez trebuie evidentiata in anamneza e ) - Patologice : Eventuale accidente, intoxicatii, reactii alergice, convulsii, boli inf, infectii recurente ( resp/digestive ) ce pot avea ca substrat malformatii sau deficit al apararii imune 2. Conditiile de viata - se refera la : conditiile de igiena la domiciliu, studiile mamei, nivelul de educatie sanitara, starea psihica a mamei, existenta unor situatii conflictuale in familie sau la scoala, boala cronica a unuia dintre parinti, delincventa apartinatorilor, boli psihice in familie, decesul unui parinte sau al unui copil din familie, eventualele situatii de copii hiperprotejati sau neglijati 3. Antecedente heredo-colaterale : - starea sanatatii mamei si tatalui : eventualele afectiuni cronice - starea sanatatii fratilor - manif patol caracteri bolilor cu transmitere genetica constatate si la alti membri din familie.

EXAMENUL FIZIC Se apreciaza daca starea generala a copilului este foarte buna, buna, satisfacatoare, mediocra sau grava.In cazul abolirii constientei, se impune evaluarea de urgenta a functiilor vitale ( respiratie si batai cardiace ). In etapa urmatoare se vor consemna unele masuratori : temperatura rectala sau axilara, greutatea, talia, perimetrele, indicele ponderal, pulsul, numarul de respiratii / min., val. TA. Examenul fizic sistematic se face pe aparate si sisteme. vor fi consemnate in fisa de consultatie a pacientului. Examinarea teg: Identificarea petelor, a eruptiilor cutanate, a leziunilor dermatologice, a cicatricilor recente sau definitive. Tesutul celular subcutanat va fi examinat la nivelul pliului abd,/ bratului si va fi apreciat prin grosime, elasticitate si turgor. Faciesul poate fi sugestiv pentru boli cu transmitere genetica. =Ochii se examineaza convergenta oculara, dimensiunea comparativa a pupilelor si modificarea dimensiunilor acestora sub influenta luminii ( reflexul fotomotor ); pozitia fantelor palpebrale. =Urechile pozitia si morfologia pavilioanelor auriculare. =Nasul se examineaza prin inspectie. =Gura presupune inspectia buzelor, a mucoasei bucale, a gingiilor, a limbii, a palatului si a fundului de gat ( lueta, lojele amigdaliene, peretele posterior al faringelui). Palparea ganglionilor limfatici laterocervicali, retroauriculari, occipitali, submentonieri, submaxilari, supraclaviculari. Nou nascutul la termen. Perioada normala a gestatiei la om este de 38 42 saptamani. Date antropometrice la nastere : greutate = 2800 4000 gr. ( in medie 3400 gr. ) ; talie = 48 54 cm. ( in medie 51 cm. ). Particularitati morfo functionale : - Tegumentul nn pezinta anumite particularitati : - eritrodermie neonatala ( coloratie rosie a teg cu aspect de congestie generalizata ) - Lanugo pilozitate fina, friabila, usor detasabila ( fir de par fara radacina ), - Descuamarea fiziologica ( intre 7 si 14 zile ) reprezinta eliminarea stratului cheratinizat sub forma furfuracee sau de lambouri - Pata mongoloida ( 10 15% la rasa alba, 80% la populatiile hiperoigmentate )-zona de hiperpigmentare a teg reg sacro-lombare - Rest al cordonului ombilical dupa ligatura si sectionarea cordonului ombilical, portiunea atasata nn se elimina in 7 10 zil -

Crizele fiziologice ale nou-nascutului :- Icterul fiziologic ( 85% din n.n. ) coloratia icterica mascata de eritrodermie ce apare dupa 48 ore dureaza 3 5 zile. - Scaderea fiziologica in greutate ( 5 7% -10 % din greutat) se datoreaza pierderii de apa (se recupereaza in 3 4 zile ; - Criza genitala :tumefierea glandelor mamare cu mica secretie opalescent galbuie, tumefierea labiilor mari ( mica sangerare vaginala ), acumulare de lichid in vaginala testiculara ( hidrocel tranzitoriu ). - Aparatul respirator prima respiratie apare in primele 10 sec.,Este declansata de un complex de factori ( acidoza si hipoxia moderata, cresterea presiunii sanguine sistemice ); Nn are un ritm respirator neregulat, tahipneee ( 60 resp/ min, normal=40 resp/ min. ), respiratie superficiala, face cu usurinta tulburari de ventilatie si insuf resp. - Aparatul cardio vascular excluderea circulatiei placentare are ca efect cresterea brusca a TA si a rezistentei vasculare sistemice. Canalul arterial se inchide functional in primele 24 ore; Alura ventriculara=130 150 batai / min. TA= 70 80 mmHg. - Aparatul digestiv in primele 12 24 ore elimina primul scaun(meconiu)este sterila de culoare brun verzuie compusa din grasimi, pigmenti si saruri biliare si celule epiteliale descuamate. Ph ul gastric la nastere este neutru prin inghitire de lichid amniotic. - Aparatul urinar In primele zile de viata apare proteinurie si glicozurie moderata. Imaturitatea functionala renala predispune la acidoza si edeme ( retentie de apa si sodiu ). Prima mictiune=in primele 24 de ore dupa nastere. - Sistemul hematologic In primele zile de viata=Poliglobulie, Macrocitoza;Leucocitoza. Eritrocitele au fragilitate mecanica si permeabilitate membranara crescuta, hemoglobina fetala .HF este in cantitate mare si de aceea au durata de viata redusa la 60 90 zile - Sistemul imunitar majoritatea anticorpilor IgG prezenti in sangele n.n. sunt de provenienta materna si trec prin placenta in primul trimestru de sarcina. Acestia scad progresiv in primele 3 luni dupa nastere. IgA lipseste la nastere, de aceea n.n. are rezistenta scazuta la infect - Termoreglarea se face cu dificultate datorita dezechilibrului dintre termogeneza ( deficitara prin activitate musculara si metaboilca redusa ) si termoliza crescuta datorita suprafetei corporale proportional mare, vasodilatatiei periferice si evaporarii secretiilor de pe suprafata pielii, imediat dupa expulzie. Nou nascutul cu risc .Este acel n.n. care este in pericol de morbiditate si mortalitate . Acestia pot avea la baza : a. Cauze materne : 1. varsta mamei peste 40 de ani; sub 16 ani ; 2. factori personali :- nivel socio economic scazut; - fumatul ;- consumul de alcool / droguri ; - subalimentatie - activitatea profesionala ( stres, noxe, activitate fizica prelungita si grea ) - multiparitate ; - nasteri premature sau cu feti morti 3. boli ale mamei : diabet, boli renale, cardiace, pulm, trat medicamentoase cronice, sangerari in al 3-lea trimestru de sarcina, ruptura prematura de membrane amniotice, infectii virale ( HIV, hepatite ) b. Cauze fetale : -Prematuritate ;-Macrosomia; - Pozitii fetale anormale ; - Boli si malformatii congenitale ; c. Conditii legate de nastere si expulzie : - HTA materna ; - travaliu precipitat / prelungit ; - prezentatie anormala ; - tetanie uterina ; - Lichid amniotic contaminat cu meconiu ; - Operatie cezariana ; - Analgezie obstetricala ; -Anomalii de placenta ( mica, mare, praevia ). d. Conditii imediate perinatale :- prematuritate / postmaturitate ; -soc neonatal; - infectia lichidului amniotic ; - Apgar mic la 1/ 5 min..

Ingrijirile acordate nou nascutului la domiciliu.

Educatie pentru sanatate.

Cu ocazia vizitelor la domiciliu nn si sugarului, asistenta trebuie : - sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijirilor necesare; - sa verifice daca informatiile comunicate au fost intelese de catre mama ; - sa motiveze mamei importanta acestor ingrijiri ; - sa evalueze starea de sanatate precum si gradul de crestere si dezvoltare a copilului. In cadrul instruirii efectuata de catre nursa, vor fi abordate urmatoarele aspecte : - asigurarea conditiilor de mediu corespunzatoare : - camera separata, calduroasa, luminata,, temperatura optima, curatenie ; - alimentatia : - sa se faca la aceleasi ore ; - sa se insiste ptr alimentatia naturala ; - daca mama nu are suficient lapte ( curba ponderala stagneaza sau chiar regreseaza ) sau daca sufera de unele boli ( TBC activ, cancer, afectiuni psihice grave, insuficienta renala, infectie cu HIV ) este necesara alimentatia artificiala ; laptele praf va fi adm la recomandarea medicului si vor respectate cu strictete regulile de igiena ( inainte si dupa utilizare, biberoanele si tetinele vor fi sterilizate prin fierbere ) ; - igiena corporala baia : - prima baie se va efectua dupa caderea bontului ombilical ; - baia se va face zilnic la aceeasi ora ; - temperatura camerei 22 24 grade C. ; - temperatura apei in jur de 35 grade C. ; - dupa baie, uscarea teg prin tamponare cu prosoape, ochii se vor sterge cu compresa sterila - deoarece bebelusii respira numai pe nas pana la 1 an,; orificiile auditive se vor curata cu tampoane de vata nu cu betisoare ; - somnul : pana la 6 luni sugarul este bine sa doarma in aceeasi camera cu parintii culcat pe o parte, pana la 2 ani nu va fi culcat pe perna ; De ce plange copilul ? :- din cauza eruptiei date de scutece ; - din cauza colicilor ; - daca au febra ; - daca le este sete ; - cand sunt obositi ; - cand le ies dintisorii ; - cand se plictisesc ? ... Sindromul mortii subite la sugar ( SIDS ) reprezinta moartea inexplicabila a unui bebelus aparent sanatos in primul an de viata. In majoritatea cazurilor, decesele au loc la copii cu varste intre 2 si 4 luni, in timpul noptii si mai ales iarna. Pentru a preintampina acest sindrom, mama va fi instruita cu privire la urmatoarele aspecte :**In camera copilului nu se va fuma ; **Copilul nu va fi imbracat excesiv de gros, iar temperatura camerei nu va depasi 22 grade C ;**Incalzirea excesiva a camerei contribuie semnikficativ la aparitia SIDS ;**Copilul va fi pozitionat la capatul patutului, astfel incat acesta sa nu se poata rasuci sub paturi ; **Nu vor fi intrebuintate paturi de lana sau huse lanoase sau mitoase ; **Ptr patut vor fi folosite saltele mai tari ;**Mama va fi sfatuita sa nu adoarma cu copilul la san .

