istorii secrete vol. 37: romani fara tara - dan-silviu … secrete...thesaliei a fost...
TRANSCRIPT
Coleclia: IST0RII SICRETE
Coperta: Stelian BIGAN
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiBOERESCU,DAN-SILVIU
Romini ftrn pri: vlahii sud-dunireni, goralii, volohiidin Carpat'i Pidurogi, deportagii in Siberia qi Kazahstan :
docu-drame si mituri istorice insofite de consemniri &n ptesil /prczentate de Dan-Silviu Boerescu. - Bucuregti :lntegril,,2}l9
Conqine bibliografie
ISBN 978-606 -992-239 -2
94
CI INTEGRAL,2018
Editor: Costel POSTOLACHtrTehnoredactor: Stelian BIGAN
Tipirit la Monitorul Oficial R.A.
Orice reproducere, totali sau pa4iali, a acestei lucrlri,fhri acordul scris al editorului, este strict interzisd.
gi se pedepsegte conform Legii dreptului de autor.
ISBN 978-606 -9s2-23g-2
Romini feri tarivlahii rud-dunir?ni, goralii,volohii din (arpa[ii Pidu]otil
deporta}iiin Siberia ;i lhzahrtan
Docu-drame si mituri istorice
insogite de consemniri din presd
prezentate de Dan-Silviu Boerescu
oU
INTEGRAL
Sumat
Ulahil rud-dunireni in fuilunils irtoriei: arlofmini,
fiqerofi, meglenili, grimogeni, i*ro-romini, timoteni / I
Dodccalogul arominilor in viziunea llatildei (aragiu ilariofeanu
;i ,,dirrpora din lominir" / Il
Pdncipatul aromin din Pind, un vir carc a durat fie o ri {!f,fie tr?i ani / ll
Gonlii - rtri-roniniidin Polonia / 0l
llolohii din (arpalii Piduro;i / 85
0 portle a lui lverertu: rominii din Matrmure;ul htorfu / 9l
lpopeea deportafilor in Uniunea iovietici,
din Sibeda pini'n lhrah*rn / 99
hmudri bibliografice / 109
Ulahii rud-dunireniin furtunile irtoriei: ar(olmini,fir;eroli, meglenili, grimo;teni,
irtro-romin i, timocen i
Impr5gtiafi prin Balcani inci din Evul Mediu, aromdnii
trec astdirprintr-o crizd. identitard. ftrd.iesire. Academiile fie-
cirui stat in care trdiesc suslin propria teorie despre originea
aromAnilor: romdni, macedoneni romanizali sau greci lati-nofoni. Chiar 9i specialigtii cu origine aromini s-au integrat
curentelor academice din yan in care locuiesc, ceea ce pro-voaci un semn gi mai mare de intrebare printre aromdnii din
Romdnia, Albania, Macedonia gi Grecia. Izvoarele 9i istori-ografia ii menfioneazd sub diverse nume: vlahi, alasi, aromdni,
rnacedoromdni, fir;eroli, saracaceni, armdni, rrdmhni etc.
