mai mult decat un vis mult decat un... · 2016. 7. 1. · pn()l()g o zr proasra in anrsov ra...
TRANSCRIPT
PETRE MARMUREANU
MAr MurrDEcAr
UNVISDIN RonnANIA COMUNISTA
LA CASA ALEA
TRADUcERE DrN LIMBA eruclezA oe
ALrNA sroENoru sr RAMoNA rArunsr
ffiTlatkh
20t6
CUPRINS
PN(lI.(lG 0 zr pRoAsrA iu BRAsov.... ............ 11
CIPITOLUL I
CIPITIII.UI 2
clPrT0rur 3
CIPITOLIII 4
CAPITOTUI, 5
GIPITOIUI 6
CIPITOIUL 7
CAPITOTUI. 8
PAHTEA IUN TANAR DIN ROMAXIn
DESCULT PE TERENUL DE TEN|S .....29
0 LUME DE DINcoLo DE n0mAun.................. s5
CLUBUL ARMATEI ,,,,,,,..,.74
PARTENERI 5r ADVERSARr........... .....89
DTnLoMATTA rNTERNnlrounH pRrN TENrs r 10
coMpLExrrAlr n0uncE............ ...136
vtATA UNEr F4Mr1rr............... ...........1s4
RELATIISENTIMENTALE'I PRIMA
cAsnronlE ................. .... r 68
CAPITOTUI. 9
CAPITOTM IO
OSPITALITATEA ALTORA....
PE MARGINEA PRAPASTIEI ........... d
CAPITIITUT I I
CAPITOLUL I2
CAPITOTUT I3
CAPITIITUI. I4
CAPITOI.UT I5
CAPITOTUI. I6
CAPIT(IIUI. I7
CIPIT(II.UI I8
CAPITIITUI. I9
EPITOG
PARTEA A II.AFARMECUI. ANNERICII
0 LUME NoUA ,.......,...,..224
ANTRENOR iN AMERTCA ............ .....23s
lruroRncrnrn iru nomArurR ..,......248
PRr M EJ Dt I lr 0rzrRrnRt 1.............. ..,........,,........267
oRrzoNTURr NOt ,,...,....2s1
iru srAn$rr, crrAlrnru AM ERtcAN !................. 3 1 2
wTA $t cupA FEDERATtEt.......,...........................31 8
o wouA vrnlA ...............338
nAmns BUN, RoMArutnt .................349
vtsuRt irvtpurulrr .........363
PN()L()G
o zr PRoAsrA in anRsov
RA NorEMBrun 1988. Cdlitoream cu logodnica mea, Linda,qi ne aflam in oraEul Braqov, situat la cdteva ore de mers cu
maqina de Bucureqti, la granila cu Transilvania.Dacd numele BraEov inseamnd ceva pentru oameni, asta este
mai mult ca sigur datoritd faimosului castel care a aparjinut cdnd-va cunoscutului Vlad Tepeq, mai cunoscut sub numele de ConteleVlad, dar qtiut cel mai bine sub numele de Contele Dracula, voie-vodul Transilvaniei. in 1988, castelul lui se situa tn afara granileioraEului cdndva revendicat de Ungaria, acum aflat din nou in po-sesia lirii mele de origine, RomAnia. Ceva mai devreme in acea
zi, Linda qi cu mine fuseserdm sd vizitdm castelul, pe ale cdruicoridoare infunecate obiqnuiam sd md joc cAnd aveam zece ani ;ieram in vizitd la m[tuqa mea la Bragov. Darpentru mine qi Linda,vizionarea castelului a fost ca un fel de bonus - acesta nu era nicipe departe motilul cdldtoriei noastre.