CURS 4

Dr VESA

MAMA si COPILUL

01.04.2011

INGRIJIREA PACIENTILOR CU BOLI INFECTO - CONTAGIOASE.BOLILE INFECTO CONTAGIOASE. Prevenirea se face prin vaccinare. Rujeola ( Pojar sau Cori )- boala infecto contagioasa de natura virala, caracterizata prin febra mare, tuse, secretii nazle si oculare si eruptie caracteristica. Transmitere : numai direct, pe cale aerogena, prin picaturile de saliva, secretiile nazo-faringiene si conjunctivale. Transmisia are loc cu 4-5 zile inainte de manifestari Incubatia : este de 10 12 zile. Perioada catarala sau preeruptiva : dureaza 3 4 zile : febra care creste treptat si poate ajunge la 39 40* C. Apare catar oculo-nazal cu rinoree apoasa abundenta, conjunctivele se inrosesc, apare lacrimare, fotofobie, tuse uscata suparatoare frecventa, vocea este usor ragusita, simptome ce la inceput pot trece usor drept gripa sau rinofaringita. Perioada eruptiva : Eruptia sau exantemul apare dupa 3 4 zile de la debutul bolii, intial dupa urechi, apoi pe fata si pe gat, sub forma unor pete ( macule ) congestive, roze, usor reliefate si catifelate la pipait. Dupa 3 4 zile de la aparitia eruptiei, febra incepe sa scada iar eruptia paleste si dispare in ordinea in care a aparut ( de sus in jos ). Boala este contagioasa de la aparitia simptomelor de guturai. Rujeola lasa o imunitate puternica si durabila. Perioada de convalescenta : Incepe la 6 8 zile de la inceputul bolii. In locul eruptiei raman niste pete cafenii, apoi apare descuamare fina furfuracee care dureaza circa o saptamana. Starea generala se amelioreaza rapid. Scolarii isi poate relua activitatea scolara dupa 10 14 zile de la inceputul bolii. Complicatiile : sunt mai frecvente la copiii sub 2 ani. Pot fi : pneumonia , care poate avea urmatoarele simptome : tusea se accentueaza, apare dispneea insotita de geamat, febra persista laringita obstruanta ( crupul rujeolic ) , poate duce la asfixia copilului prin micsorarea sau astuparea laringelui. Stomatita, otita, encefalita ( rara dar extrem de grava ) . Tratamentul : este in primul rand preventiv prin efectuarea corecta si completa a vaccinarii impotriva virusului. In cazul aparitiei bolii copilul va fi ingrijit la domiciliu. Internarea este obligatorie : daca rujeola a aparut la un copil care suferea deja de o alta boala ( otita, mastoidita, diaree grava ) ; daca nu exista conditii pentru ingrijirea in familie ; daca au aparut complicatii. Tratamentul propriu-zis cansta in : a ) tratament igieno-dietetic : in timpul perioadei febrile copilul va sta la pat si va evita contactul cu persoanele care sufera de alte boli ( gripa, amigdalita, infectii cutanate ) ; camera nu va fi supraincalzita, va fi bine aerisita,atmosfera umeda ; in timpul perioadei febrile, nu va fi fortat sa manance; Se vor adm lichide din abundenta, in cantitati mici (ceaiuri, sucuri, compoturi, supe strecurate) ;Dupa ce febra a scazut copilului i se va face baie generala b) tratament medicamentos : se va combate febra cu antitermice ( Paracetamol, Nurofen etc. ), calmante ale tusei ( alopate si / sau naturiste ) ; la copiii agitati sau dispusi la convulsii se va administra Fenobarbital conform indicatiei medicului. Rubeola ( Pojarel ) boala infecto contagioasa, virala, cu evolutie scurta si usoara, caracterizata prin : febra moderata pana la 38*C , stare generala relativ buna, adenopatie retroauriculara, laterocervicala, suboccipitala.Tumefierea ganglionilor poate aparea inainte de eruptie si persista dupa ce boala s-a vindecat. Transmitere : aerogen.; Incubatia= 14 21 zile. Perioada de invazie =scurta ( 1 2 zile ). Copilul prezinta febra mica, dureri de cap, usoara secretie nazala si conjunctivala, mucoasa faringiana este hiperemica. Perioada eruptiva : este de multe ori singurul semn al bolii si dureaza 1 3 zile. Eruptia cutanata consta in pete ( macule ) roz, rotunde sau ovale, care lasa intre ele portiuni de piele sanatoasa si care acopera tot corpul inca din prima zi. Tratament : Se vindeca intotdeauna fara complicatii si tratamentul consta in : In perioada febrila copilul va sta la pat si alimentatia acestuia va consta in ceaiuri, lapte, iaurt, pireuri de legume, fructe, paste fainoase ; febra fi fi combatuta cu antitermice. IMPORTANT : daca Rubeola apare la o gravida in primele 3 luni de sarcina se poate produce avort sau fatul se naste cu malformatii ( sindromul Gregg sau embriopatia rubeolica caracterizat de cataracta, malformatii ale inimii sau creerului, surditate, malformatii dentare Varicela ( Varsatul de vant ) boala infecto-contagioasa , virala caracterizata printr-o eruptie veziculoasa generalizata. Transmitere : aerogen precum si prin continutul elementelor eruptive. Receptivitatea mai ales la copii intre 2 si 15 ani. Afectiunea lasa dupa vindecare o imunitate solida si durabila. Incubatia : in medie 14 zile ( 10 20 zile ). Perioada preeruptiva : este scurta de 1 2 zile, cu febra usoara, dureri de cap si musculare, indispozitie, faringe hiperemic. Perioada de stare ( eruptiva ) :apar macule rosii mici, care se tumefiaza devenind papule si care ulterior trec in stadiul de vezicule ce contin lichid limpede ce seamana cu ,,picaturile de roua. Catre cea de-a 3 zi de la apritia bolii, lichidul din vezicule se tulbura si veziculele devin pustule. Pustulele se transforma apoi in cruste care se desprind in cca. 7 10 zile ; daca nu au fost infectate sau rupte de copil, crustele nu lasa semne. Eruptia este pruriginoasa si poate aparea si pe mucoase ( bucala, conjunctivala, digestiva, genitala ). Complicatiile : sunt favorizate de scarpinat si lipsa ingrijirilor igienice ale pielii si constau in : piodermite, abcese, flegmoane, stomatite, conjunctivite si extrem de rar poate apare meningoencefalita variceloasa. Tratamentul :Va sta in casa pe toata perioada eruptiei, In perioada febrila, alimentatia va fi compusa din lapte, ceaiuri, supe, compoturi, pireuri de legume, fructe, fainoase. Pentru evitarea suprainfectarii mainile copilului vor fi frecvent spalate cu apa si sapun, iar unghiile vor fi taiate scurt. Igiena riguroasa a mucoasei bucale ( cu ceai de musetel de mai multe ori pe zi ), a conjunctivelor si a mucoasei genitale. Medicul poate recomanda dupa caz, antitermice si / sau antihistaminice usoare pentru ameliorarea pruritului. In practica americana, pentru calmarea pruritului se fac bai caldute cu apa in care s-a dizolvat bicarbonat de sodiu, amidon de porumb sau faina de ovaz, timp de 10 minute, de doua ori pe zi ( doua cani amidon de porumb la o cadita mai mare ).