in a doua jumitate a secolului al Xl-lea, un demnitar bi-zantin cu origini armene, Kekaumenos, dedicd mai multe
pasaje romdnilor balcanici, de obicei in legdturi cu riscoalele
lor impotriva autoritiltlor bizantine. Despre originea aro-
mdnilor, Kekaumenos ne povestegte intr-o diatribi contra
acestora, pe care ii vedea ve;nic risculali contra autoriti,tilor:
Vd sfatuiesc deci pe voi si pe urrna;ii,uostri urmdtoarele, deoarece
neamul v/ahilor este cu totul necredincios ;i stricat, neaadnd
credin/d dreaptd nicifaTd de Dumnezeu, nicifaT,i de tmpdrat,
nicifald de rud,i sau de prieten... {i deoarece n-a pastrat nicio-
datd credinldfald de cineva, nicifald de tmp,iralii mai de de*
mult ai rorneilor. LoaiTi cu rdzboi de cdtre tmpdratul Traian ;iinfrAnti deplin, aufost supu;i de acesta, iar regele lor, numitDecebal, afost ucis ;i capul i-afost fnfpt intr-o suliTA tn mijlo-cul ora;ului romeilor. Cdci ace;tia sunt asa-numiyii daci, zi;i ;ibesi. $i locuiau mai intdi ldnga raul Dundre ;i Saos, rdupe care
acum tl numim Eava, unde locuiesc mai de curd:nd sdrbii, inlocuri tntdrite de naturd si greu accesibile. Bizuindu-se ?e aces-
tea s-au prefacut cd nutresc prietenie ;i cti sunt supu;ifa/d de
tmpdra/ii de mai dernult ai rorrteilor si iesind din intdriturile lor
pradau linuturile romeilor. De aceearomeii mdniindu-se auPzr-
nit, cum ann s?us, irnpotriva lor;i i-au zdrobit. $i ace;tia,fugind
de acolo, s-au imprd;tiat tn tot Epirul $ toat,i Macedonia, iar cei
mai rnufti dintre ei s-au a;ezat in Elada. Potrivit acestei rela-
tiri, vlahii din Balcani, adicd. arominii, ar fi urmagii dacilor
invingi de Traian. Dar cum au ajuns intre Sava gi Dundre,
adici in actuaLa Serbie? Daci ne uitim prin istoriile romane
contestate de istoriografia romdntr, care povestesc despre
retragerea aureliand.,in urma cdreia s-au infiinlat doul pro-vincii sud-dunirene cu numele Dacia,ne apropiem de regi-
unea indicati de Kekaumenos la originea vlahilor. Dar daciacceptlm teoria cronicarulu i bizantrn, ar trebui si acceptdm
cd cel pufin o p^rte a populapei romanizate din Dacia ro-
mani s-a retras, in275,in sudul Dunirii.Crt ocaziapregitirii unei riscoale in vara anului l066,vla-
hii,la intrebarea despre locul in care se aflau animalele gi
nevestele lor in acel moment, au r[spuns ci in muntii Bul-
gariei,identificagi de specialigti cu Muntii Balcanici pinl inPind gi Rodope. Kekaumenos completeazil: CAci a;a li'e obi-
ceiul, ca dobitoacele ;ifamiliile lor sd. stea din luna aprilie pdnd
in luna septembrie in munli inalli;i tn locurifoarte reci.Este
prima dovadi a migraliei sezoniere sau transhumanlei prac-
ticate de aromdni pdnd,lamijlocul secolului )O( 9i este prima
atestare a principalei ocupatii a aromdnilor - pistoritul.
Un secol maitdrziu,un alt cronicarbizanftnrloan Kinna-
mos,relateazi episodul unei lupte dintre bizantini 9i unguri.
in 1.766,impiratul bizantinplinuia si atace regatul maghiar
din doui pnrgi. Una dintre o9ti, comandati de LeonYataaes,
urma si ii atace dinspre Marea Neagri. Ty'atatzes aducea o oaste
numeroasd,,ba chiar gi o mare mulgime de vlahi, despre care
se spune ci sunt colonii de demult ai celor din ltalia". Pdre-
rile istoricilor despre locahzarca acestor vlahi sunt impirlite,
unii susgindnd cd. at frfost romini din nordul Dunirii, in timp
ce alfi ii plaseazd.in Balcani sau Dobrogea. in condifile in
carebizantinii nu aveau autoritate in nordul Dun[rii, nu se
poate accepta plasarea 1or aici. Nici Dobrogea,locuiti de
multe populafi, printre care izvoarele nu ii amintesc pe
romdni, nu putea sta la originea unui contingent de romini
suficient de numeros incdt si fie remarcat de comandangii
militari bizantinigi de cronicar. Singura Iocalizare plavibrld'
a lor este in Peninsula BalcanicS., teritoriu supus bizantinilor,
de unde acegtia puteau recruta oaste gi unde sursele ii atesticu sarcini militare.