Fdrd indoiald ci in timpul acelei zile lungi am triit o fricd la felde mare gi pdtrunz[toare ca cea care ii cuprindea pe !6ranii de al-tldat[ care tres[ltau numai la auzul numelui Contelui Dracula. $iin 1988 Romdnia era condusd tot de un singur b[rbat, dar,,dom-nia" pe care acesta a impdrlit-o cu sofia lui eclipsa rdul produs de
Contele Dracula.Nu exagerez cu nimic cdnd zic cd timp de doudzeci ;i unu de
ani c0t au fost la conducere Nicolae Ceauqescu qi veninoasa luisofie, Elena, intreaga lard a fost pustiitd de dxcesele lor gi sdr[citbde lacomele 1or politici economice. Timp de zeci de ani familiilede muncitori din Romdnia autrdit din resturi de alimente qi folo-sind bunuri casnice de foarte proast[ calitate care r[mdneau dupdce luau ce era mai bun Ceauqe;tii gi acolilii 1or, nomenclaturiqtii,
tl
PETRE MARMUREANU
care au devalizat comorile nesecdtuite qi devastat valoarea mone-dei nafionale. cu un apetit de nestivilitpentru bundstareaproprie,au infulecat cele mai luxoase bunuri de import qi au jefuit p[m6n-turile cdndva infloritoare ale fdrii mele. comandant,l suprem (aqacum ?i pldcea sr-gi spun6) qi cercul sdu de influenJd.-u, u..u.r,in spatele zidurilor groase, ce formau o fortdreald impenetrabild,a qpdgilor qi qantajelor, inconjurafi de lachei p.iroruli pe care iicomandau prin intimidare. Represiunea lor a fost menlinuti prinmlsurile aspre, violente gi prin pedepsele aplicate de polilia se-cretd (foarte cunoscuta qi hulita Securitate) care putea s[ apar[ inorice clipd qi sn-!i terorizeze familia, sr-i bage la inchisoare qi sa-iexecute pe cei acuza[i de trddare, sd le distrug[ vie{ile, cariereleqi viitorul acelor romdni obiqnuili care mai ur* incl speranle demai bine.
Aceste mijloace de represiune erau foarte cunoscute. ceaugescuqi echipa lui de tehnicieni au imprumutat, cersit, cumpirat qi fu-rat dispozitive de comunicalii de la nafiunile cele mai avansatedin punct de vedere tehnologic, dar nu ca sr asigure democratiaRomaniei - departe de ei acest gand - ci pentru u p,rr" microfoa-ne qi aparate care inregistreazd in toate locurile publice, maqini,telefoane, televizoare, camere de hotel qi chiar in casere celormai cunoscufi oameni de incredere ai lui ceausescu. pentru ro-mdni, viala sub conducerea acesfui narcisist demonic si a sotieisale, precaufiile pe care si le luau zilnic in privin{a ,oruitotri i,public sau in privat erau semne ale unei pururoiu generarizate.Dar Securitatea nu era o refea imaginard de infonriatori si spi-oni' Foarte mulli romAni au descoperit in modul cel mai t*tutcu putin
MAI MULT DECAT UN VIS
sd-mi petrec restul viefii. $i acum am adus-o pe ea - din toatelocurile din lume - tocmai in aceastd lard a mea, unde teroareadomnea in continuare Ei vrerea unui conducdtor intransigent qi asofiei acestuia frcea legea in acest finut.
Oare de ce oi fl frcut acest lucru?Asta era intrebarea pe care nu puteam sa mi-o scot din minte la
sfdrqitul acelei zile teribile in Braqov.
$i rdspunsul ar fi fost unul singur: familia. Cei care mai erau
incd in viald Ei cei care muriser[ aveau locul lor de netdgdduitin inima mea. Ei m[ aduseseri inapoi in aceastd tristd, defectdRomdnie -tarape care cindva o numeam acas6.
Cu cdteva zile inainteavizitei la Braqov, eu qi Linda ajunse-
serdm cu avionul in Bucure;ti. Ne-am prezentat la ambasada
Americii. Prietenul Lindei, senatorul Orrin Hatch ne frcuse ser-
viciul de a suna inainte la ambasad[, ca s6-i anun]e data gi ora lacare o sd ajungem. Prin uffnare, la ambasadd am fost aEteptali si
primifi cu cdldur6. Pe mdsurd ce inaintam in oraqul gri qi depri-mant, m[ gdndeam cd era bine cd beneflciam de aceast[ mdsu-r[ de proteclie din partea ambasadei. Venisem in Romania cu unsingur scop qi in Bucureqtr am rczolvat lucrurile cdt se putea de
repede. Mi se adusese la cunoqtinld cd locul de veci al familieimele urma s[ fle pus invdnzare. Aparent, incepeau sd restructure-ze locurile din cimitire qi oficialii guvemului au decis cd ar fi binesd v0ndd locurile de veci ale familiilor pentru a mai aduna cdlivabani la buget. Trimisesem din Statele Unite o sumd mare de bani,dar se p[rea c[ nu fusese suficient. Mi s-a spus c[ trebuie sd vinin Rom6nia, sd rezolv lucrurile personal qi sd pldtesc o taxd ca sd
md asigur cd locul nu va fi scos din nou la vdnzare (cel pulin nuin urmdtorii cinci ani).