Scarlatina produsa de streptococul hemolitic de tip A, Frecventa la copiii de gradinita si scolari si destul de rar la copii sub 2 ani. Transmitere : aeriana, de la bolnavii cu scarlatina sau angine streptococice sau purtatorii de streptococ. Microbul se gaseste in nasul si in gatul bolnavilor de scarlatina, convalescentilor netratati cu penicilina, bolnavilor cu angine streptococice si purtatorilor sanatosi. Transmite de obicei prin contactul dintre bolnav sau purtator si individul receptiv. In timpul vorbirii, rasului, stranutului sau tusei, picaturile de secretii din nas sau gat si saliva, dar si obiectele, alimentele, lenjeria. Orice bolnav de scarlatina se izoleaza la domiciliu (daca sunt conditii corespunzatoare) sau se interneaza intr-un spital de boli contagioa Incubatia : = 2-7 zile si este fara simptome. Invazia : Scurta= 12 - 36 de ore. Boala incepe brusc, de obicei cu temperatura mare ( 38 - 40 grade C). Debutul febrei este insotit de varsaturi la copiii mici si de frison la scolarii mari. Copiii mai mari se plang de dureri vii in gat, inghit greu, se simt rau, au dureri de cap si de burta, sunt agitate si cateodata delireaza. Periada de stare : Enantemul sau angina scarlatinoasa se caracterizeaza prin: faringe hiperemic intens ca focul , amigdalele sant marite de volum si uneori se acopera de depozite alburii de puroi, ca niste puncte albe ; valul palatin si lueta sunt hiperemice tumefiate. Limba- incarcata, cu marginile si varful rosu. Ganglionii din regiunea gatului sunt mariti si durerosi la palpare. Perioada de stare (eruptiva) incepe cu eruptia sau exantemul scarlatinos care apare la 24 - 36 de ore de la inceputul bolii, mai intai in zonele cu piele mai subtire ( plicile cotului, regiunea inghinala, partile laterale ale gatului si trunchiului, axile ). Ea ramane mai accentuata in zonele unde a aparut mai intai. Eruptia :Este rosie, intinsa pe suprafete mari; dispare la presiune; la pipait este aspra ca pielea de gaina. In formele grave eruptia este hemoragica. La plicile coatelor, axilelor, abdomenului si genunchilor apar niste dungi subtiri rosii - violacee, care nu dispar la presiune. Adesea eruptia apare si pe fata: cuprinde obrajii care devin rosii-aprinsi cu benzi rosii stacojii ( aspect palmuit al fetei ), in timp ce buzele, barbia si zona din jurul nasului raman palide. Eruptia se generalizeaza in 2 sau 3 zile, ramane la fel timp de 1 - 2 zile, apoi descreste in 2 zile. Dureaza in total 5 - 7 zile. Cateodata eruptia este usor pruriginoasa mai ales la debut. Evolutia enantemului :Enantemul apare inaintea eruptiei si persista ; amigdalele, pilierii, valul palatin si fata interna a buzelor raman colorate in rosu intens, cu depozite de puroi. Roseata care la inceput era numai pe varful si pe marginea limbii, cu fiecare zi se intinde spre centrul acesteia. Treptat limba se descuameaza de stratul gros si alburiu cu care era acoperita. Spre a 5-a zi, la sfarsitul eruptiei, limba este rosie inchis, presarata de papile cu aspect " zmeuriu ". Catre a 10-a zi, limba este lucioasa, lacuita. In perioada a 12 a si a 15 zi limba isi recapata aspectul normal. Febra oscileaza intre 39 si 41 grade C in tot timpul perioadei eruptive si incepe sa scada spre a 5-a zi; mai rar ramane putin ridicata pana spre a 10-a zi. De obicei revine la normal in a 7-a zi. Perioada de descuamare :Dupa disparitia eruptiei, apare o descuamare caracteristica; mai intai pe fata si trunchi sub forma de scuame mici, apoi pe talpi si picioare unde scuamele sunt mari si uneori se detaseaza ca niste lambouri. Complicatii imediate pot fi determinate de diseminarea streptococului (adenite, sinuzite, otite, otomastoidite, septicemii) sau de toxinele streptococice (miocardita toxica, hepatita toxica si meningita toxica) ; Complicatiile tardive :RAA si afectarea renala (GNA). Toti copii cu scarlatina se interneaza obligatoriu in spital= 7-10 zile, unde primesc tratament cu penicilina( Moldamin ); Copilul va ramane izolat la domiciliu pana la a 14 - 21 - a zi de la debut si va fi urmarit ( clinic, VSH, ASLO, exudat faringian si ex urinar ) de catre medicul pediatru pana la 30 de zile de la debutul bolii. Regimul alimentar :In primele zile regim hidrozaharat-lactat. Hepatita virala tip A boal infecto-contagioas acut, benign, manifestat prin fenomene infecioase generale, digestive ihepatice, avnd o evoluie autolimitat. 0 Etiologie :- virusul hepatitei A este din familia Picornaviridae ;- este rezistent 1h la 60 C, zile-luni n apa contaminat ; - este distrus prin fierbere n 5 minute, prin autoclavare ntr-un minut, prin clorinare intens 1-2mg / l, n 30 min., de formaldehid 2 - 4 %, UV, glutaraldehid 2 %, etanol 70 %, n 5 minute. Manifestarile procesului epidemiologic :Boala are rspndire universal, cu evoluie endemic - sporadic, pe care se grefeaz croete epidemice,n sezonul de toamn-iarn i cu o periodicitate la 5-6 ani. Epidemiile pot fi de contact ( colectiviti ), hidrice sau alimentare. Incubatia :14 i 42 de zile,n medie 21-35 de zile; Se caracterizeaz prin prezena virusului n scaun i prin contagiozitate crescut n a doua jumtate a perioadei. Perioada prodromal (preicteric): dureaz 1-10 zile (n medie 3-7 zile) i este dominat de manifestri generale de tip infecios i tulburri digestive care se amendeaz odat cu instalarea icterului. Dei, simptomatologia perioadei prodromale este polimorf se descriu urmtoarele forme de debut n hepatita viral A : 1. debut pseudogripal : febr, mialgii, catar al CRS, ce fac dificil diagno diferenial cu o viroz respiratorie sau o angin acut ; 2. debut digestiv dispeptic : inapetena (uneori pn la anorexie), greuri, vrsturi, epigastralgii, jen sau tensiune dureroas n hipocondrul drept, meteorism postprandial, modificri ale sensibilitii gustative i olfactive (dezgust de a fuma)cel mai frecv ntlnit ; 3. debut nervos astenic : astenie, cefalee, ameeli, somnolen (insomnii), apatie, stare de ru general, depresie psihic. 4. debuturi atipice : - a. debut colicativ, simulnd colica biliar sau apendicita acut, - b. debut direct cu icter. Examenul obiectiv poate decela hepatomegalie, adeno-splenomegalie (mai ales la copii). Examenele de laborator pot confirma hVA prin valori crescute ale testelor de inflam mezenchimal ( testul cu Tymol, Kunkel,) TGP, TGO .