Aceeagi origine romanl a romdnilor din sudul Dunirii era
invocat[ de Ionigi cel Frumos, tarulTaratului Romdno-Bul-gar, in corespondenfa sa cu Papa Inocentiu al III-lea. Si nu
uitim ci aceastl corespondenti cu Papa a fost inigiat[ de
mitropolitul ortodox, Vasile deTdrnovo. in condiflile in care
recunoagterea titlului imperial pentru Asan de citre papali-tate presupunea recunoagterea suprematiei papale, adici ounire bisericeasci regionald, trebuie si acceptim rolul mi-tropolitului.Iar acest mitropolit se putea forma doar in me-diul bizantin, ceea ce poate sugera sursa cunogtinlelor despre
originea vlahiior balcanici. in capitala bizantind, se pdstrau
consemnate informatiile despre popoarele cu care imperiulintra in contact, care locuiau in imperiu sau cu care aveat rdz-
boaie. in condiliile in care o mare parte aizvoarclorbizantineau fost distruse, mai ales ct ocaziacuceririi otomane, putemadmite cd.inBizanlul secolelor IX-XI se aflau lucriri care
au stat labaza acestor disculii despre originea vlahilor, dar
care nu s-au pestrat pdnd. azi.insi Kekaumenos, Kinnamos
9i, probabil, mitropolitul Vasile de TArnovo le-au cunoscut.
Mai amintim un alt izvor necunoscut istoriografiei romdnesti.
Despre vlahii din Akarnania, in sudul Thesaliei, condugi de
un anume Constantin Aurelian, cronicaribnantin Apokau-kos afirma cd se aflau un numlr mare de colonigti romani,care acum se numeau vlahi. Regprtnea respectivi a fost denu-
mit5. mai tdrziu Mica Valahie.
Izvoarelebizantine,sirbesti sau otomane ii atesti pe aro-
mini, sub numele de vlahi, prin toati peninsula Balcanici,cu principala lor ocupagie - pistoritul. in secolele XIII-XIV
sate intregi de aromdni sunt diruite mdnlstirilor din Mun-tele a{.thos, unde,la un moment dat, provoacl agitalii din
catrza prezenlei femeilor in preajma cdlugirilor. Regiunea
Thesaliei a fost numitd.YalahiaMare, nume consemnat pind
in secolul al)CX-lea, dati fiind ponderea popula,tiei aromAne.
Aici a existat chiar un stat, format in urma destrlmirii Impe-
riului Bizantinin 7204, care a luptat in secolele XIII-KVcu latinii, bizzntinri si apoi cu turcii. Din partea turcilor au
primit privilegii care le recunogteau autonomia, in schimbul
plelii unor taxe gi apdnrii trecdtorilor montane. Nu au sci-
pat de tributul singelui, fiind nevoigi sd dea periodic un nu-
mlr de copii pentru corpul de ieniceri. Dintre acegtia, dupisatisfacerea slujbei militare, unii s-au intors in satele de ori-gine, dar erau deja convertigi la islam.
Vlahii din Pind, organizati in cltune cu caracter semino-
mad, migrau vara cu turmele lor pdni in munlii Macedoniei.
in secolul alXtrIll-lea, o parte dintre acegti vlahi din Grevena,
Samarina, Perivoli etc., se ocupau cu ciriugia 9i negustoria.
Dintre agezdrile aromine, se remarcd Moscopole, datoritlevolutiei s ale spectaculoase. intem eiatd. Ia mijlocul secolului
al XIV-lea, arezarea s-a dezvoltat mai ales sub stipanirea
otoman[, deoarece a beneficiat de privilegii gi autonomie, incondigiile in care ftceaparte din domeniul Sultanei Mam[.
' Agezarea a inceput sI se dezvolte dupi noile valuri de
imigranli din Metsovo (regiunea Zagori) gi Skamneli (Pind),
care au intemeiat doui noi cartiere dupl 1611 gi 1659. Un alt
cartier s-a infiinfat dupn 1710 cu imigranfi din Postenan, din
sudul Albaniei. La finele secolului al XVII-lea, a trecut in
stipanirea unui inalt demnitar, care i-a confirmat privilegiile
gi a interzis a?ezarea musulmanilor. Agezarea s-a deztroltat
intr-un oras prosper, considerat al doilea ca mirime in Bal-cani dupi Constantinopole. Deztoltarea oragului a fost po-sibili datoritd. pncicdrii comertului, inigial itinerant, apoiorganizat, prin Balcani pini in Venegia 9i apoi dincolo de
granitele Imperiului otoman, p6rnd, Ia Leipztg sau Poznan.
