industria hoteliera final

37
Academia de Studii Economice Bucureşti Master de Analiza Financiara si Evaluare Proiect la disciplina: Evaluarea Activelor Financiare INDUSTRIA HOTELIERA COMPANIA HOTELIERA INTERCONTINENTAL ROMANIA SA CAPITOL SA

Upload: andreea-bumbaru

Post on 27-Jun-2015

545 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Industria Hoteliera Final

Academia de Studii Economice Bucureşti

Master de Analiza Financiara si Evaluare

Proiect la disciplina: Evaluarea Activelor Financiare

INDUSTRIA HOTELIERA

COMPANIA HOTELIERA INTERCONTINENTAL ROMANIA SA

CAPITOL SA

Studenti:

Bucuresti, 2010

Page 2: Industria Hoteliera Final

A. ANALIZA INDUSTRIEI

PIATA HOTELIERA NATIONALA - ASPECTE GENERALE

Industria turismului a fost una din industriile cele mai afectate de criza economica mondiala, ale carei semne incepusera sa se manifeste inca din Q3 2008, si care a condus la o scadere accentuata in 2009, atat a cererii de servicii hoteliere cat si a sumelor cheltuite de turisti.

Diminuarea bugetelor de calatorii a determinat fie reducerea duratei acestora, fie scaderea categoriilor de confort practicate, fie substituirea deplasarilor cu solutii bazate pe noile tehnologii. Cele mai afectate segmente de turisti au fost cel de afaceri si cel de conferinte, si ca urmare, destinatiile ce se bazau pe acest gen de turisti au avut cel mai mult de suferit. Tendinta descrescatoare s-a confirmat in Q4 2008 si a continuat in 2009, astfel numarul turistilor care s-au cazat in hotelurile romanesti a scazut cu 14% fata de anul precedent, iar durata medie a sejurului a scazut la mai putin de 3 zile.

Ca urmare, gradul de ocupare a avut de suferit, numarul camerelor ocupate scazand cu o cincime fata de 2008. Ultima jumatate a anului a aratat insa semne de incetinire a ritmului scaderilor, pe fondul ajustarii tarifelor practicate de catre hotelieri si a stabilizarii economice usoare inregistrata de Europa de Vest, ca principala sursa de turisti pentru Romania. Principalele piete generatoare de turisti au fost in continuare tarile vecine: Ungaria (25%) si Bulgaria (12%), care insa au scazut ca si numar cu 4% si, respectiv, 20% fata de 2008. Cele mai mari descresteri ale numarului de turisti s-au inregistrat in randul cetatenilor germani (15%) si italieni (14%).

Comparativ cu anul trecut, oferta de spatii de cazare a ramas relativ constanta, majoritatea proiectelor anuntate fiind amanate sau anulate, iar proiecte noi nu au mai fost incepute, in conditiile dificultatilor de a obtine finantare in conditii rezonabile. Pentru anii urmatori sunt insa anuntate aproximativ 40 de proiecte de hoteluri la nivel national, care vor aduce un surplus de aproape 6.000 de spatii de cazare. Gradul de penetrare al brandurilor internationale ramane la unul din cele mai scazute niveluri din Europa, putin peste 7% din camerele de hotel disponibile in Romania fiind afiliate unui lant international.

PIATA HOTELIERA DIN BUCURESTI - ASPECTE GENERALE

In Bucuresti sosirile de turisti au inregistrat o scadere de 8%, in medie, pe anul 2009, precum si o reducere a duratei medii a sejurului pana la 1,8 nopti, in scadere de la 2,1 nopti in 2008. Ca o destinatie care se bazeaza in proportie de 80% pe turismul de afaceri, orasul a fost puternic afectat de criza economica care a determinat micsorarea drastica a bugetelor de calatorii ale marilor companii, precum si schimbari notabile in comportamentul turistilor. Cele mai

Page 3: Industria Hoteliera Final

afectate de aceste schimbari au fost hotelurile de categorie superioara, mai ales in ceea ce priveste tarifele practicate.

