AJOFM NEAMT-ALOFM TG .NEAMT

LUCRARE DE ABSOLVIRE A CURSULUIADMINISTRATOR PENSIUNE TURISTICCod COR: 512113

Titlul lucrrii:PENSIUNEA TURISTICA CASA CONDREEANA

Absolvent: VARTIC IONUT

Traineri:

Hogea Lacramioara Catana Ana Gabriela Zlavog Dorel

- Ianuarie 2015 Tirgu -Neam

CUPRINSI. Turisn introducere Pag. pagII. Coordonatele pensiunii Pag -istoricul agentului economic-experienta,realizari in ulltimii 3 ani(daca a functionat) . - adresa; telefoane; personae de contact;- tipul activitatii;- clasificarea si procedurile parcurse pentru clasificare- scurta descriere a cladirii

III. Organizarea activitatii in cadrul pensiuniiPlan de afaceri Pag. 1. Compartimente si Organigrama pensiunii X1. Asigurarea securitatii pensiunii X1. Organizarea serviciilor de cazare:1. receptia-organizare si dotare;1. servicial de etaj- organizare si dotare;1. sala de conferinte-organizare si dotare1. Structura camerelor si dotare(poze);Plan de afaceri -1. Organizarea activitatii de alimentatie(restaurant ,bar)-tipuri de unitati de alimentatie1. Organizarea si dotarea spatiilor de alimentatie;(restaurant,bar)1. personalul de servire (organigrama, caracteristici, fisa postului,etc.)1. Tehnici de servire utilizate;1. intocmirea listelor meniu,stabilirea necesarului de aprovizionat ,gastronomie, retete de gastronomie;5. Efectuarea operatiilor specifice de cazare si alimentatie

IV. Potentialul turistic al zonei (judetul Neamt) Pag. 1. potentialul turistic natural2. potentialul turistic antropic3. infrastructura generala ( drumuri de acces )

V. O tema la alegere(Promovarea produsului turistic.Organizarea unui program turistic optional,Intocmirea fiselor de documentare pentru un program turistic optional,)Facultativ

VI. Concluzii si propuneri Pag.

VII. Anexe Pag.

VIII. Bibliografie Pag.

INTRODUCERE N STUDIUL TURISMULUI RURALO buna cunoastere a trecutului si a prezentului. rezolvarea problemelor viitoare.n prezent: probleme de mediu, probleme sociale, situatii conflictuale si incertitudini. Existenta unor disfunctionalitati n evolutia anumitor regiuni si incoerenta dezvoltarii agriculturii.Problematica dezvoltarii regiunilor si societatilor rurale:- o situatie de nemplinire a colectivitatilor din regiunile sarace- o situatie de depersonalizare a localitatilor rurale.Abordarea problemelor din perspectiva dezvoltarii durabile* a regiunilor rurale:- extinderea serviciilor complementare agriculturii si a celorlalte domenii de baza din mediile rurale,- se recunoaste deja rolul agriculturii biologice n viitorul omenirii,- s-au salvat multe din valorile spirituale si culturale ale satelor prin sensibilizarea opiniei publice la pericolul pierderii acestora.Ideea mpletirii activitatilor traditionale cu cele legate de ospitalitate si recreativitate = turism ruralPremisa: gospodaria agricola se afla, n general ntr-un mediu natural, nepoluat, purtator de filoane culturale specifice zonei de existenta, ca ferma agricola dispune de resurse naturale completeTurismul rural este si trebuie organizat ca pe o afacere.1.1 Aparitia si dezvoltarea turismului n spatiul ruralCalatoriile turistice s-au produs nca din antichitate, la fel ca si activitatile turistice n spatiul rural: vizitarea locurilor sfinte de catre eleni: Dadona(Zeus) si Delphi(Appollo); precum si frecventarea bailor curative sau a jocurilor festive periodic organizate.n perioada romana, majoritatea calatoriilor aveau scopuri comerciale, militare sau culturale iar traseele lor strabateau inevitabil spatiul rural.Odata cu trecerea la evul mediu, calatoriile erau practicate n special de comercianti, ambasadori, pelerini, preoti, oameni de stiinta, artisti, tineri studenti, unii dintre acestia transmitnd generatiilor urmatoare scrierile lor despre experientele avute. Astfel exista scrierile calugarului francez Aimeri Picaud care n 1130 realizeaza un ndrumar pentru pelerinii care voiau sa ajunga la Santiago de Compostela.Totusi n sec 16-17 sunt nregistrate primele forme constientizate de turism rural. Jean Jacques Rousseau descrie n lucrarea sa "Confesiuni despre o calatorie" cum a traversat Alpii, lucrare care a furnizat multor alti calatori, planuri de calatorii spre regiunile muntoase pentru a admira natura.n secolul 19, odata cu afirmarea marilor peisagisti, arhitectura rurala ocupa un rol din ce n ce mai important n desen si pictura. Numerosi pictori italieni, francezi si englezi reflecta n lucrarile lor aceasta arhitectura.Romnia, asa cum afirma Geo Bogza n reportajul "Sate si orase", a fost o tara de sate, prin excelenta agricola, iar spatiul rural s-a aflat la el acasa dintotdeauna. n plus, viata la tara, a fost un subiect frecvent al literaturii noastre culminnd cu manifestarea unui puternic curent literar.n tara noastra este dificil de identificat nceputul activitatii de turism rural deoarece aproape n toate timpurile, n special dupa ce orasele au devenit o categorie aparte de comunitati, de localitati, populatia urbana a "evadat" mereu n spatiile rurale unde si ntlneau rudele, unde aveau asa numita "casa de la tara" dar si unde si gaseau linistea n mijlocul atmosferei nealterate a naturii.Diverse actiuni care atrageau pe indivizi spre calatoriile n mediul rural: obiceiurile de Snziene, pelerinajele catre lacasurile de cult, vacantele de sarbatori n lumea satului sau la manastiri, si altele de acest gen.Odata cu cresterea frecventei circulatiei turistice, au evoluat si echipamentele turistice: de la cele privind transportul(postalioanele) la cele care asigurau normele profesioniste de cazare si masa (vestitele hanuri existente n toate provinciile romnesti).Multi artisti romni cum ar fi : Alexandru Vlahuta, Barbu Stefanescu Delavrancea, Calistrat Hogas, Mihail Sadoveaunu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, George Enescu, Stefan Luchian si altii au evidentiat n lucrarile lor si au apreciat vacantele petrecute n spatiul rural.Toti cei mentionati au fost promotorii unei mode, a unui mod de viata nou ce a contribuit la conturarea unei mentalitati care n timp a generat calatoria, circulatia turistica si mai apoi turismul.Cu toate acestea, putem afirma ca TR nu s-a derulat dect spontan si n forme neorganizate pna n cea de-a doua jumatate a secolului 20.1.2 Consideratii generale asupra turismuluiTurismul se adreseaza populatiei de diferite vrste, profesii si conditii sociale, fiind o activitate specific umana.Pentru a practica turismul, populatia trebuie sa atinga anumiti parametri (standarde) sociale si economice.Turismul are puncte de tangenta cu : geografia, geologia, istoria, biologia, economia, psihologia, etc.Metodologic, n evaluarea fenomenului turistic se utilizeaza:- observarea, obtinerea informatiilor ca metoda de baza, punndu-se astfel n evidenta aspecte precum: mediul turistic, resursele turistice, infrastructura turistica, circulatia turistica, etc.;- descrierea, prezentarea faptelor ca mijloc de redare, de prezentare a tuturor elementelor observate;- analiza, investigarea care presupune implicarea unui set de instrumente, tehnici si metode de evidentiere si explicare a legaturilor care se stabilesc ntre elementele fenomenului turistic;- diagnoza prin intermediul careia sunt prezentate oportunitatile si amenintarile aferente diferitelor activitati turistice sugernd, totodata, posibilitatile de reabilitare sau mbunatatire a performantelor.

COORDONATELE PENSIUNII

Istoricul Societii

Societatea comercial CASA CONDREEANA s-a nfiinat n anul 2008 n conformitate cu prevederile legii 31/1990 privind societile comerciale avnd un numr de asociai de 1 persoane : Vartic Ionut i un numr de angajai de 2 persoane.Domeniul de activitate nscris Certificatul de nregistrare la Registrul Comerului nr. 123456 este urmtorul: - prestri de servicii hoteliere - agrement - de drumeii etc.Capitalul social depus la nfiinarea societii a fost de 200 lei, ulterior acesta mrindu-se prin raport de mijloace fixe: - mobilier - utilarea camerelor, buctriei, anexelor - main etc., astfel c la sfritul anului 2014 capitalul propriu al SC CASA CONDREEANA SRL a fost de 10.000 E.

Veniturile firmei turistice provin din Turism n anul 2014 avnd o cifr de afaceri de 10.000 E. Profitul net corespunztor pentru aceiai perioad a fost acceptabil. Ca orice societate care urmrete s-i atrag piaa, pensiunea CASA CONDREEANA face publicitate i cheltuiete din profitul pe care l obine. Cea mai mare parte a ofertei turistice se concentreaz pe dou sezoane de iarn i de var, n restul timpului cererea manifestat fiind slab.Perioada cea mai intens n activitatea firmei o reprezint vara: iunie, iulie, august, cnd cererea manifestat atinge cea mai mare valoare. Pe lng oferirea de anumite servicii (cazare, mas) firma include n oferta sa i anumite servicii suplimentare cum ar fi: excursii, drumeii etc.

Clientela firmei turistice este mprit n mai multe categorii: - o prim categorie este reprezentat de persoane strine studeni, elevi; - o alt este alctuit din membrii membrii comunitatilor religioase; - studenii i elevii solicit locuri de cazare mai ieftine dar care s asigure condiiile de petrecere a timpului.

Pentru clientel, att confortul ct i preul au importan deosebit n decizia de cumprare. Achiziionarea unei vacane se face n funcie de bugetul i timpul liber de care dispun i de obiceiurile de consum turistice ale respectivelor persoane. Pensiunea turistic CASA CONDREEANA este situat ntr-un cadru mirific, liziera pdurii, la poalele Cetatii Neamtului,pe un teren de 1800 mp, la dispoziia turitilor. Este o construcie unde modernul se mbin perfect cu rusticul. Atmosfera cald face ca fiecare clip petrecut n CASA CONDREEANA s fie una de neuitat.

