f;*u*"**"I;ffito l,Bffi'., *_"ro,rlnioia-ffi42 Ortodoxia biruitoare: Sfrnrul

:

lerarh Rafael Hawaueeny 6

l8 Sau dezlanluiti?

uli

www.fuma

Cum a putut un obiect de micidimensiuni (conforme cu specifi-ca{iile standardului ISO 7810, adi-ca 85.60 x 53.98 mm) sd creezeo asemenea vAlvd apocalipticl ins6nul poporului dreptcredincios?Cum a reuqit o bucdlicd de plasticsb invenineze raporfurile dintre oa-meni qi institu{ii, ba chiar sd cree-ze dezbateri ale laicatului qi preo-limii ortodoxe cu oficia1it61ile sta-tului romdn? Cum a fost in stareun sfArdiac cu colquri rotunjite sddezbine opinia publicd? Vd spuneu cum: rostindu-i numele invers.Adic[ din c-a-r-d, in d-r-a-cl

La orima vedere. rAndurile demai suipar a fi scrise din balamuc,intre lungi reprize de somnotera-pie. Te mai trezegti pu{in. mai scri iceva, apoi te culci la loc pentru oslptdmAnd. In timpul 6sta, nu qtiide tine... Cu toate astea, vd asi-gur cd le-am scris in stare de trez-vie. lucid. frrd calmante/somnife-re. Ele mi-au fost inspirate de argu-menhrl adus la o dezbatere public[despre cardurile de sdndtate. Ros-tea cu glas mare cineva: ,,$i dacbpronunlafi invers cuvdntul card,ce iese, domnilor? Iese cuvdntuldrac! Noi nu suntem cu dracu'.

noi suntem cu Dumnezeu!". Atuncioficialul de la tribun! a intrebat,oarecum timorat de acest joc decuvinte cu iz eshatologic: ,,Bine,qi cum sd-i spunem atunci?". Rds-punsul a venit prompt: ,,Talon, aqas6-i zice{i|". Vd dafi seama cd ime-diat am inversat cuvintul talon qim-am liniqtit: a iegit n-o-l-a-t, adi-cd ceva complet inofensiv sub as-pect dogmatic. Dar asta in limbaromdn6, cdci in altd limbd oare cear putea insemta nolat? Aqa cum qicard inseamnd ceva in altd limbd,cea englezd. Iar noi l-am preluatdirect, ca atdteaalte cuvinte. Inver-sat insd, iese necuratul din sintaxdl

LisAnd gluma - ci deja nu nemai arde -, qtim cu tolii cd aces-te carduri sunt prezente in via{anoastrd de cel pulin un deceniu. $idacd ne-a mers rdu sau bine subaspect duhovnicesc, nu ele au fostresponsabile... Dar am ajuns sI nepurtdm ca indienii din America deNord a secolului 19: ne este teamdsd facem poze. ca nu cumva sd nerdmdnd sufletul acolo. Dispozitive-le cu pricina, in sine complet ino-fensive, conlin acele date pe carele aveau oamenii odinioar6 scrisede mdnd, cu cemeal6, pe buletinele

LLiMgA CRilI l lN.IEI / martie 2015 3

lor de identitate fbcute din h6rtie.Sau in Carnetul de economii siconsemnal iuni e l iberat de CEC.Sau in permisul de conducere auto.cu coperli cartonate, care se deco_lorau rapid. Acum, de la hdrtie s-atrecut la plastic qi cuvdntul card s-aimpdmdntenit. Mare lucru! Ceea ceconteazd, cu adevdrat, este nu pro_nuntra lnversatd,- cd, nimeni (incd)nu cl teste invers! - . c i cont inutul1or. Deqi nici acesta foarte rirult, cilocul unde se stocheazd informa-liile. $i nici acesta in mod speci-al. ci cei cqre ea qcces la aceie in-lotmal i i : func[ ionar i . inst i tu l i i lmaimult sau mai put in secrete). hack_en, companii multinaJionale sauneaoqe, teroriqti sau simpli rduli_catori. polit icieni. A5adar qccesulla date ne preocupd gi nu obiectulrn s ine sau denumirea lu i l

In aceste conditii, talonul saucardul, sau cum s-o mai numi el.este nerelevant. Mai relevantd mise pare preocuparea anxioasd aunor creqtini ca, bundoard, sd nu fietrecufi (lbrd gtirea lor) in acel carddrept un posibil donator de orga_ne. in caz de accident fatal. Aicisedeschide urmdtoare intrebare: dece n-am putea fi donatori de organeprin propria noastra declaratie]vo-it6? Ce mai fac eu cu flcatui, fiind- Doamne fereqte! - in moarte cli-nicd? Sau cu rinichii? Sau cu cor-neea? latd.o $tire ap5rutA in gan-qut.tnJo:

..Llsta de a$teptare pen_tru.transplant de cornee la Spi'talulMilitar Central din Capitall numd-1d_peste 300 de persoane, insi, lafel c.a la ficat, rinichi gi cord, ope-ra{iile depind de num[ru] de dona-tori in moarte cerebrald [...] Din

2002-2004 insd, mai exact de laaparilia legii ce nu separd organe-le de tesuturi, medicii n.l

-ii au

vore sd recolteze dec6t de la paci-ent i i in moarle c l in ica, moarte ce_reb-ral6, cu acordul explicit al apar-lindtorilor de

-eradul I - a continuatDr. Daniela $elaru. Astfel. in ori-mii ani dupd 2004-2005, am fb_1"t ?5-]9 de transplanturi pe an.De la 5-6 pe sdptdmAnd, ajunse_sem la 30 pe an. Cel mai mire nu_mdr de transplanturi l-am avut in2013, in jur de 100. Anul acesta[2.014 - n. n.] a pornit foarte bine,dar^sunt saptdm6ni in care putemsd facem 6-7 t ransplantur i q i suntpenoade ln care o lund de zi le nuavem nici un donator. De exemnlu.de la I octombrie nu am avut nic iun donator..."

Pe scurt, ca sd inchei discu_!ia, md voi inscrie pe l ista dona_torilor voluntari de brgane, in cazde nenoroclre personald. Cdci nicif icatul . n ic i r in ichi i , n ic i corneeanu-mi vor mai fi de trebuin\dlavd_mile cereqti, deoarece trupul ori-cum se desface gi se redd firii, ?n_torcandu-se in larana pr imordialadin care a fost zamisl i r . RAmdne Iajudecata de dupd moafte doar su-l letul . $ i or icum, nic i noi nu sun-tem proprietari i organelor cu careDomnul a inzestral natura uma-n6, ci doar cei care le intrebuin_!5m vremelnic. Dar dac[ ele nu-mimai sunt de folos in caz denenoro_cire, mai bine salvez astfel o viatd.nu credefi?! Iar cd asta scrie intr-uncard, care e pbcatul? $i, in plus, nucred cI rudele celui salvat vor maiavea dispozi{ie sd citeascd inversdiabolizatul cuv6nt...

Popasuriduhovnicegti

ktffi:I &*':

iarna asta an"! r.r''fat la i\x*n6stirea F6ng6ragi. &*drturisese efr de nrulta vrernevCI"ian"l si ajung aiei, mai m*ft datoritair*nrefui insolit, straniLr" Misterulaces-tui nun':e s-a spulbcrat dupd eonvorbinea eu p6rintele Grigor:e, iar nuanla deu'yloram negisit-e ?r: eartea de oncare a loeagufui. Aeol6 un t6n5n eplseopdin diaspora a seris anu.ltreeut, rnulgurnind, r* *onur,tiroipu*tru ospitalitate,numineJu-!,,nep6ng5ril i i de ia FSng*rali '1. "

0 pereche de sfintiUIJ,ritiufiii.t. oamenii dau bine{e cu u$u_ Grigorie, cel pe care l_am;,*d;""'";*ql-^,iliffiffi::ffii'il: it'#*i:;*:ff':"11,?""me, dupd ce treci prin che- pe iase, pe"magini, peste iot. f"G;il atunci, tot el ne_aile Bicazutui - cel mai rru- v.*t. r' i

"p*it ,i i"g;ii,. p"r.i,iui'Jrrioriradre. din po_mos psalm in piara De care drumul narionar ;i;;;;.; iun.u i,a.,n,.rur srarel pe_Dumnezeu i l-a ldsai sore am urcat piintr-un petec de troniu, mutat de la Horai-neuitare omului romdnesc -, sat, manditireu r-ui1ii pri-- A;;I ia eangarali. eram,je lagi uqor pe valea girtl-1^ ririi J" p"

"r uigun. t-p.r- practic, in aceeaqi combina-!et, spre Moldova cea bhtr6- ndtoare qi priete'noasd tof lie umani, dar cu zece anin5. Ei, qi de aici se schim- odata, te irivita;;-ft;; ir"i,,u?#arr,, qi intr_un altbd lucrareal Apar celebre- peri pouesiea. .u-r. nu . ,nu i;; d;;;;" aveam sd-r des_le biserici qtefaniene, pei- ii-pia. p"rtrir-ultu u* up.- cop6r ca fiind fabulos...sajul este molcom, vdiurit, rut rlu uuna"oint" i;ari"i"iri '""i""ala in noua bisericd.

martie 2015 / i,{.n4lA CRFIi}JN"lL{www.lumeacredintei.com

Tarah, Sf6.ntul MucenicAndronic.

,,Dar mai avem pe SfAn-ta Masd niqte pdrticele: un

frasment din Sflinta Mas6 abis6ricii voievodale, Sfdn-ta Cuvioasd Singlitichia, opdrticicd din capul Cuviosu-lui Iosif lsihastul din Athos,o parte din mantia Sf6ntuluiloan Maximovic i . . . $ i . b ine-infeles, o pdrticicd din Sfbn-tul Mucenic Dimitrie Iz-vorAtorul de Mir", a addu-gat Pdrintele Grigorie. Fiindcurios sd aflu la care din-tre sfin{i au oamenii locu-lu i o evlavie deosebi t6, rds-punsul a venit prompt: ,,Ceamai mare evlavie oamenii oau la Sfin{ii Simeon gi Am-filohie pentru cd sunt sfin-1i i local i . sf in1i i m6nast i r i inoastre. $i, desigur, la SfAn-tu1 Dimitrie au mare evla-vie. Moaqtele Sf in l i lor Si-meon pi Amfilohie nu s-augdsit. Inc6... Ei bine, SfAn-rul Simeon a fost indrdrgitde Sfdntul Voievod $tefan,l-a ajutat cu bani sa constru-iascd prima bisericd a mA-ndstirii, la 1461. Tot dom-nitorul este cel care i-a luatmoagtele de la MAndstirea

;#t-.

, lrlTziditd de vrednicul pe po-menire Pdrinte Starel Teofil(asupra cdruia vom reveni),monahul Grigorie gi-a in-ceput relatarea despre mie-zul duhovnicesc al or icd-rei biserici rdsaritene: sfin-te le moagte. Aic i . la Pdnga-rati, mare parte sunt primitede la Pdrintele David Pris-tavu de laAgezdmAntul Ro-mAnesc de la Ierusalim. Elesunt ale Sfintei Mari Muce-nile Ecaterina, ale Sf6ntuluiSiluan Athonitul (adus dinSfAntul Munte), o pdrticicdde la Sfdntul Ioan lacob, totde la Ierusal im. Dar gdsimqi moaqte din Rusia: Sf6n-hrl Lavrentie al Cernigovu-lui, Sf6ntul Teodosie, o p[r-ticicb de la Sfbntul Ioan deKronstadt, Sl'antul M ucenic

www.lumea(f edintei.com l ,t i14liA l l R l l l l l l \ i l I l / martie 201 5

POPASURT DUHOVNTCE$rl

Ca5r a.( ludegul MureS) i ire-a adus in cetaLea Suce_vei, unde le cinstea cu td-mAieri gr rugbciuni. Se pre-supune cd moagl.ele Cuvio-sului Simeon ar f i ingropa-te rn cetatea Sucevei, dar nuse gtie locul. O altd iootezdzice aqa: capul SfAntului Si-meon din Muntele cel Mi-nunat, care este la M6nds-tirea Neam{ gi a fost donatMdndstirii Neamt de SfdnfulVoiev_od $tefan. se presupu-ne a f i chiar capul Sfanrului

Simeon de la Pdngdrari. iarin cetatea Sucevei i-a rdmasnumai trupul, fiindcd Sfin-tul Simeon a plecat in 1476,cdnd turcii au castigat bard-lia de la Valea Alba-- Rdz-boieni. Tot atunci au venit sia ic i Ia noi g i au dar foc la bi-serica de lemn qi la chilii, qiel s-a retras cu obstea. ina-inte de a aiunge pdeani i . laMdnastirea Cisv'a. IuderutMures".

Curiozitatea m-a im-pins sd aflu c6te ceva despre

celSlalt slbnt cinstit de oa-meni aici, la PAnsdrari. pi-rintele Grigorie fra lumi-neazS:,,Sfbntul Amfi lohieeste cel care cu patru ani?nainte de a pdrdsi scaunulde stare! a arut cel mai in-delungat mandat la condu-cerea mAn6stirii: din 1508pdnS in 1566, o via{6 de omIn 1566 pleacd la m6ndsti-rea lui de metanie, cd el eradin.Moldovi{a, qi primeqtescntma mare cu numele deEnoh. Slanrul Amfi lohie i -aspus din vreme ParinteluiAnastasie Baldovin (cel carci-a scr is r iaF) z iua qi ceasulin care va pleca din aceastdlume. A lost ingropat la Md-nAstirea Moldovi ga. pdrinri icare i-au alcdtuit

-onog.ifiuau Ihcut investigati i. Se-parecd Mandst i rea Moldor i ta nuera pe locul unde este acum.ci pe locul unde este bise-rica de mir din satul VatraMoldovi le i . Nu mai st ie ni-meni locul unde e ingropat...

www.lumeacredintei.commartie 2Ol s / l. l . l l{ Fri {iR!,l l l \ Ti: I

Ambii au fost canonizati in2008".