Gradul de ocupare s-a situat in 2009 la 56%, in minus cu 7% fata de 2008, cu scaderi majore in special in primele 6 luni, ajungand insa spre sfarsitul anului la valori similare celor din 2008. Dar adevarata problema in 2009 a reprezentat-o nivelul tarifului mediu, care a ramas constant mult sub valorile inregistrate in 2008, ajungand in medie la 73 Euro. S-a inregistrat astfel o scadere de aproape 40% fata de 2008, recuperarea acestei reduceri fiind o mare provocare pentru hotelieri, in anii care urmeaza.

La sfarsitul anului 2009, Bucurestiul dispunea de un numar de 153 hoteluri, cu peste 11.500 camere. Desi numarul spatiilor de cazare a crescut cu aproximativ 12% fata de 2008, oferta hoteliera din Bucuresti prezinta inca numeroase semne de imaturitate fata de alte capital europene: majoritatea hotelurilor au sub 50 camere (60%); alocarea pe categorii este dezechilibrata, (mai mult de jumatate din hoteluri fiind clasificate la 4 stele); penetrarea lanturilor internationale este inca redusa (13% din total hoteluri sunt afiliate la un lant international).

Stocul Hotelier al Bucurestiului

Clasificare # Hoteluri # Camere <50 Camere 50-100 Camere >100 Camere5 stele 11 2.038 2 3 64 stele 52 5.899 24 13 153 stele 63 2.640 48 10 52 stele 21 912 15 4 21 stea 6 375 3 2 1Total 2009 153 11.813 92 32 29

RIVALITATEA INTERNA

Page 4: Industria Hoteliera Final

Criza economica mondiala a avut un impact puternic asupra industriei hoteliere, manifestat prin scaderea accentuata a cererii de servicii hoteliere dar si sumelor cheltuite de turisti. Diminuarea bugetelor de calatorii a determinat fie reducerea duratei acestora, fie scaderea categoriilor de confort practicate, fie substituirea deplasarilor cu solutii bazate pe noile tehnologii.

Cele mai afectate segmente de turisti au fost cel de afaceri si cel de conferinte, si ca urmare, destinatiile ce se bazau pe acest gen de turisti au avut cel mai mult de suferit. Astfel, unitatile hoteliere au reanalizat pozitia in piata si au venit cu oferte care sa se incadreze in noile bugete de calatorii ale companiilor sau ale turistilor. Deoarece cresterea ramurii este nesemnificativa, poate aparea un razboi al preturilor. La nivelul Capitalei, hotelierii au redus tarifele la jumatate fata de cele practicate in toamna anului 2008, iar pretul unei camere pentru o noapte de cazare a coborat sub 100 de euro, chiar si la unitatile de 5 stele.

Preturi

Hotel Categorie * Camera single Camera dubla Apartament1 Crowne Plaza 5 stele 133 Euro 163 Euro 192 Euro2 Lido 4 stele 220 Euro 240 Euro 345 Euro3 Capitol 3 stele - 70 Euro 100 Euro

Industria hoteliera, fiind o industrie bazata pe servicii, are ca prim obiectiv si suport pentru dezvoltare satisfactia clientilor sai. Pentru a reactiona rapid la nevoile de confort si calitate ale acestora, este nevoie de un personal pregatit, motivat si dedicat. Industria hoteliera din Romania a fost, pentru multa vreme, un sector controlat cu preponderenta de expati. Acesta este efectul principal al faptului ca majoritatea hotelurilor de patru si cinci stele din Romania reprezinta investitii ale lanturilor internationale si sunt afiliate unor lanturi hoteliere sau, cel putin, se afla sub contract de management cu un lant international bine cunoscut.

