nursing mama si copilul

Download Nursing Mama Si Copilul

Post on 09-Feb-2016

34 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

NURSING

TRANSCRIPT

  • CURS 1NURSING COMUNITAREDUCATIE PENTRU SANATATE

  • Scurt istoric al ingrijirilor de sanatate In istoria medicinii universale se afirma ca bolile sint la fel de vechi ca si omul . Ca urmare, putem sustine ca ingrijirile medicale sunt la fel de vechi precum bolile .

    Omul primitiv traia in natura si era supus selectiei naturale. De aceea,el si-a conceput practicile ingrijirilor de sanatate pe o componenta instinctuala. La aceasta se adaugau : empirismul si spiritismul (de ex.descantecele).Forta psihoterapeutica a descantecelor va reusi sa traverseze secolele de evolutie ale omenirii. Ele apar si in practicile de ingrijire contemporana.

    In epoca straveche serviciile prestate de catre vindecatori erau accesibile tuturor membrilor comunitatii.

    Odata cu trecerea de la comuna primitiva la sclavagism apare medicina sacerdotala practicata de preoti. Acestia erau depozitarii culturii; ei aveau atat cunostinte si practici de cult dar si cunostinte. Mai mult, preotii aveau o remercabila viziune integralista asupra organismului uman: intre partile bolnave si intreg organismul exista o legatura indisolubila.

  • Despre HippocratesConsiderat cel mai vestit medic al Antichitatii Fondator al observatiei clinice Autor al unui impresionant numar de tratate medicale.A fost fiul unui cunoscut medic: Heraclit din Efes ( 576 480 i. Chr. ) si a trait in insula Kos din Marea Egee.El a simbolizat stiinta si constiinta in arta de a vindeca. patriarhul gandirii medicale a reusit desprinderea din filosofie a medicinii ca stiinta. Principiile generale ale doctrinei hippocratice se bazeaza pe urmatoarele teze :

  • 1. Teoria dezechilibrului celor 4 umori: la baza cauzelor bolilor s-ar afla dezechilibrul dintre : sangele produs de inima, phlegma (limfa) secretie produsa de creier, bila neagra (melancolia) produsa de splina si bila galbena secretata de ficat. In teoria hippocratica, cele 4 umori sunt contrare astfel : - bila galbena este calda si uscata, fiind contrara phlegmei care este rece si umeda;- sangele cald si umed este opus bilei negre, care este perceputa ca fiind rece si uscata. Cand una dintre aceste umori este dominanta se produce dezechilibrul si apare boala.

  • 2. Teoria temperamentelor oamenii aflati sub influenta factorilor cosmici si geografici se pot clasifica in 4 tipuri temperamentale : sangvinic ( vioi ), flegmatic ( rece ), coleric ( impetuos, nestapanit ) si melancolic ( timid, trist ).

    Hippocrates sustinea in lucrarea sa Despre prognoze ca medicul este cel care trebuie sa judece asupra celor petrecute ( antecedentele ), sa cunoasca cele prezente ( starea prezenta) si sa prevada cele ce vor fi ( prognosticul ) . Referindu-se la terapie, Hippocrates enunta un principiu universal, valabil si astazi, respectiv : nu exista reguli absolute, caci nu exista boli absolute, ci bolnavi si organisme diferite ce pot reactiona in mod diferit la acelasi remediu . Intrega deontologie a practicii medicale a fost exprimata tot de Hippocrates, de la care a ramas celebrul aforism Primum non nocere adica mai intai de toate sa nu faci rau.

  • Conceptul de caritate si institutionalizarea ingrijirilor

    Odata cu aparitia erei crestine, un nou concept despre om va influenta practicile de sanatate. Negand filosofia greaca si romana, biserica crestina primara sustinea faptul ca bolile apareau ca urmare a propriilor pacate si vindecarea se producea numai prin puterea lui Dumnezeu. Profilaxia si tratamentul bolilor se facea prin respectarea virtutilor crestine, credinta, nadejde si dragoste, dar si prin savarsirea de fapte bune, rugaciune, post si participare la sfanta liturghie.Crestinismul a reusit sa dezvolte notiunea de caritate ca principiu al unitatii dintre persoane si dragostea pentru semeni ca modalitate de existenta. De aceea, din antichitatea precrestina si pana la sfarsitul sec. al XIX-lea, ingrijirile de sanatate au fost asigurate de persoane benevole, care apartineau comunitatilor religioase si a caror bunavointa si devotament suplineau competenta tehnica. Una dintre primele initiatoare ale misiunilor caritabile a fost imparateasa Elena a Bizantului ( 337 d. Chr. ), mama imparatului Constantin cel Mare. Ea a dispus ca diaconii ( cei ce savarsesc diverse servicii in comunitate ) sa se ocupe gratuit cu distribuirea alimentelor, articolelor vestimentare, sa adaposteasca pe cei fara adapost, sa-i viziteze pe cei inchisi dar sa se ocupe si cu ingrijirea celor suferinzi, saracilor si orfanilor.