0 biserici voievodali(u hramul,din vis"Biserica ,,de jos", bise-

rica voievodald, este con-struitd in 1560 de domni-torul Alexandru Ldpugnea-nu dupd ce i s-a ardtat Sffin-tul Mare Mucenic Dimitrie

www.lumeacredintei.om

de doud or i . O dald in | 558,pe22 octombrie, laSu-ceava, ;1 a doua oara pe26 octombrie 1559, la Pia-tra Neam!. Spune in mono-grafie: ,,Du-te la Pdngarafii i fh manastire. [h biseri-cd sihastrului Chiriac, cd nuare unde sd se roage cu P6-rintii!". Mai mult. si Sfdn-tul Voievod $tefan, cind a

fbcut biserica.la 1461 , Cu-viosul Simeon a Primit inqti-infare in vis si ii Pun6 hramin cinstea Sfdntului MareMucenic Dimitrie, iar sfrn-tul a preluat aceastd mdnds-tire si a fost ocrotitorul ei dela inceput. Grigore Ureche,in Letopis e,tul ldrii Mol-dove i. scrie desPre domn i-torul Alexandru LiPuqnea-nu: ,,Mai apoi gi Pdngdraliula frcut mai mult de nevo-ie, decdt de voie, cb se ar6-ta Sffinrul Mucenic Dimi-trie de-l ingrozea sd-i fac6mAndstire pe acel loc." Adi-cd a insistat! La Primul in-demn a adunat Sfatul Frii,boier i i 9 i mitropol i tu l q i s-aslituit qi cu tolii au cdzut deacord cd este de la Dumne-

- zeu sd facd bisericd. Ave-nit aici, s-a intdlnit cu stare-lul Amfilohie, a adunat ma-teriale - era in toamna anu-lui I 558, cd vedenia a fostpe 22 octombrie 5i a zisci in primivard si se aPu-ce de lucru; era totul stabi-lit. Ce s-a intAmplat aPoi?Stare{ul de la Bistrila (aflatbla 10 kilometri distan{6), ar-himandrirul SeraPion. a in-tervenit gi zice cd l-ar fi le-gat pe Alexa.ndru LdPuqnea-nu sd nu mal consmjlascaalt6 mAndstire, cd sunt foar-te apropiate una de alta qi nuare rost sb fie doud mdnds-tiri aga de aproPiate. Dom-nitorul, cu fricd de Dumne-zeu, s-a infricoqat de legdtu-rd qi atunci a Pus Punct, nua mai continuat. De aceeaSfintul Dimitrie, de ziua lui,pe 26 octombrie 1559, searatd din nou qi i l ingrozeq-te, i l ameninld cu surghiu-nul dacd nu continud sd fac[

LUMIr; \CRFD}N' l ' ta l /mart ie2ol5 9

ce a inceput. La o asemenea..presiune". domnitorul g i -aluat seama gi a continuat lu-crul. $i bine a lbcut!

Petre Ndsturel,in Cu-vdnt pentru zidirea Mdnds-lirii Pangdrali. nota 6. pagi-na 12, consemneazd textu-al vedenia: ,,Sd zidegti intrunumele meu biserica. oe lo-cul unde am avut mai inain-te fbcutd de BdtrAnul $tefanVoievod in zilele staretuluiSimeon ieromonah, pe carea ars-o spurcafii turci cAndau venit in pdmAntul acestaticdlos cu rdzboi".

Povestea unui nume fi aunei biserici suprapuse..Nicolae lorga scrie cd

aici a fost un cdlugdr cu nu-mele Pangratie, care s-a ne-voit in secolul al 14-lea pevalea.p6rAului PAngdrali. Dearcr zrc,e cd se trage nume-le mAndstirii, de la monahulPangratie. lstoricul afi rmaIimpede cd nu are nici unamestec cu ideea de p6nga-rire. Cuviosul Simeon carea venit aici in 1432 sd trd-iascd ca pustnic s-a retraspe un mal al pArAului PAn-gbrali, unde a gdsit o peq-terd care este acum para-clisul Sfintii RomAni de lademisolul b iser ic i r id ica-te de Alexandru Ldpugnea-nu. Deci acolo sunt doui bi-serici suprapuse, iar peqte-ra Sl?ntului Simeon a fosttransformatd in 1806 in oa-racl is; 5 i d in I 560, cdnd s-afbcut biserica de piatrd dea-supra peqterii, aceasta a de-venit tainild pentru odoare-le mdndstirii. unde se ascun-deau in vremuri de restrigte.Deci din 1560 pAnd in 1806

1O mart ie2015/LLl t"{LACtRf_. l l t \ iTEi

a fost taini{b aceastd peqterd.Din 1432 pAnI ?n 7467,inaceasti pe$terd Sfdntul Si-meon. mai intdi singur" maiapoi cu c61iva ucenici s-anevoit aici, aici igi fbceaurugdciunile", imi povesteq-te atotgtiutorul meu ghid, in

timp ce-mi deschide loca$u.de rugdciune.

(omunismul, bati-l vinatParintele Grigor ie ig i

continud apoi povestea, sarepeste secolele mai mult saumai pulin tihnite qi ajunge

www.lumeacredintei.co-

Turnul clopotnitrefdcut impecah

dupi ce s+surpat la mijlocu

anilor'H

in zilele noastre: ,,In 1959s-a inchis m6ndstirea, a fosttransformatd in stafiune decercelari geologice. geogra-fice gi biologice, organizallin cadrul Universitdlii A1. LCuza.Era Staliunea de Cer-celare Stejarul, aici venindstudenli qi ldc6nd practicS.S-au frcut, sd qti{i, qi foar-te multe pdcate aici, pdcatemari, strig[toare la cer, in-c6t o parte din vrdjmaqii, dinmichidul i i care s-au cuibd-rit atunci aici au fost cu gre-utate scogi. Se fhcea des-frdnare. se lhceau avorturigi aqa mai departe. Avemluptd mare aici. e un rdz-boi duhovnicesc mare, rdz-boi nevdzut", spune pdrin-tele gi cade cAteva clipe pegAnduri...

Staliunea de cercetdri aaddstat a ic i doud deceni i , iarbiserica era tot timpul incu-iat[. Vreme de 20 de ani nus-a fbcut nici o slujb6, insdin 1980 se redeschide ca bi-seric[ de mir, pdnd in 1983.Din 1983 redevine mdnds-tire, mai exact schit, depen-dent de Mdn[stirea Bistrita.www.lumea(redintei.com

Celelalte clldiri din incin-td au rdmas transfotmatein magazie sau depozit deplante medicinale. Statiuneade cercetdri s-a divizat inmai multe uni ta l i " g i atuncistatul a dat clidirile mdnls-tirii firmei de plante medici-nale P I ant av o re I din P ialr aNeam!. in 1990 au fost pro-cese qi mdnbstirea ;i-a cdqti-gat clddiri le. dar ei au refu-zat sd le pdrdseascd. Aruncis-a fbcut memoriu la preqe-dinte, s-a dat chiar o ordo-nanli pregedinliald in 1991,apoi s-a dispus executareasilitd. Silnicia trebuia eva-cuat[ doar prin executa-re silitdl

Starelul harismaticPrimul starel dupd 1989

a fost arhimandritul LucaDiaconul, qi el a dus lup-ta cea mai grea pentru redo'bindirea statutului de mA-ndstire gi a propriet[filor.Dupd Pdrintele Luca a venitaici Pdrintele Teofil Lefler,in iunie 1996.El este celcare a ridicat biserica maredin temelie. a relicut turnul

clopotni!6, Casa Varnava qia reinnoit practic mdn6sti-rea. f i ind considerat a l doi-lea ct i tor . A muri t la numai53 de a-ni, de un cancer lacolon. I l intreb tot pe Par in-tele Grigorie cum s-au Pututintdmpla toate acestea. ,,Sdvedel i " domnule Bucuro-iu, ce lucrare minunatd a luiDumnezeu a fost cu omulacesta: l -a f inut in r ia15 gi aterminat biserica, pangarul,a fbcut turnul clopotni{d. Laexact un an dupd ce a ter-minat biserica s-a imboln6-vit de cancer. in 2011. iar in

l .UML'A CREDII', i I El / martie 201s 11

IL--

=

r:

= 2-0 12, pe 2 februarie, de in- qi trupeqte pentru lumea adicd ce cerea de Ia Duri: tamoinarea Domnului, c6nd iceasia.'A iort un pairni e zer,Er ?i drdea.

=: biserica c6nta ^ l-a chemat

'nte c_leopa ar zonei 6sGia, - i$i';;;;""" mamrflsrriDomnul la el. In ziuain.

,

piatraXeaml, Bicaz... Stb-' laiint"ie C.lgorie _ cd ncare a implinir 25 de ani de tea la spovedit o. oi-in"u -;i;;;;se

zile inainte tcdlugdrie, it ziua in care ? t?pan6 seara, nu mai avea adormi fra in chilie, ingfost cilugirit Ei la aceeaqi iimp nici sa manance. viaga irt a" ," pa"nte, Epifaniord! Deci cand el a murit lui i fost cu totul viala bi-' i""rt p-ai,nt" Epifanie nfl]i?1*letegte pentru sericii, via{d personaid nu a u-ii ni-i" in rest, ci doilumea aceasta, in aceeasi avut. A fosi fbarte mult iu- t-iuiriip"pirintele Teczi, la aceeagi ord a murit bit qi avea rula.rrn. cu har, fil zic6nd-;

bine minte) tlebuia sd mdintdlnesc cu Inalrul la Iasi ,sa i i snun unde vreau sd mdduc - era vorba de doud lo-curi mai retrase -, iar ma4i.cu o zi inainte, pela ora 12,m-a invbluit aqa o bucu-rie mare, enorm6, cu gAndulde a veni aici, cu toate cdeu nu m-am gAndit la asta.Deci eram hotdrAt sd plecde la Horaila, cd nu mai pu-team sd stau ftrd pdrintele -el m-a primit in mdndstire,el mi-a dat exemplu de sme-renie, de dragoste - qi vo-iam sd md duc ori la Poianalui Ioan de la Sihdstria, saula Prodromu, in Athos. As-tea au lost cele doud locuriunde am vrut sA md duc.Mar{i insd m-a invdluit obucurie qi un har... $tili cebucuros eram? Pe toli p[rin-lii cu care m[ intdlneam iistrdngeam qi sbream in suscu ei de bucurie! Aveam opace qi o bucurie in sufletulmeu cu gdnduI sd v in aic i .qi dintr-o datd mi-a dispdrut

din minte qi Poiana lui Ioanqi Prodromu. $i atunci amsunat la pdrintele starel qii-am zis:

REPORTAJ

Sfantul loan Botezitoruin Rominia? (II)O mirturisire a Pirintelui Pantelimon de la Ministirea Tun,,Pdrintele Arsenie Boca a proroeit cd, dac5 nu ne smerim gi nu lSsampdcatele pentru a ne preg5ti de A Doua Venire a Donnnului la MareaJudecatS, va veni pedeapsd nnare peste !ara ;i peste lumea ?ntreagi.Rornfinia va fi ocupat6, iar eopii i rro;tri vor ajunge robi la alte neamuri.Dacd nu ne indreptim viala prin pocdinld, dacd nu participdnr activ laviala spirituald a Biserieii, daci nu l inern posturile gi nu participdrn lasfintele slujbe;i l i turghii, f i ind fenn"l hotar6li in credinla noastrS, tara vafi pusti ita ;i romAniivor avea r, 'ruNte necazuri."(Parintele Fantelirnon)

sdrdcia in lari gi romAniiiple0a peste grani{e, pieradu-gi credinta gi mdnturnLe spunea asta multora, ilde pe vremea sa. Harul rrin sufletul nostru nu prin 1treceri de tot felul qi luxuci pe mbsura nevoinlei, a Iglciunii qi a postului, insorde faptele bune gi chemareacredinp, prin mdrturisire. Trim vremurile de pe urmd. Gnu se mai aude glasul Donmlui strig6nd:

sdvArqit majontatea: postul de33 de ani t inut de mo5 l l ie -dupd numdrul de ani ai Mdn-tuitorului, 33 de Sfinte Litur-ghii dupd rAnduiald caresunt in curs, 3 mdnast i r i re-ct i tor i te Sambata.Bucium

qi una in Basarabia, care se vaface acum, 24 de cruci maride lemn - corespunzdtor ce-lor 24 de vdmi ceregti, clo-potul de la Hurezi - pe cares-au incrustat, pe trei rdnduri,cei 14.000 de prunci uciqi de

cdtre lrod, crucea gi racla pen-tru Sfhntul Ioan Botezdtorul -care inci nu a fost imbrdca-td in argint. Toatb aceastd lu-crare. in care au fost imolicatifoarte mulli oameni, a fostpo-runcd de la Dumnezeu qi con-tinu[ sub protec{ia pirintelui,cdci el este cat" se poate de r iu.Nu numai cd-l simt mereu inpreajmd, dar l-am vdzut, denenumdrate ori, aievea."

Povestea sfintei racle..Racla a lost tot o viziu-

ne a lui Mog Ilie, datd de sus.Dumnezeu a cerut ca aceastdracla sd fie imbracata in arsintpentru t rupul inainteme[a-torului; dar acest lucru nu s-areqit in totalitate pdn[ acum,degi se fixase la un momentdat un termen. o2indin20l2.A fost ooruncd de la Dumne-zeu sd se facd aceast6 racld

www.lumeacredintei.com 1-UI,itA t. lRiiDll ' .!Tl, l / martie 2015

REPORTAJ

a Sfbntului Ioan Botezitorulde cdtre noi romAnii gi in fe-lul acesta s-au iertat gi mul-te pdcate, altfel eram de multocupafi. Aceste sfinte moagtese afld in RomAnia gi pot damdrturie cd, racla s-a sfintitprin insugi SfAntul Ioan Bo-tezdtorul la Soborul SfAntu-lui, la praznicul sdu in I ia-nuarie, racla fiind puftatd pesus nu de oameni. ci de in-geri. Mul{i din cei care s-auopus ori au impiedicat reali-zarea acestei misiuni au avutmari problente. uni i de sana-tate, altii duhovnicegti. Chiargi in ziua de azi, cine se apro-pie de aceastd racld cu g6n-duri sau st6ri ascunse, necu-rate. de urd, de huld, de ne-cledintdL. are numai necazur i .Pdrinteie Arsenie Boca m-apus, la inceput, sd caut cdr-l i le in care se af lau descr iseviala slhntului qi pit imiri lesale, dup[ care a ficut schite-le gi desenele pe lemn. Apoia urmat o mare ispiti. Me;te-rul la care am comandat raclaa inceput si gdseascd pretextecd nu mai are tirnp qi uite agaau trecut cater a Iuni. pand s-aimbolndvit grav. Atunci a cre-zr-rt de cuviinld sd se cdiascdsr sd se apuce de lucru, fbcdn-du-se sdndtos.

