maladii buloase2

61
EPIDERMOLIZA BULOASĂ DOBÂNDITĂ

Upload: masha-florea

Post on 12-Aug-2015

79 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Dermatologie Colentina

TRANSCRIPT

Page 1: Maladii buloase2

EPIDERMOLIZA BULOASĂ

DOBÂNDITĂ

Page 2: Maladii buloase2

Rară

Orice vârstă, mai frecvent bătrâni

Asociere cu boala inflamatorie intestinală

Anticorpi IgG împotriva domeniului NC1 al colagenului

VII, component major al fibrilelor de ancorare ce leagă

MB de structurile dermice

Debut insidios, afectat primar tegumentul, dar pot fi

afectate și mucoasele

Vezicule și bule în tensiune, eroziuni pe fețele extensorii

ale zonelor expuse traumatismelor (mâini, articulația

pumnului, coate, genunchi, glezne)

Vindecare cu cicatrici, formare de milia

Page 3: Maladii buloase2
Page 5: Maladii buloase2

HP bulă subepidermică

IFD depozite liniare în bandă groasă în zona MB

IFID (salt split skin) - Ac se leagă de planșeu, dg dif cu

pemfigoidul bulos, unde se leagă de tavan

Page 6: Maladii buloase2

Direct immunofluorescence performed on perilesional skin biopsy

specimen from a patient with epidermolysis bullosa acquisita

detects a linear band of immunoglobulin G deposit along the

dermoepidermal junction.

Page 7: Maladii buloase2

Indirect immunofluorescence performed on salt-split normal human

skin substrate using serum from a patient affected with

epidermolysis bullosa acquisita detects immunoglobulin G class

circulating autoantibodies that bind to the dermal (base) side of the

basement membrane.

Page 8: Maladii buloase2

Evoluție cronică, remisiuni și exacerbări

Corticosteroizi sistemic

Imunosupresoare

IVIg

rituximab

Page 9: Maladii buloase2

PEMFIGOID BULOS

Page 10: Maladii buloase2

Boală buloasă subepidermică cronică, autoimună

Cea mai frecventă boală buloasă autoimună în Europa

de Vest

43/1 milion/an UK

7-13/1 milion/an alte părți ale Europei

Ac IgG specifici pentru Ag hemidesmozomale ale PB

- BP230 (BPAg1)

- BP180 (BPAg2 ) = Ag major

Page 11: Maladii buloase2

Vârsta medie de debut 80 ani (literatură)

PB se asoc cu boala cerebro-vasculară, demență, b.

Parkinson, epilepsie; acestea antedatează debutul PB și

sunt considerate factori predispozanți

Medicamente care ar induce PB

gliptin (dipeptidyl peptidase-IV inhibitor) în asoc cu

metformin

Fr spironolactonă, neuroleptice

UK furosemid

Page 12: Maladii buloase2

Ac Ig G se leagă de zona MB cutanate activare C și

mediatori ai inflamației atragere celule inflamatorii

eliberare proteaze degradare proteine

hemidesmozomale formare bule

Clinic: - bule în tensiune pe piele de aspect normal sau

eritematoasă

- pot exista bule și/sau eroziuni pe mucoasele orală

și genitală

- pruritul asociat sau nu cu eritem și/sau plăci

urticariene poate precede apariția bulelor cu săptămâni

sau luni

Page 13: Maladii buloase2
Page 14: Maladii buloase2
Page 15: Maladii buloase2
Page 16: Maladii buloase2

Biopsie cutanată (bulă proaspătă, col HE)

clivaj subepidermic

infiltrat inflamator compus predominant din Eo

Page 17: Maladii buloase2
Page 18: Maladii buloase2
Page 19: Maladii buloase2

IFD

depozit linear de Ig G și/sau C3 de-a lungul zonei MB

pot fi prezente Ig A, Ig M, Ig E

IFID (ser, lichid din bulă)

substrat folosit teg uman normal (salt- split skin): Ac se

depun pe Ag din tavan

dg dif EBD, MMP (Ac se depozitează pe partea

dermică a teg splitat)

ELISA se pot determina niv serice de Ac anti BP180 și

BP230

Page 20: Maladii buloase2

Direct immunofluorescence study performed on a perilesional skin

biopsy specimen from a patient with bullous pemphigoid detects a

linear band of immunoglobulin G deposit along the dermoepidermal

junction.

Page 21: Maladii buloase2

Indirect immunofluorescence study performed on salt-split normal

human skin substrate with the serum from a patient with bullous

pemphigoid detects immunoglobulin G class circulating

autoantibodies that bind to the epidermal (roof) side of the skin

basement membrane.

