Asociafia pentru Dialog Intercultural

Si Studii Istorice INTERMARIUM

Intelectualii politiciigi politica intelectualilor

Daniel Citirigd Georgiana ldranu Adrian-Alexandru Her(acoordonatori

f\ Bfr"fn*nV ot SCAUN

Cuprins

Argument.. ........................9

VOCILE DEMOCRATIEI.............. ..................11

Gabriel Liiceanu qi onoarea intelectualilor democrafi,

Vladimir Tismineanu ................ ............... 13

Modernitate gi laicitate tn Turcia republicand,Kemal Karpat .........................20

PRIZONIERII UTOPIEI TOTALITARE ......35

,,Frontul istoricilor" - tntre status profesional ;i comandament politic.Studiu de caz: Institutul de Istorie ,,Nicolae lorga" din BucureEti

QgTo-tg\o), Ileana Ci2an........ ...................37

Congresul Internafional de Istorie de la Bucure1ti sau reverbera{iile uneiglorii apuse, Cosmin Popa.......... ................73

Culisele unei relalii complicate. Nicolae Ceau;escu gi dolean;ele

,,creatorilor de culturd", Mioara Anton ........................ 93

"We Want Information": Bulgarian Technical Intelligentsia and Cyber-

Socialism ry67-t989, Victor Plamenov Petrov..............................ro6

Rolul Consiliului Oamenilor Muncii de Na;ionalitate Maghiardin procesul de integrare politicd a elitei culturale maghiaretn perioada Ceaugescu, Csaba Zoltin Novik ........-....:r22

Recuperating the Communisf Pasf; Romanian Literature andAuthoritative Discourse, Ruxandra Petrinca ............:.46

Realismul socialist ;i critica decadenfei: biopolitici totalitare,Angelo Mitchievici.................. .................156

Un intelectual al Bisericii tn anchetele Securitd;ii. Pdrintele Daniil de la

Rardu tn dosarul ,,Rugului Aprins",

Gabriel Stelian Manea....... .......................r7r

6

DELIR$ITRAUMAiNnauenAznoIurUI.....'........'

Dangerous Neighborhoods. September ryj9: Poland Seen Straight through

the Romanians'Eyes, Florin Anghel...... .............'.....".195

From Cataloi to Leipzig: In a Horse-drawn Wagon, iustwith a Handful

of Belongings. I,Vhy Did the Germans Leave DobrogeaT,

Cristian Andrei Leonte .......2t2

Ultima sdrbdtoare a Restaurafiei: intelectualii romini Si cultulpersonalitdsii regelui Carol al ll-lea, Daniel Citirigi.....'.........'..... 23o

Intelectualul gi puterea: Constantin Kiri{escu ,pi istoria

Primului Rdzboi Mondial, Bogdan Popa .......... ..........247

Politicienii gi masacrele din ryt5. Chestiunea armeandin Parlamentul

Romdniei: lggl-2o1s,Andreea Pavel ......256

HIMERETE EXTREMEI DREPTE .............279

"Politics and Dogma". The Case of Father llie Imbrescu (t9o9-t949),

Ionu! Biliu$ ......28r

The Climax of an Elective Affinity: Nicolae lorga's Attitude towards the

Italo-Aby ssinian War (ryj5-t9j6 ), Georgiana firanu ...........'..... 3o9

Bulgarian Fascism and the Intellectuals (t927-t94t), Voin BoiinoY ........322

Romanitd for Italian Intellectuals from the Risorgimento to Fascism,

|un Young Moon........ ...........333

PROVOCARILE MODERNIZARIL................. ...............343

Agenda politicd a unui intelectual din Turcia kemalistd: Hamdullah Suphi

Tannover, turcismul gi gdgduzii, Metin Omer......... ....................345

The Effirts of the Albanian Intellectuals f,or the Westernization of the

Albanian Society During the lnterwar Period,

Armend Mehmeti, Memli Krasniqi ....363

Tradisia ca element de fracturd. Construcfia celui dintdi sistem electoral al

RomdnieiMari, Adrian-Alexandru Herfa ...............378

intre datoriile profesiei gi tentafia politicii. Consecinfe negative ale

implicdrii corpului profesoraltn politicd (sfargitul secolului al XIX-

le a - tnc eputul s e c olului XX), Ramona Caramelea............ ........... 399

7

Intelectualii romdni din Transilvania: de la proiectul Contrareformeicatolice Ia proiectul nafional, Cornel Sigmirean ....4o9