Lanturile din afara prefera sa numeasca straini la conducerea hotelurilor pentru ca acestia au experienta internationala si cunosc mai bine structura organizationala si corporatista. In timp ce pozitia de director general a hotelurilor de patru si cinci stele din Capitala este detinuta in proportie de 90% de expati, din ce in ce mai multi romani fac parte din echipa de middle-management, desi in Romania nu exista deocamdata o scoala potrivita pentru piata ospitalitatii.

Pornind de la calificarea personalului bine motivat si dedicat, lanturile hoteliere au pus accentul pe calitatea serviciilor oferite, prin care sa justifice preturile cerute. Un hotel, ca prestator de servicii, doreste in primul rand sa devina din ce in ce mai atractiv in ochii clientilor sai, oferind servicii cat mai complexe si satisfacatoare, pornind de la asigurarea unui acces rapid la rezervari (online, telefonic, la receptie), eventuala asigurare a transportului la si de la hotel a

Page 5: Industria Hoteliera Final

clientilor, siguranta datelor clientilor, conditii de confort maxime si cat mai inovative, protocoale, alte facilitati. Toate aceste servicii pot reprezenta, alaturi de pret, criterii pentru un potential client in decizia de alegere intre doua unitati de cazare.

PERICOLUL NOILOR VENITI

In anul 2008 piata hoteliera din Capitala a luat un avans considerabil atat pe segementul de patru stele, prin deschiderea Rin Grand - cu o capacitate de 1.500 de camere, cat si pe segmentul de cinci stele odata ce a devenit operational hotelul Radisson SAS de pe Calea Victoriei. Totodata, o extindere importanta au avut si hotelurile Ramada, bifand mai multe locatii din tara, precum si Golden Tulip. Pe de alta parte nume importante precum Starwood, care opereaza brandurile Le Meridien sau Sheraton, si-au anuntat intentia de a afilia hoteluri pe plan local, in timp ce Marriott si Hilton au anuntat ca vor sa deschida noi unitati.

Dupa aceasta perioada insa, odata cu primele semne ale crizei economice si primele scaderi ale cererii de servicii hoteliere cat si a sumelor cheltuite de turisti, planurile de expansiune au fost revizuite si unele proiecte au fost amanate. Pentru 2010 ar putea fi livrate hoteluri noi, acolo unde s-a ajuns in ultima etapa a constructiei, insa pentru anul 2011 nu exista sanse sa se deschida noi unitati hoteliere.

In aceasta perioada nu se poate spune ca avantajul primului venit se aplica in totalitate. Primii intrati in sector pot beneficia de un avantaj ca urmare a faptului ca au fixat anumite standard de calitate, au stabilit anumite acorduri cu furnizorii si cu reteaua de distributie, insa in ceea ce priveste aceste acorduri, noii veniti pot obtine oferte si discounturi mult mai bune, la pretul pietei actuale, cu marje de negociere mai mari decat contractele semnate in anii de crestere economica.

PERICOLUL PRODUSELOR DE SUBSTITUTIE

La sfarsitul anului 2009, Bucurestiul dispunea de un numar de 153 hoteluri, cu peste 11.500 camere. Pe langa aceasta oferta, il ultima perioada piata incepe sa cuprinda si o parte din apartamentele noi livrate in ultimii ani in proiecte rezidentiale, care nu si-au gasit inca utilizatorii finali.

Piata imobiliara a fost afectata din plin de criza economica iar vanzarile de imobile au scazut drastic, in special in proiectele rezidentiale noi. Astfel, multi dezvoltatori care au pornit proiectele de constructie in 2008 si care acum au ajuns la finalizare, sunt in situatia in care un numar mare de apartamente sunt inca disponibile spre vanzare. Pentru ca sunt presati de bancile finantatoare sa inapoieze creditele, dezvoltatorii se vad nevoiti sa inchirieze apartamentele

Page 6: Industria Hoteliera Final

finalizate, fie chiar si in sistem apart-hotel. Acelasi sistem il aplica si unele banci care si-au trecut in portofoliu apartamente, ca urmare a executarilor silite aplicate clientilor ce nu si-au putut plati ratele. Astfel, la oferta actuala de camere de hotel, se adauga apromimativ 3.000 de unitati din piata rezidentiala.