LocaieLocalitatea Tirgu -Neamt, Judeul Neamt-Romnia Telefon/fax: 0233.660186, Mobil: 0741498774, E-mail:

Ci de acces:Din Bucureti- pn la Tirgu -Neamt: cu avionul: 1 h (Aeroportul Bacau) cu maina: 5: h (E85, DN15) cu trenul:

III. Organizarea activitatii in cadrul pensiunii

NUMELE AFACERIIP E N S I U N E A CASA CONDREEANA

REALIZATORUL PROIECTULUIVARTIC IONUT

CUPRINS:

CAP.1. PREZENTAREA AFACERII Prezentarea firmei Domeniul de activitate ObiectiveleCAP. 2. PREZENTAREA PIETEI Clientii Serviciile unitatii ConcurentCAP. 3. INFORMATII FINANCIARE

CAP.1. PREZENTAREA AFACERII

1.1. Prezentarea firmei Pensiunea CASA CONDREEANA ce urmeaza a fi evaluata in continuare are sediul central in statiunea Tirgu-Neamt, pe strada 1 Decembrie 1918, fiind infiintata conform L. 30/1990 , fiind o societate comerciala.Fondatorul societatii este Vartic Ionut, absolvent a Universitatea Spiru-Haret-facultatea de Management. Am urmat acest curs deoarce mi s-a parut mai potrivit sa ma specializez intr-un domeniu care in zona noastra are mai multe posibilitati de a deschide o afacere proprie pentru a avea independenta financiara. Acesta este primul curs de administrator pensiune turistica la care am participat iar pe viitor as dori sa mai particip si la alte cursuri in acest domeniu.Societatea va desfasura activitati de prestari servicii in domeniul turistic si anume cazare. La inceput de drum, primul obiectiv al societatii, inca de la infiintare a fost acela de a renova cladirea existenta in care-si va desfasura activitatea si anume pensiunea. In acelasi timp se va incepe si constructia a 10 casute pe partea vestica a proprietatii dispuse in scari pe toata lungimea. Se va mai construi si un foisor si o toaleta comuna. Durata de executie a constructiei este de patru luni.Pentru a putea realiza constructia, pentru a se putea trece la executia ei, sunt necesare o serie de avize si autorizatii de constructie. Planul proiectului va fi realizat de catre o firma de proiectare, insa durata de obtinere a autorizatiei este de 5-6 luni. Astfel ca primul pas in realizarea obiectului de activitate al firmei a fost realizarea proiectului, obtinerea autorizatiei de constructie si executia ei. Momentul " zero" a fost demararea activitatilor pentru obtinerea certificatului de Urbanism. Aceasta incepe prin depunerea la Oficiul de Cadastru a planurilor cadastrale sc. 1/500 si 1/2000 ale terenului. Dosarul cuprinde: formular tip, planurile cadastrale si memoriul succinct. Avizele cerute de obicei pot fi grupate dupa emitenti si specialitati: furnizori de utilitati RENEL, detinatori de retele in zona Telecom, prestatori de servicii speciale, verificarile de proiecte de mediu. Dupa obtinerea tuturor documentelor necesare se va trece la executia lucrarii. Constructia va fi executata de antrepriza cu materiale autohtone, de buna calitate, avand toate facilitatile aferente unei asezari civilizate. Vila nu este de lux si nu are finisaje extravagante, dar este amenajata cu bun gust. Planul de afaceri urmareste realizarea unei evaluari obiective a sanselor de reusita a ideii de afacere. Elaborarea acestui plan este realizata deoarece afacerea nu este de o avengura prea mare.Elaborarea acestui plan de afacere presupune, de asemenea, o activitate de strangere de informatii referitoare la organizatie si la mediul ambient in care aceasta isi va desfasura activitatea. Ca viitoare absolventa a cursului de Administrator pensiune turistica sunt in masura sa realizaz acest plan de afacere.Criterii privind alegerea locatiei:Pensiunea ,,Casa Condreeana se afla in loc Tirgu-Neamt,Judetul Neamt. Este localizata chiar la poalele Cetatii Neamtului la aproximativ 200 metri de acesta. Terenul este in panta, situat chiar la marginea padurii si are o suprafata de 1800 mp, iar casutele sunt dispuse in scari. In partea de jos este parcarea, iar in partea de sus este situata pensiunea. Cladirea are demisol compus din: parter cu living, bucatarie,restaurant hol, o baie moderna cu dus, o camara, un dormitor suplimentar pentru locatarii care administreaza pensiunea si o terasa unde se poate lua masa, iar la etaj este mansarda locuibila, care cuprinde 2 apartamente si 4 camere, iar la mansard mai sunt 6 camere amenajate pentru cazarea turistilor, un hol si o terasa comuna. In curte se mai afla o casuta cu doua paturi amenajata pentru cazarea personalului si un gratar ce poate fi folosit de clientii pensiunii.Spatiul comun de petrecere a timpului liber este o caracteristica a programului de pensiune si anume restaurantul din dotare, foisorul si locul de joaca al copiilor destinate doar celor cazati in pensiune.Suprafata totala a unitatii de cazare poate varia intre 400 -410 mp. Spatiile anexe vor cuprinde spatii de depozitare, spalator si uscator, vestiar personal dar si locul de joaca al copiilor dotat cu balansoare si scranciobe.Spatiul de parcare este pentru maxim 10 de autoturisme.Organizarea afacerii: ,,PENSIUNEA CASA CONDREEANA este tipul societatilor de turism de o margareta si este de tip familial.Activitatea societatii va fi condusa de un administrator reprezentat de Vartic Ionut.In vederea functionarii vor fi angajati: 1 bucatar Vartic Ionut1 ospatar- 1 camerista Consultanta profesionala: Vom apela la consultanta juridica deoarece ne lipseste un avocat.Managementul personaluluiServiciul de salarizare le efectueaza contabilul. Fisa postului contine: denumirea postului, titularul postului, conditii de ocupare, relatiile postului, atributiile, limite de competente, delegare, responsabilitati.Cererea de angajare este o cerere de intentie prin care se prezinta datele personale ale angajatului si pregatirea acumulata.Regulament de ordine interioara:Sa nu se fumeze in locuri nepermiseSa se pastreze curatenia atat in locuri publice cat si la bucatarieSa se pastreze linistea in zona unde se afla casutele intre orele 23 si 9 dimineata. Domeniul de activitateDomeniul de activitate al firmei il va constitui turismul, obiectivul de activitate al firmei il reprezinta prestarile de servicii turistice si anume cazarea. La ora actuala industria turismului in Romaniaeste considerate de catre experti a fi intr-o continua dezvoltare. S-a remarcat de asemenea o imbunatatire a serviciilor de cazare in ultimii ani. Aceasta dezvoltare a industriei turismului in Romania si mai ales in ceea ce priveste serviciul de cazare, este confirmata si de faptul ca in ultimii ani si-au deschis " portile" foarte multe hoteluri si pensiuni.Nevoia oamenilor de miscare, datorita conditiilor impuse de economia de piata va mentine in continuare aceasta tendinta de crestere a industriei turismului. De asemenea, atractiile turistice din Romania reprezinta un factor important care duce la cresterea cererii in acest domeniu. Obiectivele Misiunea organizatiei o reprezinta promovarea si dezvoltarea turismului in aceasta zona a tarii, a face cunoscut patrimonial pe care aceasta regiune il detine, ospitalitea specifica oamenilor din aceasta zona. Oaspetii nostri, turistii trebuie sa se simta la noi ca acasa, sa gaseasca linistea de care au nevoie , sa se simta relaxati si fara nici o grija pentru ca avem noi grija de toate.Obiectivele firmei pe termen scurt sunt demararea activitatii firmei in conditii optime si atragerea de clienti astfel incat activitatea firmei sa nu fie intrerupta, precum si obtinerea de venituri care sa permita plata creditului si a dobanzilor, iar cifra de afaceri sa prezinte o crestere anuala constanta in primii ani de activitate. Un alt obiectiv il reprezinta fidelizarea clientilor prin intermediul calitatii serviciilor prestate.Pe termen lung, obiectivele firmei sunt cu privire la dezvoltarea afacerii si anume la diversificarea serviciilor oferite prin construirea unei zone de agrement atat pentru clientii pensiunii cat si pentru locuitorii localitatii.

CAP. 2. PREZENTAREA PIETEI ClientiiClientii potentiali sunt reprezentati in general de catre turisti. Aceasta situatie se explica prin faptul ca imprejurimile sunt renumite pentru frumusete, dar in ultimul timp s-a remarcat si un interes crescut pentru afaceri .Ca si structura, clientii potentiali ai pensiunii se prezinta astfel: 60 % straini, cu preponderenta germani, austrieci si italieni; 35 % romani 5 % alte nationalitati.De asemenea, se poate realiza o alta structurare a clientilor in functie de motivatia pe care o au , motivul pentru care ei viziteaza zona: 70 % turisti 20 % afaceri 10 % tranzitVarsta in care se incadreaza persoanele care viziteaza comuna si zona din imprejurul ei: 60 % cu varsta cuprinsa intre 18-35 ani 30 % cu varsta cuprinsa intre 35-50 ani 10 % cu varsta peste 50 aniDe asemenea s-a observat ca clientela mai poate fi structurata si dupa modul in care se obisnuieste sa calatoreasca, si anume:a) insotiti de familie - 80 %;neinsotiti -- 20 %b) individual -- 40 %in grup -- 60 %Aceste aproximari, referitoare la structura clientelei potentiale a pensiunii le-am realizat pornind de la efectuarea unei analiza cu privire la solicitarile de cazare in ultimul timp. Informatiile necesare au fost obtinute de la oamenii care s-au ocupat de organizarea de excursii pentru turistii straini si care au o stransa legatura cu comunitatile de romani din strainatate.Ca si o concluzie la cele prezentate anterior putem afirma ca pensiunea se va baza pe o clientela , interna dar si externa care calatoreste in grup sau cu familia, varsta acestora variind insa de la caz la caz, dar predomina persoanele cu varsta peste 25 ani. Serviciile unitatiiPrincipalul serviciu pe care pensiunea prezentata il ofera clientilor sai este reprezentat de cazare. O prezentare mai detaliata se poate observa in tabelul urmator:Tip spatiu de cazareNr. spatiilorTotal locuri de cazare

