-RI DE SEA ĂALE EDI T LOR, ,

•

COMPTES RENDUS,DES SEANCES

VOl.70-71983;1984

BUCUREŞTI

ROMÂNIA1986

•

INISTERUL GEOlOGIEII S ITUTUl DE GEOLDGE

I EOFIZICA

D. S. Inst. Geol. Geofi?, val. 70-71 4 (1983; 1984), 1986, pag. 283-287.

4. STRATIGRAFIE

DATE PRELIMI ARE ASUPRA NEOGE ULUIDIN FORAJELE DI TRE VAILE TELEORMA ULUI ŞI VEDEA

(PLATFORMA MOESICA) t

DE

VICTORIA LUBENESCU, MIRCEA DL CONU, CECJLL\AUREL RADU, STELTAN DITA 2

STEFANfo:SCU.•

Sarmatian. Pontian. Pleistocene. Dacian. Stu.dies-lJoreholes. Romanian. I3io­stratigraphy. Lumachel. Mollusca. Romanian Plai;r-West Romanian Plain ­201<e between the Olt al1d the .trgC's Rivl'r.ţ.

Abstract

Pn'liminary Data Concerning tlle Neogene Sediments in the bOl'eholes be­tween Ilie Teleorman and Vedea Valleys (l\1oesian Platfonn). The authors presellltl,C' prelllninary results obtained from seveI-al boreholf's drilled in a less in­"C'stigated region of the Moesian PIatform. On the basis of a rich fauna were("-ic!enced the Sarmatian, the Pontian, the Dacian, the Romanian.

Resume

Donnees prelirninaire3 concenzant leţ sediments neogimes dans les fO"agesentre les vallees de Teleorman et de Vedea (plate-forme moesienne). Les auteursprcsentent les resultats prcJiminaires de plusieurs forages executcs sur la plate­form<' moesienne, dans une zone moins investiguee. On 3 mis en &vidC'ncc, ilarguments fournis par une ricl1e faune, le Sarmatien, le Pontien, le Dacien. leRoman ian et le Quaternaire,

In nota de faţă prezentăm cîteva dRte preliminare obţinute tn urmac:malizărîi a 12 foraje cu carotaj continuu, săpate pentru cercetarea căr­

bunilor din partea centrală a Cîmpiei Române în sectorul valea 81aniţa

(afluent sting al Teleormanului) şi valea Vedea.

1 Predată la 5 mai 1983, acceptată pentru comunicare Ş1 publicare la10 mai 198~, comunicată în şedinţa din 31 mai 1983,

2 Intreprinc1l'rea de Prospecţiuni Gcologice '51 Geofizice, str. Cardnsd-.eş.

nr. 1, R-79678, Bucureşti 32.

284 V. L UBENESCU et al. 2

In zona de care ne ocupăm, depozitele neogene corespund interva­lului Sannaţian-Pleistocen, aparţinînd u~timului ciclu major al sedimtn­tarului de pe platforma moesică.

Din analiza biostratigrafică a carotelor reiese că a fost străbătută

o cuvertură de depozite neogene cu asociaţii paleontologice bogate ,idiversificate, a căror determinare ne-a permis să punem în evidenţă

prezenţa Sarmaţianului, a Ponţianului, a Dacianului, a Romanianului şi

CI Cuaternarului (fig.).

Volhinianul-Bessarabianul. In majoritatea forajelor, depozitele stră­

bătutle, pe o grosime de 5-35 m, sînt reprezentate printr-o serie calca­roasă-grezoasă, în cadrul căreia se disting: cakare oolitice albicioase,Josilifere, gresii dure cenuşiu-negricioaseşi intercalaţii de nisipuri ccnu­~iu-albicioase. Ansamblul faunistric este reprezentat prin bivalve şi gas­teropode, primele fiind dominante şi alcătuind lumaşele: Mactra (Sar­lYlaiimactra) eichwaldi Lask., Mactra (Sarmatimactra) vitaliana Orb.,Mactra (Sarmatimactra) fabreana Orb., Tapes sp., Cerastoderma (Obso­letiforma) obsoletum vindobenense Lask., Cerastoderma (Obsoletiforma)obsoletwn obsoletum (Eichw.), Hydrobia sp., Pirenella sp.

Kersonianul. Am atribuit acestui subetaj depozite pelitice repre­zentate prin marne şi argile cenuşii, cu intercalaţii de nisipuri cenuşiu­

albicioase compacte, care conţin Mactra ef. Mactm (Sarmatimactra) cas­pia Eiehw. şi fragmente de gasteropode.

Menţionăm că depozibele kersoniene par a aveCl o foarte mică dez­voltare, ele fiind depistate numai în două foraje (Izvoarele şi Cetate).

Ponţianul. Transgresiv şi discordant peste diverşi termeni ai Sar­rnaţianului, se dispune o serie predominant pelitică, de marne cenuşii,

compacte, lumaşeJlice, cu nivele de niSipUli cenuşiu-verzui şi albicioa-eşi siltite cenuşii. In asociaţia faunistică determinată predomină lame­Jibranchiatele.

Debutul Ponţianului este marcat de apariţia taxonilor: Charto­concha baye7-ni (R. Hărnes), Plagiodacna carinu.ta (Desh.,), Dreissennrimestiensis (Font.)

Partea terminală LI succesiunii litologice ponţiene conţine o faună

extrem de bogată şi diversificată, reprezentată predominant prin lame­libranchiate de Valie mare şi medie, în care apar şi taxoni ce indică' limi­ta Ponţian/Dacian: Lunadacna lunae (Voiteşti), Phyllocardium planumplanum (Desh.)

