lucrare de diploma - traumatisme vertebro- medulare

12
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN INGRIJIREA PACIENŢILOR CU TRAUMATISME VERTEBRO - MEDULARE

Upload: andrea-papp

Post on 20-Dec-2015

40 views

Category:

Documents


9 download

DESCRIPTION

ghj

TRANSCRIPT

Page 1: Lucrare de Diploma - Traumatisme Vertebro- Medulare

ROLUL ASISTENTEI MEDICALEÎN INGRIJIREA PACIENŢILOR

CU TRAUMATISMEVERTEBRO - MEDULARE

Page 2: Lucrare de Diploma - Traumatisme Vertebro- Medulare

CUPRINS

Page 3: Lucrare de Diploma - Traumatisme Vertebro- Medulare

MOTIVAȚIA LUCRĂRII

Page 4: Lucrare de Diploma - Traumatisme Vertebro- Medulare

INTRODUCERE

Anatomia este ştiinţa care studiază alcătuirea corpului. În general, anatomia este ştiinţa formei şi structurii corpului. Fiziologia este ştiinţa care studiază procesele complexe care se desfăşoară în organism. Astfel, studierea anatomiei şi fiziologiei omului are o importanţă deosebită, atât ca disciplină de cultură generală, cât şi ca disciplină de cultură specială. Nursing-ul este o parte integrantă al sistemului de îngrijire al  sănătăţii cuprinzând: promovarea sănătăţii; prevenirea bolii; îngrijirea persoanelor bolnave (fizic, psihic, handicapaţi) de toate vârstele, în toate  unităţile sanitare, aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă  socială.

Nursingul se ocupă de aspectele psihosomatice si psihosociale ale vieţii deoarece acestea afectează sănătatea, boala şi moartea.

Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoanele bolnave, sănătoase şi să recăştige sănătatea sau să-l ajute pâna în ultimele sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut voinţă, putere şi cunoştinţele necesare să îndeplinească aceste funcţii, astfel încât acesta să-şi recapete independenţa cât mai repede posibil. Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale medicului. Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce a gândit la suicid, membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curând, mijloc de locomoţie pentru copilul mic, încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se putea exprima.”

Page 5: Lucrare de Diploma - Traumatisme Vertebro- Medulare

CAPITOLUL INoţiuni de anatomie şi fiziologie legate de traumatismele vertebro-

medulare

I.1 ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA COLOANEI VERTEBRALE

Fig.1 Coloana vertebrală

Coloana vertebrală (columna vertebralis) sau rahisul constituie scheletul de sprijin al trunchiului si al întregului organism. Este o coloană osoasă lungă,

Page 6: Lucrare de Diploma - Traumatisme Vertebro- Medulare

rezistentă, articulată şi flexibilă, situată la partea mediană şi posterioară a trunchiului. Ea este formată prin suprapunerea a 33-34 piese osoase numite vertebre.

Vertebrele poartă diferite denumiri, împrumutate de la regiunile respective: vertebrele cervicale corespund gâtului, sunt în numar de 7, se

notează de la C1la C7 şi formează împreună coloana cervicală; vertebrele toracale corespund toracelui, sunt în număr de 12, se

notează de la T1 la T12 formănd împreună coloana toracală(dorsală); vertebrele lombare corespund regiunii lombare sunt în numar de 5, se

notează de la L1 la L5 şi formează împreună coloana lombară; vertebrele sacrate sunt în numar de 5; vertebrele coccigiene în numar de 4-5, care corespund împreună cu

cele sacrate pelvisului.

Vertebrele cervicale, toracale si lombare sunt libere, mobile, independente şi articulate între ele numindu-se vertebre adevarate, constituind coloana vertebral ă propriu-zisă.

Vetebrele sacrate si coccigiene, primitive independente, sunt sudate la adult şi formează două oase dinstincte, sacrumul şi coccisul. Fiind oase sudate între ele se mai numesc şi vertebre false.

Coloana lombară suportă toată greutatea păţii superioare a corpului (plus greutatea obiectelor pe care le transportăm) şi este supusă unei tensiuni permanente mai ales când ne aplecăm sau ne răsucim. Durerea lombară joasă (low back pain) sau lombalgia este cea mai întâlnită durere de spate.