Camera cu 2 paturi816

Apartamente 2 8

Total24

Afacerea este in stadiul de debut, putem spune, deoarece ea inca nu si-a inceput activitatea, dar domeniul de activitate din care face parte si anume industria turismului, este in crestere.Promovarea Deoarece serviciul oferit nu reprezinta o noutate in aceasta zona, acesta va trebui promovat, efectuandu-se totodata promovarea imaginii firmei. Prin promovare, se doreste in primul rand crearea, formarea unei imagini a firmei si informarea clientilor asupra serviciului oferit de firma.Pentru realizarea acestei actiuni de promovare a firmei si serviciului acesteia vor fi utilizate mai multe forme cunoscute de promovare si anume: Pentru inceput, se are in vedere promovarea prin materiale promotionale si anume vom apela la serviciul unei tipografii sau vom realiza pe calculator carti de vizita ale pensiunii, prospecte in care va fi explicat pe scurt serviciul oferit de catre pensiune dar si calea de acces, drumul , prin care clientii ne pot gasi si pot apela la noi. De asemenea prospectul va contine adresa exacta a pensiunii, numarul de telefon si fax la care se pot face rezervari sau se pot cere informatii suplimentare si in plus va contine si sloganul firmei Veniti si nu ve-ti regreta!" Avand in vedere faptul ca o mare parte din clientii pensiunii sunt straini, un mijloc modern de promovare a acesteia ar fi crearea unei pagini Web, care sa includa atat o serie de imagini pitoresti ale zonei turistice si sa descrie serviciile oferite in cadrul pensiunii cat si o adresa de mail . Un alt mijloc prin care aceasta promovare se va efectua il reprezinta ziarele locale si cele judetene pentru anuntarea si aducerea la cunostinta a existentei si deschiderii noii pensiuni vom apela si la posturile locale de radio. de asemenea, vor fi instiintate de existenta pensiunii si a serviciilor oferite de aceasta , agentiile de turism care organizeaza excursii in grup, atat pentru turisti straini cat si pentru cei autohtoni.PretulIn vederea stabilirii pretului se va avea in vedere costul de productie , cererea pentru acest serviciu , dar si preturile concurentilor la servicii similare. Preturile care vor fi prezentate in aceasta lucrare sunt estimative. DistributiaServiciile vor fi oferite in principal in regim de rezervare a locurilor, camera fiind disponibila pentru client de la ora 14 in ziua sosirii si pana cel tarziu la ora 18 in aceeasi zi , iar aceasta trebuie eliberata de catre client nu mai tarziu de ora 12 in ziua plecarii.Firma doreste de asemenea, in viitor sa colaboreze cu agentii de turism care organizeaza excursii, dupa cum am amintit mai sus. Serviciile oferite, in acest caz, vor fi solicitate pe baza contractului incheiat intre agentie si firma.ConcurentaIn acest domeniu de activitate concurenta este numeroasa, fapt care se datoreaza tendintei de crestere a industriei turismului, unei continue dezvoltari a acesteia si a unei continue imbunatatiri a serviciilor oferite in acest domeniu.Majoritatea concurentilor sunt hotelurile si pensiunile din zona , ceea ce ii avantajeaza pe de o parte dar pe de alta parte ii dezavantajeaza. De asemenea, serviciile oferite de ei sunt mult mai diversificate si la standarde mai ridicate,dar pensiunea mea le va oferi clientilor ei conditiile solicitate de acestia cu privire la aceste probleme , pe langa faptul ca serviciile oferite de noi sunt de calitate. Crearea unei atmosfere calde, in care sa te simti ca acasa, este unul din punctele forte al pensiunii; adoptarea unei atitudini prietenoase, persoana care apeleaza la serviciile noastre nu va avea impresia ca este tratata doar ca o alta sursa de venit sau castig ci ca este tratata ca fiind " de-al casei".Suntem avantajati in fata concurentei deoarece:Suntem situati intr-o zona foarte linistita, inconjurata de padure, aerul este curat, apa chiar de la izvor.In zona in care ne aflam nu sunt alte pensiuni sau cabane care ar putea afecta linistea.Conditii sanitare de o calitate foarte buna.

Cap. 3. Informatii financiareInvestiia iniial va fi urmtoarea:Nr. crt. Denumire investiie Valoare (RON)1 Amenajare cldire (vruit, vopsit) 10.0002 Dotri 10 dormitoare duble (20 paturi, 10 mese, 20 scaune, 10 cuiere, 10 veioze) 24.0003 Amenajri i dotri 2 dormitoare cu 4 paturi (4 paturi, 2 mese, 8 scaune, 4 cuiere, 4 veioze) 7.800 4 Amenajare baie comuna cu toalete si dusuri 12.500 5. Amenajare living 1.3005 Amenajare buctrie 9006 Achiziia unui autoturism Dacia (pentru aprovizionare, transport turiti, drumuri la banc) 25.000 TOTAL 81.500

Costul alimentelor care trebuie cumprate pentru asigurarea mesei turitilor, al produselor deigien i al consumabilelor este de 25 RON/zi/turist.Pentru ca pensiunea s obin o clasificare de o margareta de la Ministerul Turismului, este necesar ca personalul de deservire s urmeze cursuri de perfecionare. Costul acestor cursuri organizate de Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc este de 300 RON.Pentru promovare, firma i va construi un site web. Persoana care va construi site-ul se va ocupa i de nregistrarea acestuia pe portalurile de turism. Costul pe care l vom bugeta pentru realizarea site-ului pensiunii noastre va fi de 500 RON.Pentru celelalte activiti de promovare, firma i-a propus s aloce suma de 2000 RON.Pentru asigurarea aprovizionrii, transportul turitilor, drumuri la banc etc., se va lua n considerare achiziionarea unui autoturism marca Dacia, n valoare de 25.000 RON. Pentru aceasta va fi pltit un avans de 30% din valoarea mainii, iar diferena va fi achitat pe baza unui credit bancar pe 3 ani cu o dobnd de 14% pe an.Cheltuielile cu benzina i ntreinerea mainii le estimm la o medie de 300 RON/lun.Costul unei nopi de cazare va fi de: 30 RON/noapte/turist

Situaia previzionat a fluxului de numerar pentru primul an de activitate NR. CRT.IAN FEBMARTAPRMAIIUNIULAUGSEPTOCTNOVDECTOTAL

1.NUM.DISP.LA INCEP LUNII0 63004502165041061991060175613902120589723817574285

VENITURI

2.VENITURI DIN VANZARI0 0 0 0193069002082028175345000 061275

3.CAPITAL SOCIAL 1000 0 0 0 0 000 000 01000

4.CREDIT ACHIZ. AUTOTUR.25000 0 0 0 0 000 00 0 25000

5.IMPR. DIN PARTRA UNUI ASOC.13700 017000 02000 000 000 0 32700

6.TOTAL VENITURI3970063002150216504403670992188029931173521205897238175194260

CHELTUIELIIANFEBMARTAPRMAIIUNIULAUGSEPTOCTNOVDECTOTAL

7.AMENAJ. SPATIULUI45002500 1500 15000000000010000

8.DOTARI DORMITOARE 0780014000100000000000031800

9.DOTARI BAIE25005000 250025000000000012500

10.DOTARI LIVING1300 000000000001300

11.DOTARI BUCATARIE 200 7000000000000900

12.REALIZARE SITE WEB0 025025000000000500

13.GAZDUIRE SITE WEB0 050505050505050505050500

14.PROMOVARE0 001000000010000002000

15.COSTURI PERSONAL0 000100100100100100100100100800

16.CURSURI PERFECTIONARE0 0500000000000500

17.CONTABIL 100 1001001001001001001001001001001001200

18.COMIS.ATRAGERE TURISTI0 0007727683311271380002451

19.ALIMENTE0 000375950185019754750005625

20.PRODUSE DE IGIENA0 00074019203720397096000011310

21.BENZINA SI INTRET. MASINA 300 300 3003003003003003003003003003003600

22.CHELTUIELI DIVERSE 5005005005005005005005005005005005006000

23.IMPOZIT PE VENIT0 000001320 078700919

24.TOTAL CHELTUIELI94001690019700161502242419674536147362318371050105091905

Previziunea este estimativ i este dependent de climatul economic i de numrul de clieni i contracte. Pentru estimare am luat n considerare o pensiune cu 10 camere duble si doua camere cu 4 paturi.Plan de afaceri pentru creditAciunile ntreprinse pn la solicitarea creditului sunt: ntocmirea studiului de pia: contactarea clienilor posibili, consultarea acestora privindoferta, prospecte, ntocmirea unei liste de clieni posibili; stabilirea materialelor necesare i a surselor de achiziie; stabilirea planului de marketing.

ORGANIZAREA ACTIVITATII

Pensiunea este structurat pe 3 nivele, dup cum urmeaz:a)- demisolul, format din : beci, cram, sal de fitnes;b)- parterul , format din: recepie, restaurant cu 15 mese, bar, buctrie i baie;c)- etajul, format din 8 camere dup cum urmeaz:un apartament compus din 8 camere duble , o baie proprie, balcon, 160 RON cu mic dejun inclus pentru2 persoane;Toate camerele sunt dotate cu aer condiionat, satelit, cablu TV, seif, telefon fix, internet. Restaurantul este unul din cele mai luxoase i stilate din zona Neamt, cu meniuri tradiional romneti i internaionale, fiind locul ideal pentru o cin romantic sau mas de afaceri. Buctria este dotat cu aragaz, frigider, congelator, robot de buctrie, vesel, tacmuri, prjitor de pine etc.

Cazarea la Pensiunea CASA CONDREANA

Capacitatea de cazare este de 24 locuri in camere duble, , toate dotate cu echipamente din materiale naturale, pe principii ecologice si in spirit traditional romanesc. Grupurile sociale in numar de 6 sunt prevazute cu apa curenta, atat calda cat si rece, confort ce este oferit de centrala termica proprie.Pensiunea, dotata cu incalzire centrala confera conditii deosebite de cazare simpla sau pensiune completa, cu mancare traditionala, la preturi accesibile. Totodata, aceasta dispune de spatii amenajate pentru organizarea de mese festive si intalniri de afaceri pentru grupuri de persoane care doresc iesirea din spatiile conventionale. Parcarea este asigurata in curtea interioara.