  • S-a infiintat Ordinului diaconeselor si diaconilor :ei se ocupau cu serviciile de sanatate comunitara. Se prefigureaza profesiunea de asistent medical generalist. Calitatile, functiile si indatoririle acestuia au fost descrise din primul secol al erei noastre de catre medicul hindus Tsharaka astfel : om cu sange rece, viguros, amabil in purtarea sa, nebarfind pe nimeni, atent la nevoile bolnavului, urmand cu strictete si neobosit instructiunile medicului ; cunoaste compozitia si prepararea drogurilor ; inteligent, devotat bolnavului, avand deprinderea curateniei corpului ; se distinge prin curatenia mainilor lui si prin atasamentul fata de persoana care l-a angajat ; dotat cu inteligenta si indemanare, inclinat spre bunatate si apt pentru orice serviciu pe care bolnavul il solicita ; spirit deschis si expert in prepararea alimentelor ; familiarizat cu masajul si frictiunile, in a face patul si a mobiliza bolnavul ; competent in a doza medicamente ; intotdeauna gata, rabdator si obisnuit a veghea pe cei in suferinta ; niciodata rau intentionat la orice solicitare, fie a medicului fie a bolnavului .

  • In perioada domniei imparatului Constantin cel Mare ( 306 337 d. Chr.), Sfantul Vasile cel Mare intemeiaza in Cezareea, capitala Cappadociei, un mare spital dotat cu personal calificat, numit Vasiliada . Spitalul, trecut sub putere episcopala in anul 325 d.Chr., va constitui un model pentru multe astfel de asezaminte medicale ce se vor construi in toate provinciile Imperiului Bizantin. In Europa, primul spital este fondat in anul 390 d. Chr. de catre Fabiola, cunoscuta ca fiind prima infirmiera a timpurilor crestine. In decursul timpului, medicina crestina reuseste sa evolueze de la medicina de caritate practicata in scop filantropic, la o institutie sociala. Astfel, desi spitalele Evului Mediu timpuriu vor gazdui laolalta bolnavi si saraci, totusi incepand cu sec. al XII-lea ele se vor specializa numai in ingrijirea bolnavilor.

  • Sinteza culturii medievale, dominata de problemele religioase si autoritatea ecleziastica, incepe sa decada in fata umanismului sustinut initial de Renasterea italiana din sec. al XIV-lea., care va imprima intelectualilor capacitatea de a gandi liber.In medicina apar pionierii cercetarii stiintifice :Andreas Vesal cu Studiu asupra alcatuirii corpului uman , Paracelsus, inovator al gandirii biomedicale, primul care a folosit arsenicul in tratamentul sifilisului,reputatul chirurg Ambroise Pare inventatorul unor diverse proteze mecanice, Bartolomeo Eustachio descoperitorul trompei dintre faringe si urechea medie.

  • Revolutia industriala si practicile ingrijirilor de sanatate

    Revolutia industriala cu accentul pus de ea pe putere si pe profit, a anihilat multe din cuceririle Renasterii. Are loc urbanizarea. Nevoile de ingrijiri de sanatate vor depasi cu mult posibilitatile existente la acea data. Numeroase epidemii :malarie, pesta, holera, variola, scarlatina, febra tifoida, ciuma, sifilis, gripa, bantuie Europa secolelor XVII si XVIII.Ele au influentat modul de gandire medicala, de la conceptia fatalista la instituirea carantinelor si intensificarea controlului sanitar asupra vietii publice. Alte probleme majore de sanatate in acea perioada : rata crescuta a mortalitatii infantile, abandonarea si uciderea sugarilor nelegitimi, conditii grele de munca, boli profesionale si cresterea incidentei bolilor mentale.Vor apare primele masuri care incearca sa amelioreze mortalitatea materno-infantila si morbiditatea prin tuberculoza: in Anglia ( considerata primul stat modern industrializat ) in anul 1601 a fost promulgata Legea Elisabetana: aceasta garanta asistenta medicala si ingrijiri de nursing pentru saraci, orbi si handicapati si facea recomandari privind respectarrea legilor de igiena publica. Una dintre cele mai importante descoperiri din secolul luminilor a fost imunologia practica, respectiv vaccinarea antivariolica, aplicata pentru prima data de catre medicul englez Edward Yenner ( 1749 1823 ).

  • Secolul al XIX-lea cu toate progresele sale dezvoltarea tehnologica, urbanizarea, aparitia locurilor de munca etc. este insotit de o recrudescenta a saraciei si de lipsa masurilor legale de protectie sociala. In consecinta, miscarile muncitoresti nascute din necesitatea obtinerii unor drepturi sociale si materiale prevad si revendicari sociale precum : dreptul la munca, emanciparea femeii, scolarizarea obbligatorie dar si dreptul la asistenta medicala, asigurarea in caz de accidente de munca, infiintarea caselor pentru ajutorare - stramosul organizatiilor sindicale. Conceptul de sanatate va evolua sub influenta unor factori multipli : culturali, sociali, educationali, politici, economici. Pana in sec. XX omenirea considera ca a fi sanatos se limita doar la faptul de a nu fi bolnav . Mult timp, cand procesele morbide nu puteau fi explicate stiintific, starea de sanatate era considerata un dar divin. In timpurile moderne dreptul la sanatate este considerat comparabil cu dreptul la viata si libertate. In Declaratia Universala a Drepturilor Omului lansata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite din anul 1949 se consemneaza urmatoarele: Dreptul tuturor persoanelor la un standard de viata adecvat, care sa asigure starea de bine, de sanatate si dreptul la hrana, imbracaminte, locu