Urntitoarea problemd afost scoaterea raclei din ate-lier;i dmmul la Hurez, pentrucd elarn Lrr l r i r i r i . Vo5 l l ie gt iacd va fi arestat. Am cdutat untren dupa miezul noptii. Cendam aJuns in gar i . Moq l l ie a ; ilost r id icat de Secr l r i tate, iareu am lrecut cu racla. l]rd sdpdlesc nimic. Se dusese ves-tea insd, printre oameni, de-spre exisrenta ei g i mult i cau-tau sd o vadd. Dupd ce a fost

sfinlitd de ziua Sffintului Ni-colae, am fost arestat qi raclaconfiscatd gi ingropat[. Autrebui t c inci ani de post pi ru-giciune pentru ca racla sd seinloarch de unde a plecat: aieqit efectiv din pdmdnt, iarcei care au luat-o s-au imbol-ndvi t r iu gi au ar ut numai ne-norociri in familie. Moq Ilie,dupd ce a fost arestat. a fostdus la nebuni, deqi erau pre-gAl i l i sa- l execute, dar numaidupd zece zile i-au dat dru-mul, declardndu-l perftct sd-ndtos mintal. Unora le-a fostchiar l r ica. spunand: , ,Noi nune at ingem de omul asta!>.Tot Mog llie a avut ;i desco-perirea in care sfintele moag-te ale SlAntului Ioan Bote-zdtorul s-ar afla in cripitura

unei stAnci din masivulgdraqului qi construirea Lmanastiri smerite, l lculatraista>>, din

j lI

L-

t-

av

Crucea Pirintelui Arsenie Boca,aflatd in chilia pirintelui Pantelimon

^.

de cincisprezece ani, numalcui ii era dat sd o vad6. TotPdrintele a schitat-o gi a re-alizat- o prin metaloplastie,aga incdt pare frcutd acumdin aur masiv. Cdnd sd facdschi{a Rdstignirii Domnuluipe Ctuce, mi-a cerut sd linbralele intinse lateral, astfelcd putefi vedea acolo gi bra-lele mele. S-au fbcut qi altecruci din lemn de felul aces-ta qi icoane, care mai Pot fivdzute gi acum. t r imise c5-tre bisericile din vecindta-te qi cu misiunea sfdntb de a! ine rAnduialS 33 de ani cuSfinta Liturghie, toate fbcu-te cu purtarea de grijd a Mai-cii Domnului. CAnd s-a sfin-{it racla, au cdzrttlacdtele in-chisorilor comuniste in' 62,iar cdnd s-a sfin{it crucea dewww.lumeacredintei.com

aur au c6zut zidurile Berlinu-lui. La plinirea Vremii, c6ndse vor ardta sfintele moaqteale Sfdntului Ioan Botezdto-rul, crucea aceasta va sta lAn-sd racla sfAntului."- Cum sd nu te miri, in-tr-o lume a contrastelor carestau fa{5-n fa!6'. Pacea qt rdz-boiul, luxul gi sdrdcia, viala$i moartea, minunea qi ne-credinla. adevhrul q i min-ciuna, dogma gi erezia, iubi-rea si ura, imbuibarea gi foa-mea? Cum poli sd ignori ade-vdratul sens al vielii, desco-perit noud de Insugi Dumne-zeu, de doud mi i de ani? $i .odnl la urm[. care este ade-varatul sens al marilor desco-per i r i qt i inf i f ice ale omului"de-a lungul evoluliei sale Pepdmint, dacd ii vor aduce in

cele din urmd moartea? Poa-te din aceastd cauzb avemnevoie de oameni smeril ica Pdrintele Arsenie Boca,ca PSrintele Pantelimon, caMos llie, ca Pdrintele Jus-tin Pdmr, ca Plrintele Arse-nie Papacioc, ca Valeriu Ga-lencu qi mull i al1ii. care Prinsacrificiul lor sd ne aducdcu picioarele Pe Pdmdnt dinaceastd mare revrdjire a lu-mii in care trdim astdzi qi Pecare vrem sd o risiPim cu unsingur Cuv6nt: HRISTOS !

Eduard GOLESCUFundalia Golescuwww.golescu.ro

Fotografiile au fost oferitespre publicare de Cristian $erban,

directorul Edituri i CristimPuri

LUMEA CREDINTE1 / martie 2o15

STOP-CADRU

ChirnogiLans areamonografieiBisericii SfbntuIIerarh Nicolae

Inaintdnd grdbit pemeleaguri le Calara-si lo[ am ajuns fntr-odupd-amiaz* de februa-r ie in comuna Chirnooi .in apropiere cJe orasulClten i ta, local i tate i i ru-ata in lunca Dunari i .Aici urma si se petreacaun eveniment foarteimportant pe plan local:tansarea monoqraf iercelei maide seJma bise-r ic j din Chirnogi: Biser ica5tantul lerarh Nicolae.

J- \ lui,DllonelAureliQolobp,^ilginer diplomat, rrigintele Ofii iului pbqtat Ch

mprimit cu bucurievin la invitalia autor

martie 2015 / L.Li\, lEA CREDIN f El

i,rtr.,*5:

www.lumeaGredintei.co-

Volumul intitilat Chir-nogi: file de istorie. Parohiaortodoxd Chirnogi de la ori-gini pdnd astdzi, insoft de ver-siunea digitala pe CD. au apd-rut la Editura Lumea Credin-lei intr-un tiraj noncomerci-al. Lucrarea este o monogra-fie atdt a bisericii mult indr[-gite de autor, cAt gi a intregiilocalit6gi. acoperind o perioa-dd de 200 de ani. Domnul Co-toban, cu un putemic sim! Pa-triotic qi local, a cercetat arhi-ve, a scris, s-a documentat anide-a rdndul despre rSddcinilegi istoria acestei localitSli bo-gate in vestigii $i monumenteistorice. De la ddnsul amaflatcd oe locul acestei comune seaflE o veche vatrd strdmoqeas-cd ce lqi pierde urmele in timP,departe, prin epoca neoliticd.

Evenimentul s-a desfrqu-rat chiar in incinta BisericiiSfAntul Ierarh Nicolae, ce agFnduit mu[ime mare de oa-meni, printre care personalitdlilocale, dar gi invitali de la Bu-cureqti sau chiar din Bulgaria,din oragele Ruse gi Turnrcaia.cel din urmd fiind infrSlit culocalitatea Chimogi.

Dintre cei invita{i au luatcuvAntul: primarul comuneiChimogi, Dl Irinel Romaq Dlviceprimar $tefan lon; prima-rul oragului Turhrcaia, Dl Dr.Dim itir Stefanov: v iceprima-rul cultural, Dna Petya Knea-zova; Protoiereul Oltenifei, Pr.Dr. Marian Necula; Protos.Rafail MA(, exarhul mdndsti-ri lor din Episcopia Sloboziei9i CdlSragilor; din partea Edi-turii Lumea Credinlei, Dl Rdz-van Bucuroiu; Dna Lia-MariaAndrei!5, diplomat de carierdqi artist plastic; scriitoareaAu-rora Georgescu. Spre final, Pr.

www.lumeacredintei.com

Kiril Sinev a dat citire mesaju-lui lesat de acest eveniment alPreas*finftului Naum de Ruse.De fapt, in aceastd zi de 5 fe-bruarie 20 l5 s-au desfiquratdoud evenimente concomi-tent, deloc intdmpldtor intre-pdtrunse, ca o simbiozd intreplaiurile de sud qi de nord aleDundrii: pe ldng6 lansarea cdr-!ii, s-au sdrbdtorit doi ani derela$i comune intre localitSf,-le Chirnogi qi Turtucaia. Ini-l iatorul acestei prietenii nueste nimeni altul decat tot DlRelu Cotoban, care cu greu gicu multl modestie recunoa$-te asta.

Dl Ionel Aurelian Coto-ban a menlionat cd qi-a doritca volumul acesta sd fie qi unmod de a congtientiza Publiculqi a atrage atenlia pe plan 1o-cal, dar qi nafional, asupra Pa-trimoniului cultural pe care ildeline comuna Chirnogi, Pen-tru conservarea unor docu-mente, diferite obiecte, cdr{ivechi, a unor picturi cum arfi cele ale renumitului pictorLeon Biju, cel care a fost Pri-eten apropiat al lui Constan-t in Brdncugi . Autorul mi-adezvlluit: ,,De mic coPil am

fost fascinat de aceastd brse-ric6. Cdnd qi cine a constru-it sfrntul l[caq? Cine l-a pic-tat? Cine au fost oamenii careau donat diferite obiecte bise-ricii?... Aveam multe alte in-trebdri, dar prea pulne rdspun-suri. Pdnd in momentul cAndam fost de di-rectoml Muzeului de Arheolo-gie Oltenija, Dl Dr. Done $er-bdnescu. gi m-am apucat maiintii de citit gi studiat peste1000 de file de arhivd, iar maiapoi de scris, punAnd informa-liile cap la cap, de aici ince-p6nd sI > cartet'.

Monografia Chirnogi : filede istorie apare cu binecuvan-tarea Preasfinlitului Vincenliu,Episcopul Sloboziei qi Cdl[ra-silor. Automl a ficut in finaluliucrlrii precizdi cu privire laac{iunile filantropice pe careparohia Bisericii Sf6ntul Ie-rarh Nicolae gi le propune, do-rind. printre altele, crearea unuicentru social de ajutorare a co-piilor, oferind gatuit diferitecursuri qi activitSli extraScola-re, dar qi ajutor penfru familiiledefavorizate 9i pentru bdtrAni.

Laurenl iu COSMOIU

LUMEA CREDtNTEI / martie 2ols t9

vegheat de duhulpreotului martir Aurel Lazarov

"o tl il care am pornit la drum fdrd si stiu exact destinatia m-a surprins

in Dobrogea invdluitd in cea16, iar v6nturile acelea t..i hu ilau dezmintitnici de aceastd dat5, ! intuindu-mi privirea ?ntr-o interminabild int inde-'re pustie. Dupd ce am urcat pe drumul de !ari, destul de anevoios dealtfel, am trdit bucuria de a md trezi in fala unui contur care une;te cerulcu int inderea pustie, iar peste toate acesiea se inal ld maiestuos SchitulStejaru. Intr-o astfel de zi se pomenea un martir al iemnilelor comuniste,p,irintele Aurel Lazarov, fiu al locului, care a sfar;it in temhilele comunis-!e dupa 12 ani de ocnd, perioadd in care a impdil i t celula cu pdrintelestdni loae gicu al l idoialegi a i Domnului pe pdm6nt rom6nesc, duhovni-ciiA.rsenie Papacioc giJustin pirvu. preoiul dobrogean a fost evocat defamil ie, alSturi de arhimandritur Andreirudor, proiosinghelul Maxim vlad,preotul Gheorghe Niculescu ; i credincio;i i din stejaru g-idin imprejurimi.20 martie 2OI5 / LUMEA a]REDINTEI wwwlumeacredintei.con

Tl.*

'*gg

i '";'., ,

ffi@*-i

t:."

l : i i : l i i l ! l , l l ; - t !1 i I i

l

' l : . r : ) . :

r , i ; i * : '

Corpul de chi l i i ; i clopotniga Schitului Stejaru

La pomenirea Pirintelui' l l . i

. , , r ,1, . . . ,

' ,v-r-lu;ea -o:Cinte:,e:mI mart ie 2015

TL_

Pdrintele Maxrm si parinteleAndrei,'impreund cu Eugen,fiul pdrinteluiLazarov

,'*;.-6t

t.,o -ot ":

''r,i=

mart ie 2015

IPORIREIE iN ETERNITATE

cdrui d*borAre a contribuit ' ln reali ta-

t imp, in l6 l l " obl ine dregd-toria de vel agd sub RaduVodd Mihnea, domn cos-moool i t . cunoscdtor al v ie-fli Sf6ntului Munte qi al Ve-netiei. absolvent - asemeneastolnicului Constantin Canta-cuzino, mai tdrziu - al Uni-versitdtii din Padova, cunos-cdtor raf inat a l cul tur i i occi-dentale. insd stdPAnirea no-ului domnitor este scurtd; inaprilie, Radu $erban il in-f idnse. Mihnea rer ine in iu-lie pi tron. Atent la mijloa-cele de aflrmare ale P[rinte-lui sdu, telul tAndrului LuPueste afirmarea social6, Pecare decide sd qi-o constru-iascd singur, in Moldova.Prima treaPtd - cdsdtoria cu

Teodosia Bucioc, f i ica ma-relui vomic al lari i de Jos,Costea Bucioc, solia sa in-rudindu-se cu neamul Can-tacuzinilor. SPrijin vine gi dela Tirgovigte. Tat6l sdu ocu-od dregdtoria de vel agd: na-sul de-cununie al tanaruluiLupu este domnul fdrii, Gas-oar Graliani.' Dispune de Premise incu-raiatoare Pentr t l a obl ine unroi social 'proeminent. Marevistiernic sub GasPar Gra-l iani q i Miron Barnorschi .mare comis in vremea lut$tefan Tomqa al. Il-lea, marespdtar gt apol cnlar mare vor-nic al Tdrii de Jos, succesoral socrului s[u, nu ezitA sd-lmustre pe GasPar Graliani

ttr*tt*te*t&$PqXLa prima vedere, Vasile Lupu reprezintao!3uslt i bl6ndului lVl ircn &arnovschi, la a

te, este mai eu seamd eCIntlnuator alproiecteloranteeesorului sdu',,On'l jcu hirea inal t i l i impdrateasca mai dmult decet domneascd' ict i torul ETrei lerarhi lor de la la9i , aducator fin Moldova al moa;telor Sfintei :fuvioase Farascheva, du5rnan ..aN iLri l\tratei Easarab, un pCIrtret 'istoria din eabinetr: l de istorie ai : :$eCIi i i" PSrl i ale unLii erochit i pe eareadesea ?l ronside16m pCIrtret definit i-vat. eu toate e; reprezint5, aserneneaflecdrei et igi i din treeut, Lin instrurNent al ' ' iinlelegeri i prezentl l l Li i ' Virtu{i Ne 9i sl5 bi.ci u-ni ie sale le anrintesc pe al* noastre' Evlavia ari i $ngrru ue poate faee diferen{a. Ear ea este cloar pdgire pe