Puteti petrece un week end placut impreuna cu familia sau prietenii la pensiunea CASA CONDREEANA, situata la 2 km de Tirgu-Neamt. Vizitarea manastirilor , plimbarile prin padurea de stejar, bucataria traditionala bazata pe produse naturale, vor face din zilele petrecute la Pensiunea CASA CONDREEANA o vacanta de neuitat. Toaletele dotate modern pot fi utilizate pentru bai cu plante medicinale culese din padurile din zona.

Camerele befeciaza de acces separat si de livinguri pentru organizare de petreceri sau recreere.

Pentru copii pot fi utlizate spatiile de joaca din curte sau de la mansarda. Din punct de vedere al dotrii cu mobilier, lenjerie i altele se pot face urmtoarele consideraii: toate camerele dispun de baie i grup sanitar propriu, cu program permanent de ap cald i rece; toate spaiile de cazare, n funcie de tipul lor, sunt dotate cu mobilier, lenjerie de bun calitate i alte obiecte conform categoriei de clasificare ; se necesit nlocuirea mobilierului degradat n unele spaii de cazare; referitor la dotarea grupurilor sanitare, se poate aprecia c acestea corespund criteriilor din normativ privind dotarea lor cu lenjerie pentru igiena turitilor (prosoape de fa, de baie i de picioare); nu lipsete spunul hotelier, iar n unele grupuri sanitare din spaiile de cazare se gsesc aparate de uscat prul i pliculee de ampon; ofer servicii suplimentare cu plat i fr plat;Condiiile de igien sunt dependente de buna calitate, funcionare i ntreinere a echipamentului sanitar, de existena obiectelor de inventar destinate igienei personale i de frecvena nlocuirii lor. Pe lng acestea serviciul de cazare vizeaz crearea condiiilor pentru desfurarea unor relaii sociale; existena unor spaii special amenajate pentru primirea turitilor, desfurarea unor ntlniri, realizarea unor manifestri s.a.Unitatea de cazare se difereniaz printr-o serie de elemente, i anume: amplasarea; caracteristicile construciei; gradul de dotare i confort; gama serviciilor oferite.Serviciile suplimentare oferite de Pensiunea CASA CONDREEANA sunt cu plat i fr plat, ncadrndu-se n servicii minime oferite turitilor

Astfel n cadrul serviciilor fr plat distingem: informaii turistice i culturale; pstrarea obiectelor de valoare ale turitilor; acordarea de prim ajutor n caz de urgen (trus medical); trezirea clienilor la cerere; transport bagaje de la main la camer i invers; depozitarea temporar a bagajelor; rezervri de bilete pentru spectacole, mijloace de transport; primirea i transmiterea mesajelor i corespondenei pentru turiti; informaii privind orarul mijloacelor de transport.Dintre serviciile suplimentare cu plat menionm: servicii telefonice, fax (interurbane i internaionale); splat, curat, clcat i reparat mbrcminte i lenjerie; serviciul pentru curat i lustruit ncalminte; vnzri de mrfuri, articole de strict necesitate, amintiri, ziare, vederi; buturi alcoolice i nealcoolice comercializate prin minibarurile din spaiile de cazare;

Buctrie

Alimentaia public reprezint una dintre laturile importante ale servirii turistice, ncadrndu-se n categoria serviciilor de baz.Alimentaia public reprezint activitatea economic care const n producerea une game de preparate culinare, produse de cofetrie, patiserie care se ofer consumatorilor mpreun cu buturi i alte mrfuri alimentare.Privit prin prisma calitaii sale de component a produsului turistic, respectiv a serviciului de baz, alimentaia public determin calitatea prestaiei turistice n ansamblul ei, influieneaz coninutul i atractivitatea ofertei turistice cu multiple implicaii asupra dimensiunilor i orientrii fluxurilor turistice. Totodat, ea trebuie s ntruneasc i cteva trsturi specifice: s fie prezent n toate momentele cheie ale consumului turistic, deoarece reprezint principala cale de satisfacere a nevoii cotidiene de hran pentru toate categoriile de turiti; necesitatea prezenei unei tipologii largi de uniti de alimentaie public, capabil s satisfac o palet diversificat de trebuine. n afara unei adaptri a reelei de uniti la momentul i locul desfurrii programului turistic, structura tipologic a acestuia trebuie s rspund deopotriv nevoilor de hran i divertisment, s poat servi pe turist n orice mprejurare; necesitatea de a rspunde n egal msur cerinelor turitilor autohtoni i strini. Astfel, n structura produselor comercializate trebuie s fie prezente preparate din buctria naional i internaional, din cea specific anumitor ri i zone.Pensiunea VIORICA ofera specialitati ale bucatariei moldovenesti , preparate din alimentele proaspete din gospodaria proprie. Borsul moldovenesc , supele traditionale pot fi urmate de un gratar sau de un pui la ceaun. Sarmalalele si pirjoalele moldovenesti pot completa un meniu delicios si consistent. Papanasii sau placintele poale in briu sunt un desert pe masura. Ceaiuri din plante medicinale si fructe culese din padurile din apropiere va stau la dispozitie. Pensiunea organizeaza partide de vinatoare si pescuit , urmate de mese traditionale. La sarbatorile de Craciun si revelion organizeaz mese festive , cu preparate locale specifice.Activitati si posibilitati de agrement: excursii cu caii sau pe jos in zonele minunate din imprejurimi, la stana sau pe culmile dealurilor submontane. festivaluri si serbari populare cu datini, traditii si formatii de dansuri populara din zona si muzicanti excursii calare, cu caruta sau cu masina, la cca. 8 km distanta in timpul iernii schi, sanie, puteti descoperii activitatile specifice din gospodarie si din jurul acesteia: facutul fanului (activitate denumita local polog) aprovizionare cu lemne din padure pentru incalzit si gatit pasunatul animalelor la stana sau pe imasuri: oi, vaci, cai activitati in gradina si livada: arat, inlaturarea plantelor daunatoare (capaluit), cules, curatatul pomilor, etc mestesugarie: fierari, tamplari, curelari etc prepararea si distilatul tuicii "la cazan" mersul la laptarie, moara, brutarie tors, tesut, brodat exploatarea si prelucrarea lemnului in preajma sarbatorilor religioase, a nuntilor botezelor, si a altor astfel de ocazii puteti participa si observa traditiile legate de taiatul porcului, prepararea bucatelor traditionale, coptul painii si a cozonacilor de casa (colac), fierberea tuicii (ginars), cantece, jocuri si voie buna. Camerele:

Cele duble sunt dotate cu:-1 ifonier cu 3 ui- pat dublu- suport TV- calculator (birou+scaun)- masa cu patru scaune - seif- veioz

Fluxul tehnologic din buctrie Fig.1

Faciliti:

- semnal telefon Orange, Connex, Zapp, E-mail, Internet;- servicii de rezervri de bilete de tren, autocar, microbuz, avion;- posibilitatea nchirierii de material sportiv pentru sporturi de var i iarn;- posibilitatea organizrii de drumeii pe jos sau cu caii cu instructorii pregtii;- posibilitatea organizrii de excursii n mprejurimi, cu ghid i autoturism cu/ sau fr ofer; Special:- la cerere oaspeii pensiunii CASA CONDREEANA pot participa la demonstraii ale meterilor din zon: ncondeierea oulor, mpodobirea bundielor, tierea porcului etc.- de Sfintele Pati, sunt organizate programe speciale, care includ participarea la Slujba de nviere la Mnstirea Neamt i sfinirea bucatelor;- cu ocazia Srbtorilor de iarn se ofer posibilitatea petrecerii Crciunului cu toate obiceiurile pstrate de sute de ani pe aceste meleaguri;- n perioada iunie - septembrie, la cerere, se pot organiza vizite la una din stnile din mprejurimi, pentru a vedea la faa locului prepararea tradiional a brnzeturilor. Pentru grupuri, la cerere se organizeaz: grtare n aer liber, foc de tabr, nsoite de muzica tradiional nemteana susinut de formaii turistice etc.

La comand, posibilitatea de a efectua transportul spre i dinspre aeroportul Bacau. Putem facilita organizarea unui tur al mnstirilor n colaborare cu operatorii din zon. Pentru amatorii de folclor, putem oferi un program special tradiional oferit de o maestr n ncondeierea oulor. Mai putei opta pentru plimbrile cu ATV-ul, mountain bike, clrie, parapant, pescuit sportiv, schi, refting i paintball.

Posibilitati de agrement: vizita la manastirile Varatec, Agapia, Sihastria, Sihla, Secu, Neamt, Petru Voda picnic la Codrii de Arama vizita la atelierul artistului popular Nicolae Popa (realizator de masti romanesti) vizita la Cetatea Neamt, Casa Memoriala Ion Creanga, Zimbraria Dragos Voda excursie in Cheile BicazuluiMentiuni: acest program special poate fi modificat ca durata si ca structura in functie de solicitarile clientilor . toate activitatile mentionate sunt optionale si nu sunt organizate de catre gazde pentru copiii sub 12 ani reducere 50 % (Valabil in cazul cazarii in camera cu parintii) tariful este exprimat in lei, fara TVAEFECTUAREA OPERATIILOR SPECIFICE DE CAZARE SI ALIMENTATIE

Activitatile desfasurate n cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentatie, agrement,tratament, comert etc.) constituie un tot unitar, fiind parti componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelatiei dintre categoria structurii de primire si calitatea celorlalte servicii.

SERVICIUL FRONT-OFFICE FUNCIA RECEPIEI

Pregtirea primirii clienilorEtapele pregtirii primirii clienilor:1. Organizarea activitii: asigurarea imprimantelor i materialelor necesare desfurrii activitii/fie de anunare a sosirii/plecrii, tichet-legitimaie, diagrama camerelor, diagrama grupului.1. Confruntarea situaiei scriptice a camerelor cu cea faptic primit de la camerista.1. Primirea de la rezervri a mapei . Impreun cu lista sosirilor.1. Confruntarea datelor din lista sosirilor cu cele din comanda de rezervare pentru a vedea daca:1. nu s-au strecurat greeli de inregistrare, ca de exemplu: nu a fost nregistrat comanda, sau a fost nregistrat pentru alt tip de spaiu, sau pentru alt dat .a.1. urmeaz s soseasc grupuri de VIP-uri;1. n comand s-au solicitat servicii suplimentare;1. Luarea msurilor corespunztoare pentru rezolvarea problemelor enumerate mai sus:1. se repartizeaz camera conform solicitrilor din comand;1. se organizeaz primirea VIP-ului sau grupului;1. se ia legtura cu prestatorii de servicii n vederea asigurrii serviciilor conform dorinei clientului;1. Prealocarea camerei n diagrama zilei conform solicitrii.1. Verificarea prin sondaj a camerelor pentru a vedea dac ele corespund.