GANDTTORJ $r MO$TENTREA LOR. ........433

Benchmarks in Contemporary Political Theory: Anthony Downs,and theRational lrrationality in the Stuily of Electoral Behaviours,

Mihaela Ivinescu ......r........435

George Gemistos Pletho and His Legacy,

Dimitris Michalopoulos ........... .............448

Marcus Aurelius pi modelul stoic de comportament politic,' Adriana Citeia ......................460

Intelectualii politicii Si politica intelectualilor

Gesnrul LTTcEANU

$I ONOAREA INTELECTUATILOR DEMOCRATI

Vrlnnnrn Tr svrAt IEANU.

ulini sunt intelectualii romAni care si provoace, in egali masuri cu

Gabriel Liiceanu, admirafia qi ostilitatea, prefuirea qi adversitatea,

elogii gi diatribe. Lucrul este in fond firesc: cind practici, precum

Gabriel, sinceritatea desivArgiti in discursul public, te expui inevitabil atacurilor

meschine, maliqioase, filistine. Nu mi refer aici doar la pegri, la subterana fetidi(despre acetti indivizi nu are sens si vorbim), ci chiar gi la unii oameni cu unrespectabil orizont intelectual, persoane care devin brusc quasi-fanatizate

(negativ) cAnd vine vorba de Gabriel Liiceanu, de Andrei Plequ sau de H.-R.

Patapievici. Se uiti cit a clSdit Gabriel in plan pedagogic, cA;i tineri ii sunt

discipoli, se uiti de miile de oameni care au fost, sunt qi vor fi adeviralii

beneficiari ai marelui proiect altruist al lui Gabriel Liiceanu care se numette

Editura Humanitas. in anii in care cei mai mul;i preferau si vegeteze intr-unclimat al uitirii crimelor dictaturii comuniste, Humanitas a lansat coleclia

,,Procesul comunismului", in care au apirut ci4i clasice ale literaturii anti-totalitare. Asemeni marilor sii prieteni, Monica Lovinescu qi Virgil Ietunca,

Gabriel Liiceanu a definit qi a consolidat in spafiul public romdnesc dimensiunea

revoltei morale impotriva Riului radical simbolizat de comunism qi fascism. Prin

tofi porii fiin;ei sale, in Gabriel respiri oroarea in raport cu monstruozitatea

crimelor totalitare, cu universul concentrafionar reprezentat de Gulag gi de

Auschwitz. Din decembrie r9B9 gi pAni astizi, Gabriel Liiceanu s-a opus

categoric turpitudinii amorale a nomenklaturii renlscute, a stigmatizat fHri

reticente nesimfirea nefirmuriti a lichelelor qi a lacheilor, a celor pe care Monica

Lovinescu ii vegtejea cu numele de ,,trepiduqi de curte nou5".

' Universitatea din Maryland, College Park, Maryland, SUA. Pregedinte al ComisieiPrezidenqiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din RomAnia (zoo6).

t4 Gqbriel Liiceqnu Si onoarea intelectuqlilor democrafi

Prietenii spirituale in anii'7oil cunosc pe Gabriel incl din anii '7o. Student fiind, mergeam la biblioteca