-caie, amintindpt;* fr*ain* eaz e;,,hirea inalt6""este doar uml:r ire a sete; de Dumnezeu'

iitorul domn al Mol-dovei s-a ndscut lasud de Dundre, la

Arbdnaqi, intr-un coll de Bul-sar ie. in 1597. Numele sdu -Lupu, fiul lui Neculai Cocisi al lrinei. Etnia sa a stimitcontroverse aprige. Putempresupune cd tathl. era a.ro-mdn (degi prezumttva ortgt-ne albanezd a fost mult t imPcertd). iar mama era origina-rd de la nord de Dundre. Ori-cum, istoria a dovedit nu ra-reor i cd neamuri le Balcani-lor sunt doar o familie alecbrei legdturi greu ar Puteasd fie frAnte. Nicolae ajunge,pentru inflorirea afacerilor 9idobindirea linigtii vitale 1or,in Valahia, iar nu Peste mult

www.lumeacredintei'com I,UMEA Cllt it l l l \rJ'! l l / martie 2015

:=

::t:j:'

PORTREIE IN ETERNITATE

atunci cAnd se apropie dePolonia, sd se afle in frun-tea revoltei contra lui Ale-xandru l l iag sau sa contr i -buie la prdbupirea lu i MironBarnovschi. In ciuda oricS-rei prudenle, a infringerilorgi mustrdri lor primite, estecongtient cd nu poate facenici un pas inapoi. Oricum,domnii sunt trecdtori. El estedoar un cunoscdtor al reali-tdlilor larii. sigur de ca1it6!i-le sale, de sldbiciunile celordin jur . decis a nu rata nic i oocazie Dentru a le fructificape cele-dintdi 9i a profita deul t imele. Cum t impul t rece.sub Moise Movild decide sdajungd acolo unde qtia c6 iieste locul. Se opreqte, pentrujum[tate de an, la Stambul,

scdpdnd de ameninfdri gi pre-gdtind ocazia pentru ca5tiga-rea tronului . CumodrA" int in-oe capcane aoversafl lor. pro-fitd de moliciunea ingeldtoarece invdluie gestul gr cuvdn-tul Por l i i . $ i ast fe l . in apr i -l ie 1634. prof i tdnd de intr ig i -le care pot specula tentat i i e-le croirii ooliticii antiotoma-ne a lui Moise Moviid, der'.i-ne domn al Moldovei. Ar fiuqor, firesc poate, sd ne gdn-dim la victoria unui lago sau1a Princioele lui Machiavel-li. Oricum, atribuindu-i ul-t ima ipostazl, nu am gre-qi prea mult. Devenit stdp6nal ler i i . decide sd iq i schim-be numele. Mul1i dintre ina-intaqii sdi o lhcuserd. doar cAin acest caz dorinla nu este

aeopenrea unul trecut 1r.dest, ci afirmarea ambili,Dregdtorul Lupu lasd locVasile Vodd. Adici sfAn.sclav dat muceniciei in r':mea domniei lu i Dioclelreste umbrit de amintirea tzileului Vasile I Macedonenul, care de al t fe l i i devimodel. Si astfel se afld in fzunui nou inceput aldtuncea de-a doua so{ie, de o:gine caucazian[, Ecatenrdupd mutarea la cele veglce a Teodosiei, in 1639.

Este decis sd transforrdin temelii Moldova. Punctde plecare - fidelitatea depnd fa{6 de Stambulul ,,decare imi am stdpinirea". Lmeazd iertarea boierilor f.gari gi imbunatAtirea siruar.ldranilor. Ambele sunt totuacoperite de luxul Curfii, se,bdrile impresionante, garcnumeroasd gi ctitoriile sple:dide. somptuoasele nunl i afi icelor sale - ingredien:ale alianlelor -, pdtrunderein Sfatul Domnesc a grecil.; i a lbanezi lor . in egal6 m-surd de cre$terea treptatafi scalitali i pentru acoperir;cheltuieli lor Curfi i qi a sLmelor pentru Imperiul Otrman. Reversul - dezvoltareradacini lor pol i t ic i i autor i lre. cre$terea numdrului namililor (,tdrani fbrd venit). Pplan extern, pohta sa amute$te oarecum de cea a lr-Mihai Vod6. AtAta doar cextinderea stdpAnirii asupr,vecinilor este prinsd in jugr-ambiliilor,,impdrdtegti". Draic i , necazur i le: atacur i le t : -tarilor gi ale cazacilor, lipside pragmatism in luarea d.ciziilor politice qi pregdtireiimpetuoasd a propriei cdder

VASIL$ J,Ll!U. D0$N Lri,U }1OLl0\rS:1,

martie 201s /1-l iMEA C]{EDINTEI wwulumeacredintei,cor

Cu toate acestea, dom-nia lui Vasile Lupu este ne-indoielnic una a reformei' Indomeniul jur id ic. incurajea-zd apari\ta Cdrlii romdneqtide invdYdturd, instrument deorganizare a {dr i i inf luenlatdelodur i le de legi b izant inegi apusene, cel dintAi cod delesi moldav.

- Cultural, bijuteria cAr-muir i i sale este Colegiul s la-vo-greco-latin. APoi, intro-ducerea tiparului in Moldovasi. ca bun rod aI sdu, Caza-nia Sfdnfului Ierarh Varlaam.

in ceea ce privegte Ofio-doxia, este firesc sd ne amin-tim in primul rdnd de MA-nast i rea Trei lerarhi a Iaqi-lor g i de f inal izarea biser i -c i i Sl6nrul loan Botezdtoruldin lasi , ct i tor ie a lu i MironVodi.-insd la fel de prelioa-se sunt ctitoriile din lsmail,Chil ia, Chigindu, Mdnbsti-rea Golia, Mdnlstirea Ste-lea a TArgoviqtei - semn alimodcbrii cu Matei Basarab-, iprijinul consistent Pentruldcagurile de la sud de Du-ndre, dani i le ce se revarslasuDra f iecdrui col l a l lumi i

dreptcredincioase, Plata da-tor i i lor Patr iarhi i lor Or ien-tului q i Sinodul Ecumenicde la tagi din 1642. Dar ma-rea sa virtute este qtiinia dea se f i spr i i in i t in demersulsau pe doi excePt ional i v ld-dici: Sfinfii [erarhi Petru Mo-vild al Kievului gi Varlaam aiMoldovei, ult imul f i indu-isfbtuitor in problemele du-hovnicegti pe parcursul in-tregii domnii qi, din aceastdpozi l ie. {bur i tor a l Prest ig iu-lui Moldovei in sPaliu1 orto-dox gi netezi tor a l Pornir i -lor 1rulage ale domnului sdu.Lui i se datoreazd qi demer-sul fundamental, din Punctde r edere spir i rual , a l domni-ei lui Vasiie Lupu: aducereala Iasi . in 164 l , a moagtelorSfintei Cuvioase Parascheva.

Problemele financiare alePatriarhiei constantinoPoli-tane devin la sfArgitul Primeipdrji a secolului 17 mai multdecAt stringente. Datorii lesporesc, cresc taxele. la.caresunt supuql credlnclo$ll Pemdsurd ce cuantumul obli-ga! i i lor la la d.e otomani de-vine aproape halucinant. Cu

pretul de a rbmAne doar ,,cucdmaqa de pe mine". sensi-bllizat de criteriile arbitrareale alegerii patriarhilor 5i deinjosirea Ortodoxiei de c5-tre reprezentanlu altor con-fesiuni cregtine, achitd in-treasa datorie fat6 de Poar-t6. i"n schimb, ii sunt incre-din{ate moagtele Sfintei Cu-vioase Parascheva, Primite laTrei Ierarhi cu c inste in iunie1641. Generozitatea sa aao-perd qi datoriile fald de oto-mani ale mdndstirilor atho-nite gi ale SfAntului Mor-m6nt, fapt apreciat de SfAn-tul lerarh Atanasie Patelarieal ConstantinoPolului.

Pe plan pol i t ic , acest,.loctiitor qi asemdndtor im-pArat i lor b izant in i" der. inetrropria sa victimS. Confrun-ieri le cu Muntenia lui Ma-tei Basarab si re lat ia tensi-onatd cu Transilvania incu-rajeazd nemulgumirile boie-r i ior . Turci i i l pr i r esc 5i e icu suspiciune. ..Altdn beY"avant la /etlrz, cuscrul luiBosdan Hmelnitki, hatma-nul-iegendar al cazaci lor,. ini-tiator a numeroase lncurslunlin ter i tor i i le otomane, socrulhatmanului Lituaniei, Ja-nusz Radziwill, este dePar-te de a mai const i lu i un Piondemn de incredere chiar dacdh 1637 pusese caPdt stdPA-nirii 9i vielii Prietenului 1uiMiron Vod[, Cantemir, con-ducitorul Bugeacului. Ast-fel, in 1653, truPe maghia-re qi muntene se aldturd bo-ierilor moldoveni domici devremuri mai biAnde. DuPd oserie de confrunt6ri, este in-vins. Apoi biruie, insd Penhuscurt timp. SuPus noii victo-ri i a adversarilor, ia calea

www.lumeacredintei'com LUMEA CRfl|}lNTL| / martie 2o15

PORTRETE iN ETERNITATE

pribegiei. Familia i i rdmi-ne in Moldova, ca qi averea.$i, pentru a sublinia cuvintulE cc les ias ticulal, fostul pro-tejat al otomanilor este in-chis, la finalul peregrindri-1or, la Edicule. lnsd furtunanu il schimbS. Din nou im-parte darur i g i lace promi-s iuni . ln 1658, noul domnde la laqi . Cheorghe gtefan.pierde puterea. Astfel spe-ranta rena$te. Mai ales cAndtronul Moldovei este ob{i-nut- un an mai tArziu. de fiulsdu $te{Eni1d. Pentru pdrin-tele lui, acesta este semn debun augur in vederea intoar-cerii la Iaqi. Totuqi, compor-tamentul libefiin, ura fa{6 deboieri in numele rdzbundriiumi l in le lor la care a fost su-pus tatdl sdu, sporirea taxelorpe fondul secetei din 1660 -demers ce i i aduce porecla

Papurd Vodd , il ingrijo-reazdpe exilatul de la Stam-bu[. Hotaragte sd se intoarcdcdt mai curdnd in Moldova,..cdci fiul nostru de buni sfb-tuitori este lipsit". Din pd-cate^, planurile sunt tardi-re. In ianuar ie 166 l , inain-tea ofensivei lu i Constant in$erban" care ocupd lagi i cusprij inul cazacilor, $tefAni-!5 este silit sA se retragd sprerdsirit. Mullumitd ajutoru-lui tdtar, o lund mai tdrziu igirccapdtd tronul. Pentru tat61sdu, vestea reprezintd o sur-sd de intristare. Bolnav, esteconqtient cd nu are cum sd igiaiute fiul. Moare la 28 mar-tie 1661. Adormirea sa intruDomnul este born[ a inche-ieri i unei epoci. $i, de ase-menea. ?mplinire tristd a cu-vintelor pe care le rostea lainceput de domnie: ,.Eu, cu

toatd seminJia mea trag chrturci. La ei, gi pentru ei, rmuri". Totugi, ca postur:mAngdiere, osemintele sasunt aduse in patrie qi inhmate in ctitoria care probatvorbegte cel mai convingdrdespre taina unei vie{i, dspre forla qi str[lucirea undomni i b iser ica MAndst i :Trei Ierarhi.

Silueta unui domn. Amlt i rea unui t imp. l9 ani cdomnie. Umbre, coridoarpasaje secrete. ferestre la:deschise. Cdrdmizi verdictlu i lu i Miron Cost in: . .Fer ictd domniia lui Vasilie vodiin care. de au fostu c6ndlaceastd {ard in tot binele rbivqug qi plind de avulie cmare fericiie, (...) in dzile1ace;tiia domnii au fostu".

Vincenliu DASCA-

,,i l..{

t .n

martie 2015 / I.UMIIA aIRHDINTII ww.lumeaffedintei.cq

PS Andrei al Covasnei gi Harghitei'purtdtorul crucii din inima Rom0nieip* t,n frig niprasnie, ia ejata de 15 februarle 2015, peste 2"000 ele creejin-ciogi din Co\rasna, h{arghita 9i ehiar dirr alte julclele ai* {anii au luat pantela cerernonia de ?ntronizare fn eatedrala [pise*pa15 ej!n Miereurea eiue anoului Episcop al Covasnei gi l- iarghitei, FS Andrei Mloldsvan. Deoareeeeatedraia nul este matre, a elevenit rapid neineXpdtoare pentru mull i-n' lea de invita{i gi e redineiogi, r6mAnAnd afar6 ehiar 9i unii reprezentanliai presei. " " Triniias TV a rezolvat problema vizion*nii sNujbei instal&ndun eeran rnare arnplasat in eLirtea catedralei pentrg cei din exterior.

caunul episcopal de laMiercurea Ciuc a 16-mas vacant in urma

alegeni Arhiepiscopului ono-rific Ioan Selejan in func{ia deArhiepiscop al Timiqoarei giMitropolit al Banatului. Li-turshia a fost oficiat6 de 19metnbr i a i Sinodului Biser i -cii Orlodoxe RomAne, in fiun-te cu Mitropolitul Ardealului,

www.lumeacredintei.

vrATA BrSERrCll

necesar $i cu in{elepciunea de-osebita de a-1i pdstra identita-tea frri sd deranjezi pe altul,dar de a-1i apdra identitatea gidrepturile pe care noi le avem,egale cu ale altora", a afirmatin stilul caracterlstic MitroPo-litul Ardealului IPS LaurenliuStreza.

