l3_recoltare probe de aer

8/15/2019 L3_Recoltare Probe de Aer

1/5

L3 - Chimia Mediului – anorganică i analiticăș

Modalită i de prelevare a probelor de aer în vederea efectuăriițanalizelor chimice.Determinarea NH3 din aer .

1 Programul de prelevare a probelor. Introducere.Realizarea planului de monitoring a specificat în linii mari care sunt parametrii ce vor fi

măsuraţi pentru a satisface obiectivele programului de monitoring. entru orice program estefolositor să descrie mai înt!i tipul general de metode necesare "i mai apoi să se detalieze metodelespecifice. #bordarea generală ia în considerare poziţia$ calendarul$ scara spaţiotemporală "ifezabilitatea. Monitoringul trebuie să se bazeze pe metode recunoscute "i validate desemnate cutermenul generic de %metode standard & . #cestea sunt produse de către instituţii ca '(N)European Committee for Standardization *$ +,- )International Organization for Standardization *$ # H# ) American Public Health Association *$ ( # )EnvironmentalProtection Agency *$ M- )World eteorological Organization * "i de către organizaţiilenaţionale pentru standarde. Metodele standard pot fi alese$ propuse sau specificate pentru utilizarede către/

autorităţile competente 0 procedura uzuală1operatorul 0 care$ de regulă$ face propuneri "i care are nevoie de acordul autorităţilor1e2perţii 0 de regulă$ este vorba de un consultant independent care răspunde la cerinţeleoperatorului$ cu aprobarea autorităţilor.După ce au fost stabilite aspectele de bază ale planului de prelevare a probelor urmează

aplicarea în practică a proiectului. Mai înt!i trebuie definite sau specificate populaţiile caretrebuie supuse prelevării. După aceea se iau în consideraţie cerinţele specifice datelor/ parametrii demăsurat$ scara "i frecvenţa de prelevare$ acurateţea "i precizia necesare "i se va hotărî care dintre parametri se vor măsura în teren "i care în laborator. 'osturile trebuie planificate pentru a se încadraîn bugetul consimţit "i ţin!ndu4se cont de corelaţia evidenţiată de analiza cost4eficienţă a programelor de prelevare "i de realizare a analizelor.

entru măsurătorile din teren$ pentru prelevarea$ conservarea$ prelucrarea "i depozitarea

probelor$ se vor stabili protocoale corespunzătoare. 'adrul pentru realizarea unui astfel de protocoleste arătat înFigura 1.$ iar o serie de întrebări sunt prezente înTabelul 1.

Figura 1 Cadrul pentru structura programului de prelevare a probelor

2 Măsurători şi observaţii în terenDatele din teren pot fi obţinutemanual $ în modautomat sau prin utilizarea instrumentelor cua5utorul cărora se pot faceanalize de la distanţă )remote sensing*. #numiţi parametri pot fi

6


2/5


măsuraţi numai pe teren )e2. debitul$ umiditatea$ insolaţia$ temperatura*. entru alţi parametri )e2o2igenul dizolvat$ potenţialul redo2 "i eventual pH4ul*$ măsurarea lor pe teren este chiar foarteindicată deoarece valoarea parametrului se poate schimba după prelevarea probei. #lţi parametri potfi măsuraţi "i în laborator.

Tabel 1 Întrebări legate de planul de prelevare a probelor6. #u fost identificaţi parametrii ce vor fi măsuraţi "i cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească 78. Datele necesare pot fi obţinute prin măsurători în teren 73. #u fost selectate cele mai adecvate tehnici de măsurare$ inclusiv procedurile de calibrare 79. 'um vor fi înregistrate poziţiile staţiilor de prelevare 7:. 'e observaţii a5utătoare pot fi utilizate pe teren7

;.

+nstrumentele folosite permit prelevarea de probe reprezentative 7a. ,e pot produce modificări în componenta supusă prelevării 7 b. roba poate fi deteriorată la contactul cu instrumentele de prelevare 7c. 'um se va face decontaminarea instrumentelor 7d. 'e se înt!mplă dacă instrumentele vin în contact cu alte elemente ce nu prezintă interes 7

66. 'um se va face prelevarea pentru a preveni contaminarea 768. 'um se poate preveni contaminarea probelor de către containerele de prelevare 763. 'e mărime trebuie să aibă containerele 769. 'um vor fi prezervate probele înainte de prelucrare 7

6:. ,unt de5a aplicate proceduri ce trebuie urmate 7

6;.

'e programe sunt aplicate pentru identificarea$ măsurarea "i controlul erorilor 7a. rotocoalele de prelevare sunt scrise 7 b. 'um a fost pregătit personalul ce e2ecută prelevările 7c. #u fost testate competenţele personalului 7d. oate fi garantată integritatea probei 7e. igura 8* ce pot fi instalaţi permanent în teren sau pe diferite platforme$ avioane$ baloane meteo$ sateliţi$ cu a5utorul cărora srealizează analizele de la distanţă )>igura 3*.

Figura 2 Senzori pentru analiza unor parametri pentru sol, aer, apă.