Familia Lindei privea misiunea mea ca pe ceva prostesc. Incei treisprezece ani de cdnd pusesem pentru ultima oard picio-rul in Romdnia imi f5cusem o noud viafd in Statele Unite, imiclddisem o carierd de succes ca antrenor de tenis, imi cumpdra-sem o casd intr-un cartiq bun qi o cunoscusem pe Linda. Fdcdndaceastd vrzitd" in Romdnia riscam sd pierd tot ceea ce reuqisem
T3
PETRE MABMUREANU
s5 dobdndesc, inclusiv llbertatea, doar pentru a md asigura c[rdmdqilele pdrinjilor gi bunicilor mei nu vor fi deranjate. Nu e demirare cd familia a sfdtuit-o pe Linda s[ md lase sr plec qi s6 ducla indeplinire singur aceastd misiune prosteascd.
Dar ea a insistat. cdnd am coborat din avionul Lufthansa qi ampSqit pe pista de aterizare a aeroportului din Bucuregti - ddnd cuochii de obiqnuita grupare de solda{i inarmafi in maqinile militare,puqi acolo s[ impiedice urcarea vreunui rom0n in avionul compa-niei germane - Linda era alituri de mine.
Am incheiat ,,afacerea" din Bucureqti - m-am intAlnit cuoficialit[file, am semnat actele, am pldtit in dolari americani pen-tru mormintele familiei - dar voiam neapirat sd,vizitezuna dintreultimele rude rdmase in viafd, mituqa din Braqov.
Am plecat intr-o s6mbdti, o zifrumoasi, senind; erau qapte gra_de afard', cu qanse foarte mari s[ fie zdpadd, pe crestele munlilor.Braqolul se afla la doar 185 km de mers cu maqina de Bucureqti qicu cincizeci de dolari pe zi amputut s[ inchiriez o maqind guver-namentald standard, o berlind de teren cu faruri slabe gi cu un in-dicator al nivelului de combustibil nuprea de incredere. Drumul afost frrd peripelii qi, din moment ce Linda era curioas d", am vizitatqi moqia lui ,,Dracula" (Castelul Bran). Mi-au revenit amintiri dinvremea copilSriei, cdnd il vizitasem impreund cu c0liva dintre co-pii din sat. Holurile abia luminate qi coridoarele intunecate deve-niserr atunci casa qerpilor qi qobolanilor. chiar dacd nu credeamin legenda locului, tot era un loc inspdimdntdtor.
De la castel p0nd ?n centrul Braqolului am fbcut aproximativdouizeci de minute. Cum mergeam cu maqina de-a lungul bu-levardului Lenin, strada principal[ a Braqolului, am inceput sdremarc mullimile imobile de oameni de pe stradd".Erazi de vota-re in Romdnia. Era prin deflnifie o numire burlescI din momentce era un singur candidat, Nicolae ceauqescu. in ziua alegerilor,romdnii trebuiau sr se prezinte la secfia de votare, s6 ia hdrtia pecare era trecut numele lui, sd o impdfureascd qi s6 o bage in umade vot.
Din motive pe care aveam sd le in{eleg abia mai tdrziu,aceastdzi de votare nu decurgea atdt de pagnic ca celelalte. in timp cetraversam cu maqina bulevardul Lenin, din partea laterald veneaun grup mare de oameni care mdrpiluiau inspre secfia de votare,
t4
1VIAI MUTT DECAT UN VIS
aflatd in clddirea Partidului Comunist. Fluturau steaguri roEii,cintau slogane qi n-am infeles prea bine - dar pirea cd scandeazdimpotriva conducerii.
in timp ce ne apropiam, am vdzttt cum cdliva oameni dinmullime incep sd atace maqinile guvernamentale parcate de-a
lungul bulevardului. Se arlzea zgomot de geamuri sparte qi din ce
in ce mai multe strigdte pe m6sur6 ce mullimea nebund incepeasd-gi descarce mdnia.