Page 22: Maladii buloase2

Dg Dif

Alte boli buloase autoimune

Boli buloase genetice (grupul epidermolizelor buloase)

Înțepături de insecte

Eritem polimorf

Arsuri

Dermatita de contact buloasă

Celulita forma buloasă

Page 23: Maladii buloase2

Tratament

De obicei boală autolimitată, cu evoluție clinică ce poate

dura luni, ani

Factori de prognostic prost vârsta înaintată, stare

generală proastă

Scopul tratamentului- controlarea simptomelor cu efecte

adverse minime

Alegerea tratamentului în funcție de pacient ( severitatea

PB și comorbidități

Page 24: Maladii buloase2

Corticosteroizi sistemici

prednison, prednisolon 0,75-1-2 mg/kgc/zi

metilprednisolon 1g/zi iv 3 zile

CS topic clobetasol propionat 0,05%

Azathioprina

AB (tetraciclina 0,5-2 g/zi, doxiciclina 200-300 mg/zi,

minociclina 100-200 mg/zi) + nicotinamida (500-

2500mg/zi)

Methotrexat

Mycophenolate mofetil 0,5-1 g de 2x/zi

Dapsona, sulfonamide

IVIg

Clorambucil, ciclofosfamida, ciclosporina

Page 25: Maladii buloase2

PEMFIGOID CICATRICIAL

Page 26: Maladii buloase2

Ag majore BP2 , epiligrina (laminin-5)

alte Ag- BP1, EBA (colagen VII)

Femei /bărbați = 2/1

Majoritate pacienților sunt vârstnici (media 62-66 ani)

Page 27: Maladii buloase2

Ochi - eroziuni recurente

- conjunctivită

- durere, senzație de nisip în ochi

- cheratinizarea conjunctivei

- entropion, trichiasis

- cicatrici, sinblefaron, sinechii, anchiloblefaron

- afectare glande și canale lacrimale

uscăciune oculară

- final opacifiere, orbire

Page 28: Maladii buloase2

Ocular manifestations of cicatricial pemphigoid include

symblepharon, demonstrated in this photograph by the tethering of

the lower lid to the cornea.

Page 29: Maladii buloase2

In a patient with more advanced ocular scarring, note the thickening of the lid

margins, shortening of the conjunctival sulcus, and scarring. The eyelashes

have been epilated after entropion developed.

Page 30: Maladii buloase2

With advanced disease, ankyloblepharon (a fixed globe) develops.

Page 31: Maladii buloase2

Cav bucală eroziuni dureroase recurente

Orofaringe – disfonie, disfagie

Stenoză esofagiană

Afectare supraglotică tulb respiratie, traheostomie

Nas – epistaxis, cruste, disconfort

Genital - eroziuni

Cutanat - 1/3 din pacienți au bule în tensiune, uneori cu

conținut hemoragic; vindecare cu cicatrici și formare de

milium

Page 32: Maladii buloase2

Ex histopatologic – bulă subepidermică

IFD – depozite continui de-a lungul zonei membranei

bazale din Ig G, Ig A și/sau C3

- nu poate discrimina între pemfigoid cicatricial,

pemfigoid bulos și epidermoliza buloasă dobândită

Page 33: Maladii buloase2

Corticosteroizi - topic (kenalog in Orabase)

- intralezional (triamcinolon acetonid)

- sistemic

- ciclofosfamidă, azatioprină, ciclosporină, micofenolat

mofetil, IVIg, dapsona

- Intervenții chirurgicale corectoare

Page 34: Maladii buloase2

DERMATOZA IgA LINEARA

Page 35: Maladii buloase2

Adult - boală buloasă subepidermică rară, determinată de

depozite de IgA de-a lungul zonei MB

- femei/ bărbați= 2/1

- poate fi decl de vancomicină, penicilină,

biseptol

Copil - boală buloasă cronică a copilăriei

- de ob apare sub 5 ani și se rezolvă spontan

- cel mai frecvent antigen țintă este LAD1= fragment

proteolitic al BP180

- bule mari, în tensiune, de obicei aranjate în rozetă,

mai ales pe abdomen, inghinal, axile, față

- bulă subepidermică

- IFD 100% depozite IgA de-a lungul zonei MB

- IFID 40-70% pozitiv

- trat dapsonă, sulfapiridină, corticosteroizi sistemici

Page 36: Maladii buloase2
Page 37: Maladii buloase2
Page 38: Maladii buloase2
Page 39: Maladii buloase2

IFD negativă

Semn Nikolsky absent

Tratament

• Comprese astringente (acetat de aluminiu 1:40)

• Corticosteroizi topic

• Antibiotice topic (clindamicină, eritromicină)

• Antibiotice sistemic (tetraciclină, eritromicină)

• Tacrolimus topic

• Cazuri refractare Mtx, corticosteroizi sistemic

Page 40: Maladii buloase2

DERMATITA

HERPETIFORMA

DUHRING-BROCQ

Page 41: Maladii buloase2

Boală buloasă autoimună asociată cu enteropatie gluten

sensibilă (90% din pacienți)