Institutului de Filosofie, situat in fosta casi a lui Nicolae Iorga de pe actualulBulevard Iancu de Hunedoara (pe atunci, se chema Ilie pintilie, dupi numeleunuia dintre militanqii comuniqti faimogi, mort la Doftana, in cutremurul dinry4o). Mi-l amintesc pe Gabriel (nu ne cunoqteam inci personal) stind de vorbicu Henri Wald, unul dintre pufinii cercetitori din acel b6rlog al primitivismuluidogmatic condus de marioneta ideologici Alexandru Tinase, dar, de fapt, depolitrucul Radu Pantazi. Ne-am cunoscut apoi, grafie lui Adrian Rezuq (logiciande inalti clasi, a plecat din pri prin 1978, triieqte acum in olanda). M-amimprietenit repede cu Gabriel gi cu colegul siu de institut, neuitatul Petru Crefia.Pe Gabriel il vedeam adeseori in viziti la istoricul de artl Radu Bogdan, a ciruilegendari biblioteci ne atrigea precum un irezistibil magnet. Gabriel fusese de-acum mutat de la institut, in fapt concediat, din rafiuni evident politice. La fel giPetru. Din cit fin minte, Gabriel a lucrat o scurti perioadi la centrul deInformare qi Documentare in $tiintele Sociale gi Politice (acronimul era, cred,CIDSP), condus de un personaj locvace qi pitoresc numit Mircea Ioanid, unuldintre acei marxigti dezabuza;i care descoperiseri farmecul ,,sociologieiburgheze" (lucru care nu s-a intamplat cu un Radu Florian, spre a nu mai vorbidespre delatorul Pavel Apostol). A ajuns apoi intr-un loc ce pirea relativ ferit deintemperiile unei politici tot mai paranoice, la Institutul de Istoria Artei de peCalea Victoriei, unde putea, in fine, sI se ocupe de filosofia formelor simbolice gide alte teme care ii erau intr-adevar apropiate de suflet. A venit insi represiuneaqi acolo. odati cu scandalul ,,Medita;iei rranscendentale", Andrei plegu a fostexclus din partid gi eliminat din viala academicS. Nu putea exista in RomAniaweo oazi real5, vreun spafiu sustras complet interven{iilor abuzive ale unuipolitic degradat gi degradant, josnic qi injositor. CAnd citesc unele rechizitoriiimpotriva ,,rezistenfei prin culturi", mi intreb ce-ar fi f5cut aceqti vajniciprocurori de astlzi la acea vreme? Nu-gi dau ei seama ci, la acel ceas alobsceniti;ii de partid qi de stat, simpla decenqi era de-acum un gest de sfidare?Nu realizeazi aceqti inchizitori de ultimi ori ci RomAnia lui Nicolae Ceaugescunu era Ungaria lui J;inos K6d;ir? Pufini istorie politici a Europei de Est gicentrale in perioada comunismului i-ar putea ajuta si se ablini de la judeciliabsolutizante.

N-am facut parte dintre piltinigeni, dar vorbeam cu Gabriel gi cu AndreiPlequ despre Constantin Noica. Ne vedeam uneori gi cu Alexandru Paleologu. Nuaveam inhibi;ii niciunul in a conversa absolut deschis despre grotescadegringoladi a regimului, despre eroziunea marxismului, d.espre noii filosofifrancezi, despre Soljenilin, Hannah Arendt, George orwell, Arhtur I(oestler qicAte alte teme situate la antipodul lecturilor neprimejdioase. Am citit cartea sa

WadimirTismdneanu L5

despre limiti cu creionul in mAn5. tin minte qi acum unele pasaje. Era un modde a scrie filosofie atAt de diferit de ceea ce se practica oficial, incAt nu te puteai

mira ci volumul era publicat de o edituri literarl (,,IJnivers", daci ;in bineminte). Paginile despre marxism erau evident lipite, adiugate strict convenfional,

cel mai probabil la solicitarea cenzorului, ori a referentului editorial, erau scrise

politicos, distant, erudit, dar in mod cert frri urmi de adeziune. La acel ceas

istoric, Gabriel Liiceanu era de-acum un gAnditor nu doar non-marxist, dar chiar

anti-marxist in sensul ci descoperise originea proiectului totalitar in chiar

doctrina originari. in primul meu articol apirut in Statele Unite, in zoo3, inrevista Praxis lnternational, ,,Critical Marxism and Eastern Europe", prezentam

itinerariul filosofic al lui Gabriel Liiceanu drept emblematic pentru un tAnirintelectual strilucit care refuzi si ingenuncheze ideologic. Am citit de-a lungul

anilor cam tot ce-a scris Gabriel. Am transmis, la ,,Europa Liberi", in 1986, dacinu mI ingel, un eseu intitulat ,,GAnd intArziat despre Piltinigul magic". Ne-am

revizut in februarie 1990. Am zburat in acelaqi avion dinspre Viena spre

Bucuresti. Gabriel era de-acum $ocat de recidiva metodelor dictatoriale, de

ubicuitatea qi impertinenla servitorilor vechiului regim. Starea existenfialifireasci a lui Gabriel este, in tradilia camusianS, aceea de ingrijorare etici.