Cu c6teva momente inainte, incetinisem viteza qi mergeam cugeamurile ldsate in timp ce Linda se pregdtea sd fac[ poze.
- Lasd aparatul de fotografiat jos!, i-am zis. - inchide geamul.
Maqina pe care o inchiriasem avea pldcufe de inmatriculare cunumere oflciale ale guvernului. Mullimea efervescentd venea di-rect spre noi acum. Pe partea de bulevard pe care ne aflam, nu era
niciun loc in care sd putem intoarce - doar cdteva case cu grddi-na din spate incercuitd de gard. Nu mai puteam nici sd gindesc.Am rotit de volan, indreptAndu-md direct spre o curte cu gard,
pe care l-am ddrdmat cdnd am trecut. In timp ce maqina ciudat[
fopdia prin curte, puteam sd aud mullimea care continua sd strigein spatele nostru. C0teva secunde mai tdrziu ieqisem din curte Ei
eram pe altd stradd. Am auzit un mililian care striga la mine, dar
n-am oprit. Am luat-o la vale pe o stradd l[turalnicd, pustie. Aminceput sd incetinesc abia cdnd ne depdrtasem destul de mult de
centrul ora;ului.Linda era incremenitd qi nici eu nu mi simleam mai bine.
Fuseserdm martorii a ceva imposibil de explicat. Asta era
Romdnia. Sub CeauEeEti. in zi de votare. Ani la rdnd oamenii se
duceau la vot subjugali de o supunere oarbd accenfuatd de re-presiune. Sd vezi o mulfime insubordonatd care sd se r[scoaleqi sd protesteze era ceva de neinchipuit. Era de neimaginat. Cusiguran
CAPITOLUL I O
PE MARGII\IEA PRAPASTIEI
E cAND AVEAM ;ASE ANI qi eram pe cale s[ intru in clasa in-tdi, bunica m-a dus la o ligancd bAtrand care ghicea viitorul.
Femeia mi-a luat mdna, a linut-o in ale ei si m-a flxat cu privireaei pdtrunzdtoare. Cdnd m-a intrebat cAli ani aveam, i-am rdspunscd eram preg[tit sd md duc la Ecoald.
B[trana a imprd;tiat mai multe cdrli pe masd qi a inchis ochii.Dupd o lungd tdcere, a deschis ochii qi a inceput sd vorbeascd cubunica.
- it vad pe bdiat imbr[cat in alb. O sd vadd o mul{ime de locuri.O sd stea mai tot timpul in soare.
Fala bunicii s-a inseninat.
- Normal! $tiam eu cd nepotul meu o s[ fie doctor. Mulgumesccd mi-ai dat veqtile astea bune!
Eram buimac.
- Bunico, dar eu nu vreau sd fiu doctor! imi plac maqinile.Vreau sd md fac taximetrist.
Dupd cum s-a dovedit, nici eu, nici bunica nu interpretaserdmprofefia cum trebuia. Mulfi ani mai tdrziu, cdnd m-am gdndit lacuvintele ghicitoarei, mi se pdreanormal cd ceea ce imi prezisese,imaginea unui bdrbat in alb care vedea multe locuri, era personifl-carea mea ca jucdtor de tenis imbr[cat ?n alb cdldtorind prin toatdlumea.
Dar a mai ieqit la iveald ceva in acea disculie cu liganca.Pasiunea mea pentru maqini, aEa cum era la Ease ani, nu avea sd
dispard niciodat[. De fapt, aceasta ar fl putut sd fie cauza uneimorli premature.