Descrisă în 1884 de Louis Duhring, Univ Pennsylvania

10 cazuri/ 100000 locuitori

Mai frecventă în N-E Europei, rară Asia, Africa

Femei/ bărbați= 2/1

Debut tipic decade 2-4; rară la copii

Predispoziție genetică HLA-A1, HLA-B8, HLA-DR3,

HLAQ2

Page 42: Maladii buloase2

Predispoziția genetică pentru sensibilitate la gluten +

dietă bogată în gluten formare Ac Ig A împotriva t-TG

(gluten-tissue transglutaminase), care se găsește în

intestin

Ac cross-reacționează cu e-TG depozitare complexe

Ig A-eTG în dermul papilar trigger pt cascada

imunologică recrutare neutrofile + activare C

Colagenaza și stromelizina 1 induse în cheratinocitele

bazale fie de citokinele eliberate de neutrofile, fie de

contactul cu cheratina din matricea MB lezate

Page 43: Maladii buloase2
Page 44: Maladii buloase2

Papule, plăci eritematoase escoriate, cu vezicule

grupate herpetiform; frecvent papule și plăci urticariene

Rar leziuni mucoase, față, scalp

Respectă palme, tălpi

Prurit intens, senzații de arsură, înțepătură

EGS nu este simptomatică la majoritatea pacienților cu

DH: <10% prezintă diaree, malabsorbție

Page 47: Maladii buloase2

Boli autoimune asociate Dm, DZ tip 1, myastenia gravis,

artrita reumatoidă, sdr Sjögren, LES, anomalii tiroidiene

Neoplazii asociate limfoame GI, limfoame non-Hodgkin

DH poate fi indusă de KI, leuprolide acetat, inhibitori TNF

alfa, antigripale, contraceptive orale cu progesteron

Page 48: Maladii buloase2

Papillary microabscesses form and progress to subepidermal

vacuolization and vesicle formation in the lamina lucida, the

weakest portion of the dermoepidermal junction (hematoxylin and

eosin stain).

Page 49: Maladii buloase2

Light micrograph shows neutrophils in the dermal papillae, with

fibrin deposition, neutrophil fragments, and edema (hematoxylin

and eosin stain).

Page 50: Maladii buloase2

Immunofluorescence showing immunoglobulin A at the

dermoepidermal junction (direct immunofluorescence stain).

Page 51: Maladii buloase2

Dg dif

Alte boli buloase autoimune

Dermatoza acantolitică tranzitorie

Eritem polimorf

Scabie

Page 52: Maladii buloase2

Tratament

Dietă fără gluten toată viața

Dapsona, sulfapiridina

EA dapsona- anemie hemolitică, agranulocitoză,

methemoglobinemie, neuropatie

Colchicina

Ciclosporina

Azatioprina

Prednison

Page 53: Maladii buloase2

PORFIRIA CUTANATĂ TARDIVĂ

Page 54: Maladii buloase2

Forme dobândite (80%) sau familiale (20%), cu variații în

funcție de regiuni geografice, grupuri etnice

Defect al uroporfirinogen-decarboxilazeiș pentru

expresia clinică a bolii este necesară scăderea sub 25%

a activității enzimei

SUA 1/10000-25000

Ambele sexe

Porfirinele= molecule fotoactive absorb energia

fotoexcitare mediere distrucții oxidative ale țintelor

biomoleculare leziuni cutanate

Page 55: Maladii buloase2

Fragilitate cutanată+ vezicule mâini, antebrațe, uneori

față, picioare; vindecare cu milia, pete hiperpigmentare,

cicatrici atrofice hipopigmentate

Hipertricoză malar, temporal, dar și pe brațe, picioare

Față- pigmentare melasma-like

Facies pletoric

Plăci sclerodermiforme piept, spate, preauricular, reg

nucală, cu/fără calcificări distrofice

Page 56: Maladii buloase2
Page 57: Maladii buloase2
Page 58: Maladii buloase2

HP bulă subepidermică

infiltrat inflamator dermic minim

papile dermice protruzive în cavitatea bulei

zona MB și pereții capilarelor din dermul superior

îngroșate ( HE, PAS)

elastoză, scleroză colagen, depozite hialine în derm

caterpillar bodies- globuli liniari PAS+ compuși din

material al MB și cheratinocite degenerate

IFD

depozite de Ig și C în și în jurul capilarelor dermice

și în zona MB; se crede că sunt imunoproteine scurse

din vasele lezate

Page 59: Maladii buloase2

Subepidermal bulla, festooning of rete ridges, hyalinization of blood

vessel walls, solar elastosis, and caterpillar bodies

Page 60: Maladii buloase2

Urini hipercrome

Porfirine urinare crescute

Coproporfirine fecale frecvent anormal crescute,

predominant isocoproporfirine

Porfirine eritrocitare normale

Page 61: Maladii buloase2

Tratament

Fotoprotecție

Nu alcool

Alimente bogate în Fe consumate cu moderație

Doze alim adecvate de vitamina C

Flebotomie

Clorochin (125-250 mg 2x/săpt po), hidroxiclorochin

(100-200 mg 2-3x/săpt po)

Desferoxamina