maladii buloase f

Download MALADII BULOASE F

Post on 29-Jun-2015

483 views

Category:

Documents

4 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

MALADII BULOASEProf. Dr. Clin Giurcneanu, Clinica DermatologieSpitalul Clinic de Urgent ELAS1ORMAREA BULEI prin defect primar (genetic) sau secundar(imunologic, metabolic, enzimatic, toxic): al sistemului de coeziune dintre keratinocite( (bula bula intraepidermica intraepidermica) ) sau al sistemului de coeziune dintre epiderm siderm ( (bula bula subepidermica subepidermica) )COEZUNEA NTERKERATNOCTARACOEZUNEA NTERKERATNOCTARA este asigurata de proteine de adeziune de suprafata 2 clase : desmozomale si clasiceJONCTUN DE ADERENTA JONCTUN DE ADERENTA importante pentru mentinerea integritatiiepiteliului dar si pentru transducerea semnalelor de activare intracelularaDESMOZOM (maculaeDESMOZOM (maculae adherentes adherentes)) inin stratul stratul spinos spinosME: disc cuME: disc cu diametru diametru de 0,1 de 0,1 22 u um,m, apar apar pe pe keratinocite keratinocite dar dar nunu pe pe cel cel..Langerhans Langerhans sau sau melanocite melanociteau unau un domeniu domeniu transmembranar transmembranar ( (desmogleine desmogleine si si desmocoline desmocoline)) si si unun domeniu domeniu citoplasmatic citoplasmatic ( (desmoplakina desmoplakina si si ,, plakoglobina plakoglobina,, plakofilina plakofilina) )zona zona extracelulara extracelulara legarea legarea celula celula celula celulazona zona intracelulara intracelulara legarea legarea filamentelor filamentelor dede keratina keratina dede mb mb.. citoplasmatica citoplasmaticaplectinadesmocolinadesmogleinaplakoglobinadesmoplakine si desmocalmina desmocalminaDESMOZOMIItonofilamentekaratineJONCTUN NTERMEDARE ( JONCTUN NTERMEDARE (zonulae zonulae adherentes adherentes) ) proteine proteine transmembranare transmembranare ce ce apartin apartin caderinelor caderinelor clasice clasice implicate inimplicate in adeziunea adeziunea cel cel.. Langerhans Langerhans si si aa melanocitelor melanocitelor dede keratinocite keratinociteperturbarea perturbarea jonct jonctiunilor iunilor intermediare intermediarepierderea pierderea polarizarii polarizarii,, invazie invazie si si metastazare metastazare aa celulelor celulelor epiteliale epitelialeJONCTUN STRANSE ( JONCTUN STRANSE (zonula zonula occludens occludens) )participa participa lala formarea formarea barierei barierei selective aselective a permeabilitatii permeabilitatiiJONCTUN GAP JONCTUN GAProl rol inin schimburi schimburi intercelulare intercelulare intre intre keratinocite keratinociteCOEZUNEA NTERKERATNOCTARAADERENTA DERMOEPDERMCA (JDE jonctiune dermoepidermica) compusa din diferite tipuri de colagen, proteoglicani, glicoproteine si proteine ce leaga Ca produse predominant de keratinocit realizeaza coeziunea intre derm si epiderm intervin in reglarea unor fenomene biologice (embriogeneza, crestere, diferentiere K, cicatrizare)MORFOLOGE: MORFOLOGE: ME: 3 compartimente distincte1. 1. MembranaMembrana citoplasmica citoplasmica bazala bazala a K str.a K str. bazal bazal hemidesmozom hemidesmozomi loc de insertie pentrutonofilamente dar si legatura cu mb bazalasubiacenta2. 2. MembranaMembrana bazala bazala formata din laminalamina lucida lucida(traversata de filamente de ancorare) si laminalamina densa densa3. 