La ceremonia de introni-zare a t ransmis un mesaj -pr in rocea unui consi l ierpre-zidential - gi Pregedintele Ro-rnAniei. Klaus Iohannis, carel-a felicitat pe Episcopul An-drei Moldolan gi i-a urat suc-ces in implinirea slujir i i lacare a fost chemat. ,,Dom-nul nostru sb r 5 cdlduzeas-ca, Sl-dnrul Duh sd r a inspire.Dumnezeu sd binecuvAntezeRomdnial", se aratd in finalulmesajului transmis de prege-dintele Klaus lohannis.

De asemenea. a pr i -mit mesaie de felicitare din

partea Patriarhului Daniel gia Primului-ministru al Ro-maniei, Victor Ponta. care i-aurat noului episcop ,,rodnicdobstorire".'

La rdndul sdu. noul EPi-scop al Covasnei 5i Harghitei.PS Andrei Moldovan, a afir-mat cd are cunoqtinld desPresitua{ia clericilor gi a credin-ciogilor din zond.

,,Cunosc situa{ia Preo{i-lor qi credincioqilor Pentrucd timo de 15 ani, cAt am statl6ngdiPS Ioan, m-am con-fruntat cu bucuriiie, cu neca-zurile 1or, in aceastd

l-am cunoscut cu mul1i aniin urmd. pe cand era stare! laMAndstirea Fagelel din jude-1ul Harghi ta. Un om Priete-nos si dezinrol t . lmi amin-tesc. parcd a fost ieri, cum di-mineata deweme, Pe rdcoare,la un hram la M6ndstirea Mdr-cus din Judelul Covasna, Sfin-tia sa ne-a strigat Pe cei cAli-i'a bdieli adunali ldngd tetra-podul cdntdretului de la alta-rul de vard: ,,Haide{i, studen-ti lor, sd cit if i acatistul... cduite, vin credincioqii la Sfbn-ta Liturshiel".

Dupa alti cAliva ani, a alut1oc o intAlnire mai sPeciald lahramul Bisericii Sfinlii APos-toli Petru 9i Pavel din locali-tatea Prejmer, unde, la agaPafrdfeasc[ de dupd SfAnta Li-turghie, componenlii gruPului

vocal AnatolY ne-au incAntatcu slasurile lor minunate mt-nutE in qir cu un miniconceftde zi le mari . . . SPre surPr in-derea mea, tot GruPul Anato-1y a rdspuns la strand acum. laintronizarea PS Andrei la Ca-tedrala din Miercurea Ciuc.Cred eu cd este o Premierdna{ionald ca un faimos gruPvocal sd suslind un ceremonl-al religios atdt de imPortant.

Nu am sd uit vreodatd in-tAlnirea cu PS Andrei, intdinirece a avut loc la Sibiu, in anul20 1 I , atunci cAnd fbcea Pafiedin grupul de procesiune curacla Sfhntului Andrei $agunala ceremonia de canonizare aacestui mare sfhnt al Ardealu-lui. La lansare a cdrtli C dr are aimpdrdliei tradusd in limbaenglezd, ne-am intdlnit cu PS

=f ==

ffiffiffi1Andrei tot la Sibiu, la TdrgulIntema,tional de Carte Religi-oasd in anul 20 I 3, unde atuncicdnd ne-a v6zut ne-a strigat cuslas de bucurie: ,,Cov5,sneniimeil", demonstrAnd faPful c6a rdmas legat de Plaiurile co-vdsnene qi de oamenii locului.Aga cum se spune cd nimic nueste inGmpldtor, ci doar Proni-ator, ndddjduim cd intoarcereaacasA sA fie de bun augur. iarcrucea pe care o va duce PSAndrei s[ fie mai Pulin greaavAnd aldturi cre5tini de nd-dejde.. . pe covdsneni g i Peharghiteni.

Matei SCHINTEIECovasna

Foto: ProtoPoP lonelGheorghe Pincescu,

Miercurea Ciuc, jud. Harghita

www.lumeacredintei.com LUl,Jl;A UREDINTF'.1 / martie 2015

F:t::

f.EEf.a=

,i:i-:f.:ll:-:.::=:]:.:::l:-:::=:=:l:-:t:..::=

:

VIA-TA BISERICII

PS Andrei Moldovan s-anascut la data de 22 noiembrie1967 , in localitatea Chelani, ju-delul Mureg, primulcopilal pa-rinli lor Nicolae gi Maria.

$coala primard 9i gimnaziulle-a urmat in satul natal Chetani.judetul Mures.

A absolvit Liceul din lernut,judelul Mureg, promolia 1986.In anul 1 989 a intrat ca vielu-

itor la MAnastirea Toplila, judetulHarghita.

La 19 iulie 1990 este tunsin monahism cu numele deAndrei de c;tre iPS Andrei alAlba-luliei.

La 20 iulie 1990 este hiroto-

nit ierodiacon la M6ndstirea To-plita de iPS Antonie PldmidealdalArdealului .

La 21 noiembrie 1990 estehirotonit ieromonah la M6nis-tirea Toplila de iPS Andrei alAlba-luliei.

La 10 august 1995 este nu-mit stare! la MAnastirea FSgelel,judelul Harghita de citre PS loanal Covasnei gi Harghitei.

In anul 1995, impreund cudoi monahi de MdnastireaTooli-1a, a fost transferat de PS loan laMdnistirea Fdgelel.

La 29 august 1999 este hi-rotesit protosinghel la M6nas-tirea Fagelel, iar la 29 august

2006 este hirotesit arhimancla MAnistirea Fagelel de ca:P5 loan al Covasnei si Harghitunde a petrecut 1 3 ahi. in ace;ta perioadi a condus lucririle'refacere a manastirii distrusa1940 9i din care rdmdsese dcbiserica.

in anul2000 a absolvit Fac.tatea de Teologie Ortodoxi Jrtinian Patriarhul din Bucuresti.

A urmat, in peribarzuut-tuu), stuoil postuntv(sitare la Facultatea de TeorocOrtodoxa din cadrul UniversitiAristotel din Salonic, Grecia.

La 1 octombrie 2005 a fcnumit Exarh al mdnastirilor dEpiscopia Covasnei 9i Harghit,post pe care l-a ocupat p6ndhirotonirea sa intru arhiereu.

in aceasti perioada, 199:2008, PC Andrei a condus lucrdle de refacere a acestei m6ndstipictura bisericii, clopotnila, co.chilii, arhondaric, gospodiranexd.

Tot in aceastd perioadi a rtugit aici, intr-o zoni unde romArsunt minoritari, sd adune o obside vietuitori, pe unii indemnd'du-i spre gcolile teologice din 1ar

In cadrul lucrarilor Sf6ntulrSinod din data de 8-9 iulie 200tdesfd;urate la Palatul Patriarhirdin Eucureqti, PC ArhimandrAndrei Moldovan a fost ales 1postul de Episcop Vicar al Arhepiscopiei Sibiului cu titulaturAndrei Fagdrdganul, post rdmaIiber odati cu alegerea PreSfinlitului Pdrinte Dr. VisariorBillat in demnitatea de epscop al nou infiinlatei Episcopa Tulcii,

La i5 august 2008, de praznicul Adormirii Maicii Domnulua fost hirotonit intru arhiereu lrMdnastirea Br6ncoveanu de liSdmbata de Sus.

www.lumeacredintei.cormart ie 2015 / l . l . lL. '11, l { .Ra ;} i \ l I i

Reportai

REPORTAJ

Cu Sfentul Teodorin SpaniaAnul trecut, prin var5, am prinrit de Na Vasile Earbolclviei, protopopulgreco-eatolie de Venelia gi Fadova, prin intenrnediul teologului gi pro*fesorului eatolic Roberto Ginalde, un dar. insd nu orice fel de dan ci unulcu teitul deosebit; pSrtieele din rnoagtele SfdnrtuiuiTeodor Mantiruii, n' laicunose ut la noi drept 5fAnturiTeerdor Strati lat iqenenalul), cu pr&znuine irI februarie. Va dali seama ce bucurie gi emolie, ca laic al Biserie i i CIrto-doxe, s5 ;t i i cd egti vremrelnie ul posesor al unor fnAnturi de eternitate,pri n a rvu na preinrisi un i i tru pu ri lon spi ritua l izate, nepieritoare, pe f arele vor avea drepli i dupd Judeeata finala. lar rnoa;teie asta sunt: eon-firnnarea - ?nc6 de aici, din aeeastS viala - ci trupurri le nu se vor stricadefinit iv, e i, spiritualizate, vor insoli cumva sufletele pe eaiea eternitSti i"

Moagte cilitoareAu cdldtorit mult aces:

sfinte moaqte: din italia in Rimdnia, la Oradea mai exacAcolo au lost luale spre pa.trare. in numele meu. de pirintele Vasile Bota. parohrBisericii SlAnrul Aoostol tudrei. Am awt cdteva convo:biri telefonice cu preotul or.dean, sfbtuindu-ne impreuncui ar trebuie sd d6ruim ace,te odoare de pre{. Nicicum rvenea gAndul cel bun sencd probabil nici sfintul nu shotdr6se incd - qi aqa am drcis sd mai agteptdm un pitAsta pind la o vizitb a fratelui sdu din Spania, tot preocare a aflat cu stupoare. dar:cu bucurie cd a stat sub acelaqi acoperiq cu sfdntul ma:tir de secol 4! Emo,tia inimcsului preot a fost mare, damare a fost gi evlavia la Slbrrul Teodor. A inceput sa-i cteasc[ Acatistul gi astfel a ircollit gindul: dacd sfrntul a

www.lumeacredintei,comartie 2015/ l-UMEA CREIf{NTEi

ffiilFrum I

vrea s6 meargi in comunita-tea lor dinAranjuez, de lAng[Madrid? Ajuns inaPoi in SPa-nia. s-a consultat cu cei cA!i-va colaboratori gi toli au zis.

.._"..+_,rW

I1rd rest, cd DA, noua casa aSfAntului Teodor Poate fi inparohia lor. dacd qi sldnrul ova vrea. Bucur ia f i ind mareqi neprimind nici un alt semn

ceresc, oamenii s-au hotlrAtsd-mi spund Pe gleau ce vor.Au fbcuro Prin Pdrintele Va-si le Bota, care mi-a comuni-cat telefonic faPtul cd aces-ta era edndul 1or, al celor dinSpanial Si ca. daca accePt. eleite eatasd comande neintAr-ztat,laun atelier din Mosco-v a, racla care s6 addPosteascdsfintele moaqte' Evident, amincuvi in lat cu bucur ie- maiales cd nici eu nu aveam vre-un semn clar sau r reo dorin-ti exprimatl din Partea altcui-va. in asa fel incdt sd fiu ne-voit s[,,redirecfionez" moaq-tele... Bref^bucurie mare. maiales c6nd mi-a fost anun-tat si FaPtul cd s-a comandato icoani a sl 'Antului gi cd to-tul va fi gata Pe 8 februarie.

LL.]NIF-A CRElllN IEt / martie 201s 3swww.lumeacredintei.com

REPORTAJ

ziua prdznuirii sale. Desi gur,am primit invitalia de a adu-ce sfintele moa$te gi a parti-cipa la eveniment, urmAnd sdcunosc tot atunci comunitateaorlodoxd din Aranjuez, dar qipe vlSdica Timotei al Spanieigi Portugaliei.

[a re;edinfa de varda regilor SpanieiChiar dacd am fost in Soa-

nia. nu am fost chiar in... Spa-nia. De ce? Pentm cd degi estecunoscut6 ca fiind o {ard cu oclimd foarte cdlduroasd, amnimerit cele mai friguroasezile ale anului! La Toledo amtremurat ca yarga, in Aran-juez mi-au cldnldnit dinlii,iar la Madrid eram ca BabaDochia, cu qapte cojoace pe

mine. Insd chiar qi aqa. nimicnu egaleazd farmecul aces-tei ldri qi (ve!i zimbi, proba-bil...) inimile calde ale romA-nilor noqtri, bucuroqi de oas-pe!i, care au alungat tot fri-gul iber ic. Chiar i1 i creqte in i -ma cand lezi cum comunita-tea romAneascd de oe maluri-le raului Tajo (din splendidul

ordgel Aranjuez, locul uncregii Spaniei aveau palatulgrddinile unde iqi petreceaverile), adunatd in jurul p;rintelui Sorin Bota qi al frmiliei sale, qi-a inceput acucinci ani urcuqul duhovncesc intr-un garaj inchirat, impotriva tuturor piedicIor. Cum au rdbdat, cum a

1r

martie 2015 / LUir:l11,\ Cl{fiDtN l }: I wwwlumeacredintei.co

KilFffi HPSTimotei la masa de lucru

din sediul EPiscoPiei

: ' i l

. t . .

oe calea mintuirii, faPtul cdbnorurile qi avantajele de carebeneficiazd ierarhia sau Pre-otimea in tard aici nu existd,faptul cd in diasPora ofiodoc-si i sunt comPara[ i . involuntarsau nu. cu cei la l l i c ler ic i caresluiesc. toale acestea creeazdun"alt tiP de comPortament:mai smerit, mai aPlicat, matef ic ient . Si asla este o lect iene care mult i d intre funct io-nar i i l i rurgic i d in Romania artrebui s-o afle, cumva..'

Iurma cea mi(dpatte Pe malulluiTajoDuminicl a fost ziua cea

mare. Pdrintele Vasile Bota aincrustat de cu seard sfintelemoa$te intr-un strat de cear[curaia - racla fiind astfel Pre-gdtitd -, icoana era deja fixa-id pe peretele bisericii. oame-ni iemot ionat i 9 i cur io5i . De-spre pdrintele Sorin Bota - ce

suferit, dar qi cum au speratimpreund aceqti oamelt' Por-nind totul de la zero! In Pre-zent, parohia funclioneazd in-tr-o hil6 industrial6 inchiriatd,dar care con{ine exact ceea cetrebuie sa aiba o bisericd ro-mAneascd: icoane, grai rom6-nesc, cbldurd sufleteascd, unbun pdstor ;i .. sfinte moaqtespre cinstire. ImPortan{a aces-tui t-apt a fost subliniat[ 9i der ladica Timotei a l SPaniei 9 iPorlugaliei.