Ei au fost principalii beneficiari ai anexelor economice afe tra-tatelor de pace de la Passarowitz gi Belgrad. Au intemeiatcolonii cu scop comercial in mai multe orage din ImperiulH absburgic, inciusiv in Transilvania. Totodatl frecventau
marile tdrguri anuale din Imperiul Otoman. imbogigireanegustorilor devazd, a avut efecte pe plan cultural: s-au con-
struit noi biserici in primajumdtate asecolului aIXVIII-lea,cu arhitecturi 9i picturi de inaltd calitate, s-a format o bibli-otecI, o tipografie gi chiar o academie, numiti Noua Acade-mie. Practic,la mijlocul secolului al XVlil-lea, Moscopolea devenit centrul cultural al Balcanilor.
Bog[fia oraguiui Moscopole ^
atr^s interesul turcilor gi
albanezilor, care l-au jefuit in 1769. CoIoniile comerciale
infiintate in Europa Centrali inainte de acest evenimentnefericit le-au permis moscopolenilor si isi ia amtul cu care
rimiseseri si si emigreze in masd.. Unii, probabil cei maisiraci, s-au imprlgtiat prin alte sate aromdnesti din Balcani,
dar o mare parte ^
lor au emigrat in Imperiul Habsburgic,
unde, pornind de la coloniile comerciale, au deztroltat ade-
virate cartiere aromine. Cei rdmasi au fost din nou jefuiliin 7788, cu ocazia unui conflict pentru autoritate locald in-tre doi demnitari otomani, ce ea ce a determinat exodul com-
plet al populagiei.
Moscopole este acum un mic sat din sud-estul Albaniei,situat la 18 km la vest de Korge, in munfi,la o altitudine de
1.160 metri. in secolul aI XWI-lea, era, insi, un mare oras
din Balcani gi centru cultural gi comercial al aromdnilor, aici
apirdnd prima tipografie din regiune. Oragul a fost distrus in
intregime in 1788 de c[tre Ali Paga.
Degi aflat intr-un loc destul de izolat in munlii dintre
Grecia gi Albania, oragul a reugit si devini cel mai important
centru al arominilor.inzilele sale de glorie (Ia7760) aveao
populafe de peste 60.000 de locuitori (mai mare la aceaweme
ca oragul Atena din Grecia), fiind al doilea orag balcanic din
punctul de vedere al populaliei ;i al prosperitilii, depigit
fiind doar de Constantinopole.
in anul1750,,,numiru dibinitori'ai oragului era de 45.000,
iar in \788,cdnd a fost distrus complet de Ali Pa,sa, oragul
avea peste 60.000 locuitori. Ca si ne facem o idee despre di-
mensiunea oragului aromdn aflat in munlii de la granila
dintre Albania, Grecia 9i Macedonia, trebuie spus ci Buda-
pesta avea 54.200 de locuitori in 1800, in Bucuregti, tot cam
Ia aceavreme, erau 30.000 de ,,binltort",iar Atenz numlra
doar 10.000 de locuitori. .. La vremurile acelea, cel mai mare
orag din zond. era Constantinopole, actualul Istanbul, care
addpostea 570.000 de suflete in 1800. Celebra Viena numira
1,75.460 de locuitori in7754,iar Venelia - 140.000 in 1750.
(zuu tts. b an a tu I a zi. ro)
Oragul era locuit aproaLpe exclusiv de aromini.O anahzd'
efectuat[ la Moscopole in 1935 asupra numelor de familie
existente, a dezvdluit faptul cilmareamajoritate a populatiei
erau de origine aromdni. Conform istoricului germanJohann
Thunmann czre avrzitatMoscopole gi a scris o istorie a aromi-
nilor in l774,toyilocuitorii oragului vorbeau limba arcmdn5;'
mu$ insi cunogteau gi limba greacd (limba bisericii), care
era folositi pentru scrierea contractelor. Arominii triiau inacea perioadn gi in alte agezdri mari din imprejurimile Mo-scopolei, care ajungeau,la rd.ndul lor,la zeci de mii de locu-
itori, precum : Gramostea, Nicea, Linc a etc. Zona era compact
aromdneasci. Aceste,orage mari aromdnegti enu aqezate la
peste 1.100 metri inil1ime. Lacul Ohrid era un fel de mare
vlahI, fiind inconjurat de nenumirate localitlgi aromine.