Perioada de stare ( icteric ) : Instalarea icterului sclero-teg . n marea majoritate a cazurilor simptomatologia bolnavii devin inapeteni Persistena sindromului digestiv dispeptic sau / i a celui neuropsihic poate anuna o evoluie sever. Principalele sindroame care caracterizeaz aceast perioad sunt: sindromul icteric i sindromul hepato-splenomegalic, la care se adaug, inconstant, simptome legate de afectarea unor organe nvecinate ficatului: vezica biliar, pancreas, stomac i duoden. Aparatul cardio-vascular poate prezenta : bradicardie, hTA; lezarea rinichiului minima prin discreta albuminurie. *** Sindr icteric ncepe prin coloraia galben a sclerelor, urmat de colorarea galben-rubinie a tegumentelor. Concomitent cu icterul, bolnavii prezint urini hipercrome i scaune decolorate, hipocolice. n hepatita viral A durata icterului este de 2-4 spt; n formele colestatice icterul persist mai mult de 4 sptmni. ***Sindr hepatomegalic - ficat mrit depind rebordul costal cu 2-4-6 cm Consistena ficatului este elastic, marginea inferioar rotunjit, suprafa neted ; sensibil la palpare, iar n ortostatism prelungit sau la efort, bolnavul acuz durere sau jen n hipocondrul drept i epigastru (epigastralgiile din debutul hepatitelor virale se datoreaz creterii dimensiunilor lobului stng hepatic ce duce la distensia dureroas a capsulei Glison ). Hepatomegalia se remite lent n convalescen, ficatul ajungnd la dimensiuni normale la 4 - 6 luni de la debutul boli Splenomegalia poate nsoi hepatomegalia.. Prezena splenomegaliei nu poate orienta ns asupra evoluiei bolii. Copiii cu hVA prezint un facies, cu pomei congestionai i buze carminate, ce contrasteaz cu paloarea sau icterul tegumentar. Perioada de declin : ncepe dup 10 - 14 zile de evoluie a bolii, prin remisiunea treptat a icterului, normalizarea culorii urinilor i a scaunelor, reducerea moderat a hepatomegaliei, declinul valorilor bilirubinei serice i a enzimelor de hepatocitoliz. Perioada de convalescen : dureaz 2 - 3 luni dup boala acut, timp n care simptomatologia clinic dispare complet, nainte de vindecarea biochimic i histologic a ficatului. Supravegherea bolnavului se face prin control clinico-biologic lunar n primele 3 luni de la externare i se continu apoi trimestrial timp de 1 an. Evoluie i prognostic : Autolimitat, cu vindecare complet, clinic i biologic i cu ctigarea unei imuniti specifice pentru toat viaa Prognosticul este,rezervat la persoanele cu agamaglobulinemie i hipogamaglobulinemie sever, care nu pot sintetiza titruri suficiente de IgM specific anti-VHA, i deci nu pot limita infecia, care evolueaz spre insuficien hepatic i deces. Examene de laborator utile n perioada de stare : 1. Sindromul de inflamaie mezenchimal ( de disproteinemie ): Valorile testelor se menin crescute n perioada de stare i scad n convalescen, dup 1 - 2 luni . 2. Sindromul de hepatocitoliz (teste enzimatice ) :- Transaminazele serice: TGP i TGO ajung la valori de peste 200-300 UI, nc din faza preicteric, precednd creterea bilirubinei serice. 3. Sindromul de retenie biliar : Determinarea Bb directe (conjugate) i totale arat valori de 1,6 - 2,5 mg % la bolnavii cu subicter, valori de 5-15 mg % n formele icterice i peste 20 - 25 mg % n formele colestatice. Creterea concentraiei serice a bilirubinemiei determin apariia n urin a pigmenilor biliari 4. Sindromul hepatopriv : Sinteza factorilor de coagulare ( protrombina, proaccelerina, proconvertina ) este sczut, ceea ce duce la prelungirea timpilor respectivi fa de martor. Se mai deceleaz o scdere a sintezei de albumin i o scdere a esterificrii colesterolului. Diagnostic serologic :Dg de certitudine al inf VHA se stabilete prin detectarea Ac specifici anti-VHA din clasa Ig M. Tratamentul :Msuri nespecifice, cu rol patogenic, de susinere, i simptomatologice. Obiectivele tratamentului n HVA sunt: - scurtarea evoluiei bolii ; - prevenirea evoluiei spre insuficien hepatic ; - prevenirea complicaiilor imediate ; - prevenirea trecerii bolii acute n stare cronic ; - reintegrarea n activitatea anterioar sau ntr-o munc corespunztoare cu capacitatea ficatului. Orice bolnav cu trebuie considerat ca potenial sever i n primele 2-3 spt va respecta o conduit terapeutic foarte atent. Examenul clinic trebuie efectuat de 2 ori pe zi de ctre medic, A.m. observ culoarea teg, somnul, pofta de mncare, poziia, starea psihic. A.m. va recolta analize de laborator n dinamic ( n special TGP, TGO, teste de disproteinemie, teste de coagulare ) . Tratamentul va fi individualizat, n funcie de tipul hepatitei, de formele clinice, de starea de nutriie i va ncepe ct mai precoce. La HV tip A, tip B, bolnavii vor fi izolai n spital 3 spti de la nceputul bolii. Toate msurile terapeutice vizeaz protejarea ficatului de solicitri funcionale mari i de noxe hepatice supra-adugate, sprijinirea regenerrii celulelor hepatice corectarea reaciilor inflamatorii intense, a icterului intens i a altor dezechilibre funcionale. Repausul psihic i fizic este esenial pentru vindecarea hepatitei, protejnd bolnavul l ndeprtm de agravri, recidive i complicaii. 2.000 - 3.500 de calorii / zi, n perioada acut regim fr grsimi i alimente meteorizante, bogat n hidrai de carbon i vitamine. Se interzic buturile alcoolice, condimentele i alimentele greu digerabile. Dup 7-10 zile, finoasele, budincile, carnea alb fiart. Aport de vitamine liposolubile ( A, D, E, K ). Medicamentele cu aciune dezintoxicant ca: glucoza (i.v.)s, argininasorbitol, ornicetil etc. Se adm vit din grupul B (B1, B12, B6, B2), vit C, vit E; vit K sunt indicate n formele severe de hepatite cu sindroame hemoragice.

Factori epidemiologici

Factorii epidemiologici principali sunt reprezentati de :Izvorul sau sursa de infectie ( om, animale, artropode ) in care patrunde agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai. Eliminarea agentilor patogenic se face prin : secretii nazofaringiene si sputa ( in scarlatina, difterie, tuse convulsiva, rujeola) ; varsaturi ; materii fecale ( hepatita tip A si E, febra tifoida, dizenterie ) ; urina ( febra tifoida ) ; secretii genitale, lichid seminal ( boli venerice, HIV ) ; sange ( hepatita virala B, C, D, HIV, malarie ) ; secretii purulente ( piodermite ). Animalele pot elimina germenii prin : dejectii ( salmonella ) ; urina ( leptospire ) ; saliva ; lapte ( B.K.,unii streptococci si stafilococi ) ; sange ; carne ; piele. Caile de transmitere in bolile infectioase sunt de doua tipuri : Directa intre persoana receptiva si eliminatorul de germeni sau prin contact direct cu produsul infectios ( sange SIDA, HBV ) ; Indirecta apa, aer, sol, alimente, obiecte ) ; agentii vectori ( muste, gandaci, purici, paduchi, tantari, capuse ) ; Calea de transmitere a fost folosita drept criteriu pentru clasificarea bolilor contagioase astfel : boli transmise prin contact direct ; boli aerogene ; boli digestive ; boli transmise prin vectori. Masa receptiva este reprez de totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prez imunitate fata de o anumita boala infectioasa.

Factorii epidemiologi secundari sunt :1. Factori naturali : meteoclimatici, casnici, geografici si telurici ; 2. Factori socio economici : care tin de locuinta, alimentatie, conditii de munca, cultura, igiena .

Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice- sporadicitatea : este data de aparitia unui numar redus de imbolnaviri in randul populatiei ; - epidemia : este data de izbucnirea aceleasi boli la un numar mai mare de persoane dintr-o regiune si care au cel putin la inceput o sursa comuna de infectie ; - endemia : este acea situatie particulara in care o boala se afla in mod permanent in anumite teritorii ; - pandemia : este boala infectioasa care se intinde pe un teritoriu foarte mare ( regiune, tara, continent ).

Profilaxia si combaterea bolilor infecto contagioase. Cuprinde totalitatea masurilor preventive si combative care trebuieaplicate asupra celor trei factori epidemiologici principali : Masuri preventive fata de sursa de infectie reprezinta totalitatea masurilor luate fata de toate persoanele care ar putea sa transmita boala infecto - contagioasa ( bolnavi, purtatori, suspecti, contacti ), precum si masurile luate fata de animale. Masurile luate fata de persoane constau in : - depistarea si inregistrarea tuturor surselor de infectie ( prin examinari periodeice si triaj epidemilogic ) ; - instruirea persoanelor ( educatie pentru sanatate ) ; - izolarea si tratarea bolnavilor, contactilor si suspectilor in functie de boala si posibilitatile de izolare la domiciliu. Masurile luate fata de animale constau in :- distrugerea rozatoarelor, a mustelor, a celorlalti vectori si vaccinarea celorlalte animale, Masuri preventive fata de caile de transmitere - In raport cu conditiile in care se aplica, dezinfectia poate fi : Dezinfectie profilactica reprezinta ansamblul de metode prin care se realizeaza indepartarea sau distrugerea unor eventuali germeni patogeni proveniti de la diferite surse de infectii, in anumite obiective sau de pe anumite substrate, care sunt supuse unui risc crescut de contaminare cu germeni patogeni. Astfel se efectueaza : dezinfectia profilactica a apei, a laptelui, a alimentelor, a unor materii prime de origine animala, dezinfectia profilactica in colectivitati de copii si adolescenti, in unitati sanitare, gari, aeroporturi, hoteluri, mijloace de transport in comun. Dezinfectie in focar este ansamblul de metode prin care se urmareste indepartatrea sau distrugerea germenilor patogeni cunoscuti eliminati in focarul de boala transmisibila de catre bolnavi sau purtatori de germeni pe diferite cai care contamineaza aerul, diferite obiecte si suprafete, solul, apa, alimentele etc. Metodele utiliozate vor fi diferentiate in functie de tipul de agent patogen, de rezistenta acestuia fata de actiunea factorilor de mediu sau a factorilor fizico-chimici utilizati. Dezinfectia in focar poate fi : - Curenta ( continua ) si se efectueaza asupra produselor pat, a obiectelor si suprafetelor contaminate, . -Terminala se efectueaza dupa indepartarea din focar a bolnavului sau a purtatorului ( in locuinta ; dupa internarea in spital sau dupa deces ; in spital dupa externarea bolnavului ) sau dupa expirarea perioadei de contagiozitate a bolnavului, in cazul cand acesta a fost izolat la domiciliu. Acest tip de dezinfectie : - este obligatorie pentru infectii ca tuberculoza, febra tifoida, hepatita virala, infectii streptococice ; NU este obligatorie in focarul de boala ca : rujeola, rubeola, tusea convulsiva, varicela. Dezinfectia terminala se practica o singura data in decurs de 24 de ore din momentul izolarii bolnavului, decesului acestuia sau schimbarii domiciliului purtatorului de germen.