Un episcoP de isPraviAm ajuns, cu o zi inaintea

prdznuiril sfAntului, la sediul'Episcopiei d in SPania - inlapt, o casd absolut normala"care nu iese cu nimic in evi-dentd. induntru ins6, surPri-za e pl[cutd: la demisol esteparaClisul unde se roag6 vld-dica, un 1oc tainic, ca o cata-combd in miniaturd. DeasuPra

www.lumeacredintei.com

locuiegte gi munceqte ePisco-pul, ajutat de un Personal mt-nimal. Nimic ostentatlv' Poa-te doar mirosul de cozonac,in contrast cu celelalte aro-me ale Spaniei... Preasfin{itulTimotei ne-a vorbit cu insu-flelire desPre oamenii sdi.dindiaspora, desPre secularlza-rea familiei - marea Proble-md a rominilor, oriunde s-arafla -, desPre Proiectele. ePar-hiei sale, intre care rldrcareacatedralei ortodoxe din Ma-drid, o lucrare care iqi a$teap-tb finalizarea, deoarece exPt-rd autorizatia de construc{te'Ce mai, o eParhie in fierbere,,bun6", o dinamici a insufl e-tirilor remarcabilb, dar - matpresus de orice - qi un alt tiPde shtiire la care te obligd me-diul ih care t rd iegt i . Mai Pre-cis, faptul c6 ePiscoPul saupreotul aleargd concret Pen-tru fiecare suflet s6-l aducd

I i i1' lfr.t a lt; l l l iN f l l l / martie 201s

Corul a cantat impecabil. pre-dicile celor doi preo{i ne-aumers la inimd (invitatul a vor-bi t despre Pi lda Fiului Ris ip i -tor, iar parohul despre proble-mele romAnilor afla{i departede !ard), copiii s-au impaftAtitin numdr mare, iar mica aga-pd frdleascd de dupd Liturghiea oecetluit definitiv aceazl acomuniunii in jurul sfinlilor.

Aga am putut vedea ;ochii mei lara din inim[, Rmdnia ,,1a purldtor", luatd .un mic bagaj sufletesc. Patirim6ne in inima acestor omeni poate mai prezentd dcdt este la noi, cei care ii trdireal i ta l i le z i ln ice. Insa 5i pntre ei se pune problema piederii identitdlii. $i poate nugenerafia care a plecat din Rm6nia, ci la cea care se naspe pdm6.nt strdin. Aici se pc,.te produce fractura identita-aic i e punctul de inf lexiunesuccesiunea generafiilor. Tr,buie sd fim aten{i la cei ca:vin, trebuie sb anticipdm.o secund[ mai devreme re.lit6|le viitorimii noastre dpdmAnt strdin. Ar fi mare p,cat ca RomAnia sd dispard dvia{a gi din sufletele oamerloq cdci o datd cu ea dispa:- sunt sigur de asta - gi crrdinla orfodoxd. Sd nu fie! lacest mic dar pe care I-a prmit mAna de romAni dinAra:juez anticipeazd grija pe catrebuie sd o avem fald de smenii no;tri. ala cum gi ei

-

fa!6 de noi cei rbmaqi -, cplegindu-ne cu atenlia gi drgostea lor.

Rizvan BUCURC

sd mai spun? A fost ca un ar-gint viu, vorbind, indrumAnd,corectAnd din mers gi la finals lu j ind. predicand Ei impdr-t69ind credinciogii! Oficiali-td{ile comunale spaniole dinAranjuez au fost qi ele rm-presionate de marea parlici-oare romdneascd peste 300de persoane. veni te chiar gide la 60 de kilometri distant[.

ff i

,

martie 201s / i. l , Vir A {l i l i"DlNl-H

REPORTAJKmffiH

Rugul fecioarelorSaleanii r5n:&n, ehiar 9l ast&zi,la fieeare pas' c*4*nc:li':::'3^u-t::,^l*;; i .; al ;erifei. _. b brrrsa eie cercsrare

* nferit* e u generozitate'ena;I t r .eeut,eleA,ead*miaRon:&n6_av*as*-ml* leapcsibi | l tateae!*anr6eonvir :geine&*elat6deaeestrnareadevT;r 'E*veaeur i 'cet* t i -le, turnurile, biserieile, m&nastirl l* qi p*eluri le de ale i igi aur c Anc

a !cr.

Adue*teare de merl ' i i- *, j-rifa * i idirl i tctodatS.. " Koprivelul, sfi-$;;;;;;, regula, *r* lor$ !a tenielia sa e inei jertfe, e ine i feeioar*' ' "

Koprivelul celor o sutide monahiiMandstirea celor cinci

Ane e dincolo de Cerven, fai-moasa cetate medievald vla-hd a imodratului Roqu, ce sfr-da plin'de indrazneald Bi-zantul Pe la iumdtatea vea-cului ai l2-Ga. Rlaruri de

www.lumeacredintei.com

urmasul acestui vestit ' im-oArat. in 1235,afl1mla Cer-ven un mitroPolit- rAndui-tor pasnic a sute de sihastri i -de ia Ivanovo Pand sPre vdr-sarea Lomuluiin DunAre' Omare de chilii qi Paraclise,sdoate in stAnci albe de cal-.*.. . Manattirea fecioarelor

de la KoPriveJ, cu Peste osutd de monahll, era cea malmare dintre acestea' O au-tenticd cetate, intdntd cu zt-duri de apdrare- neasemd-ndndu-se cq vreo alta dim-oreiurul ei. In acele vre-i"*. A. ldnga altarul KoPri-vetului im ora o agheasma

1.ll\,1h:\ ( ' i i frD{N-l 'Ll / martie 2o1s

REPORTAJ

socotiti pretutindeni catdmdduitoare...

Podulde la BialaPentru pelerinul de la

nord de Dundre, drumulspre Koprive! nu poate oco-li insb oragul Biala, ves-tit pentru doud dintre podu-rile sale. Iar o datd ajuns inacest loc, simli deja ca ai pd-git intr-un tdrim al miraculo-sului, nici unul dintre obiecti-vele legate de jertfa zidirii dela sud de Dundre neasemd-nindu-se cu cele de la Biala.in decursul timpului, se vorin61{a aici, in fapt, mai mul-te poduri, in jurul cdrora sevor lese puzderie de legen-de. La temelia lor - mereuo And, solie de meqteq adu-cAnd merinde... Penultimulpod de la Biala (ast6zi, mo-nument istoric) - indltat in-he 1865 Ei 1867, la poruncalui Midhat Pa$a, ce conduceape atunci vilaietul de la Du-ndre - este considerat o ade-vdrat.d bijuterie artitectura-ld. Neterminarea podului intimp util qi neincadrarea luiin suma de gapte sule de miide grogi ar fi urmat s6-i adu-cE lenumitului arhitect Koliu

Ficeto decapitarea. Confotmcontractului...

Jertfa zidirii, astizi. . .Podului de pe urmd de

la Biala nu i s-a aqezat weojertlb la temelie. ^Va produceinsd cAteva zeci. In 1993.28de romdni aveau sd-gi piar-ddviata aici, intr-un grav ac-cident rutier, autocarul care iitransporta spre lslanbul rds-tumAndu-se de pe acest podin rAul Iantra. Tot cu acestnefericitpri lej. l7 oameni aufost grav rdnili. In 2006, 18bulgari gi-au aflat, de aseme-nea, sffirqitul pe podul de laBiala, iar in 2008, trei romAni

vor muri intr-un nou accident de circulalie p"t e"ut i,acest loc. O lista lird slbrqitparcd a unui pod blestemalce ar cere, dup[ cum cred omenii locului, marca{i de ceintdmplate, mereu noi jert-fe... Astfel, legenda desprenoul ood de la Biala se varisp6ndi pdnd departe, inio-cuind balada despre vechiu)pod, culeasd qi ea, in umd caproape un veac, tocmai inregiunea Elena din Balcanr.

RugulfecioarelorMitul jertlei zidiri i ra-

mAne totusi un mit - cuibh-rit in gdndirea populard (cao rdmaqila a g6ndini magi-ce precreqtine, in viziuneaunor antropologi modemi)-, in vreme ce realit[lile surrealit{ i...

Pe la 1388, ogtirile lui APaqa vor face una cu pdmArtul Cervenul gi toate m6nds-tiri le dimprej urul faimoaseicet[ti vlahe. Atunci, mona-hiile de la Koprive! vor fug:din calea prdpddului. De stni[ mdndstirii vor rdmdne doicinci dintre acestea - cincisurori: Parascheva, Marina.

Podul de la Biala

mart ie 20l 5 / L l , i l i : : \ t . l l l . ! l iN 1 : . I www.lumeacredintei.(

ti

Nedelea, Ecaterina qi Varva-ra. Turcii aveau sd le ardd devii impreund cu intreaga mA-r.r6stire. Un rug al sfinlenierBalcanilor. cdzut oradd uit6riipAnd spre zilele noastre...

Muceni[ele din visin noaotea de Crdciun a

anului 1985, Iordana Ciolako-ra. nascutd in sarul Koprive!.a avut un vis. In ffei randLrise va deqtepta in acea noap-te. acesta repetdndu-se intre-i t . Maica Domnului . insol i -tE de cinci fecioare pe carele-a numit Parascheva, Vawa-ra, Ecaterina, Marina, Nede-lea - i-a spus Iordanei cd pelocul casei pdrintegtt, aqezalAla marginea satului natal, s-aaflat odinioara o mandstire gicd acele fecioare au fost mu-cenicite pentru dreapta cre-din!5 in ldcagul sffint al aces-teia. Iordana mergea pe atuncila biserica Slbnrul Gheorghedin Ruse, orasul de Ia Dund-re binecunoscut multora din-tre romani. Plind de teamd,ea avea sd impSrtdqeascd toa-te aceste lucruri unor credin-cioase din parohie.

Aga va incepe totul. . ..

www.lumeacredintei.eom

(omitet secret vs(omitetul Central. . ..

in 1986,in pli1 cgmu- .

nism ateu, cdteva bulgdroat-ce vor forma un comitet se-cret de initiativ[ (form[ ve-che de organizare in Balcani.inc6 de pe wemea nrcilor)pentr u reconstruclia M6nds-tirii Koprive!. ,,Cdpetenie" acomitetului va fi aleasd Do-bra Raneva din Ruse (astizimonahia Van,ara. starela noiimAnastiri). din acesta mai lh-cand parte Dimitra Ivano-va si iordana Ciolakova, ceacare va d[rui locul gi casandrinteascd oentru inlltarea

mdnist i r i i . Cu t impul. comi-tetul se va lirgi, Iordana che-mdndu-;i chipurile cunoscu-lii ,,1a clacd" pentru reparareacasei pbrinteEti. O casa ce cd-pdta, de la o zi Ia alta, chip dem6ndstire...

Sub Pronia luiDumnezeuin 1989. oe cdnd comu-

nlsmul ln bulgana. oupa mo-delul perestroikdi sovietice,pdrea sd devind mai ing6du-itor la15 de Biserica. credin-cioasele vor cere binecuvdn-t area Mitropolirului Sofroniede Cerven gi Durostol pen-tru desch iderea mAndstiri i.Prin Pronie cereascd. oe dataoe t) lunle ln acet an, ) lno-dul de la Sofia, luAnd act deaceastd cerere, va aproba re-deschiderea vechii mdndstiriide la Koprive|..

CAteva dintre monahiilede aici noarti ast[zi numele atrei dintre lecioarele marliri-zate in 1388 1a Koprive{. Iarizvorul de odinioard a ince-put sd susure din nou in apro-oierea vechiului altar...

Gheorghi lS ClOClOlpdrinteascd pentru inll{area**..ffi. ffi

l .L! i i :A { f i ! : l ) l \ i i i l / mart ie 2015 41

REPORTAJ l.4i-piPuterea Duhului fn Serbia ortodoxd:

Din temelii spre ceruriDeqi in prezent interiorul este neterminat.

proiectul catedralei este unul destul de vechi.Prima idee de construire a acesteia dateazddinanul 1894, conturindu-se la comemorarea a300 de ani de la arderea moaqtelor SfdntuluiSava. Faza intdi a construcliei a inceput in anul1 935 9i a durat pdnd in 1947, etapdin care s-auturnat fundalia, stAlpii de rezistenld 9i ziduri-le de 11 metri indlfime. In anul 1939, de ziuaarderii rdmdgi{elor Sfbntului Sava (27 aprilie),oatriarhul sdrb de atunci. Preafericitul Gavril.i d.pus hrisovul in fundafia absidei catedra-lei. Datoritd bombardamentelor din timoulcelui deAl Doilea Razboi Mondial ce aveauloc frecvent pe teritoriul fostei Iugoslavii, lu-cr[rile la construirea catedralei au fost sistate.PAnd la sfbrgitul r[zboiului, in anul 1944, spa-liul de interior al catedralei a servit ca addpostpentru vehiculele partizanilor gi unit[lile Ar-matei Rogii, iar apoi ca depozit pentru diferite

martie 2015 / i .U l l EA {lRl-l i} lN'f hl

{#

J*

I

companii. lncepAnd cu anul 1945, guvemul co-rnunist proaspdt venit la putere a imprejmuit cuziduri inalte construcfia, ascunzAnd de ochiitrecdtorilor pdrfile ridicate ale catedralei. Astfelcomuniqtii parci doreau s[ ardd incd o datdrd-mdgi{ele Sfantului Sava prin acest gest, sd lindpoporul sdrb departe de credinld.

In 1 958, a fost inscdunat Patriarh al Biseri-cii Ortodoxe Sdrbe Preafericitul Gherman, carede cAnd a venit in fiuntea Bisericii a fbcut ne-incetat cereri cdtre guvem pentru reluarea lu-crdrilor de construire a catedralei. Totuqi, gu-vemul a aprobat reinceperea lucrdrilor abia inanul 1984, dupd mul{i ani de efort gi insistenle.

Din I 985 qi pdn[ in 1991 au fost executa-te mai multe lucrdri, cum ar fi in primul rdndreconsolidarea funda{iei qi a zidurilor din cd-rdmidd ce datau din vremea celui de Al DoileaRdzboi Mondial, apoi ridicarea clopotnileloq aaltarului, cupolelor gi acoperiqului. Numai cu-pola centralS a catedralei insumeazl o greutatede aproximativ 4000 de tone. S-au mai montatpe acoperiquri cruci placate cu aur, cu o indlli-me de 12 metri qi o greutate de 4 tone fiecare,iar astfel construc{ia ajunsese sd fie ridicatd inproporlie de90o/o.