Cetnfl infloritoare zitnci,astdzisimple comune pline de ruine
si de legende.
Spre s{hrgitul secolului aIXVIII{ea, oragul a evoluat multdatoritl comerhrlui cu Germania, \Gne,tia gi Constantino-
pole, avdnd mai multe manufacturi, in jur de 70 de biserici,
binci, o tipografie (o alte tipografie nu mai exista in ImperiulOtoman decdt la Constantinopole) gi chiar o universitate(Noua Academie sau Hell1nikon Frbntistirion, fondatl in 17 44).
La Moscopole a apirut o adevirati efervescentd culturali,mulgi autori publicindu-gi lucririle atdtin greacd (limbn a
culturii din Balcanii la acel moment) cdt gi aromdni scrisiin aHabetul gt".. ir 7770, aici a apirut primul diqionar al
celor patru limbi balcanice modern e (greacd,, albanezd., aro-mAni 9i bulgari).
AcEiunile din 1769 ale otomanilor au fost doar inceputulunei serii de atacuri, caJe au culminat cu atacul din 1788 al
tnrpelor albzneze conduse de Ali Paga (lider militar otomande origine albanezd) asupra oragului, atac care s-a soldat cu
distrugerea completi a localitilii. Atacurile albanezilormusulmani aveau ca pretext Revolta Orlov (numele sub care
este cunoscuti ridicarea la lupti a grecilor din Peloponez
impotriva Imperiul Otoman dint77U;rebeliunea a fost pre-gdtitd 9i sprijiniti in mod activ de Imperiul Rus, izbucnirea
revoltei fiind coordonati cu expedilia maritimi condusi de
Alexei Grigorievici Orlov, comandantul flotei imperiale ruse
in timpul Rdzboiului Ruso{urc din1768-7774). Supravie-
guitorii au emigrat in Grecia (unde au revenit la ocupaliile
lor vechi - cregterea animalelor), Serbia, Romdnia 9i Bulga-
ria. O parte din elita comerciaJd, a emigrat in Austro-Unga-
ria,mai ales in cele doul capitale, Viena gi Budapesta, dar 9i
inTransilvania, unde au jucat ulterior un rol esengial in renag-
terea nafionah a Romdniei.
Degi au avut un inceput umil, prin natura indeletniciriilor de p[stori, aromdnii cunogteau cele mai scurte trecitorigi pasuri, iar mulgi s-au ocupat de ciriugie. in timp, invildndtrucurile meseriei negustoregti, ei s-au implicat din ce in ce
mai mult in activitltile comerciale.
Mai mult de atdt,pentru ci imperiul otomanilor se intin-sese pe brazde intregi ale Europei, tot negustorii au fost cei
mai cdgtigafi, cici acum puteau cilitori nestingherili prinPeninsula Balcanici, iar unii chiar dincolo de ea. ii pute-glsi pe arominii moscopoleni Ia Cadiz, Genova, Livorno,
Napoli,Triest, Venegia, unii chiar 9i la Constantinopole, Mos-
cova 9i Viena.
N-ar trebui si ne mire atunci ci dim peste unii dintre ei 9i
inlara Romdneascd. Doar una dintre consecinlele rispdndirii
activitilii lor economice este ci fac cunoscut rominilor de la
nord de Dunire c[ 9i la miazdziexistau comunitlgi rominegti.
Din scrisorile comerciale inventariate de Valeriu Papa-
hagi putem descoperi ci,la sfArgitul secolului al XVII-lea,se orpediau de negustorii moscopoleni prin porturile Ragusa,
Durazzo gi Valona abale, cafea, ceard, cordovane (piei fine
de capri sau de oaie, folosite pentru incilgiminte de hx 9i
marochinirie), cuvertu ri, Idnd, mltdsuri, museline, pielirie,
smoali, velinle, tutunuri, untdelemnuri.