Etapele pregtirii primirii VIP-urilor i clienilor casei1. VIP-urile i clienii casei sunt categorii de clieni crora li se ofer servicii i comoditi deosebite n timpul ederii lor;1. VIP-urile sunt persoane foarte importante, de regul celebriti din lumea artistic, sportiv etc. care solicit camere luxoase. Prezena acestora n pensiune necesit n general i asigurarea unei securiti sporite;1. Clienii casei sunt clieni fideli ai pensiunii care chiar dac nu se incadreaz n categoria VIP-uri beneficiaz de un tratament special datorit frecvenei cu care apeleaz la serviciile pensiunii;Etapele 1. se primete lista sosirilor ateptate cu clienii casei i VIP-urile de la rezervri;1. se studiaz fiierul clienilor pentru a se informa asupra preferinelor acestora (dac acestea nu sunt cunoscute se ia legtura cu persoana care a fcut rezervarea sau cu alte persoane n care turistul a fost cazat);1. se transmite tuturor compartimentelor care vor presta servicii clienilor o situaie a sosirilor ateptate VIP/clienii casei n care se precizeaz preferinele, diferite observaii privind tratamentul particular al acestora;1. se pregtete camera preferat sau cea mai bun camera;1. se pregtete un cadou promoional din partea pensiunii, un co cu fructe sau cu flori; o sticl de vin . bomboane mpreun cu cartea de vizit a managerului hotelului;1. se anun managerul hotelului n legtur cu ora aproximativ a sosirii acestor clieni pentru a-i ntmpina;1. eful recepiei sau managerul, mpreun cu guvernanta, verific dac totul este pregtit conform statutului i preferinelor VIP-ului;GrupuriSosirea unui grup format dintr-un numr mare de persoane, poate pune recepiei o serie de probleme n legtur cu servirea eficient a clienilor att a celor din grup (din cauza timpului mare necesar sosirii acestora) ct i a celorlalte categorii de clieni, prezena grupului n locul recepiei paraliznd practice activitatea acesteia.De aceea este necesar s se organizeze foarte bine pregtirea primirii grupurilor. Pentra aceasta se vor parcurge urmtoarele etape:1. se organizeaz o mic recepie ntr-un spaiu alturat recepiei (prevzut cu fotolii, msu etc.);1. se pregtete un mic protocol de primire (ap mineral, cafea sau ceai, n funcie de anotimp);1. se atribuie camerele n diagrama zilei astfel nct toate s se afle pe acelai etaj sau pe etaje successive;1. se ntocmete diagrame grupului;1. se pregtesc cheile, fiele de anunare a sosirii-plecrii, diagrama grupului complet;1. se anun toate compartimentele care urmeaz s participle la sosirea grupului0. alimentaie: pentru a se pregti prima mas i se transmit informaii precum: naionalitatea grupului, numrul de persoane, ora sosirii, baremul de mas, numrul meselor;0. transport: n vederea ateptrii la aeroport;0. etaj: pentru a pregti camerele pn la ora anunat;Primirea propriu-zisEtapele primirii propriu-zise:1. desfurarea protocolului specif primirii (salut, urmat de formulele de deschidere a dialogului);1. se solicit informaiile necesare pentru continuarea dialogului:23. dac are rezervare numele;23. daca nu are rezervare tipul spaiului;1. prezentarea ofertei n vederea alegerii spaiului de cazare dorit;1. atribuirea camerei (n diagrama zilei sau pe calculator);1. completarea datelor personale in cartea de imobil ;1. completarea tichetului de legitimaie;1. confruntarea fie completate cu documentul de identitate, recepionerul semnnd pentru conformitate;1. stabilirea modalitii de plat;1. ntocmirea notei de plat i ncasarea contravalorii acesteia n situaia achitrii anticipate;1. nmnarea tichetului-legitimaiei, a documentului de identitate i a planului unitii;1. intenia de a apela la serviciile unitii;1. ncheierea protocolului i urrile de sejur plcut, cu nmnarea cheii bagajistului care l va conduce pe turist n camer;Dup plecarea turistului, se deschide contul acestuia folosing fie situaia prestaiilor i decontrilor (evidena normal), fie gestiunea electronicVIP-uriPrimirea propriu-zis a unui VIP se particularizeaz prin:1. ntmpinarea acetuia de ctre administratorul pensiunii sau eful recepiei care desfoar protocolul specific primirii: salutul personalizat (adresndui-se pe nume), mpreun cu urrile de bun venit;1. conducerea n holul pensiunii unde este invitat s ia loc i este servit cu o butur de bun venit;1. prezentarea camerei atibuite, VIP-ul este informat c I s-a pregtit camera cea mai bun sau camera preferat;1. completrea cartii de imobilcu datele din fiierul clientului;1. oferirea altor informaii utile;1. invitarea VIP-ului s semneze n cartea de onoare a pensiunii;1. conducerea la camer i prezentare acesteia;GrupuriPrimirea grupului se particularizeaz prin faptul c ghidul sau nsoitorul grupului devine intermediar ntre recepioner i membrii grupului.n cadrul acestei activiti se pot individualiza trei momente distincte:1. ntmpinarea grupului la peron de ctre personalul de hol i conducerea acestuia n minirecepia unde vor fi invitai s ia loc i vor fi servii cu ap mineral, cafea sau ceai.1. dialogul recepioner-ghid, ocazie cu care recepionerul:1. desfoar protocolul specific ghid-grup1. prezint oferta indicnd camerele atribuite grupului i oferind informaii despre amplasarea, privelitea, dotrile acestuia;1. nmnarea plicului n care se afl cheile;1. ofer alte informaii n legtur cu serviciile incluse;1. ncheie protocolul mpreun cu urrile de sejur plcut;1. dialogul ghid-grup (desfurat n minirecepie), cu aceast ocazie ghidul:1. prezint grupului oferta preciznd tipul camerelor atribuite, confortul, dotrile1. atribuie camerele n diagrama grupului, trecnd numele turitilor n dreptul numrului camerei1. nmneaz fiecrui turist cheia ;1. ofer informaii n legtur cu ora i locul servirii mesei sau ale ntlnirii pentru vizitarea unor obiective turistice;1. urrile de sejur plcut;1. conducerea la camere;FRONT-OFFICEFUNCIA CONCIERGEConcierge este pentru client persoana de ncredere care poate rezolva orice problem, care are rspuns la orice ntrebare i a crei preocupare permanent este asigurarea unui sejur ct mai agreabil. El ndeplinete rolul de gazd care se afl permanent la dispoziia clientului.Activitile specifice acestei funcii sunt:1. gestiunea cheilor1. transportul bagajelor1. conducerea la camer1. nchirieri de autoturisme1. nchirieri de jocuri, articole de uz casnic, materiale sportive s.a.1. asigurarea securitii pasagerilor i a bunurilor acestora1. oferirea unei game largi de informaii1. rezervri de locuri n mijloacele de transport, n restaurante, uniti de cazare, la spectacole, manifestri sportive etc.1. intermedieri (servicii speciale: ghid, baby-sitter, translatori s.a.)1. curierat-comisariat;1. desfaceri de mrfuri (daca au organizat un punct);1. convorbiri telefonice din recepie ;1. preluarea i transmiterea mesajelor ctre clieni;1. primirea i distribuirea corespondenei;1. trezirea la ore fixe;1. comenzi taxi1. pstrarea bagajelor;1. acordarea primului ajutor;

Activitatea lucrtorului Concierge organizat de prestarea serviciilor specifice solicitate de clientOferirea informaiilorInformaiile oferite trebuie s fie corecte, complete i exacte i trebuie s in seama de preteniile individuale ale clientuluiPrincipalele categorii de informaii ecordate clienilor sunt:1. informaii despre unitate (amplasare, adres, posibilitate de acces, tipusi de spaii, categorii de confort, servicii oferite, tarife practicate etc.)1. informaii despre serviciile oferite de unitate1. informaii privind posibilitile de petrecere a timpului liber- agrement spaiu- agrement de divertisment (cazinouri, discoteci, restaurante, baruri etc.)- agrement cultural-artistic (spectacole, concerte, filme, muzee etc.)- evenimente speciale, festivaluri etc.-informaii turistice (obiective turistice, posibiliti de acces. cost)-informaii privind accesul n diferite zone-informaii privind orarul traseelor, diferitelor mijloace de transport-informaii despre alte uniti de cazare-informaii despre adrese utile:- instituii publice (ambasade, consulate, ministere)- bnci, companii de asigurri- prestatori de servicii (medici, notari, avocai, reparaii diverse)- biserici, mnstiri- numere de telefon-informaii despre modul de funcionare a dotrilor din camereOferirea informaiilor de ctre lucrtorii Concierge/recepioneri se poate face verbal i n scris (pliante, brouri, fluturai, afie, calendarele unor evenimente etc.)Primirea i transmiterea mesajelorn funcie de modalitatea de formulare i transmitere mesajele pot fi:1. lsate direct la recepie1. primite/transmise telefonic1. primite/transmise prin faxPreluarea mesajelor lsate la recepie (verbal sau n scris)1. dac mesajul este verbal, lucrtorul l va nota n formularul MESAJE1. va nota toate datele necesare transmiterii corecte a mesajului1. l pliaz i l va aeza n csuDac mesajul este deja scris, se pune ntr-un plic pe care se noteaz numele destinatarului, data i ora i se aeaz la panoul de chei; dac mesajul nu este scris, se ofer cleintului formularul MESAJE pentru a-l completa, se introduce ntr-un plic, notndu-se aceleai date de identificarePrimirea i transmiterea corespondeneiPe adresa pensiunii pot sosi urmtoarele categorii de coresponden: recomandate, telegrame, mandate potale, faxuri, coleten vederea distribuirii ei, parcurgem urmtoarele etape:1. se selecteaz corespondena apecial (telegrame, recomandate, mandate potale etc.)1. se mparte restul corespondenei n trei categorii80. pentru clienii nregistrai80. pentru clienii care vor veni80. pentru clienii plecai1. se noteaz pe plic data i ora sosirii1. se distribuie clienilor astfel:82. pentru cei prezeni se aeaz la panoul de chei82. pentru clienii plecai se reexpediaz82. pentru cleinii care urmeaz s soseasc, se pstreaz ntr-un fiier alfabeticnmnarea corespondenei se va face numai personal destinatarului, la prima ntlnire cu acesta.Trezirea la ore solicitate1. este serviciul prestat la cererea clientului;1. recepionerul ntocmete formularul Foaia pentru treziri nregistrnd numrul camerei n dreptul orei solicitate;1. trezirea se face prin trimiterea cameristei, de ctre centrala telefonic sau utiliznd un sistem automat de trezire;1. dac clientul nu rspunde se revine peste 10 minute;Pstrarea bagajelor clientului1. este un serviciu oferit clienilor hotelului n prima i ultima zi de sejur avnd n vedere faptul c ziua hotelier ncepe la orele 12 iar pe litoral la orele 18 i se termin la orele 12, acetia putnd sa beneficieze de ntreaga zi de sejur.1. Prestarea acestui serviciu presupune existena n back-office (n spatele recepiei) a unui spaiu special amenajat;Primirea i rezolvarea reclamaiilorPriuncipalele motive care genereaz reclamaii sunt:1. comportamentul necorespunztor al clientului1. lipsa de promptitudine n procesul de servire1. curenia i igiena necorespunztoare n spaiul de cazare1. remedierea cu ntrziere a unor defeciuniEste o situaie care cere mult tact din partea recepionerului. n primul rand acesta trebuie s-i pstreze calmul indiferent de formele de adresare ale clientului.Clientul trebuie linitit pentru a se putea stabili exact n ce const problema:1. se ntmpin clientul cu o atitudine adecvata1. nu se ntrerupe clientul din relatarea problemei1. se cer scuze chiar dac nu este vina pensiunii;1. nu se disculp dnd vina pe altcineva;1. se mulumete clientului pentru c a semnalat problema, aceasta fiind o cale de mbuntire a activitii;1. se discut cu clientul posibilitatea de a aciona i se ajunge la un acord asupra soluiei celei mai indicate;1. se ia legtura cu compartimentele implicate;1. se nregistreaz plngerea i aciunile ntreprinse n registrul front-office-ului;1. se ia legtura cu clientul pentru a vedea dac acesta este mulumit de modul n care a fost rezolvat problema;