Sf6.ntul Sinod al Serbiei. in luna aprilie

a anului 2000, a decis continuarea lucrdrilorpentru teminarea catedralei. In aceastd perioa-dd grea, in care poporul s6.rb era sdrdcit de peurma rdzboiului civil ce avusese loc, era nevo-ie de resurse financiare impodante pentru con-tinuarea lucrdrilor, iar colectarea de fonduri sedesfbqura cu dificultate. Astfel, cu binecuvAn-tarea Preafericitului Patriarh al Bisericii Orto-doxe Sdrbe Pavle qi la iniliativa gefilor de lu-crdri ai catedralei gi Ministerului Religiei, iniulie 2001 a luat fiinfd Consorliul pentru Con-struirea Catedrqlei, sub coordonarea Dlui Dr.Zoran Dindici. lntre timp, multe companii desucces din Serbia au inceput sd se implice inaceste acfiuni de strAngere de fonduri, iar efor-turile au dat rezultate.

Monumentalitate in stil bizantinLucrdrile continud in prezent prin preglti-

rea celor necesare montdrii mozaicului qi pic-turilor. Iconografia ce vafi reahzatd in tehni-ca mozaicului va avea o suprafald totalS de16.000 de metri pdtrali, aducdnd incetul cu in-cetul mai aproape de scopul concret acest Tem-plu al lui Dumnezeu: acela de a fi loc de rug6-ciune qi inchinare lui Hristos, de trdire duhov-niceascd, de prdznuire qi bucurie creqtineascd

{q

wwwlumeacredintei.com i I \ r r \ , l r : i ) l \Tr l /mart ie2Ot5

REPORTAJ

a unui popor mult incercat.Catedrala SfAntul Sava este construitd in

stil bizantin, cu influenfe din arhitectura orto-doxd sArbeascd, avAnd o bazdin formd de cru-ce, iar deasupra naosului o cupold de dimensi-uni imoresionante. Constructia m[soard de laest la vest 9l de metri lungime qi de la nord lasud 81 de metri ld,time, iar impreund cu cruceade p^e cupola centrald se inalld la 79 de metri.

In interior existd o singurd incdpere cu unvolum de 170.000 de metri cubi. Are trei ga-lerii pentru cor cu o suprafald de 1444 de me-tri pdtrali, in fiecare din ele incbpdnd aproxi-mativ 700 de persoane. Pe podeaua niveluluiprincipal catedrala poate primi in acelaqi timp10.000 de credinciosi.

Cupola principald este poate cel mai im-presionant element arhitectural al catedralei,cdntbrind 4000 de tone. Diametrul exterior estede 38 de metri, iar cel interior mdsoari 30 demetri, cu o in61!ime de 27 de metri. F[cind ocompara{ie, numai cupola centrald depdqeqtein dimensiuni multe dintre bisericile de la noidin Jard. Pe intregul numbr de cupole sunt indl-late 1 8 cruci placate cu aur ce au cAte 12 me-tri indllime. Acoperiqul este invelit in cupru,iar tumurile din partea de vest addpostesc 49de clopote.

44 martie 2015 / LtiMtiA {lKEDfNTf,l

Sub nivelul principal al catedralei a fostconstruitd o criptd unde se gdseqte tezau-rul Sf6ntului Sava qi tot aici se afld biseri-ca mormdntului Sfdntului Prin! Martir Lazdrcel Mare, care are o suprafald de aproximativ1800 de metri pdtrafi, afldndu-se la o addnci-me de 7 metri sub oimdnt. Tot dedesubt estegdzduit gi un spaliu special dedicat patriarhi-lor sArbi decedafi.

Fa{ada edificiului este acoperitd cu mar-murd albd qi granit rogu gi negru, pe o supra-fa!6totaId de 9600 de metri pdtrafi. Prin volu-mul ei, catedrala in stadiul final va fi cea maimare bisericd otlodoxd din lume.

Cine a fost Sfdntul SavaSfentul Sava a trbit inhe anii 1175 qi 1235

gi ini{ial avea numele de Rastko Nemanici, fi-ind mezinul domnitorului sdrb de atunci $tefanNemanici. Ca prin! al Serbiei, decide inc[ dintiperele sd renunle la toate titlurile gi rangurilepe care le avea pentru a urma cu toatd dragosteape Hristos, cSlugdrindu-se. La tundere primeqtenumele de Sava gi incd de la inceput se remar-cd in mediul monahal printr-o neobositd mun-cd de scrib qi scriitor. A influenlat literatura sdr-bb din acele vremuri, iar in anul 1279 aredac-tat prima constitulie sArbd. Aceasta se numeqte

www.lumeacredintei.com

Nomocanonul Sfantului Sava qi are labazd ocompila{ie de legi din dreptul roman qi din anu-mite legi canonice stabilite de cdtre ConciliileEcumenice. Pirn acest Nomoccmon el a dorit sdcreeze in regatul sdrbesc un sistem legal codifi-cat qi totodatd sd reglementeze guvemarea Bi-sericii Ortodoxe SArtre. Cea mai marercaliza-re a sa a fost insd infiinfarea unei Biserici auto-cefale, devenind intAiul arhiepiscop al Biseri-cii Ortodoxe Sdrbe. Tot el a ffiin{at M6ndstireaHilandar din Sibntul Munte Athos qi este cu-noscut faptul cd a fost qi un strdlucit diplomat.

Secole de-a rAndul, Sfbntul Sava a inspiratgeneralii inhegi de sdrbi qi ortodocqi de pretu-tindeni pentru neobosita dragoste intru IisusHristos gi astfel a intirit nazuin{ele de liberta-te ale celor de un neam cu el in momentele degrele cumpene din istoria acestui popor sdrb,frate inhu credinld qi suferin{5 cu cel romdn.

A fost voia lui Dumnezeu cala27 apilie1594, bicisnicul Sinan Paga, cel care a ldsatcredinla creqtind pentru puterea pdg6n6, deve-nind vizir al sultanului otoman, si dea ordinpentru a fi aduse moaqtele Sfintului Sava dela MAndstirea Milegeva unde erau plstrate peDealul Vraciar din Belgrad. Acesta auzise de-snre Sffintul Sava ca fiind cel mai iubit sfb.nt allocalnicilor, un model gi inspiralie in nitzun[awww.lumeacredintei.

www.lumeacrdintei.commart ie2ol5/ Lt i l1 l .A CRI Dl \Tf l

ffi*tsstrt lX * lr ! -{ur,'!*g

intre to{i pdrin{ii Bi-sericii, Sfbntul Sime-on Noul Teolog a fost,

Constantinopol, insd pdrin-tele sdu duhovnicesc, Sime-on Evlaviosul, a amdnat pri-mirea sa. Vreme de mai mul-1i ani. Slbntul Simeon a vieru-it in lume, sub permanenta in-drumare a parintelui sdu, pe-trecandu-gi nopt i le in pr ive-ghere gi rugdciune 5i ajLmgandsA se impanAgeascd de luminadumnezeiascd.

Abia in anu19l7, Sfintul afost pnmit in obqtea Mdn6sti-ri i Srudion" insa legdtura deo-sebitd cu pdrintele sbu duhov-nicesc a nemullumit pe ceilallimonahi gi a fost alungat dupbnumai cdteva luni. A intratapoi in obgtea MAn[stirii Sf.Mamant. o mAndstire apropi-atd, men{indnd legdtura cu bd-trdnui sdu. A fost primit in mo-nahism, hirotonit preot qi, l-ascurtd vreme, numit staret alacestei mdndstiri. Aga a viefu-rt vreme de 25 de ani, iar fai-ma viel i i sale imbunatal i re a

atras in jurul sbu o obqte nu-meroasd. Evalvia deosebitd oecare o purta parintelui sdu du-hovnicesc l-a determinat sd iicompund imne gi ii rAnduias-cd o zi de pomenire. Aceastacdt qi convingerea sa cd teo-logia inseamna viata duhovni-ceascd trditi qi imptutiqirea deDuhul Sfint, iar nu cunogtin-.te teoretice, l-a adus in conflictcu unele aurorirdli bisericegti.fiind in final trimis in exil oemalul asiat ic al Boslorului" ' inz.ona Scutari. ast6zi cartierulUskiidar din Istanbul.

Aici SfAntul a petrecutpAnd la sfbrqitul vietii pdmAn-tegti intr-o mAndstire -pe

.u."a ridicat-o in jurul unei bise-ricufe inchinatd Sfintei Mari-na. A fost reabilitat de patriarh,a strAns o obgte de monahi sia construit mandstirea inaintede a pbrdsi aceastd lume in 12martie 1022.

SiIviu-Andrei VLADAREANU

se pare, cel mai deschis in a-sidesco.peri gi descrie proprii leexperrente mistice pe care le-aavut de-a lungul intregii vielipdmAnteqti incd din tinerete.Via{a gi trdirile sale sunt pAndastdzi repere ale unei autenti-ce impdrtdgiri de Dumnezeu.

S{hntul Simeon s-a ndscutin anul 949 intr-o familie nobi-ld qi instiriti in ordgelul Galatedin pdrlile Paflagoniei, in nor-dulAsieiMici. Pirin(ii sdi, Va-sile si Teolana, l-au luat cu eide mic la Constant inopol . in-credinpndu-l bunicilor 5i, maiapoi, unui unchi care ocupa ofunctie inaltd la curlea imperi-ald. A studiat in Constaniino-pol, insd arefuzat sb aprofun-deze culturaprofand. -

La numai 14 ani, Sfbntul aincercat sd intre ca viefuitor lavestita MAndstire Shrdion din

www.lumeacredintei.comLtjUhA aitLDlx*TFll / marrie 2Ot 5

MAPAMOND

&sa*msf; $ rG $ms rf; f; srfitca re& ffi{rpagam*smbl*f;fi $m H**r$paCiteva ;t ir i apdrute la inceputulacestui an reconfirrni uln feno-men ingrijoritor, asupna edruiaarrr atenlionat de multi vrenle:ascensiunea vertiginoasd a neo-pdg6nisrnului in Europa Occiden-talS giin America. in cele de r-naijos ne vom referi, deoeamdatd,la rnanifestiri le lui recente pebitrAnul coritinent" {A, F. R.}

(e e neopiginismul?Neopdginismul este un termen sociolo-

gic relativ recent, aplicat interesului cres-cind al occidentalilor pentru pdginismul an-tic qi preistoric. Neopdgdnismul e diferit depdgdnism in sensul cd e o reinvenlie post-modernd a vechiului pdg6nism, adaptatunui context social qi istoric diferit gi impa-chetat in aga fel incit sd atragd aten{ia qi in-teresul occidentalilor deceplionafi de religi-ile contemporane, gi mai ales de creqtinism.El insd trebuie diferenfiat de ateism qi atei.Practicanfii neopdgdnismului nu sunt atei,ci persoane care cred in ceva, anume in ze-italile primitive cdrora oamenii li se inchi-nau^inainte de aparilia cregtinismului.

In ultima deceniu, neopdg6nismul a cu-noscut o ascensiune frrd precedent in Ma-rea Britanie, Scandinayia. Dar el este pre-zent qi in restul lumii. In 2013, un Rapoftpublicat de Pew Forum on Religion & Pu-blic Life ardta cd 16oh dinpopulalia plane-tei se declarb ftrd religie ori frrd credin!6in Dumnezeu.Pebaza acelor date, sociolo-gii au ajuns la concluzia cdzeci de milioa-ne de persoane din inheaga lume practicdpdgdnismul, religiile primitive, animismulori spiritismul.

NeopSg6nismul in Marea BritanieCentrul neopdgAnismului britanic e

Norwich, oficial clasificat drept cel mai p5-gdn orag al insulelor britanice. Este gi sin-gurul orag cunoscut in istorie pe care Bise-rica Romano-Catolic[ l-a excomunicat, dinpricina pdgAnismului lui, in 1274. Recens6-mdntul britanic din 2011 confirmd statutulnefast al oraqului Norwich: 42,504 din po-pulalia sa se deelarS,,fbrd religie", in com-paralie cu25,lo/o la nivel nalional. Doar5l% din popula{ia oraqului se declard creg-tind. Evidenla pdgdnismului pi a depravd-rii spirituale a oraqului se face simfitd pes-te tot. O mullime de buticuri oferd produ-se spiritiste, obiecte, manuale qi servicii devrdjitorie, cdrli oculte, scrieri animiste, zo-diacuri etc. Iar dacd in Evul Mediu Norwi-ch avea 52 de biserici, adicd o biseric[ pen-tru fiecare duminicd din an, astdzi are pes-te 365 de taverne, adicd o crdgmd pentru fi-ecare zi din an! Multe din cele 52 de bise-rici medievale au fost transformate, in timp,in galerii de artd, s61i de intruniri ori librd-rii. Foarte pulini oameni in Norwich maimers la bisericd. Cei care inc-i merg suntpercipuli de semenii lor ca fi ind strinii oriinapoiafi.

Pe ldngdNorwich, un alt centru alpFryd-nismului britanic e faimosul complex Sto-nehenge, unde se lin ritualuri pdg6ne cu re-gularitate. La fel in Glastonbury un a1tcomplex pdgdn situat nu departe de Stone-henge, se lin numeroase festivaluri pdg6-ne, la care vin numeroqi oameni din diferite{6ri ale lumii. Festivalurile includ omagii,ofrande, sacrificii qi rugiciuni aduse zeit6-lilor pdgdne gi naturii. De asemenea, in 916-dinile britanicilor nu e neobiqnuit sd vezi fi-gurinele lui Green Man, adicd,,Omul Ver-de", o zeitale p[gdnd romand, cunoscutd inepoca precre$tind ca ,,Silvanus", ce-l punein legdturd pe om cu zeit[lile fertilitd"tii

martie 2015 / LUI\4EA Cl{EDlNl, EI www.lumeacredintei,com

romane ddtitoare de hran6. in Norwich,,,Omul Verde" e peste tot: in vihine, la fe-restrele caselor qi chiar pe frontispiciul ca-tedralei din centrul oraqului. Reclamelepentru festivaluri pdgdne sunt qi ele mul-te qi peste tot. Dupd 2000 de ani, Norwichdescinde din nou in pdgdnism.