207
PETRE MARMUREANU
in Rominia, era o raritate sd ai o maqin6. Prima maqind pe care
am avut-o, o obfinusem datorit[ rela]iei pe care o aveam cu o fa-milie de emigranfi rom6ni, pe care i-amrevdzut in timpul prime-lor mele vizite la Paris. Acea familie mi-a fbcut o invitalie deschi-s6, aceea de a sta la ei ori de cdte ori ajungeam la Paris - invitaliepe care am acceptat-o frr[ sd stau pe g6nduri. La ei md simfeamca qi cum eram la mine acasd. Cred cd [sta este qi unul dintre mo-tivele pentru care am jucatatdt de bine in Paris: cAnd eram cu acea
familie mi relaxam, rni bucuram de prezen[a lor qi de mesele pe
care le pregdteau ori de cdte ori eram in vizitdjucdnd tenis.intr-una dintre vizite m-au intrebat dac[ aveam maEind in
Romdnia. Dacd nu aveam, au zis cd voiau sd md prezinte unuifoarte bun prieten de-ai lor care avea o reprezentanlE auto. $i-ainvitat prietenul la cin6. Aqa l-am cunoscut pe Fr6d6ric. Romdncare pdrdsise lara in 1947 qi se mutase in Franfa, Fr6d6ric reuqise
s6-qi deschidS o reprezentanld auto care vindea diferite mdrci gi
modele de maqini noi, dar qi la m6na a doua.M-am imprietenit numaidecAt cu Fr6d6ric. Mi-a povestit des-
pre maqini qi despre afacerea lui, dar era foarte interesat de ce
aveam eu de povestit despre Romdnia. Pentru mine el era unuldintre norocoqii care reuqiserd sd scape qi, degi nu mai avea pe
nimeni infard,mi-azis cd de multe ori s-a gdndit sd se intoarcd invizitd in RomAnia. Era impresionat de viafa pe care o duceam cajucdtor de tenis qi mi-a pus foarte multe intreblri. La sf0rsit, mi-afrcut propunerea de a-mi da o maEin[ lamdna a doua... gratis!
M6 tenta ideea de a ayea maEin6. Prietenul meu Ion, care eraun qofer foarte bun, avea un Ford Mach 1. Maqina era mult preaputernicd pentru strdzile foarte proaste din Bucureqti, dar, cu cer-
titudine, atrdsese asupra lui foarte multd atenfie qi entuziasm. Mdsim{eam descurajat de procedurile logistice qi costurile oblineriiunei maqini. In afard de Ion, romdnii care aveau o maEind erau, inmarea lor parte, membri ai Partidului Comunist sau oameni care
aveau pile in strucfurile de conducere. Pentru a putea trimite omaqin[ la Bucureqti trebuiau parcurse anumite etape, pldtite niEte
taxe vamale foarte mari; existau o mullime de impedimente. $i cusiguranfd ar fi urmat interogatoriile:
- De unde ai magina asta?
- Cu ce bani ai pl6tit-o?
202
MAI MIJLT DECAT UN VIS
Fr6d6ric avea o foarte mare putere de convingere. Nu numai cIimi frcea masina cadou, dar voia sd-mi plSteasc[ Ei cheltuieliletrimiterii maqinii la Bucureqti. Tot ce aveam eu de frcut era sd
md ocup de plata taxelor vamale. Era o ofertd extraordinar de ge-
neroasd qi cu cAt md g0ndeam mai mult, cu at0t mi se pdrea cevamai posibil dereahzat. Cu relaliile pe care le aveam in RomAnia,poate aq fi reuqit s[ rezolv ceva in cele din urmi.
intr-un final, i-am zis cd i-aq fl fost foarte recunoscdtor dacd
mi-ar fl trimis maqina, dar am intrebat dacd ar fi putut s-o trimitdpeste un an. Aveam nevoie de ceva timp ca sd strdng niqte bani.I-am zis aveam sd-l caut cAnd reveneam la Paris.
Fr6d6ric a fost de acord. DupE un an am intrat in clubul rom0-nilor care aveau o maqin6.
$i dsta avea sb fie doar inceputul.
in 1967 ,m-am intdlnit cu reprezentanlii firmei Fiat, fabrica ita-liand de maqini cu sediul in Torino. Cduta juc[tori de tenis dinEuropa de Est care sd fie dispuqi s[ le conducd ma;inile in cur-se intemalionale de amatori. Firma doar prezentase noul modelSport 124 cu un motor de 250 de cai putere qi intenfiona sd p6-trundd pe pielele din Europa de Est.