SERVICIUL FRONT-OFFICEFUNCTIA FACTURARE CASIERIEOferirea unor servicii de calitate clienilor presupune i crearea unui sistem de contabilizare a serviciilor prestate cleintului care s lase ct mai puine nevoi.Activitile specifice funciei sunt:1. nregistrarea n conturile clienilore (manual sau electronic) a contravalorii serviciilor de care acetia au beneficiat, n baza notelor de plat sau a bonurilor pentru servicii;1. ntocmirea notelor de plat sau a facturilor;1. ntocmirea notelor de plat spre confruntare si achitare;1. ncasarea contravalorii acesteia n numerar sau prin virament; 1. verificarea mijloacelor de plat;1. pstrarea bonurilor de valoare i a banilor;Activitatea seciunii facturare-casierie se desfoar n dou etape distincte1. n cursul zilei cnd au loc urmtoarele operaii:108. nregistrarea n contul clientului a serviciilor de care acesta a beneficiat, mai puin a serviciilor de cazare108. ntocmirea notei de plat sau a facturii1. n cursul nopii, cnd au loc urmtoarele operaii:109. nregistrarea n contul clientului a serviciilor de cazare109. nchiderea contului clienilor109. elaborarea rapoartelor de activitate ale zilei109. aducerea la zero a caselor de marcatPe toat perioada sejurului, turistul va beneficia de credit hotelier, adic acestuia i se vor presta serviciile hoteliere dorite fr a achita pe loc, urmnd s se fac la sfritul sejurului sau pentru pentru sejururile mai lungi la 7 sau la 31 de zile.Odat cu ncheierea notei de plat i ncasarea contravalorii acesteia se ncheie i sejurul turistului, ocazie cu care se desfoar o serie de activiti specifice:1. se verific dac toate serviciile prestate au fost incluse n contul clientului1. i se prezint clientului coninutul notei de plat1. se ntocmete nota de plat sau factura1. se ncaseaz contravaloarea serviciilor prestate1. dup achitarea notei de plat se ncheie contul1. se presteaz clientului ultimele servicii; nmnarea mesajelor sosite recent, se nchide bonul pentru pstrarea valorilor1. se pred cheia1. se solicit informaii asupra calitii serviciilor prestate1. se mulumete pentru vizit i se adreseaz invitaia de a reveni1. se angajeaz transportul bagajelor sau depozitarea acestora, comenzt taxi

SERVICIUL FRONT-OFFICEFUNCIA REZERVRIRezervara poate fi definit ca fiind vnzarea (nchirierea) anticipat a unui spaiu de cazare.Principalele modaliti de rezervare a spaiilor de cazare sunt:1. prin intermediul unui sistem de rezervare ale unor agenii de rezervare sau prin sisteme de rezervare n reea, care pot fi afiliate sau neafiliate 1. prin intermediul unei agenii de voiaj1. rezervarea direct adresat direct pensiuniin acest din urm caz, comenzile de rezervare pot fi primate de ctre pensiune- verbal - la recepia pensiunii - prin telefon - n scris prin fax, telex, scrisoare, e-mailProcedura de rezervare a spaiilor de cazarePresupune parcurgerea urmtoarelor etape:1. Primirea comenzii de rezervare1. Verificarea disponibilitilor (a camerelor libere)1. Luarea deciziei de acceptare sau neacceptare a comenzilor de rezervare1. Stabilirea detaliilor rezervrii:1. a tipului spaiului nchiriat1. negocierea tarifului, solicitnd garania de rezervare sau precizarea orei limit1. Solocitarea confirmrii1. nregistrarea comenzilor de rezervare acceptate1. pe calculator1. n documentele de eviden Evidena rezervrilor sau Registrul1. ntocmirea rspunsului i expedierea lui1. ndosarierea comenzilor de rezervare1. cele accepate, mpreun cu copia rspunsului i alte corespondene se pstreaz n receie, pn la onorarea lor, n dosarul lunii, iar n cadrul acestuia n mape organizate pe zilele de sosire ale turistilot (mapa zilei)1. cele neacceptate, mpreuna cu copia rspunsului se pstreaz ntr-un biblioraft aflat la conducerea unitiiEx. de nregistrare a comenzilor de rezervare pentru urmtorii clieni:

Planing cu rezervri personalizate pe camere

PLANINGUL LUNII MARTIE

Data nr i tip123456.293031

101S

102S

103D

104D

105T

106T

107A

Etc.

1. dl Vlad solicit camer single n perioada 1-4 martie1. dl Stan solicit camersingle n perioada 3-7 marite1. iar domnii Pop i Mihai solicit cte o camer cu dou paturi n perioada 1-7 martie

Gestiunea electronic a rezervrilor este cea mai eficient metod de eviden a rezervrilor datorit rapiditii (confirmarea rezervrii se face pe loc), a preciziei, permind astfel valorificarea optim a capacitii de cazare oferind n un serviciu clientului

Situaii speciale de rezervare (incidente)n cadrul procesului de rezervare a spaiilor de cazare apar i unele situaii speciale cum ar fi: schimbarea datelor de rezervare, decalarea sejurului, anularea rezervrii, neprezentarea clienilor cu rezervare, suprarezervarea, garania de rezervare, lista de ateptare, lista neagr care trebuie tratat cu mare atenieSchimbarea datelor de rezervaren acest caz lucrtorul rezervri:1. va cerceta dac noua comand poate fi acceptat, apoi va anula vechea comand i va nota cu rou pe vechea comand schimbarea datei de sosire1. va nregistra noua comand i o va aeza la dosarul comenzii corespunztor noii zile de sosire1. va rspounde n scris clientului1. n cazul n care comanda nu poate fi onorat, turistului I se va propune rezervarea la alta unitate Anularea rezervrii presupune parcurgerea acelorasi etape ca n cazul schimbrii datelor de rezervare, numai c pe document se noteaz anularea comenzii.n funcie de momentul n care se face anularea se pot percepe penaliti, ca de exemplu plata primei nopi de cazare sau reinerea garaniei de rezervare.Neprezentarea este destul de frecvent putnd atinge 5-20% din totalul rezervrilorn acest caz recepionerul ntocmete lista neprezentailor pe care o pred efului ierarhic care are competena de a decide asupra penalitilor:1. reinerea depozitului de garanie;1. utilizarea crii de credit sau a contului firmei intermediare;1. nscrierea persoanei respective pe lista neagr;Suprarezervarea se practic n mod deliberat cu scopul de a exploata efficient capacitatea de cazare.n acest caz pensiunea are obligaia:1. s asigure cazarea clientului n alta pensiune care are cel puin acelai nivel de confort;1. s informeze clientul ca a fost transferat la alt hotel;1. s asigure transportul la cellalt hotel;Trebuie spus ns c o astfel de situaie afecteaz imaginea pensiunii. De acees este preferabil ca atunci cnd pensiunea este plina s se apeleze la alte soluii:1. lista de ateptare1. garania de rezervareLista neagr este documentul pe care sunt nscrii clienii care prin atitudinea lor deranjeaz buna desfurare a activitii, sunt glgioi, nu achita prompt nota de plat, au un anturaj nepotrivit.Pentru aceti clieni pensiunea va fi ntotdeauna plina, pentru c ei i pot afecta i chiar compromite reputaia.