8


3/5


Figura 3 Modalită i de realizare de la distan ă a di!eritelor analize, ce contribuie la cre"terea scăriispa iale #după $est, 1%%&'

?tilizarea lor ne dă o imagine instantanee asupra situaţiei$ iar verificarea rapidă a rezultatelor obţinute permite realizarea unor schimbări ale programului. #cestea au avanta5ul de a efectuamăsurători aproape continuu sau la intervale prestabilite$ permiţ!nd realizarea unor studii aletendinţelor temporale$ eficiente sub raportul costurilor.

3 Prelevarea probelor. Aspecte generale.oluanţii pot e2ista sub formă gazoasă$ solidă sau lichidă "i pot să apară în compartimentele

ecosferei )atmosfera$ litosfera$ hidrosfera "i biosfera*$ în oricare din cele trei faze.Monitoringul trebuie să identifice diferitele tipuri de poluanţi fie ca forme particulare în unul

dintre compartimente )dio2idul de sulf în atmosferă*$ fie sub mai multe forme în acela"icompartiment sau în compartimente diferite )metalele dizolvate sau sub formă particulată în apă*.De regulă$ poluanţii î"i au originea în surse diferite$ iar identificarea lor constituie o

precondiţie la realizarea planului unui program de monitoring. După distribuţia lor spaţială$ surselede poluare pot fi clasificate în/

punctuale )sursele industriale$ zonele de deversare în cazul produselor lichide$ locurile dedepozitare ale de"eurilor to2ice etc.*$di!uze )liniare 4 autostrăzile$ rutele aeriene$ scurgerile din terenurile agricole$ poluarea ladistanţă ca urmare a transportului poluanţilor de către curenţii atmosferici$ sau de către apedeparte de sursa de emisie1 saude suprafaţă 4 atunci c!nd poluanţii provin din marile zoneurbane sau de la comple2ele industriale*.

,ursele de poluare mai pot fi clasificate în fixe "i mobile )vehiculele motorizate*.


4/5


rata emisiei sau fără a se lua n considerare puterea sursei !i rata emisiei "i la nivelul diferitelor compartimente )atmosferă$ hidrosferă$ litosferă$ biosferă*.

otrivit datelor rapoartelor statistice )forma 64aer*$ cantitatea totală a poluanţilor emi"i desursele fi2e pe parcursul anului 8@@9 a constituit 6A$3;B mii tone$ inclusiv/

particule solide C 3$39: mii tone1dio2id de sulf C 8$@@: mii tone1o2izi de azot C 3$6 9 mii tone1o2id de carbon C :$3 B mii tone1altele C 3$99; mii tone.Datele prezentate nu sunt depline din motivul că nu toţi agenţii economici au prezentat

rapoartele statistice.'oncentra ile ma2ime admisibile ale poluan ilor iritan i prezen i în atmosferă au fostț ț ț ț

stabilite prin ,E#, 686A9F6B A$ volumul se e2primă în mgFm3 i sunt stabilite ca medii pe oș perioadă cu durată scurtă )3@ de minute* i durată lungă )zilnice$ lunare sau anuale 4 cele maișfrecvente sunt cele zilnice*.

3.1 (ecoltarea probelor pentru analiza. Metode de recoltare a probelor de gaze


5/5


3.1.2Recoltarea prin aspiratie

,e utilizează atunci c!nd gazul urmărit a fi analizat are o concentra ie redusă. #re avanta5ulțrealizării recoltării pe durată de timp îndelungată.

entru recoltarea aerului prin aspira ie se utilizează un dispozitiv de măsurare a volumului dețaer i un dispozitiv de re inere a substan elor sau suspensiilor ce urmează a fi analizate. 'ele maiș ț țimportante dispozitive de aspira ie sunt trompa de apă i aspiratoarele mecanice.ț ș

entru măsurarea volumul de aer se folosesc reometre$ rotametre i gazometre.ș

Dispozitivele de re inere au o varietate constructivă. 'onstruc ia lor trebuie să asigureț țabsorb ia complectă a substan ei analizate din aerul recoltat. Dacă se utilizează adsorbante solideț țdispozitivul trebuie să fie construit astfel înc!t aerul să străbată un drum c!t mai lung prin stratuladosorbant pentru re inerea completă a substan ei urmărite. Dacă se folosesc adsorban i lichizi vasulț ț țde adsorb ie trebuie să asigure o barbotare lentă$ realizarea unor bule cu dimensiuni reduse pentru ațse asigura un contact interfazic ma2im i să nu permită antrenarea lui.ș

# Metoda de prelevare a probelor de aer pentrudeterminarea conţinutului o$idului de carbon %&'( şibio$idului de carbon %&'2(

entru determinarea conţinutului de '- )în cazul încălzirii cu sobă* "i '-8 în încăperile destudii se prelevează c!te 8 probe )un punct în încăpere*. relevarea probelor de aer la conţinutul de'- "i '- 8 se efectuează la sf!r"itul orelor. #precierea conţinutului de '- "i '-8 se efectuează întimpul rece al anului. #erul este colectat cu a5utorul pipetelor în care se află soluţie de clorură denatriu.

iteza de aspiraţie a aerului este de @$: GFmin timp de ; minute.

l3_recoltare probe de aer

Documents