Totalitarismul ca organizare a uriiPrin eseul siu, ,,Despre uri", apirut la Humanitas in zoo7, ne-a diruit unul

dintre cele mai frumoase gi adevirate texte ale literarurii anti-totalitare. IzvorAt

dintr-o irepresibili pasiune moralS, inspirat deopotrivi de dezgustul in raport cu

infinitul tupeu al lacheilor, dar qi de o imensl dragoste pentru semenii sii, umilili

Ei insultatri de profitorii timpurilor de tristefe gi infosire, Liiceanu trage unbinevenit semnal de alarmS, opunAndu-se pe fa$ ignominiei gi infamiei. Ca unulcare am scris admirativ despre ,,Jurnalul de la Piltiniq", nu pot sI nu observ

continuitatea demersului metafizic qi moral al gAnditorului romAn. Paginile

despre Marx qi Lenin surprind exact modul in care certitudinile oraculare se

convertesc in realitSli concentrafionare. Este vorba de consecinfele ,,urii dinpornire", inzestrati cu acoperimAnt ideologic. La ceasul in care ni se comunici,cu dubios aplomb, ci intelectualii ar face mai bine si nu se amestece inchestiunile publice, ori, dacd o fac, si fie aten;i si nu cadi intr-un mortal

,,partizanat", Gabriel Liiceanu iqi asuma, deschis gi transparent, pozifia de

intelectual democrat. in acest caz, o spun apisat, nu este vorba de o ,,tridare" a

intelectualilor ci, dimpotrivi, de onoarea lor.in plus, le-aq sugera celor care il tot invoci pe Julien Benda cu a sa Ia

trahison des clercs, si lini cont ci teza sa (nuanfati ulterior) risci si conduci lagrave intArzieri de reacfie in raport cu ascensiunea dictaturilor revolufionare de

dreapta qi de stAnga. in acest sens, o qtim de la Daniel Hal6ry, apoi de la Aron qi

t6 Gabriel Liiceanu qi onoarea intelectualilor democragi

Camus, intelectualul trebuie si fie un spectator angaiat. A nu consimfi la rluldin jur este o formi de a-fi fortifica propria staturi verticali. Nu orice proiectpolitic este prin definife cinic. CAnd Cetatea se intAlnegte cu mari ameninfiri,intelectualii democrafi nu-gi pot permite si se menfini voios-indiferenli. Afirmacest lucru ca replici la acele declaralii iresponsabile care atribuie intelectualilorsolidari cu proiectul de reconstruclie instituqionali gi morali propus de TraianBisescu tot felul de motivafii meschin-oportuniste, ba chiar gi propensiuni de

extremS. dreapti. A-l categorisi pe Liiceanu drept intelelectual extremist, opusdemocraliei, mi se pare o stupiditate bazati pe resentimente prea firav camuflatepentru a fi luate in serios.

Scriind despre comunism ca formi supremi de organizare intelectuali a urii,el confirmi o pozilie impirt5giti de intreaga tradilie a disidenlei democratice.Opozi;ia sa fa;i de totalitarism, fascism sau comunism, este una ce ;ine de

ordinea insigi a valorilor liberale: respectul pentru individ qi drepturile sale,

refuzul inregimentirilor bigote, curajul de a rosti adeviruri incomode riscdnd sitorpileze diversele conformisme placide. Liiceanu este un om al inalteitemperaturi etice, ceea ce poate stArni reacfii cAt se poate de diverse: de lasusfinltori neconditiona;i la adversari ireductibili. I se reproteazi ci ar poza in,,erou al anticomunismului", cXtI vreme tot ce a susfinut este cI a trecut prin aniidictaturii frrI si pactizeze cu forfele Riului. Au sirit impotriva sa personagiiignare care gi-au permis si debiteze cele mai aiuritoare imbecilitili, troglodilipozAnd in erudi;i, incapabili si infeleagi ce inseamni si trudegti o viali pentrua-l impdmAnteni pe Heidegger in casa limbii romAne.

Tipologia complicitS;ilor qi abdiclrilor intelectuale din anii comunismuluiimi amintegte de excepfionalul eseu al lui Dorin Tudoran, ,,Frig sau frici", unuldintre testele esenfiale ale disidenfei romAneqti. ,,LIra" benignS, impotrivadictaturii scelerate gi a prelungirilor ei, in fapt o expresie a revoltei, nu este cAtugi

de pufin din aceeaqi familie cu aceea miqeleasci, pargivi gi ticiloasi pe care aupracticat-o qi o practici cei pe care nu-i putem numi decAt fiinfe ale subteranei.Liiceanu nu le cere nimic acestor gacali decAt si stea cAteva clipe ticuli, si nu-gimai exhibe public nimicnicia agresivi gi si admiti ci timpurile lor au trecut.