3. DermDerm papilar papilar superficialsuperficial si si reteaua reteaua fibroasa fibroasa dermica dermica contin fibre de ancorareBMZKeratine 5 si 14HD: plectina,AgPB1, integrine q684,AgPB2 (colagen XV)Lamina lucida (3050 nm)Lamina densa (500 nm) colagen tip VFibrile de ancorare colagen tip VFilamente de ancorare (laminina)***mportantnteractiunea laminina 5 cu integrina q684 (versant epidermic) si cu colagen V (versant dermic)COMPLEXUL DE ADEZUNE tonofilamente, hemidesmozomi, filamente si fibre de ancorare, asigura coeziunea intre derm si epiderm, dar este implicat si in transmiterea semnalelor de activare care regleaza functia keratinocitelor bazale (prin intermediul integrinei q684)CONSTTUENT BOCHMC A JONCTUN DERMOEPDERMCEHemidesmozomii Hemidesmozomii complexe multiproteice formate din 1. 1. proteine proteine citoplasmatice citoplasmatice Ag BP1 (230KDa)Ag BP1 (230KDa) si si plectina plectina implicate in ancorarea filamentelor de keratina de placacitoplasmica a hemidesmozomilor2. 2. proteine proteine transmembranare transmembranare Ag PB2 (10Ag PB2 (10 KDa KDa) ) colagen colagen tiptip XV,XV, integrine integrine q q6 68 84 4 (inactivarea genelor ce codifica subunitatileq6 si 84 conduce la absenta hemidesmozomilor cu decolariepiteliale masive)Organizarea supramoleculara a MB depinde de 2 reteleprincipale:1. Formata in jurul lamininei 5, lamininei 6 etc.2. Formata in jurul colagenului de tip V servesc ca suport pentru coeziunea dermoepidermica!!!!!! f.f f.f.. importanta importanta coeziunea coeziunea lamininei lamininei 5 cu5 cu integrina integrina q q6 68 844 ( (pe pe versantul versantul epidermic epidermic)) si si cucu colagenul colagenul V ( V (pe peversantul versantul dermic dermic) )MECANSMELE DE FORMARE S TPUR DE BULE:1. Anomalie structurala si/sau functionala a sistemelor de adeziune(adesea ereditara)2. Leziune dobandita si specifica prin agent toxic, imunologic, metabolicDERMATOZE BULOASE AUTOMUNE fixarea Ac de o molecula de adeziune sau de matricea extracelulara, care poate induce: activarea sist. complementuluiactivarea sist. complementului recrutare de cel. nflamatorii recrutare de cel. nflamatorii eliberare de enzime proteolitice, metaloproteinaze, citokineeliberare de enzime proteolitice, metaloproteinaze, citokine proinflamatorii proinflamatoriiperturbarea directa a functiei proteinei tinta perturbarea directa a functiei proteinei tintatransmisia de semnale intracelulare transmisia de semnale intracelulareMai multi Ac dirijati contra aceleiasi molecule de adeziune se poate traduce clinic prin fenotipuri diferite (ex. PB si PC asociaza autoAc contra Ag PB 10 Kda)nvers, acelasi aspect clinic (ex. PB si forma inflamatorie a EBA) se asociaza cu autoAc dirijati contra unor proteine tinta distincteTPUR DE BULE:1. BULE NTRAEPDERMCE 3 mecanisme:Bule acantoliticeBule acantolitice mecanism autoimun (pemfigus autoimun) mecanism genetic (boala HaileyHailey, Darier) alterarea neoplazica asociata cu alterarea expresiei unor molecule de adeziune de suprafata (keratoze actinice, carcinom spinocelular) factori toxici exogeni (cantharidina) toxine exfoliative bacteriene (impetigo bulos, epidermoliza stafilococica)Bule spongiotice Bule spongiotice edem ce destinde spatiile intercelulare (eczeme, viroze, infectii micotice, inflamatii primitive ale dermului, maladii buloase epidermice sau subepidermice autoimune)Bule citolitice Bule citolitice necroza masiva a keratinocitelor agresiune fizica, soc