PUTEREA DE NEGOCIERE CU CLIENTII

Efectele crizei economice au condus la o scadere accentuata in 2009, atat a cererii de servicii hoteliere cat si a sumelor cheltuite de turisti. Diminuarea bugetelor de calatorii a determinat fie reducerea duratei acestora, fie scaderea categoriilor de confort practicate, fie substituirea deplasarilor cu solutii bazate pe noile tehnologii. Cele mai afectate segmente de turisti au fost cel de afaceri si cel de conferinte, si ca urmare, destinatiile ce se bazau pe acest gen de turisti au avut cel mai mult de suferit.

Clientii reactioneaza rapid la modificarea preturilor atunci cand produsele / serviciile sunt nediferentiate, astfel aleg oferta cea mai buna, la care se poate negocia. Chiar daca sunt sensibili la modificarea preturilor, uneori clientii nu pot obtine preturi scazute pentru ca au o putere de negociere foarte scazuta. In industria hoteliera putem considera ca puterea de negociere este scazuta la clienti ca indivizi si ridicata la clientii companii, care pot aduce mai multe venituri in sectorul hotelier tinand cont de specificul tursimului din Bucuresti, reprezentat in proportie de 80% de turismul de afceri. In cele din urma, puterea de negociere relativa dintr-o tranzactie depinde de costul pe care il suporta fiecare pate daca nu face tranzactia cu cealalta pate.

PUTEREA DE NEGOCIERE CU FURNIZORII

Furnizorii sunt puternici atunci cand reprezinta un numar redus in acel sector si sunt putine oportunitati de substitutie sau produsul/serviciul oferit este critic pentru intreprindere. In industria hoteliera nu poate fi vorba de un numar redus de furnizori, ceea ce favorizeaza negocierea noilor contracte. Oricum, scaderea economica a afectat toate sectoarele, si orice contract nou de servicii sau produse porneste de la masa de negociere.

Page 7: Industria Hoteliera Final

SITUATIA FINANCIARA SINTETICA A INDUSTRIEI

Pentru analiza industriei am ales 5 companii listate, astfel:

Societatea Nord SA are capital integral privat, actionarul majoritar fiind Central European Financial Services SA, cu un pachet de aproape 55% din actiuni, urmat de SIF Transilvania, cu 27%.

Societatea Capitol SA are urmatoarea structura a actionariatului: Romten Imobiliare SRL Bucuresti, cu un pachet de aproape 33% din actiuni, urmat de SC Intellcity Real Estate SRL Bucuresti, cu 31% si GL&A Holding GMBH Viena, cu 29.5%.

Societatea Bucuresti Turism SA are capital integral privat, actionarul majoritar fiind BEA Hotels Eastern Europe BV Amsterdam, cu un pachet de aproape 77% din actiuni, urmat de alti actionari cu 11,8% si SIF Transilvania Brasov, cu 11,2%.

Societatea Compania Hoteliera Intercontinental Romania SA are urmatoarea structura a actionariatului: RHIC Holding SA Luxemburg, cu un pachet de aproape 49% din actiuni, urmat de alti actionari, cu 23%, The Nova Group Investments Romania SA, cu 15% si Lido SA Bucuresti, cu 11%.

Societatea LIDO SA are urmatoarea structura a actionariatului: alti actionari, cu un pachet de aproape 47% din actiuni, urmat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Tursimului, cu 42% si Union International Center Bucuresti, cu 11%.

Situatia financiara sintetica a industriei este prezentata in documentul excel atasat.

Page 8: Industria Hoteliera Final

B. ANALIZA INFORMATIEI CONTABILE

COMPANIA HOTELIERA INTERCONTINENTAL ROMANIA SA

Evaluarea posturilor cuprinse in situatiile financiare ale companiei este facuta conform urmatoarelor principii contabile:

Principiul continuitatii activitatii – Societatea isi va continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil fara a intra in imposibilitatea continuarii activitatii sau fara reducerea semnificativa a acesteia.