In afara aoestora, mai apare o mare varietate de moluşte din caredeocamdată prezentăm următoarea ~istă : Luxuridacna magna Papaiano­pol, Stylodacna heberti (Cob.), Plagiodacna carinata (Desh.), Paradarnaokrugici (Brus.), Paradacna tutovana Ghenea, Chartoconcha gigantea(Wcnz.), Pseudocatillus sp., Paradacna andrussovi Eberzin, Pontalmyrar.onstantiae Sabba, Giletella sp., Amphimelania fossariformis (Tourn).

Grosimea pelirt:elor ponţiene variază între 10 35 m.

Dacianul. A fost străbătută o succesiune Ntologică de nisipmi ce­nuşii, fine şi cu granulaţie medie, nisipuri argiloase cenuşiu-albicioase,

argile plastice cu concreţiuni ca1caroase, cenuşii şi verzui şi cu interca­laţii de cărbuni cu grosime de 0.10 2 m.

286 v. LUBENESCU et al. 4

Ansamblul faunistic de moluşte, destul de monoton, este alcătuit

predominant din gasteropode, între care menţionăm viviparele şi mela­nopsidele, specii care-şi vor con(~nua evoluţia în Romanian. Numai înforajul de la Călineşti asociaţia de bivalve este ceva mai bogată şi repre­zentativă: Docicardium rumanum (Font.), Zamphiridacna orientalisSabba, Stylodacna heberti Gob., Rumanunio rumanus (Tourn.) Dreissenaremestiensis (Font.), Dreissena polymorpha (Pallas), Hydrobia grandisCob, Viviparus conicus Lub., Viviparus argesiensis Stef.

Carotele prelevate din celelalte foraje conţin toate ilproape aceiaşi

taxoni, şi anume: Melanopsis (Melanopsis) esperioides Stef., Bulimus(Tylopoma speciosus) (8ob.), Unio sp. (fragment'E').

Remarcăm deci, în cuprinsul suitei litologice atribuită Dacianului,moluşte care atestă în general prezenţa acestui etaj. Oricum Geţianul

este categoric reprezentat în acest sector, probabilă rămînînd doar pre­z;enţa Parscovianului.

Romanianuh. Succesiunea Romanianului debutează cu argill' cenu~ii,

lumaşelice şi cu intercalaţii cărbunoase, avînd grosimi de 0,5-2 fi,

nisipuri cenuşii şi verzui şi subordonat marne şi pietrişuri. Fauna, dis­tribuită neuniform, este bogată şi diversificată şi alcătuită din un ionide,vivipare şi melanopside.

In lumaşelul bazal se disting: Viviparus bifarcinatus (Bielz) înasociaţie cu unionide netede, sau chiar sculpbate, cum sînt cele din gru­pul Wenziela strossmayeriana.

Deasupra acestor depozite, în argile şi nisipuri, am întîlnit o faună

foarte bogată în vivipare, unionide netede şi sculptate asemănătoare cucea de' la Bucovăţ, care de asemenea va fi îmbogăţită în viitor cu taxoniîncă nedeterminaţi: Viviparus craiovensis (Tourn.), Viviparus rudisNeum., Vivipw us strossmayerianus (Brus.), Psilunio bielzi (8zekelius),Psilrunio craiovensis (Tourn.), Psilunio biplicatus (Bielz.), Pristinuniopristmus (Bielz.), Rugunio turburensis (Font.), Rugunio moysvari(Penecke), Rugunio condai (Porumbaru).

Constatăm deci prezenţa Romanianului inferior şi mediu, fără aputea şti dacă există şi baza Romanianului.

Cuaternarul. Succesiunea litologică întîlnită în forajele analizatede noi se încheie cu nisipuri argiloase, cu rare elemente de pietrişmi

diseminare, precum şi pietrişuri cu filme de nisipuri grosiere sau inter­calaţii de argile plastice, cu fragmente nedeterminabile de gaSlteropodc.

Struc1Jural, depozitele ponţiene se dispun discordant peste un pa­leorelief sarmaţian (repre21en1lat prin diverşi termeni: Volhinian, Bessa­rabian şi Kersonian) cu înclinări de 5 10° spre nord. De asemenea, seconstată o tendinţă de îngroşare a depozitelor ponţiene şi dacian-roma­niene de la sud la nord, respectiv din zona de ţărm a lacului pliocen.care s-a situat probabil de-a lungul Dunării, spre zona flancului external avanfosei carpatice.

Conclluziile biostratigrafice prezentate de noi vor fi completate cuanalize petrografice şi micropoleontologice, precum şi cu date macropa­leontologice, care sînt în curs de eXlecWtare.

5 NEOGENUL DINTRE TELEORMAN ŞI VEDEA

BIBLIOGRAFIE

287

Diaconu M., Cojocaru L. (1982) Proiect de foraje, arhiva Intreprinderii de Pros­pl'c:ţiuni Geologice şi Geofizice, Bucureşti.

-----

PRELJMINARY DATA CONCERNING THE NEOGENE SEDIMENTSIN THE BOREHOLES

BETWEEN THE TELEORMAN AND VEDEA VALLEYS(MOESIAN PLATFORM)

(Summary)

Preliminary results of the analysis of the boreholes drilled in theNeogene deposits of the Moesian Platform (Teleorman Valley-VedeaValley zone) are presented in this paper.

On the basis of rich and diverse faunas the presence was evidencedof the Sarmatian (Upper Vollhynian-Bessarabian, Kersonian), Upper Pon­Uan, Dacian, Romanian and Quaternary deposits.

Some of the determined mollusc taxa are markers for these stages.