Pentru cineva care a visat intotdeauna sd conducd magini rapi-de oferta era aur curat. Tot ce trebuia sd fac era sd urmez un cursde calificare de zece zlle la o qcoald de piloJi din Torino. Dacdabsolveam, aveam qansa sd conduc pe circuitul de patruzeci de
kilometri al firmei Fiat.Dupd ce am terminat un turneu in Nisa, am luat avionul spre
Italia. Acolo mi s-au aldturat ceilalfi candida{i pentru postul de
reprezentant al firmei Fiat - doi cehoslovaci, doi bulgari, un iu-goslav qi cdfiva jucdtori din FranJa Ei Belgia. in Torino, Fiat ne-aacoperit absolut toate cheltuielile, inclusiv cazarea, masa, unifor-ma, casca qi alte mdrunfiquri. Locul in care eram cazali era impe-cabil. Avea o sal[ de gimnasticl unde, sub indrumarea instructori-lor Fiat, fbceam antrenamente de doud ori pe zi.Drpd cileva zilede cursuri cu o duratd de7 orelzi, eram pe scaunul qoferului intr-omaEind atAt de puternicd inc6t md simfeam pilot de avion.
Am avut rezultate foarte bune, cu o vitezd de 180 km/h pe turd.
PETRE }fAR},1UNEAN1.'
Asta m-a adus in topul primilor calificali. Unul dintre instructori,un fost pilot de curse, s-a dovedit a fl un antrenor extraordinar.Cel mai bun sfat pe care mi l-a dat a fost cel legat de atitudine.Mi-a zis cd,la viteze foarte mari cheia succesului era sd te rela-xezi qi s[ te concentrezi. Frica nu era parte a ecuafiei. Dacd chiarqi pentru o fracliune de secundd ili imaginai c[ ai putea face unaccident, mai mult ca sigur nu frceai parte din lumea curselor demaqini. Era esenlial sd-!i pdstrezi atitudinea pozitivd. qi sd rdm6iconcentrat pe toat[ durata cursei.
Am ascultat orbeEte de sfatul lui. La testul final am condus cu195 km/h, ocup0nd locul patru.
Mai tdrziu aveam sd descop[r care era cea mai buni parte acontractului. Fiat mi-a propus s[-mi vdndd maqina cu motorul decurse la un pre! foarte mic, numai 1400 de dolari, pe care ii pu-team p16ti in rate. Deqi trebuia s[ conduc masina din Italia ?napoi?n Romdnia (av6nd de pl[tit taxele vamale aferente), Fiat imi ram-bursa costul biletelor de avion de la Nisa la Paris Ei de la Paris laBucureqti - echivalentul a 400 de dolari.
Oferta era de nerefuzat. Bineinleles cd, am acceptat-o. Singuramea problem6 era aceea de a md intoarce prin Franla, RFG,Austria, Ungaria qi, in cele din urmd, sd trec graniga in Romdnia.Problema era c[ nu aveam vizd, de tranzit din nicio lard prin caretrebuia sb trec cu maEina.
Dup[ cum s-a dovedit, am trecut granilele folosindu-md de di-verse tehnici: rug[minfi, explicafii qi, din nou, rugdminfi. La fle-care punct de trecere ardtam racheta de tenis, explicam care erasituajia qi ii rugam s[-mi acorde o vizd de dou[zeci qi patru deore. Pasaportul rom6n pe care il aveam trezea foarte multe suspi-ciuni, dar promiteam cd nu aveam sd creez niciun fel de probleme
- tot ce voiam era sd ajung acas[.Dup[ trei zile in care mi-am exersat puterea de convingere la
fiecare frontierd, la care se addugau sute de kilometri de condusde unul singur, am ajuns la granila cu Romdnia. Cdnd am ajuns,eram epuizat. Am gdsit un hotel micu!. Fiind din cale afard deobosit, am dat telefon unui prieten care locuia in BucureEti. Areuqit sd vind cu avionul intr-un oraq din apropiere si a doua ziurma sd conducd el maqina. Ceea ce nu ii spusesem era cI asi-gurarea maqinii, f5cut[ ?n Italia, preciza cd eu eram singurul careavea dreptul de a conduce vehiculul. Din fericire, n-am avut parte
zCI4