Neopigdnismul islandez gi scandinavicDoud qtiri publicate la inceputul lunii,

una de Reuters qi alta de Washington Post,dau detalii ingrijordtoare privind ascensiu-nea ftrd precedent a neopdgdnismului in Is-landa. linut al vechilor vikingi, Islanda erenumitl pentru ireligiozitalea ei. Procentulateilor in Islanda e mare, cel al creqtinilorin scidere, iar cel al pdg6nilor in cregtere.Incregtinatd acum 1000 de ani de misionaritrimigi de regii norvegieni, Islanda qi-a pds-trat tradilia pd,gind prin cultura ei. Nume-le de familie ale islandezilor evoc6 nume-le zeitdtilor lor pdgdne, Thor, Odin gi Frigg,iar multe strizi qi aqezdri ale ldrii sunt nu-mite dupd aceste zeitdU.

Relansarea neopdgdnismului islan-dez s-a produs in anii '70. In 1972,ungrup de islandezi au format Asocialia Asa-trLt, cv obiectiml de a pdstra obiceiurile qi

www.lumeacredintei.com

tradiliile vechi islandeze, inclusiv religialor precregtini. In primul deceniu de dupdformarea Asociafiei, s-au aldturat grupuluimai pulin de 100 de persoane. Dupd 40 deani. insd. numdrul islandezilor care se de-clard inchinitori la vechile zeitdli vikinge aajuns 1a... 2400.E un numdr infim, mai pu-lin de lo/o din intreaga populalie a Islandei(care are 320.000 de locuitori), dar Asatrurdmdne cea mai mare asocialie religioasdnecreqtind din Islanda. Sociologii atribuiemai multe motive ascensiunii rapide a ne-opigdnismului islandez: scandalurile sexu-ale din Biserica Luterani din Islanda, ate-ismul islandez Si dezamdgirea tinerilor fa16de religia oficialS luteran[ a Islandei. Ti-nerii cautd o altd reli'gie, una mai toleran-tL, mai pufin strictd qi mai relevantd pentruzilele noastre gi pentru subiectele astdzilamod6: protejarea mediului, incSlzirea glo-bald. reintoarcerea la naturd, suprapopula-rea planetei.

Reuters a anunlat, de asemenea, cd incurdnd se va incepe construclia primuluitemplu pdgdn din Islanda dupd mai bine de1000 de ani. Va fi un templu gigantic, s5-pat in stdnc6, in formd circulard qi aqezat peun deal deasupra capitalei, Rejkiavik. Tem-plul are deja un Mare Preot qi un ordin pre-olesc instruit in ritualurile neopdgdnismuluiislandez. Cu toate cd templul nu va fi termi-nat in viitorul imediat, intruniri gi festiva-luri pig6ne se lin regulat in spafiul lui. Co-piii deja sunt inifia{i in pdgdnism, iar servi-ciile funerare gi cdsltoriile se lin tot dupdritualurile pdgdne precregtine. Anual seline gi aga-numitul festival Blot, cumuzi-ci, m6ncare qi bduturd, dar, spre deosebi-re de acum 1000 de ani, fbrd sacrificii deanimalele.

Tendinle inrudite se fac simlite gi lanoi, in anumite medii dacizante, dar asu-pra acestora vom reveni, mai pe larg, cu unalt prilej.

ALTANTA FAMrHIOR DrN ROMANTAStr. Zmeica nr, 1 2, sector 4, BucuregtiTel. 0741 .1 03.025 Fax 03 1 8.1 53.082

www.a I ianta-fa mi li i lor.rooffi ce@a I ianta-fami liilor.ro

LUMEA CREDINTEI / martie 2015 49

FjhsuJlr lYr

Minunile icoanei Maicii Domnuluide la Biserica Bunei VestiriAsenovgraejul - un ora; din Roctopi, e Li aproaps cineizee ide ;"nii de loe uitori * este eonsiderat lerusalimul ortodoxi-ei bulgar*" A,re nui mai purlin eie 17 biseriei gi 58 de paracli-se, iar in imprejur inni ie saie se af l* 5 mari m*ndst i r i . . .

Buna Vestire dinAsenovgradCea mai indrdgitd bise-

r icd din Asenovgrad (Stani-maka, pAnd in 1934) rdmd-ne insd Biserica Bunei Ves-tir i. cunoscutd orintre lo-calnici ca ,,Biseiica Pegte-lui". A fost ctitoritA in anul1 834, pe locul unui paraclis

din veacul al 12-lea (din cares-a pastrat doar peretele cuabsidd), avAnd acelaqi hram.Mai multe icoane de sfin{i,de dinaintea in61ldrii locagu-lui in forma actuald, sunt lamare evlavie orintre credin-c1o$11 Ce pa$esc pragur aces-tei biserici.

O veche icoand fbcdtt-rare

de minuni a Maicii Domnu-lui de aici a ajuns ins[ vestit[in intreaga Bulgarie. Recu-noqtinla credincio gilor pentruminunile sdvArqite de MaicaDomnului nr in aceasta se r5-deqte prin mullimea podoa-belor gi prinoaselor ldsate laBiser ica Bunei Vest i r i , ca qiprin mdrturi i le din condica

www.lumeacredintei.commartie 2ol5 / Lll l l lrA {iR[D]l\ l ' Ihl

bisericii, sub proprie semnd-turd gi cu martori.

Vindecareaunui(opi lmutIn timpul celor patru-

zeci qi trei de ani de iluiirein aceastd biser icd. oarohulde la Buna Vest i re, PArinre-le Todor Dimitrov, abolezatmul{i copii ai cdror pdrinli aum6rturisit cb Maica Domnu-lui, prin rugdciunea inainteaacestei icoane, le-a dAruit ur-magi. Milostivirea Ndscdtoa-rei de Dumnezeu s-a mani-festat insd in multe alte im-prejurdr i . pr in t6mdduireaunor boli grave ori implini-rea rugdciunilor celor careau cerut sincer aiutorul Std-p6nei. Pdrintele insuqi a fostmartor ocular la o minunepetrecutd la icoana MaiciiDomnului. O femeie deznd-ddjduitd a venit cu nepotelulei mut, in vdrstd de doar 6ani, la oslujbd de sear5, pen-tru a se inchina la icoan[. Intimp ce vorbea cu pdrinte-le - povestindu-i cd a strd-bdtut un drum lung. tocmaide la Vidin. spre a cere aiuto-rul Maicii Dbmnului pentru

www.lumeacredintei.com LI,MIA L]R EDIli i l Et / martie 2o15 5l

copilul suferind -, acesta, peneagteptate, s-a intors cdtrebbtrand qi a inceput sd vor-beascd. Drept recunogtinld,femeia va reveni dupd o vre-me, lasdrnd la icoana Maici iDomnului salba sa de aur dela nuntd. . .

(utremurulde dupdspargerea BisericiiBunei VestiriDin oricina rdulicdtori-

lor, mulle dintre podoabeleldsate la icoana Maicii Dom-nului de la Buna Vestire nuse mai afl6 astdzi la vedere.in 200q. holi i au spart biseri-ca, luAnd de la icoand aproa-pe 4 k i lograme de aur. darur ia le celor care au pr imit a ju-torul Ndscbtoarei de Dum-nezeu. Dupd jaf, in ziua ur-mAtoare. oaracliserul va malafla doar

-dteva

bijuterii, ca-zute pe sub stranele dimpre-jurul icoanei. Un cutremura avut loc, in aceeaqi zi, in

satul Krumovo de lAngd Plo-vdiv. Atunci aurul. oe feluritecdi. a inceout sd fie adus in-apoi, pentru ca Maica Dom-nului s6. nu ingdduie cumvanecazurl $1 mal mafl...

Procesiune cu i(oanaMaiciiDomnuluiDe mai bine de un veac,

la Biserica Bunei Vestiri dinAsenovgrad exista tradiIia cala Injumdt5lirea PrazniculuiCincizecimi i (a doudzeci g icincea zi dup[ Paqti), icoanalicdtoare de Minuni a Mai-cii Domnului sd fie purtatdin orocesiune. cale de 10 ki-lometri, pdnd la MdndstireaBacikovo. Ritualul este inso-lit de tragerea clopotelor latoate bisericile gi.paracliseleoraqului. Participd la aceas-ta pele^rini din intreaga Bul-garie. In dupd-amiaza acele-iasi zile, icoana se intoarce,,acasd". La sfdrqit de praz-nic. florile din uriasa coroa-nE a procesiunii, atinse de

icoana fEcdtoare de minunide la Biserica Bunei Vestiri,sunt impdrf ite credincioqilor,acegtia plstrdndu-le in case-le lor pAnd pe 25 martie, anulurmdtor. Mul1i le fierb ins[ gibeau apa sfinlitd in acest chipca pe un leac tdmdduitor.

Gheorghita ClOClOl

dr

martie 2015 / LUi' l FIA CREDI\"TIJ www.lumea(redintei,com

martie 2015 / l-UlUfiA CRf-i l l tNTf;l

{mex xe? mezeu m i*& #wwffiffim&w&dea u na a l&*ax r&Kee

INTERVIU CU ACTRITA MARIA PLOAEIn preajma Mlariei Ploae arrr simllt s Bace at6t de ad6ned ?ne$t arn tr6it sen-timentl*l unei ne?ncetate rugdciuni, gi asta nu o elip6, ci o eJupa-arniazd?ntneag6, aeolo, fn universui pe eare ea gi regizorul Nicolae fu'larglneanu 9ii-au e neat in decorul frunnoasei qi tr"ainieei lorlasnie i i. eopieg;ta d6 zecile deieoane, eare sporeau irnensitatea eripei, arn ascuftat-o pe Maria ore ?n sir.Am g:areurs ?r'npreund un drum er,r nniros de fgn proasp6t eosit, fu pelsa;epSstrate ln sufletul eopilului e resel,t la {ard, nStde it apoi in rnisterele veehiu-lu.i Bueuregti, pentru ea ?ntr-un flnal sd guste din rrriral'ul artei gi sd eunoas_c5 aejevdnata implinire. Despre relatia ei cu Durnnezeu mi-a veirl:it eLr rnarebucurie, ea 5i despre eirumurl duhovnieese pe eare l-a ineeput ajutat6 deactor{..!l Drago;-vasile p6slaru, astdzi pirintele valerian de la pAtrurnsa.

www.lumeacredintei.comlUi,l[A Citt]DlN

,f ft l / martie 2Ol5 55

I:

il

I i ITERVIU

0ae& ar fi sA ::e intsareem i*ti*'lp ae*{*, i* inima #*ldsvei, sur*'lreg&*iqi partretul e*pilei viritcare,extr*m de se:lsibile, care la vrera*aa{eea ava respe*sabllit6li i*erer:-t* vielii triite la !ari?

Viitorul doarBunul Dum-nezeu il gtie cu desdvdrgire.Intreaga viald ne impdrlimclipele intre trecut gi prezent.$i pentru cd triirile celor din-tdi ani ai vie{ii ne conturea-zd personalitatea, eu imi in-cep toate interviurile cu ima-ginea cdsulei atdt de dragi su-fletului meu. cu noi. toli ceicinci frali, mdngdia{i de cdl-dura pbrinteascd, de educa-lia aceea pe cAt de simpld, peatAt de cldditoare de frumoa-se destine. Eu am fost dintot-deauna mai visdtoare, de miccopil am sim{it cd vreau alt-ceva, cd vreau sI urc spre ostea numai de mine gtiutb...Poate cI tocmai de aceea,cdnd am deschis cu adevdratochii, eram pe scen6. incd dela gradinila imi doream sd re-cit, sI c6nt, sd dansez, sd fiupe scend! Atdt, pentru ci vi-sul se frdngea in clipa imediat

urmdtoare. Auzeam obsedant:Maria. vezi de copii. Maria,fd asta gi asta. Maria. ce maiavem de frcut? De multe oriridicam ochii spre cer gi aq-teptam un rbspuns de la Bu-nul Dumnezeu. Aqa era lacasa pdrinteascd, era frumos,dar totul se invdrtea intr-o in-finitd lume de semne de-ntre-bare, iar eu purtam adesearesponsabilitdli pe care nu in-totdeauna reuqeam sb le duc.

S"a!i gindit vr**dat* c* f*nteap$*ic fl t* altfel, ei ;ase*u* pitt*t*-t5 a satului ar putea ft inlefiritfr 6H oalee *r*j*it$ de **$?

Ini f ia l nu! Intr-o bundzi, insd, un unchi care 116-ia in Bucuregti. privindu-mdgi-nlelegAnd cI dincolo deprospelimea copilbriei pur-tam in privire o altd lume, olume numai qi numai amea,m-a luat de m6nd qi m-a frcutsd inleleg ci eu, prin trdirilemele, pot sd d[ruiesc qi alto-ra aerul limpede al pddurilorqi al pdqunilor cu miros de finproaspbt cosit. Aga m-a con-vins ,,papa", unchiul meu dela Bucuresti, sd las balsamul

cooildriei acolo unde l-amcunoscut gi sd deschid largochii spre o lume necunos-cutd mie pdnd atunci, darcare avea s6-mi poarte pagiipe un drum nou, al unui des-tin care avea sd imi aducd im-plinirea. La Bucureqti am in-ceput si simt mirajul ddruiriide sine, pe un tdr6m al artei,despre care nu gtiam mai ni-mic, dar care s-a dovedit a fldefinitoriu in formarea oerso-nalitd{ii mele artistice.

{sed d *u existi *#} e*rs rise f* **seut !e !*:* 1i eare, di*: e***in cind, ri nu fre sensibil la ve:ni.cia *rE** **c{a:A i* I*nr*e Eat*-lui. (um agi perceput schimbarea ;i,p*e* la xr::Ti, eins r"** inlisls r***aec**a *re *-* ajfft$t F* EjrjftS*ii S*ltarulesei?

Dumnezeu, numai El!De la banalul pdscut al oilor,in care fiecare fir de fraged[iarbd igi are propria-i vibra-!ie, in fala drumului preslratcu stropi de rou[, de la foqne-tul frunzelor pdnd la mirosulde brad care-{i improspifteazdintreaga fiin,ta. totul este lumi-nd. Un sinsur lucru nu t