3. Masuri pentru protectia masei receptive : au drept obiectiv principal cresterea rezistentei organismului care poate fi obtinuta prin : - profilaxie specifica ce cuprinde : a) imunizarea activa ( vaccinoprofilaxia ) si b) imunizarea pasiva (seruri si imunoglobuline ) ; - profilaxia nespecifica sau chimioprofilaxia. a) Imunizarea activa consta in adm de vaccinuri imunitatea activa obtinuta prin vaccinare este de durata ; vaccinurile si anatoxinele sunt utilizate in primul rand cu scop profilactic, iar unele cu scop curativ ( difterie, tetanos, bruceloza, stafilococii, febra tifoida ) ; se vor utiliza numai vaccinuri in termen de valabilitate ; vaccinurile injectabile vor fi manipulate in conditii de asepsie perfecta ; se vor respecta dozele si intervalele dintre inoculari; dozele mai mici determina imunitate slaba, pe cand dozele mai mari pot declansa reactii postvaccinale intense ; prevenirea complicatiilor se va face prin respectarea contraindicatiilor care trebuie cunoscute de catre asistentul medical. b) Imunizarea pasiva se realizeaza prin administrae de seruri sau imunoglobuline care contin anticorpi specifici gata formati. Imunitatea pasiva confera o protectie imediata dar de scurta durata.

Ingrijirea pacientilor cu afectiuni transmise :A)

Pe cale respiratorie se face prin : picaturile lui Pflugge ( in cazul stranutului si al tusei ) sau

prin inhalarea aerului in care agentii patogeni raman suspendati si sunt purtati de curentii de aer ( varicela si tuberculoza se transmit astfel ). Masuri pentru limitarea propagarii bolilor infectioase respiratorii sunt : pacientii si familia vor fi informati despre boala, transmiterea, prevenirea si tratamentul acesteia. ; pacientii vor fi izolati pentru a nu transmite infectia si / sau pentru a-i proteja pe cei cu rezistanta scazuta ; persoanele care intra in contact cu pacientul trebuie sa poarte masca, halat, sa-si spele mainile inainte de intrare pacientul va fi sfatuit sa-si acopera nasul si gura cu o batista de unica folosinta atunci cand tuseste sau strunata va fi evitata scuturarea lenjeriei in camera bolnavului, iar camera va fi aerisita de mai multe ori pe zi ; Obiectivele ingrijirii pacientului : diminuarea febrei cu antitermice ; diminuarea catarului nazal si traheo bronsic cu dezinfectante nazofaringiene ; se va evita deshidratarea prin administrare de lichide, regim hidro-lacto-zaharat ; se vor combate varsaturile ( cu antiemetice ) ; se va ameliora confortul prin combaterea pruritului ( lotiuni cu alcool mentolat, antihistaminice ) ; prevenirea infectiilor si complicatiilor prin repaus la pat si asigurarea igienei mucoaselor si tegumentelo, tratamentul etiologic se face la indicatia medicului in functie de afectiuni.

B ) Pe cale digestiva. Propagarea se face de regula prin intermediul apei si a alimentelor contaminate cu bacterii sau virusuri. Boala digestiva este considerata boala mainilor murdare. Cele mai frecvente boli contagioase transmise pe cale digestiva sunt : enterovirozele, febra tifoida si febrele paratifoide, toxiinfectiile alimentare, dizenteria bacilara, hepatita virala A. Pentru depistarea izvorului de infectie sunt importante urmatoarele date : daca au mai existat boli similare in anturaj ( familie, colegi ) ce alimente au fost consumate unde este sursa de apa potabila existenta / inexistenta conditiilor de sanitatie. Manifestarile clinice apar dupa o incubatie de : 12 36 de ore pentru salmonelle ; 1 4 ore pentru stafilococ ; 8 24 ore pentru clostridium perfringens ; 1 3 saptamani pentru geardia lamblia 14 42 de zile pentru hepatita A .

CURS

5

Dr VESA

MAMA si COPILUL

08.04.2011

DEFINIREA PERSONALITATII ADOLESCENTULUI. Caracteristici psihologice si morfo fiziologice din perioada adolescentei. Adolescenta are 3 stadii : timpuriu, de mijloc si tardiv. Probleme psihologice. Principalele problemele psihologice care tin de pubertate si de adolescenta sunt : Impacarea cu noul aspect fizic ; Dezvoltarea unei noi identitati ( masculine sau feminine ) ;Rezolvarea problemei diferentelor dintre normele si valorile partenerilor ( prietenilor ) lor si cele ale parintilor lor ;

ADOLESCENTA

Stabilirea si exprimarea propriei convingeri morale ; Dezvoltarea unui simt al propriei responsabilitati ; Demonstrarea potentialului de autointretinere. Pubertatea . Dezvoltarea adolescentilor la pubertate. Pubertatea semnifica inceputul adolescentei. Este o perioada de crestere si dezvoltare rapida care dureaza 2 4 ani si care va conduce in final la maturizarea fizica si la capacitatea de reproducere. Fete: Intra in pubertate in jurul varstei de 10 ani,au primul ciclu menstrual in jur de 12,5 ani (nu este anormal pt fete sa intre in pubertate la 9ani)

Dezv sanilor poate sa nu inceapa pana la varsta de 12 13 ani, caz in care primul ciclu menstrual poate sa vina la varsta de 14 15an

Dezvoltarea fetelor in timpul pubertatii. Pt o fata dezvoltata normal si care intra la pubertate la varsta de 10 ani. Caracteristicile pubertatii sunt : La 7 ani fetita creste cu aprox. 5 - 7 cm. / an ; La 8 ani rata ei de crestere s-a redus la cca. 3 - 4 cm. si un spor de greutate de aprox. 4 Kg. / an ; natura pare ca o tine pe loc ; La 10 ani fetita incepe sa creasca rapid, cu cca. 8 - 10 cm. si un spor de greutate de cca. 5 - 10 Kg. / an, In timpul urmatorilor 2 ani sanii incep sa se dezvolte ( la inceput ca o tumefactie dura sub mamelon fapt ce sperie parintii ) La 12 ani are primul ciclu menstrual (menarha ) si din acest moment cresterea ei se reduce rapid ( in primul an dupa menarha fata creste cu 3 - 4 cm., iar in anul urmator cu numai 1 - 2 cm. ) ; Caracteristica menarhei in aceasta perioada este ca NU sunt regulate si rare in timpul primilor 1 - 2 ani ; Acesta arata ca maturitatea completa nu a fost inca atinsa. Baietii intra la pubertate cu 2 ani mai tarziu decat fetele, adica in jurul varstei de 12 ani ( unii baieti sanatosi pot intra la pubertate chiar la 14 15an

Dezvoltarea baietilor in timpul pubertatii are urmatoarele caracteristici : Intra la pubertate cu 2 ani mai tarziu decat fetele, deci la varsta de 12 ani ( dar pot intra si mai devreme - la 10 ani, ori mai tarziu - la 14 ani ) ; Ritmul de crestere in inaltime la pubertate este de doua ori mai accelerat decat pana atunci ; de cele mai multe ori inaltimea este cea care se modifica prima, impreuna cu lungimea bratelor si cu marimea la pantofi ; muschii se vor dezvolta mai tarziu ; Parul de la nivelul axilelor si de pe fata devine mai gros si mai lung ; Vocea devine ragusita si ulterior mai profunda ; La baietii supraponderali sanii se maresc ; In jurul varstei de 14 ani corpul baiatului aproape ca si-a inchieat tranzitia ; In anii urmatori el va continua sa creasca din ce in ce mai incet, cresterea oprindu-se in cele din urma in jurul varstei de 18 ani ; . Unii baieti care se dezvolta mai tarziu vor continua sa creasca chiar si dupa 20 de ani ;

Adolescenta timpurie Modificari corporale si psihice.* Intre 12 si aprox 14 ani, principala problema psihologica este acomodarea cu corpul care se schimba rapid atat a propriului corp cat si cel al partenerului. * Adolescentii precoce pot sa nu fie capabili sa isi controleze noul corp la fel de bine ca inainte si acelasi lucru este valabil si despre noile lor sentimente. Ei pot fi extrem de sensibili si pot fi usor raniti atunci cand sunt criticati. Ei se simt ca adultii si doresc sa fie tratati ca atare si in momentul urmator se simt ca niste copiii din nou si asteapta ca ceilalti sa aiba grija de ei. * Particularitatea acestei perioade este ca, desi copiii sunt de aceeasi varsta si pot fi chiar colegi in aceea clasa, o fetita obisnuita este dezvoltata cu cca 2 ani inaintea unui baiat, depasindu-l in inaltime si fiind mult mai sofisticata in interesele manifestate. Prieteniile. Adolescentii adeseori se simt rusinati de parintii lor timp de cativa ani, in special atunci cand prietenii lor sunt de fata. Aceasta se datoreaza nevoii intense a adolescentilor de a fi exact ca prietenii lor, precum si a fricii de ridicol si de a fi respinsi de grup daca parintii deviaza sau chiar modifica intr-un fel sau altul normalul considerat de adolescent. Parintii pot fi de un mare ajutor pentru adolescenti daca incearca sa inteleaga comportamentul acestora si dupa aceea incearca sa-i ajute sa se inteleaga pe sine. . Importanta este comunicarea si impartasirea ideilor. Sexualitatea precoce. Majoritatea adolescentilor tineri au fantezii sexuale iar o mica parte dintre ei au si relatii sexiale. In aceasta perioada masturbarea este aproape universala, erectiile fie spontane fie ca raspuns la fanteziile sexuale si ejacularea din timpul somnului ii fac pe baieti sa se intrebe daca ceve este in neregula cu ei. !!!!!!!!!!! INDIFERENT DE FANTEZIILE sau RELATIILE SEXUALE pe care le are DE EDUCATIE DEPINDE TOTUL .