Nu vom conteni si ne intrebim de unde au venit,,chemSrile" radicalismuluicomunist, cum se poate explica pribugirea etic5 a at6tor figuri de marci la un tipde retorici scientisti gi fals-umanistS. Liiceanu descoperi secretul seduclieicomunismului in chiar aceastS strategie de organizare a urii. Comunismul areprezentat o gramatici a frustririi qi invidiei. A fost gelozia socialS absolutS.Exterminismul social comunist, contrapartea celui rasial al nazigtilor, se voiaapoteoza iubirii, dar era de fapt, pe urmele lui $igaliov din ,,Demonii", culmeanihilismului etic. Comunismul, de la fondatori gi pAni la experimentele cele maibrutal-genocidare, este un construct intemeiat pe uri. Post-comunismul nu se va

Wadimir Tismdneanu 17

elibera de mogtenirile predecesorului siu istoric pAni nu va recurge, sistematic gi

ftri false pudori, la demistificarea proiectului ideologic terorist care s-a pretins

unul al iubirii gi a fost in fapt expresia misluirii neruqinate a ideii de Bine. Cu

cuvintele lui Liiceanu: ,,(Jra goalS are eficienfa unui arc cu sigefi, a unei flinte

care trage o singuri dati. Previzuti cu ideologie, ea devine o armi cu repetilie".

intre revolti qi melancolieCartea lui Gabriel Liiceanu, ,,intdlnire cu un necunoscut", este deopotrivi

pasionati gi pasionant5. Descoperim aici reflecfii adeseori amare despre o

tranzi;ie tulbure, apisltoare, asfixiantS, parazitati de vocile (mai exact spus

imprecafiile isterizate, insultele qi calomniile) atAtor lichele care nu au gisitrezerva de pudoare necesari unei minime clinfe. Timpul iluziilor a trecut.

Filosoful gtie si regrete, dar nu regreti niciodati ci 9tie. Atunci cAnd

Gabriel Liiceanu s-a ocupat de sindromul urii, el a descris, pe buni dreptate,

totalitarismul ca exteriorizare a resentimentului (social, etnic, etc). Acum,

gAnditorul noteazi ambivalenla perversi a acestui sentiment: ,,imbrilisarea celui

care uriqte nu se oprette decAt odati cu anihilarea fiinlei urAte. Numai ura poate

fi ,,de moarte)>. Numai acolo crima este triiti ca fantasmi sub forma unei

imbriligiri fHri pauzi". Cind Lenin convoacl aprobarea Istoriei pentru lichidarea

,,verminei" (preofi, aristocrafi, intelectuali, ,,kulaci", burghezi), el acfioneazi pe

baza unei motivafii de acest gen: iubirea pentru umanitate justifici exterminarea

celor decretali drept subumani. Universul concentrafionar a fost creat pentru a

distruge individualitatea: rafiunea terorii nu a fost una economicS, ci ideologicS.

Noile linqaje se situeazi in prelungirea celor vechi. Lexicul virulent al uriirenagte sub ochii noqtri. Foqti informatori care dau lecfii Cefitii ori sunt celebra;i

postum drept personaje renascentiste, panglicari propagandistici ai,,epocii de aur"

care bAntuie studiourile de televiziune, falsificatori ai istoriei recente,

comunostalgici decrepifi qi veleitari insolen;i ai unei stdngi apocrife: peisajul este

pe cdt de derutant, pe atat de revoltitor. Se,,infiereazi" epoca interbelici uitAndu-

se ci a fost predominant una a parlamentarismului constitulional,

a pluripartidismului ameninfat de extremismele revolulionare susfinute de

,,vestitorii" totalitari (a se citi extraordinarul roman al lui Dinu Pillat A1teptdnd

ceasul de apoi, cu o tulburitoare prefa;i de Gabriel Liiceanu, Humanitas, zoro), a

umanismului burghez negat de diverqii posedali nihiliqti. Obosit de o lupti in care

partea adversi nu a contenit si recurgi la pestilenfiale calomnii, Gabriel Liiceanu

se refugiazi in melancolia unor adeviruri la care nu este dispus si renunfe.

Acele repere nepieritoare gi netrucate pe care le afli in scrierile Monicii Lovinescu

qi ale lui Virgil Ierunca, ale lui E. M. Cioran gi Eugen Ionescu, ale lui Petru Crefia gi

Constantin Noica, ale lui Dostoievski, Kafka gi Beckett. $tie ci suntem condamnafi