SERVICIUL ETAJ

Etajul este serviciul care are rolul de a pregti spaiile de cazare pentru nchiriere, de a crea o atmosfer relaxant, primitoare pentru clieni.Compartimentul de etaj, prin activitile sale asigur:1. curenie i ntreinere: - spaiile de cazare - spaiile de folosin comun interioare i exterioare - spaiile anexe.1. pstrarea obiectelor uitate sau pierdute de clieni1. prestarea unor servicii suplimentare cu plat sau fr plat1. asigurarea funcionrii tuturor instalaiilor, n colaborare cu compartimentul tehnic.Activitatea compartimentului Etaj se desfoar la nivelul urmtoarelor sectoare de activiti: la nivelul spaiilor de cazare, spaiilor de folosin comun interioare i exterioare, spaiile anexe, serviciile lenjerie i spltorie.Organizarea activitii zilnice din cadrul serviciului etaj

Careul cu personalul presupune ntrunirea lucrtorului compartimentului etaj sub conducerea guvernantei generale, naintea nceperii programului i dup ce personalul s-a schimbat n uniform de lucru. Problemele abordate la careu n uniform de lucru:Problemele abordate la careu sunt urmtoarele:1. Controlul inutei personalului1. Analiza situaiilor deosebite din ziua precedent cum ar fi:1. reclamaii din partea clienilor1. mutarea clienilor dintr-un spaiu de cazare n altul1. defeciuni aprute n spaiul de cazare1. cerine speciale ala clienilor VIP1. abateri de la comportamentul profesional1. Repartizarea sarcinilor zilei respective n funcie de necesiti1. Aprovizionarea pentru ndeplinirea sarcinilor zilei respective1. Instruirea personalului cu privire la modul de utilizare a ustensilelor i materialelor de curenie noi i informarea personalului cu privire la evenimentele mai importante care se desfoar sau se vor desfura n unitate n perioada respectiv.

Echipamente i materiale cel mai des folosite n procesul de curenie sunt:1. Echipamente electrice de curenie:1. aspiratoare1. maini de curat i lustruit pardoseala1. maini de curat mochete, covoare i carpete.1. Crucioarele1. pentru trnsportul lenjeriei curate de la spltorie la depozitul de lenjerie sau direct n oficiile cameristelor1. pentru transportul lenjeriei la spltorie1. crucioare folosite n procesul de curenie( cruciorul cameristei)1. Ustensile pentru curenie1. lavete de pnz burei1. mturi i perii1. mopuri1. gleat din plastic1. fra1. pomp pentru desfundarea instalaiilor sanitare1. reciepent pentru colectarea gunoiului1. trus pentru scosul petelor1. Materiale folosite la efectuarea cureniei Categorii:1. detergeni1. acizi de curare1. substane abrazive1. solveni organici1. dezinfectani1. dezodorizani1. materiale de lustruit

Operaiile efectuate n timpul cureniei ntr-o camer

Nr.ctr.Operaii efectuateTipuri de camere

liber ocupateliberat

1.Operaii preliminarii1. aranjarea cruciorului de etaj, ordonarea materialelor, echipamentelor i a ustensilelor necesare pentru curenie;1. asigurarea cheilor pentru camerele repartizate;1. btaia n u1. verificarea listei primite de la guvernanta general cu situaia real a camerilor;1. se aeaz cruciorul lng ua camerei pentru a nu deranja clienii care circul pe hol.XXX

2.Se intr n camer, se aprind toate luminile i se verific dac funcioneaz.XXX

3.Se blocheaz ua n poziia deschis.XXX

4.Se aeriseteXXX

5.Se verific funcionarea instalaiilor sanitare, de nclzire etc., pentru a putea anuna guvernanta n cazul eventualelor defeciuni sau avarii.XXX

6.Se verific dac sunt obiecte uitate de clieni sau eventuale pagube.--X

7.Se verific inventarul camerei--X

8.Se debaraseaz resturile menajere.-XX

9.Se desfa patul(lenjeria de pat folosit i prosoapele se pun n sacul de pe crucior, nu se arunc pe jos pentru c se murdrete i mai tare i nu se terge nimic cu ele).-atunci cnd este cazulX

10.Se efectueaz curenia n balcon.-XX

11.Se aspir(de sus n jos) tavanul, pereii, perdelele, draperiile, mobilieru, mocheta i se scot eventualele pete.-XX

12.Se nfa patul.-sau doar se aranjeazX

13.Se terge praful.daca nu a fost nchiriat mai mult de o zi XX

Nr.ctr.Operaii efectuateTipuri de camere

liberocupateliberat

14.Se aranjeaz lucrurile clientului-X-

15.Se cur i se lustruiesc: telefonul, corpurile de iluminat, televizorul, tablourile etc., pentru fiecare folosindu-se substane corespunztoare. --X

16.Se spal i se dizinfecteaz pahare, scrumiere etc.--X

17.n baie se spali se usuc/lustruiesc: faiana, cada, chiveta, robineii, oglinda, paharele-XX

18.Se cur WC-ul, pe care s-a aplicat n prealabil un produs de curare/dezinfectare.-XX

19.Se pun prosoape curate i consumabile(hrtie igienic, spun, ampon etc.).-Sau doar se aranjeaz prosoapele i se completeaz consumabileleX

20.Se spal i se usuc pardoseala.-XX

21.Se aspir camera.-XX

22.Se dezinfecteaz telefonul, ntreruptoarele etc.--X

23.Se aranjeaz obiectele de inventar i se completeaz cu materiale informative i publicitare.-XX

24.Se verific aspectul general al camerei, se nchide geamul, se pulverizeaz dezodorizant i se nchide ua.XXX

25.Se bifeaz pe lista primit efectuarea cureniei.XXX

n hotelurile de 4 i 5 stele se efectueaz suplimentar pregtirea camerelor ocupate pentru noapte ntre orele 18,30-21,30(activitate desfurat de ctre cameristele din schimbul doi).

26Se debaraseaz resturile menajere;--X

27.Se strnge covertura de pe pat i se ndoaie ptura pn n centrul patului(cu unghi de 90 de grade);

28.Se spal paharele;

29.Se terge cada i se nlocuiesc prosoapele(dac acestea sunt ude);

30.Se pune cte o bomboan pe pern i se aprinde veioza.

1. camerista bate la u oricrei camere, spune ,, Camerista!,, i ateapt, chiar dac n lista primit acea camer figureaz ca ,,liber,, (camera putnd fi nchiriat ntre timp sau este o greealpe lista ei);1. orice diferen ntre lista primit i situaia real a camerelor este semnalat administratorului;1. doar lucrurile aruncate neglijent prin camer, fr a se umbla n bagajele clientului.Timpul prevzut pentru aranjarea unei camere eliberate este de 15-20 de minute, iar pentru aranjarea unei camere ocupate este de 10-15 minute.Lucrrile de curenie i ntreinere ntr-o unitate hotelier se efectueaz n urmtoarea ordine:1. spaiile de foloin comun exterioare1. spaiile de folosin comun interioare1. spaiile de cazare1. spaiile anexe.Efectuarea cureniei n spaiile de cazare se face n urmtoarea ordine:1. Spaii de cazare libere( curate i care nu au fost ocupate n cursul nopii).1. Spaii de cazare eliberate/eliberabile(clienii au plecat sau urmeaz s plece n ziua respectiv).1. Spaii de cazare ocupate

Controlul modului n care s-a efectuat curenia camerelor, a bilor i spaiilor de folosin comun se poate realiza fie de ctre camerist(autocontrol), fie de ctre administrator. n general, controlul se face prin sondaj.

Compartimentul de alimentatie Compartimentul alimentatie ofera clientilor o diversitate de facilitati, dar se concentreaza, in special, pe oferta de preparate culinare si bauturi. Serviciile specifice acestui compartiment pot fi asigurate prin restaurante specializate, room-service, baruri, cofetaria-patiseria. Activitatea din cadrul acestui compartiment se desfasoara la nivelul spatiilor de productie (in primul rand bucatarie) si a spatiilor de servire (saloane de servire, baruri).Bucataria centrala (calda si rece) fabrica de mancare presupune o separare a productiei de servire in spatiu si timp. Sectorul de productie in sistemul clasic al unui restaurant cuprinde mai multe zone de lucru:1. prelucrarea primara1. laborator de cofetarie-patiserie1. bufet de serviciu (bucatarie rece) - produse de mic dejun, deserturi, bauturi nealcoolice calde livrate chelnerilor1. cofetarie 1. prelucrare termica (bucatarie calda)1. spalator1. oficiul restaurantului.Regula fundamentala de igiena exclude orice incrucisare a:1. circuitul materiilor prime care necesita operatiuni de curatire, cu circuitul materiilor prime curate1. circuitul deseurilor si resturilor cu circuitul materiilor prime si preparatelor1. a tuturor celorlalte circuite cu circuitul clientilorSuccesiunea fazelor prin care trec materiile prime pana la stadiul de preparat in farfuria clientului:1. depozitarea in spatiile frigorifice pentru produsele alimentare care nu necesita pastrarea in conditii de temperatura scazuta1. productia in zone distincte de prelucrarea primara pentru: carne, peste, legume, oua, etc1. distributia la nivelul oficiului restaurantului, cu evitarea luarii de contact a preparatelor care-si urmeaza drumul spre client, cu resturile inscrise deja intr-un circuit aparte1. servirea si consumul preparatelor in salonul de servire

Servirea consumatorilor1. Salonul de servire1. Baruri

1. Salonul de servire Cu variatii de la un tip de unitate la altul, in medie, salonul de servire reprezinta 50% din suprafata totala a restaurantului, cate 25% sunt atirbuite suprafetelor de depozitare si bucatariei.Suprafata care revine unui loc la masa in restaurant:Restaurant de 5 stele