Adolescenta mijlocie Intre 15 si 17 ani adolescentii au doua probleme importante :In primul rand ei trebuie sa se impace cu sexualitatea lor si cu emotiile conflictuale care In al doilea rand ei trebuie sa devina independenti emotional fata de parinti si sa descopere ca pot fi pe cont propriu. Paradox : Adolescentii sunt dornici sa creasca si sa fie tratati ca niste adulti, dar in acelasi timp ei se tem ca deven adulti si pierd suportul parintilor Experimentele sexuale. Mijlocul adolescentei este perioada in care multi adolescenti experimenteaza diferite forme de sexualitate si pe primul plan se afla atractia si experimentarea si mai putin romantismul. Acest lucru nu inseamna ca relatiile adolescentilor sunt superficiale sau fara urmari. Dimpotriva, emotiile atat bucuria cat si misterul, buna dispozitie si descurajarea au de multe ori o intensitate rar intalnita in perioadele urmatoare ale vietii. Adolescenta este o perioada complexa ca urmare a presiunii datorata activitatilor scolare precum si a relatiilor sociale ( din familie si din afara acesteia )si dorinta de independenta.

Adolescenta tarzie : Intre 18 si 21 de ani conflictele dintre adolescenti si parintii lor incep scad.Predomona probleme legate de alegerea carierei profesionale si de formarea unor relatii emotionale durabile. Uneori dureaza 5 sau chiar 10 ani pana cand tinerii isi dobandesc o identitate pozitiva. Intre timp, ei pot ramane intr-un stadiu intermediar, caracterizat prin rezistenta pasiva la societate sau prin retragere din societate In familiile in care constrangerile au fost extrem de puternice iar idealurile impuse in familie foarte inalte, in adolescenta tarzie tinerii pot avea manifestari diferite : refuzul de a avea o slujba obisnuita, adoptarea unui stil de viata neconventional si uneori chiar excentric.

Probleme de sanatate specifice adolescentei.Mirosul corporal este una dintre cele mai precoce modificaricracterizata prin aparitia unei transpiratii mai abundente si cu un miros f.puternic la nivel axilar. Unii copii ( si unii parinti ) nu sunt constienti de miros, iar acest lucru ii poate face destul de nepopulari fata de colegii de scoala. In aceasta perioada igiena devine foarte importanta. Acneea Se datoreaza schimbarilor hormonale care determina glandele sebacee sa produca mai mult sebum ( de cca. 10 ori mai mult cainai

Acneea apare in jurul virstei de 12 ani la fete si pe la 14 ani la baieti.Vindecare spontana la cca 20 ani. Statisticile arata ca 70% dintre adolescenti sufera de acnee.. Mecanismul de producere :Porii se pot infunda cu o combinatie de sebum si celule descuamate. Aceasta colectie cind vine in contact cu aerul se oxideaza formind comedoanele. Bacteriile care traiesc in mod normal pe tegument pot fi prinse in acesti pori mariti si infubdati si pot determina aparitia unei pustule(cos)Acneea poate fi : Profunda cind secretia este voluminoasa si extinsa in profunzime Superficiala Medicii dermatologi considera ca are agregare familiala ( predispozitia la boala se transmite ereditar ). Tratament :Creme si antibiotice. Atentie: este important ca tratamentul acneei sa nu fie facut dupa ureche , ci pacientul sa consulte un medic dermatolog. Masuri generale care sunt considerate a fi de ajutor :Nu trebuie utilizate substante degresante Nu trebuie utilizate preparate cu sulf Nu trebuie utilizate sapunurile bacteriene Nu trebuiesc folosite preparate antibiotice locale altele decit cele cu eritromicina sau clindamicina Nu trebuie prescrise regimuri alimentare, deoarece studiile clinice arata ca sunt inutile Nu trebuie facuta vaccinoterapie, deoarece nu da rezultate bune si exista posibilitatea unor efecte secunda care apar in timp Nu trebuie utilizata radioterapia, din cauza riscurilor care pot aparea Nu trebuie utilizate in exces farduri, fonduri de ten si pudre. Exercitiile fizice efectuate zilnic, aerul curat si expunerea directa la soare ( dupa aplicarea unei creme protectoare impotriva arsuril solare )sunt de mare ajutor in multe situatii. Spalarea pe fata cu un sapun moale sau cu un substituent de sapun si cu apa calduta, atat dimineata cat si seara inainte de culcare. Dupa ce furtuna hormonala din timpul pubertatii se va linisti, acneea va disparea de la sine. Migrena de care sufera unii adolescenti este deseori subestimata, ea este considerata chiar o scuza pentru a chiuli de la scoala. Departe de a fi numai un pretext pentru a chiuli, migrena antreneaza un real handicap pentru tineri, Potrivit medicilor, impactul migrenei asupra adolescentilor este deseori subestimat. Pe plan emotional, fizic sau scolar, calitatea vietii copiilor care sufera de migrena este comparabila cu aceea a tinerilor afectati de boli mult mai severe. Fiind vorba despre un handicap real care poate umbri cei mai frumosi ani din viata unei persoane, medicii pediatri nu trebuie sa neglijeze recunoasterea, diagnosticul si tratamentul eficient al acestei patologii. Mai putin cunoscuta decat durerile de cap ale adultilor, migrena adolescentilor nu este catusi de putin o maladie iesita din comun. Conform specialistilor, copiii si adolescentii sunt atinsi frecvent de crize de migrena. Migrena afecteaza 10 % dintre fetele si 5 % dintre baietii cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani. Frecventa crizelor este variabila, cunoscandu-se faptul ca migrena debuteaza cu usurinta la inceputul pubertatii. Inainte de 12 ani, baietii sint cei mai afectati, dar apoi proportia inregistreaza valori observate si la adulti, adica un barbat la 2-4 femei. Simptome : Durere de cap frontala-bilaterala,Tulburarile digestive(sunt pe primul plan) Paloare ;Stari de voma ,Astenie fizica . Vindecarea se face printr-un somn reparator Crizele sunt de scurta durata. Durerile de cap la adolescenti si la copii se disting de cele ale adultilor. Factorii de risc specifici a-i migrenelor pot fi : Consecinte ale automedicatiei administrate dupa ureche ; Stresul, O infectie virala, Un traumatism cranian ; O operatie chirurgicala, In urma tulburarilor de ale somn ; Utilizarea abuziva a analgezicelor ; Practicarea unui exercitiu fizic care poate avea un efect agravant ;Lipsa exercitiului fizic. Bauturile racoritoare pe baza de cafeina(Istrael) ; Obiceiul de a mesteca guma(Japonia); Se pare ca parintii copiilor ce sufera de migrene au comportamente particulare fata de boala: ipohondrie, dezechilibru afectiv, iritabilitate Migrenele cronice sint asociate contextului familial, predominant la cei care convietuiesc cu un parinte bolnav sau in caz de divort. Tratamentul migrenei :Antalgice ;Antiinflamatoare. Somnul- dupa ce a dormit, copilul scapa de durerile de cap. Sedinte de relaxare ar trebui sa le invete cu ajutorul unui psiholog. Daca este ineficienta, ibuprofenul, paracetamolul