Din Venelia erau luate arme, brocarturi (stofe care imitiun tip de fesdturl find),bronz lucrat, cositor, damaschine
(,tesituri de bumbac, mi.tase sau ldni, cu desene mari in relief,
folosite la confectionarea fegelor de masi sau a albiturilor de
pat), hdrtie, indigo,londrine (Eeslturi de ldni groase, din care
se confecgioneazdimbrdcdminte sau pdturi), majolici (un tipde fzianyd, italiani), postavuri, plumb, sticlirie, velure,zahdl
Pe cdt de mIrel a fost Moscopole, totodat[ la fel de cum-
plitl a fost 9i ruina sa. Cu un comer! cit se poate de infloritor,
negustorii au ciutat sd-si investeascl avuhrl in propriul orag.
Breslele cunosc o dezvoltare impresionanti, existind nu-
meroase ateliere de arimari, argintari, bumbdcari, cazangii,
croitori, culitari, fhurari, licitugi, pietrafi, tabagii, zidari sau
zugravi. Este construiti o tipografie, singura care existi incadrul lmperiuiui Otoman, dupi cea din Constantinopole,
dar gi Noua Academie, finanlatd, cu banii negustorilor. Ora-
gul dispunea 9i de un orfelinat 9i de un spital pentru nevoile
medicale ale oamenilor,iar bisericile erau cdteva zeci.
Numai ci secolul aIXVIII-lea a fost gi unul plin de tulbu-
riri 9i de restrigti. inci din 6 ianuarie !7 42, consulul venetian
Giambattista de Rossi ii scrie lui Girolamo Qrerini, inspec-
torul Dalmaliei gi al Albaniei, ci, din pricina unei molime,,la
Moscopole e pripid: mi s-a adus precis la cunogtinld. cd.pdnd,
acum, din nenorocire, au pierit doui sute de ingi".
Rlzboaiele ruso-turce succesive au perturbat comergul
din Balcani, moscopolenii vdzdndu-gi traseele de nego!
periclitate. incetul cu incetul, ei nu rnai pot face comer! cu
venefienii, pierzindu-gi o buni parte a veniturilor, 9i incearcd
sl se indrepte cu mirfurile lor spre Viena.
ins[, incursiunile repetate ale bandelor de albanezi at
schilodit oragul, devenit apoi o pradi ugoarl pentru oamenii
lui Ali Paga. O dati pustiit, incepe un adevlrat exod in rindu-
rile moscopolenilor. Cei care au plecat gi-au gisit adipost in
statele invecinate Po4ii, indeosebi in Imperiul Habsburgic.
Este 9i cazul lui Naum Saguna, al cirui bdiat, Andrei, in-
vestit mitropolit ortodox al Transilvaniei, va lupta pentru
recunoagterea drepturilor romdnilor ardeleni 9i va juca un rol
insemnat in timpul Revoluliei din 1848.
Contribulii la fel de importante le-au avut 9i cei din fami-
lia Mocioni.Alexandru Mocioni, deputat in Camera Ungarl
a Parlamentului de la B udapest a, a mihtat pentru drepturile
romdnilor gi a susfinut intemeierea unui partid nalional in
Banat 9i Crigana.
Un apiritor al cauzei nalionale romdnegti a fost 9i Andrei
Mocioni, membru alSenatului Imperial de laViena,unul din
membrii fondatori ai Academiei Romdne. Nu mai vorbim
de un Constantin Ucufa, protopoP laPoznan, care tiPlreste
la Viena un abecedar de aromdni, de un Gheorghe Roja, care
publici si el cdteva scrieri despre aromdni sau de un Mihail
Boiagr, care pune la punct o carte de gramatici aromAneasci.
Marile familii au putut supraviefui intr-un fel sau altul
distrugerii oragului. in schimb, Moscopole, odinioari maretre
centru economic al lumii balcanice, nu a reugitvreodati si-9i
mai revin[ dupi loviturile grele primite in a doua jumitate
a secolului al XVIII-lea.