termic, traumatisme fizice sau chimice, NET, boala grefa contra gazdaactivare Fas si FasL, perforine, proteazemoarte celulara2. BULE SUBEPDERMCE 3 grupe ntrabazalentrabazale clivaj prin celula bazala mecanism ereditar (EBS), fenomene autoimune, toxice Jonctionale Jonctionale clivaj in lamina lucida ereditare (EBJ), fenomene autoimune (pemfigoid bulos) Subepidermice (distrofice) Subepidermice (distrofice) clivaj in lamina densa ereditare (EBD), autoimune (EBA), fototoxice (PCT), infectioase (erizipel bulos)DAGNOSTCUL UNE ERUPT BULOASE Forme buloase ale bolilor obisnuit nebuloase Maladii buloaseCRTER CLNCE:AnamnezaAnamneza pentru a distinge o boala buloasa congenitala/ereditara f. important semne ce preced puseul bulos Aspectul eruptiei Aspectul eruptiei bule mai mici, vezicule (DH) bule mai mari (PB) bule egale (pemfigus vulgar) Leziuni asociate ale bulelor Leziuni asociate ale bulelor pemfigoid (placi eritematoase si inflamatorii) pemfigus (eruptie monomorfa din bule si eroziuni, prezenta leziunilor mucoase f. importanta pentru diagnostic)CRTER PARACLNCE: ex. citologic (Tzanck) ex. citologic (Tzanck) util in eroziuni bucale, herpes simplex etc. ex. HPex. HP distinge bule subepidermice de intraepidermice, nu distinge maladiile buloase autoimune intre eleimunopatologia (FD, F) imunopatologia (FD, F) imunochimie imunochimie imunotransfer si imunoprecipitareMEME utila pentru identificarea planului de clivaj tehnici de biologie molecularatehnici de biologie moleculara f imp. pt diagnosticul antenatal si sfat genetic in forme de epidermoliza buloasaEPDERMOLZE BULOASE EREDTARE Genodermatoze rare cu fragilitate epiteliala ce conduce la bule si eroziuni cutanate (+/ mucoase) prin clivaj intre epiderm si derm Clasificare 3 grupe dupa nivelul de clivaj in piele1. 1. EB epidermolitice sau simple (EBS)EB epidermolitice sau simple (EBS) clivaj in epiderm2. 2. EB jonctionale (EBJ)EB jonctionale (EBJ) clivaj la jonctiunea dermoepidermica (in membrana bazala)3. 3. EB dermolitice sau distrofice (EBD)EB dermolitice sau distrofice (EBD) clivaj sub membrana bazala Pentru diagnosticul EB, prima etapa este stabilirea nivelului de clivaj (studii ultrastructurale, Ac speciali, imunohistochimie)BMZKeratine 5 si 14HD: plectina,AgPB1, integrine q684,AgPB2 (colagen XV)Lamina lucida (3050 nm)Lamina densa (500 nm) colagen tip VFibrile de ancorare colagen tip VFilamente de ancorare (laminina)EBS (epidermolitice) cele mai frecvente EBH, clivaj in keratinocitele bazale epidermice fara alterarea membranei bazale in general transmitere AD nu au evolutie atrofica, cicatriciala sau miliumAspecte clinice: 3 forme1. 1. EBS localizata (Weber Cockayne) EBS localizata (Weber Cockayne) forma cea mai comuna de EBS, transmitere AD eruptie buloasa palmo eruptie buloasa palmo plantara plantara, din primii ani de viata afecteaza predominant partea anterioara a piciorului declansata de mers prelungit, caldura etc. 2. EBS generalizata (Koebner) 2. EBS generalizata (Koebner) de la nastere, eruptie buloasa extinsa eruptie buloasa extinsa pare la nivelul zonelor de frecare, pe mucoasa bucala, pe maini, picioare, coate, genunchi, sezut etc. declansate de socuri, frecari, caldura vindecare fara cicatrici, se atenueaza spre pubertate3. EBS herpetiforma (Dowling Meara) 3. EBS herpetiforma (Dowling Meara) cea mai severa, bule de la nastere, pe tot cor

Recommended

View more >