I.2 ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA MĂDUVEI SPINĂRII

Măduva spinării (Medulla spinalis) face parte din sistemul nervos central al vertebratelor şi este de aproximativ 18 centimetri lungime, fiind protejată de canalul vertebral, legat de gât, trunchi şi extremităţile corpului prin intermediul nervilor spinali, fiind învelit la fel ca şi creierul într-o membrană.

Fascicul de fibre nervoase care formează măduva spinării în sine sunt superioare cu motor neuroni. Nervilor spinali ramura măduva spinării în sus şi în jos pe gât şi spate. Aceşti nervi, neuroni mai mici cu motor, cu plecare între fiecare vertebră ajung la toate părţile corpului. Măduva spinării se termină aproape de

Page 7: Lucrare de Diploma - Traumatisme Vertebro- Medulare

talie. Din acest punct, fibrele nervoase spinale inferioare continuă în jos, prin canalul spinal la sacru sau coccis.

Fig.2 Măduva spinării

Funcţiile măduvei spinării:Măduva spinării îndeplineşte doua funcţii principale.

În primul rând,ea acţionează ca un sistem de conducere în ambele sensuri între creier şi sistemul nervos periferic. Aceasta funcţie este îndeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi şi motori; fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi, ce pleacă din diferite parţi ale creierului.

A doua funcţie a măduvei spinării este de a controla activităţile reflexe simple. Aceasta se obţine prin neuroni, ale căror prelungiri se extind pe distanţe mici în sus şi în jos prin măduva spinării şi prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi şi cei motori.

Măduva spinarii are mai multe fibre nervoase spinale. Fibrele nervoase transmit mesaje între creier şi diferite părţi ale corpului. Mesajele pot fi legate de mişcarea, spunându-o parte a corpului care se mişcă. Alte fibre nervoase transmit mesaje de sentiment sau de senzaţie de la organism la creier, cum ar fi căldură, frig sau durere. Organismul are, de asemenea, un sistem nervos autonom. Controlează activităţile involuntare ale corpului, cum ar fi tensiunea arterială, temperatura corpului şi sudoare. Aceste fibre nervoase sunt sistemul organismului de

Page 8: Lucrare de Diploma - Traumatisme Vertebro- Medulare

comunicare. Măduva spinării poate fi comparat cu un cablu de telefon. Conectaţi sediul principal (creier), alte birouri private (părţi ale corpului), prin linii telefonice (fibre nervoase). Măduva cablul este modul în care mesajele sunt utilizate pentru a călători între creier şi diferite părţi ale corpului. Deoarece maduva spinarii este o parte vitală a sistemului nostru nervos este înconjurat şi protejat de oase numite vertebre. Maduva spinării, de fapt trece prin mijlocul vertebrelor.

Segmentele nervilor spinaliMăduva spinării este împărţită în 5 zone, după originea nervilor spinali,

primul orificiu intravertebral fiind între vertebrele atlas şi axis: măduva cervicală (sau a gâtului) (8 segmente, vertebre la mamifere); măduva toracică (12 vertebre); *măduva lombară (5 vertebre); măduva sacrală (5 vertebre); *măduva codală (coccigiană, la om

rudimentar).Structura măduvei

Măduva spinării constă din substanţă cenuşie unde predomină celulele nervoase şi substanţă albă aici predomină prelungirile nervoase (axonii) celulelor nervoase.

Fig.3 Structura măduveiÎntr-o secţiune transversală măduva apare ca un fluture cu aripile anterioare

şi aripile posterioare. În regiunea toracală sau lombară apare şi un corn lateral.

Page 9: Lucrare de Diploma - Traumatisme Vertebro- Medulare

Ambele aripi sunt unite prin comisura cenusie’’Commissura grisea’’. În centrul comisurii se află canalul ependimar sau central, care este plin cu

lichidul cefalorahidian.

Nervii rahidieni: Din fiecare segment al măduvei spinării porneşte o pereche de nervi

rahidieni sau spinali. Sunt deci 31 de perechi de nervi rahidieni.Un nerv rahidian porneşte din măduvă prin două rădăcini: rădăcina

ventrală şi rădăcina dorsală. Ambele rădăcini formează nervul rahidian sau spinal.Unitatea funcţională a măduvei spinării o formează arcul reflex medular.

Arcul reflex medular este elementul funcţional al măduvei spinării şi este format din neuroni şi prelungirile acestora.

Boli ale măduvei: Prin compresiuni (tumori) (inflamaţii: mielitis), secţionare prin accident, multiplă scleroză, ischemie, procese degenerative.