Probleme de sanatate specifice adolescentei

pagina 2

Anorexia si bulimia Adolescentul ia din ce in ce mai des masa in afara familiei si devine usor un adept al vietii " industriale "; Comportamentul de fronda, specific varstei, atinge si latura alimentara. Acestor motive li se adauga si faptul ca sub socul modificarilor fizice, adolescentii sunt deosebit de interesati de corpul lor si de felul in care arata. In acest context, incidenta sporita in societatea actuala a tulburarilor alimentare precum anorexia si bulimia sunt doua fatete ale aceleeasi probleme Anorexia ( inapetenta sau lipsa poftei de mancare ) reprezinta una dintre " bolile civilizatiei " . Chiar daca se poate intalni la orice varsta si afecteaza nediscriminatoriu ambele sexe, cazurile cele mai frecvente sunt la copii mai ales la varsta pubertatii, fiind insotite de tulburari de dinamica a somnului. O forma particulara a bolii, este " anorexia nervoasa " intalnita preponderent la fetele cu varsta intre 11 si 15 ani. Manifestari :Fizice :Repulsie fata de mancare, Amenoree, Anemie, Scadere in greutate,Constipatie, Dureri de stomac, Greturi, Varsaturi, care determina o pierdere accentuata a potasiului din sange, Psihice : Hiperactivitate fizica si intelectuala, Tristete, Framantari launtrice,Introvertire, Infantilism. Bulimia reprezinta din contra, o senzatie exagerata si patologica de foame, stapanita doar prin ingerarea unor cantitati impresionante de alimente pe care, ulterior, dintr-un sentiment de " vinovatie " sau de placere, le elimina intentionat prin vomismente pentru a face loc altor consumuri " alimentare ". Este o tulburare de alimentaie caracterizat de un consum alimentar excesiv, Este o afectiune in special a persoanelor obsedate de propriul aspect fizic si este extrem de frecvent n adolescen. Caracteristica ciclului bulimic consta in faptul ca au o anumit tensiune, o preocupare legat de a mnca si, pentru a diminua aceast tensiune ei mnnc n cantiti mari (hiperfagie). Apoi apare ruinea i se nvinuiesc pentru ceea ce au fcut. Se poate vorbi de bulimie atunci cnd astfel de episoade apar cel puin de dou ori pe sptmn timp de trei luni. Ulterior, Bolnavii recurg la purgative - laxative, vrsturi, clisme, sau diete restrictive sau exerciii fizice intense. Bulimia apare ntre 15 21 de ani Este o maladie care se asociaz cu perioadele aa zis critice, la care se adaug diferiti factori : Factori : Scaderea serotoninei din creier implica ncercarea echilibrarii prin consumul excesiv de dulciuri ; Factorii genetici, psihologici i biologici ; Mass media, prin promovarea excesiv a femeii - manechin, consecina fiind incidena mult mai mare a bolii n rndul femeil decat al barbatilor - la 10 femei bolnave, doar un barbat se imbolnaveste ; Sportivii Persoane cu anumite profesii care necesit o contituie fizic cu greutate mic ( balerine, manechine, gimnati ) ; Anumite tipuri de personalitate cu control inadecvat al impulsivitii sau cu accese maniacale (comportament obsesiv compulsiv) . Evenime stresante precum divorul,schimbarea domiciliului, decesul unei persoane apropiate, pot declana boala la pers predispuse ; Majoritatea persoanelor cu bulimie aparin unui statut socio-economic mediu sau superior, cu toate ca boala nu are legtur cu statutul socio - economic, ras sau origine etnic. Riscul apariiei bulimiei nervoase este crescut n rndul persoanelor care prezint : - prini, frai, surori, cu o tulburare de alimentaie sau care sunt supraponderali sau obezi; - istoric familial cu tulburri psihice precum depresia ; - istoric familial caracterizat prin abuz de substane medicamentoase ; - exces ponderal dup nceperea unei diete alimentare severe ; - un anumit gen de caracter / personalitate cu tendine spre perfecionism; - un ideal al conformaiei fizice in care greutate mic este deosebit de importanta. Bulimia poate fi destul de greu de diagnosticat datorit secretismului fa de episoadele de nfulecare i eliminare, precum i a negrii simptomatologiei. De multe ori anturajul remarc primul semnele bolii. Simptome care se asociaz frecvent cu bulimia nervoas precum depresia, abuzul de substane sau tulburrile de personalitate, pot face i mai dificil tratamentul bolii. Nediagnosticat i netratat, boala conduce la probleme serioase de sntate Recuperarea poate dura un timp ndelungat i recderile sunt comune. Dac pacientul se simte foarte descurajat sau are tendine de suicid, are nevoie imediat de ajutor de specialitate ( este important ca familia s observe aceste probleme ). Bulimia este diferit de anorexia nervoas. Persoanele cu anorexie cntresc aproximativ 85 % sau chiar mai puin dect greutatea lor ideala, n timp ce majoritatea persoanelor cu bulimie au greutate normal. Chiar dac o parte din cei care sufer de anorexie nervoas i provoac vrsturi, aceast boal este o entitate clinic aparte.

CURS

6

Dr VESA MAMA si COPILUL ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ.SIMPTOME PRINCIPALE SI DIAGNOSTIC DIFERENTIAL IN GINECOLOGIE

15.04.2011

Anatomia aparatului genital femininReproducerea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezv pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii. Diferentierea sexuala morfologica este prezenta inca din momentul fecundarii oului, Diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala. Aparatul genital feminin format: 1. dintr-o parte externa - vulva 2. un grup de organe interne localizate in pelvis: vagin, uter, trompe Faloppe ( salpinge ) si ovare. Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.

Organele genitale externeVULVA cuprinde toate organele genitale externe feminine si se compune din : 1. muntele pubelui ( muntele lui Venus ) ; 2. formatiunile labiale ( mari si mici ) care marginesc un spatiu vestibulul vaginului ; 3. aparatul erectil clitorisul si bulbii vestibulari. La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei ( meatul urinar ) cu glandele Skene. Muntele lui Venus este regiunea anatomica situata inaintea simfizei pubiene, acoperita de la pubertate cu par. Zona este bogata in tesut adipos si fibroconjuctiv,spre partea dinapoi(posterioara), se continua cu labiile mari, iar inspre partea de sus cu hipogastrul, . Labiile mari - sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din :Fibre musculare, Tesut adipos si onjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos stratificat. Pielea este hiperpigmentata, bogata in glande sebacee si sudoripare,foliculi pilosi ; poate fi sediul furunculelor. Anatomic, labiile mari se unesc la extremitati si formeaza comisura anterioara larga si bine dezvoltata, precum si comisura posterioara ( furculita ) mult mai subtire, care este separata de orificiul anal printr-o distanta de 2,5 3 cm., distanta ce corespunde corpului perineului. Labiile mari contin un bogat plex venos care in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse. Labiile mici ( nimfe) - sunt 2 plici acoperite de obicei de labiile mari, fiind formate din tesut conjunctiv si fibre musculare. Ele au o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos stratificat lipsit de foliculi pilosi si glande sudoripare, continand glande sebacee mari si numeroase, precum si corpusculii genitali senzitivi. Vestibulul vaginal este regiunea profunda a vulvei .Reprezinta antreul( zona de intrare in vagin) In vestibulul vaginal se deschid : orificiul extern al uretrei, orificiul vaginal si o serie de glande vestibulare ( gl. vestibulare mari Bertholin si gl.vestibulare mici

Clitorisul - este un organ median,nepereche situat in partea anterioara a vulvei. Are dimensiuni reduse (cca 7 cm. dintre care : 3 cm=radacina clitorisului, 3 cm= corpului; 1 cm= glandul) Se aseamana cu corpul cavernos al penisului. Uneori el poate avea dimensiuni considerabile ce simuleaza penisul ( in cazul pseudohermafroditismului ). Este format din 2 corpi cavernosi, separati printr-un sept incomplet. Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un frenulum. Bulbii vestibulului sunt doua formatiuni erectile situate simetric pe partile laterale ale vestibulului vaginal. Himenul - oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv f bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos . Alcatuite din lobi formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie. Glandele Skene - sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale orificiului uretral. Limfaticele vulvei - sunt drenate de gangl limfatici inghinali superficiali si profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunzi. Inervatia este asigurata de nervul rusinos prin ramurile sale perineale. Perineul - este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos excavatia osoasa a bazinului. Acesta are in profunzime central tendinos ( mai bine dezvoltata la femeie decat la barbat ) si ligamentul anococcigian.