Salon2-3 m2/loc la masa

Depozitare1,2

Bucatarie1

Total: 4-5

Pentru salon, pragul de confort este considerat nivelul de 1,3 m2/loc la masa, cifra crescand odata cu categoria. In restaurant sunt in vigoare urmatoarele norme:1,6 m2/loc la masa la restaurante de 5 stele1,5 m2/loc la masa 4 stele1,3 m2/loc la masa 3 stele1,0 m2/loc la masa la 1 i 2 stele.Suplimentare salii de servire, tot spatii destinate clientelei sunt: holul de intrare, garderoba, grupurile sanitare.Room-service-ul se asigura fie numai pentru micul-dejun, fie permanent. In restaurant pentru pensiunile de 3-5stele room-service-ul este un criteriu obligatoriu de clasificare. Servirea micului dejun ( inclus sau nu in tariful de cazare ) se face in baza fiselor de comanda atarnate de clienti de clanta usii la exterior.In cazul serviciului permanent, la orice ora poate fi lasata telefonic orice comanda de preparate si bauturi din lista aflata la dispozitie in camera. In restaurant exista mai multe sisteme de efectuare a serviciului:a) serviciul direct (englez) chelnerul prezinta la masa platoul pe care se afla preparatul comandat. In cazul unui meniu la carte, mise-en-place-ul de asteptare a fost completat dinainte in functie de comanda clientului. Prin stanga clientului, folosind tacamul de serviciu, numit uneori cleste, dar format din lingura mare si furculita mare, chelnerul efectueaza serviciul propriu-zis, asezand preparatul in farfurie.Temperatura farfuriei trebuie sa fie corespunzatoare preparatelor servite. Daca este vorba de un preparat cald, incalzirea prealabila a farfuriei se face in loverator. Similar, servirea preparatelor lichide se face la supiera. Este apreciat ca un serviciu de clasa.b) serviciul indirect (francez) dupa prezentarea platoului, prin stanga oricarui client, chelnerul il va apropia cat mai mult de farfuria. Clientul se servete singur, cu ajutorul tacamului de seviciu. O varianta (corespunzatoare unui nivel scazut de prestatie) este asezarea platoului sau supierei la mijlocul mesei, de unde clientii se servesc singuri.c) serviciul la farfurie(american) gata servit pe farfurie, preparatul este adus in salon pe mana, tava sau carucior. Chelnerul aseaza farfuria in fata oricarui client, prin dreapta acestuia. Emblema farfuriei trebuie pozitionata catre centul mesei, bucata de friptura in partea opusa emblemei (catre client). Prin stanga clientului se aseaza salatiera. Cele mai multe operatii (inmanarea listei-meniu, turnarea in pahare, servirea la farfurie, debarasarea farfuriei, prezentarea notei de plata) se efectuaza pa partea dreapta a clientului.d) serviciul la gheridon (a la russe) se efectueaza operatii de transare, flambare, filetare(scoaterea fileurilor la petele rasol i la crapul pregtit saramur ntreg, ndeprtndu-se aripioarele, pielea i ira spinrii), pregtire, porionare. Dupa transare, etc. preparatul este servit la masa potrivit sistemului la farfurie sau direct. Flambarea presupune, ntr-o prim etap, finisarea la flacr a preparatului (pregtirea sosului i tragerea/naparea cltitelor, etc), urmat de turnarea unei buturi fine. nclinnd tigaia, alcoolul se prelinge pe pereii acesteia, la exterior i ia foc. Se flambeaz deserturi, fructe, crnuri, dar i vinarsul (coniacul) nsui. Este un serviciu de inalta clasa.e) autoservirea tip bufet (bufet suedez) utilizeaza inventarul de servire la dispozitiile, clientii isi aseaza singuri preparatele de pe masa bufet in farfurie. Sistemul nu exclude prezenta chelnerilor. Debarararea se efectuaza cu tavi sau carucioare. In tara noastra n hotelurile de 3-5 stele este sistem obligatoriu de servire a micului dejun.Ordinea de servire a preparatelor intr-un meniu complet:1. gustari calde si reci1. preparate lichide (supe, creme, ciorbe, borsuri, consomm-uri)1. preparate din peste1. antreuri calde si reci (preparate din oua, paste fainoase, organe la gratar, etc.)1. preparate de baza insotite de legume si salate1. branzeturi (la romani la gustare, francezii dupa preparatele de baza, la englezi si americani la sfarsit impreuna cu fructele)1. dulciuri de bucatarie, cofetarie-patiserie, inghetataMicul dejun: 1. continental 1. bauturi calde nealcoolice (ceai, cafea, ciocolata cu lapte, lapte cald sau rece)1. unt, gem (dulceata sau miere)1. produse de panificatie1. uneori suc de fructe1. american: este mult mai consistent se adauga preparate de bucatarie, cofetarie-patiserie, sucuri.Meniul desemneaza totalitatea preparatelor de bucatarie, cofetarie, patiserie si alte marfuri alimentare, care se ofera la o singura masaMeniurile se diferentiaza, in principal, in functie de gradul de libertate in alegerea preparatelor.a) meniu la carte, care asigura posibilitatea alegerii dintr-o lista-meniu. O lista-meniu completa cuprinde un numar de preparate pentru fiecare gama (fel) in parte. Alcatuirea listei-meniu pentru un restaurant de nivel mediu

Gama-felNr. preparete

minimemaxime

Gustari57

Antreuri sau peste35

Preparate de baza57

Platou cu branzeturi11

Deserturi712

Propunerile zilei35

Total 2437

Lista meniu nu trebuie sa fie aglomerata, 20% dintre preparate, realizeaza 80% din cifra de afaceri. Diversificarea listei-meniui aferenta restaurantelor clasice atrage cheltuieli mari.b) meniuri cu pret fix care simplifica alegerea si asigura clientul de suma care trebuie platita. Sunt nelipsite in restaurantele mici si in special la pranz. Preturile sunt atragatoare, dar nu pot decadea sub un anumit nivel decat cu riscul degradarii imaginii. Un restaurant poate oferii concomitent mai multe variante de asemenea meniuri, la preturi diferite. Un loc aparte detine specialitatea zilei (plat de jour), al carui pret are, de aemenea, caracter fix.In general, meniul cu pret fix este propus in paralel ca meniu la carte.c) meniul comandat cand preparatele si bauturile servite se stabilesc cu anticipatie (banchete, receptii, etc.)1. Baruri In principal orice preparat al meniului trebuie insotit de o bautura alcoolica in special vin.Daca vinurile albe se servesc racite, vinurile rosii se servesc la temperatura camerei. Vinul spumant, ca si vinurile dulci se servesc la o temperatura de 2C. Activitatea de ridicare a temperaturii vinurilor rosii, prin aducerea sticlei, cu cateva ore inainte de servire, in barul de serviciu se numeste ambrare.La masa, primul serviciu inainte chiar de completarea mise-en-place-ului i aducerea pinii l constituie turnarea apei in pahare. Imediat dupa paine se serveste aperitivul (tuica, vodca, whisky, gin, bitter, vermut, cocteiluri). Vinul spumant se bea la desert.Serviciul se incheie cu cafea, insotita de bauturi digestive (cognac (vinars) si lichior, dar nu numai).Aproape toate bauturile comercializate sunt obinute prin combinarea mai multor bauturi cocteiluri realizate de barman, cu cateva reguli de combinare. O importanta particularitate prezinta asocierea vinurilor cu preparatele culinare1. Preparate din peste , antreuri si preparate din carne de pasare se asociaza cu vinurile albe, seci si demidulci1. Preparatele de baza se asociaza cu vinurile rosii seci si deniseci1. Desert vinuri dulci si spumante1. Vinurile noi se servesc inaintea celor vechi1. Vinurile usoare se servesc inaintea celor tari1. Vinurile seci se servesc inaintea celor deniseci si dulci1. Vinurile albe seci si deniseci inaintea celor rosii1. Vinurile albe dulci dupa cele rosiiIn afara barului de serviciu care functioneaza in cadrul restaurantului, exista numeroase alte tipuri de baruri si alte unitati specializate in servirea si comercializarea de bauturi alcoolice si nealcoolice.

BIBLIOGRAFIE

1) Albot Mihail GabrielMunii Ceahlu, Editura Abeona, Bucureti, 1992

2) Bran Florina, imon Tamara, Nistoreanu P

Turismul rural, modelul european, Editura Economic, Bucureti, 1997.

3) Arhim. Blan Ioanichie,.

Convorbiri Duhovniceti, Editat de Episcopia Romanului i Huilor, 1993.

4) Bran Florina, imon Tamara, Nistoreanu P

Ecoturism, Editura Economic, Bucureti 2000.

5) Bran Florina, imon Tamara, Marin Dinu

Economia turismului i mediului nconjurtor, Editura Economic, Bucureti, 1998

6) Burloiu PetreManagementul resurselor umane, Editura Lumina Lex, Bucureti , 1997

7) Dinu Mihaela

Geografia turismului, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003.

8) Ciobanu N. Ion Plutritul pe Bistria, Editura NONA , Piatra Neam, 2004

9) Cucu V. tefan M.Romnia ghid-atlas al monumentelor istorice, Editura tiinific, Bucureti, 1974.

10) Dionisie CristinaManagementul turismului: structuri de concepie i organizare, Editura Junimea, Iai, 2002.

11) Dornescu Maria , Dornescu Victor , Soarele Moldovei 1504-2004, Editura Optima ,Iai, 2003.

12) Geangalu SusanaAgroturismul i locuina ergonomic, 1998

13) Gherasim T. Gherasim D.Marketing turistic, Editura Economic, Bucureti, 1999.

14) Glvan V.

Geografia turismului n Romnia, Editura Institutului de Management Turism EDEN, Bucureti, 1996

15) Feren EmilEconomia i managementul turismului, Editura Politehnium, Iai, 2004

16) Florea Vasile,

Istoria Artei Romneti, Hyperion, Iai, 1991

17) Iacomi Gheorghe

Ceahlul Ghid turistic, Editura Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, Iai , 2000.

18) Henche Blanca GarciaMarketing n turismul rural, Editura Irecson, Bucureti, 2004.

19) Lefter Viorel, Manolescu Aurel, Chivu Iulia, Deaconu Alexandrina, Rac Lavinia, Popa Ion, Mihalache Vlad.Managementul Resurselor umane, Editura Economic, Bucureti, 1999.

20) Neagu Vasile

Managementul turistic i al serviciilor turistice, Editura Sylvi, Bucureti 2000.

21) Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion

Management, Editura Economic, Bucureti, 1999.

22) Ni DobrotDicionar de economie, Editura Economic, Bucureti, 1999

23) Ni Valentin, Butnaru Gina, Drgan LorinGestiune hotelier i catering, Editura Sedcom Libris, Iai ,2002.

24) Pnioar Georgeta, Pnioar Ion Ovidiu Managementul Resurselor Umane: ghid practic Ed. 2 a , Editura Polirom, Iai, 2005.

25) Snak Oscar, Baron Petre, Neacu NicolaeEconomia turismului, Editura Expert, Bucureti,2001

26) Stnciulescu Gabriela

Economia ntreprinderii i elemente de legislaie, Editura Oscar Print, Bucureti, 2001.

27) Tomescu Nicolae

Satul despre e nsui Editura Ankarom, Iai , 1998,

28) Tufescu Victor, Subcarpaii, Editura tiinific, Bucureti, 1996.

29) ***www.antrec.ro

30) ***www.neamantrec.ro

31) ***www.NEAMONLINE.ro

32) ***ORDONAN nr. 58/1998 privind organizarea i desfurarea activitii de turism n Romnia, Bucureti, 21

33) ***Turismul Judeului Neam, Breviar statistic, Ediia 2005.