Organele genitale interneSunt reprezentate de : a) Ovare care produc ovulele ; b) Trompele uterine unde se produce fertilizarea c) Uter organul principal al gestatiei ; d) Vagin organul prin care fatul este expulzat la nastere Ovarele - sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie endocrina si in acelasi timp producatoare a ovulelor. Ele determina caracterele sexuale primare si sunt situate in cavitatea pelvina, alipit de peretele lateral al excavatiei, sub bifurcatia arterei iliace commune. Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1 cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor neregulata. Fata mediala a ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul trompei uterine, fiind acoperita de aceasta si de mezosalpinge. Artera primara a ovarului este artera ovariana care ia nastere din aorta abdomin Functiile ovarului : Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul si de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru graviditate. A.Ovogeneza - consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinativa fuliculara ( primordiala ) pana la stadiul de ovul matur. Celula germinativa primordiala are un numar complet ( diploid ) de cromozomi ( 44 somatici si 2 sexuali XX ). Ea se divide formand ovogonii, iar prin diviziune mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul I. In momentul ovulatiei se produce prima diviziune meiotica din care rezulta o celula mare - ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este expulzat prin ruperea foliculului, in trompa uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand preovulul, care nu se divide si devine oul fecundabil cu numarul de cromozomi redus la jumatate (22 + x) si al doilea globul polar. Ovulul ajunge prin trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat cu secretiile uterine. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben in aproximativ a 24-a zi a ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat, corpul galben persista si are o activitate endocrina intensa in primul trim al sarcinii, producand progesteron B.Secretia de hormoni ovarieni sau functia endocrina se instaleaza la pubertate si dureaza pana la climacteriu. Aceasta functie se desfasoara sub dependenta hormonilor gonadotropi antehipofizari. Hormonii secretati de ovar sunt estrogenii si progesteronul. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celule foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben in timpul sarcinii de placenta si in cantitati mai mici de catre corticosuprarenale si testiculi. Estrogenii determina aparitia si mentinerea caracterelor sexuale secundare; actioneaza asupra sferei genito-mamare producand modificari ciclice ale uterului si ale epiteliului vaginal ; dau comportamentul psihic specific al femeii. Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de corticosuprarenale si in timpul sarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau in : reglarea ciclului menstrual actinand sinergic cu estrogenii ; pregateste mucoasa uterina pentru migdarea oului si are rol important in mentinerea sarcinii ; determina modificari ciclice ale epiteliului vaginal. Trompele uterine sau tubele sunt cele doua conducte musculo-membranoase situate in partea superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata mediana a ovarelor. La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea initiala a oului. Trompele uterine au o lungime de 10 -12 cm si diametre variabile. Fiecare trompa prez 4 parti: Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin ; Istmul - continua partea interna ,Lung= 3 - 4 cm. ;Diam=3 4 mm;Consistenta ferma, este dur la palpare ; Ampula cu o lungime de 7 - 8 cm , este moale si depresibila Pavilionul sau infundibulul -forma de palnie cu baza evazata, format din 10 - 15 cicuri sau fimbrii. Trompele uterine au o mare mobilitate, pozitia lor fiind asigurata de ligamentele largi, ligamentele ovariene, si mezosalpinx. Uter - este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. In mod normal se gaseste in anteflexie si anteversie. Se gaseste inapoia simfizei pubiene. El este situat in regiunea pelviana, pe linia mediana si prezinta urmatoarele raporturi anatomice : - anterior - cu vezica urinara ; - posterior - cu rectul ; - inferior - se continua cu vaginul ; - superior - cu intestinale si colonul ; - lateral - cu ligamentele largi. Uterul este un organ cavitar La nulipare= 6,5 cm lungime ; La multipare= 7,8 cm ;Diam transvers=5 cm la baza si 3 cm in portiunea medie ,a colului si un diametru antero-posterior de 2,5 - 3 cm. Este format din trei portiuni: a) Corpul uterului ; b) Istmul ; c) Colul uterin. a) Corpul uterin - are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si doua margini : b) Istmul - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia. c) Colul uterin - are forma unui ,,butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand colul in portiune supra si subvaginala astfel : Colul este separat de peretii vaginului prin cele patru funduri de sac. Vaginul - Organ fibro-muscular turtit antero-posterior. Lungime= 12 cm ; Diam= 2 cm. Pe fata interna se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe straturi de celule suprapuse. Mucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din organism, in special cu secretia de estrogeni. Glanda mamara - este glanda pereche situata in regiunea anterioara a toracelui, lateral de stern,inspatiului delimitat de coasta 3 si 4 anterior muschiului pectoral si dintat. Poate prezenta : anomalii numerice ( in plus sau minus ); anomalii de forma ; anomalii de volum. Forma :Emisfera cu tendinta spre conicizare/aplatizare discoidala>Fata plana spre torace, iar cea convexa libera si centrata pe mamelo Dimensiuni : Diam=12 - 13 cm. ; Inaltimea =10 -12 cm ; Greutate= 150 - 200 grame. Consistenta este formata dar elastica. Tegument - neted, centrat de areola cu diam= 15 - 25 mm, pigmentata si cu 10- 12 tuberculi Morgagni( glande sebacee ). In centrul areolei proemina mamelonul cilindric sau conic, rugos si 10 - 12 orificii galactofore. Tesutul celular subcutanat, bine reprezentat, se desparte in lama preglandulara care lipseste la nivelul mamelonului si lama retromamara, ce asigura mobilitatea fata de marele pectoral.

Fiziologia aparatului genital femininCiclul menstrual. Menstruatia - este reprezentata de o hemoragie periodica care se asociaza cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care se produce ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza. Mensturatia constitue expresia activitatii genitale feminine. In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc: ciclul hiptalmo - hipofizar, ciclul ovarian ( cu ciclul exocrin si endocrin ), ciclul uterin/endometrial, ciclul vaginal, ciclul mamar , ciclul genital. ***Ciclul endometrial. Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in 2 straturi: - stratul profund / bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului menstrual, - stratul superficial sau functional, prezinta importante modificari in cursul ciclului menstrual. Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze : a) proliferativa ; b) secretorie ; c) menstruala. a) Faza proliferativa. Incepe din a 10-a zi a ciclului pina spre ziua 13 14.Consta din balonizarea celulelor sub influienta F.S.H.-ului b) Faza secretorie ( progesteronica sau pregravidica ).Incepe din a 15 17-a zi ,se sfirseste catre a25 27 zi. Se desfasoara sub actiunea: L.H. progesteron faza secretorie. c) Faza menstruala dureaza cca 4 zile. Stratul superficial masoara 8 10 mm. in grosime si se elimina. Menstruatia apare ca un clivaj hemoragic al mucoasei uterine, realizat prin jocul modificarilor vasculare. *** Ciclul vaginal ; Mucoasa vaginala are patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual. Ele sunt : zona superficiala, zona intermediara, zona parabazala si zona bazala. Toate acestea sufera modificari estrogenige si progesteronice *** Ciclul mamar :Se produc modificari morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina si progesteronul. Foliculina : In prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-fore. In faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului lobulo-alveolar. ***Ciclul reproductiv incepe din prima zi a menstruatiei si se incheie in momentul inceperii urmatoarei scurgeri. Dureaza de obicei 28 de zile, insa multe femei au cicluri cu durata intre 20 si 40 de zile. Fiecare ciclu reproductiv reprezinta de fapt o serie de interactiuni intre creier, glanda pituitara, ovare si uter. Dupa ce un ovul a fost eliberat , celulele care au captusit foliculele ovariene isi schimba forma si culoarea devenind un corpus luteum ( corp galben ).

Simptome si diagnostic diferential.A. Uterul si anexele. Hemoragii vaginale anormale : - Menoragia : hemoragie mai abundenta si mai prelungita la ciclu in caz de miom uterin, tulburari de coagulare ; - Metroragii -Hemoragii intermenstruale apar in : miom uterin, cancer de col si de corp uterin, polipi de corp uterin, avort ; - Amenoree secundara : sarcina, sarcina extrauterina, hiperprolactinemie, insuf de lob anterior hipofizar, anorexie nervoasa, subnutritie, sport de performanta ; - Secretie vaginala purulenta apare in : anexita, salpingita, boala cu transmitere sexuala, polipi de corp uterin ; - Tumoare palpabila in abd inferior apare in : sarcina, anexita abcedata, chisturi de ovar, tumoare de ovar, uter miomatos. B. Glanda mamara. a) - Nodulii sanilor : 1. Nodul solitar dur, nedureros suspiciune de cancer mamar () ; 2. Nodul extrem de dureros la palpare, cu inflamatie ( roseata, caldura locala ), febra diagnostic - suspiciune de mastita +/- abces 3. Nodul cu suprafata neteda, bine delimitat, moderat dureros la palpare, partial depresibil sau fluctuent suspiciune de chist ; 4. Densificare difuza a parenchimului glandular deseori la ambii sani suspiciune de mastopatie ; 5. Nodul putin dureros, deseori noduli multipli, depresibili, cu consistenta de cauciuc suspiciune fibroadenom. 6. Nodul subcutanat, de consistenta moale pana la medie, nedureros la apasare suspiciune de lipom, chondrom, mixom, fibrom ; 7. Nodul difuz moderat dureros , pana la f dureros la apasare, plat, cu tegumente lipide hematom. b) - Secretie mamelonara. 1. Secretie bilaterala clara sau laptoasa = galactoree. Apare in : hiperprolactinemie, in adenom hipofizar dupa medicam psihotrope 2. Secretie unilaterala sau bilaterala, cu aspect laptos. Apare in mastopatie ; 3. Secretie sanguinolenta sau sanguinolent-seroasa. Apare in papilom intraductal sau carcinom ; 4. Secretie purulenta galbuie. Apare in mastita / abces ; c) Durerile sanilor ( mastodinie ). 1. Senzatie de tensiune in ambii sani, dependenta de ciclul menstrual, frecvent premenstrual, apare in mastodinie, sarcina 2. Durere delimitata, cu caldura locala si roseata, apare in mastita ; 3. Nodul dureros la palpare, bine delimitat, apare in chist, fibroadenom ; 4. Mameloane dureroase inrosite-eritematoase cu eroziuni, apar in infectie, deseori in lauzie sau in perioada de lactatie.

SEMESTRUL Il CURSUL 4

DIAGNOSTICE DE NURSING ALE COPILULUI SI INTERVENTIA NURSEI

Cap. 1 Elemente de apreciere a starii de boala.

Premisa pentru o buna colaborare intre asistentul medical si parintii copilului este relatia de incredere reciproca. Asistentul care viziteaza copilul bolnav instruieste in amanunt mama conform indicatiilor medicului, efectueaza o parte din tratament si demonstreaza practic tehnicile de ingrijire pe care mama trebuie sa le aplice. Nursa nu trebuie sa ezite sa demonstreze mamelor mai nepricepute cateva tehnici ca : infasatul, tratamentul eritemului fesier, baile medicamentoase, alimentarea copilului bolnav, prepararea unor alimente dietetice, aplicarea de invelisuri hidroterapeutice sau pansamente, tehnica de administrare a unor medicamente, masurarea temperaturii corporale etc. Parintii au obligatia de a respecta cu constiinciozitate absoluta recomandarile si prescriptiile medicului. Cand nu se poate baza pe colaborarea parintilor, medicul va inclina sa recomande internarea in spital, chiar pentru afectiuni care ar putea fi tratate in familie sau ambulator. Insa daca familia ofera conditii favorabile in ceea ce priveste starea materiala si nivelul de instruire generala a parintilor este corespunzator, pot fi tratate la domiciliu afectiuni usoare, unele boli infecto contagioase necomplicate, afectiuni cronice si in general, orice imbolnavire care nu pune in pericol imediat viata copilului. In acest sens, cu