Principiul permanentei metodelor – aplicarea acelorasi reguli, metode, norme privind evaluarea, inregistrarea si prezentarea in contabilitate a elementelor patrimoniale, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.

Principiul prudentei – s-a tinut seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor de valaore a activelor, precum si de toate obligatiile previzibile si de pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior.

Principiul independentei exercitiului - au fost luate in considerare toate veniturile si cheltuielile exercitiului, fara a se tine seama de data incasarii sau efectuarii platii.

Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv - in vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant s-a determinat separat valoarea fiecarui element individual de activ sau de pasiv.

Principiul intangibilitatii exercitiului - bilantul de deschidere al exercitiului corespunde cu bilantul de Inchidere al exercitiului precedent, cu

Page 9: Industria Hoteliera Final

exceptia reclasificarilor efectuate conform transpunerii in noul plan de conturi conform OMFP 1752/2005.

Principiul necompensarii - valorile elementelor ce reprezinta active nu au fost compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu exceptia compensarilor intre active si pasive admise de OMFP 1752/2005.

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului - informatiile prezentate in situatiile financiare reflecta realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica.

Principiul pragului de semnificatie - orice element care are o valoare semnificativa este prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare.

La folosirea acestor principii se adauga urmatoarele politici contabile:

1. Imobilizari coporale

(i) Active proprii

Terenurile si cladirile sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluata, mai putin amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierderi de valoare.

(ii) Active achizitionate in leasing

Contractele de leasing in care Societatea isi asuma totalitatea riscurilor si beneficiilor asociate proprietatii sunt clasificate ca leasing financiar. Mijloacele fixe achizitionate prin leasing financiar sunt prezentate la minimum dintre valoarea de piata si valoarea actualizata a platilor viitoare, mai putin deprecierea acumulata si deprecierile de valoare.

Mijloacele fixe achizitionate in leasing financiar sunt amortizate pe minimul dintre durata lor de viata si durata leasingului.

(iii) Cheltuielile ulterioare de intretinere si reparatii

Cheltuielile cu reparatia sau intretinerea mijloacelor fixe efectuate pentru a restabili sau a mentine valoarea acestor active sunt recunoscute in contul de profit si pierdere la data efectuarii lor, in timp ce cheltuielile efectuate in scopul imbunatatirii performantelor tehnice sunt capitalizate si amortizate pe perioada ramasa de amortizare a respectivului mijloc fix.

(iv) Amortizarea si ajustari pentru depreciere

Page 10: Industria Hoteliera Final

Amortizarea este calculata pentru a diminua costul, mai putin valoarea reziduala, utilizand metoda liniara de amortizare pe durata de functionare a mijloacelor fixe si a componentelor lor, care sunt contabilizate separat.

Terenurile si imobilizarile in curs nu se amortizeaza. Investitiile in curs se amortizeaza incepand cu momentul punerii in functiune.

2. Imobilizarile necorporale

(i) Alte imobilizari necorporale

Alte imobilizari necorporale achizitionate de Societate sunt prezentate la cost mai putin amortizarea cumulata si pierderile de valoare.

( i i ) Cheltuieli cu reparatiile

Cheltuielile ulterioare privind imobilizarile necorporale sunt capitalizate numai atunci canei sporesc beneficiile economice viitoare generate de activul la care se refera. Cheltuielile ce nu Indeplinesc aceste criterii sunt recunoscute ca si cheltuiala in momentul realizarii lor.

( i i i ) Amortizarea si ajustari pentru depreciere

Amortizarea este recunoscuta in contul de profit si pierdere pe baza metodei liniare pe perioada de viata estimata a imobilizarii necorporale.

Majoritatea imobilizarilor necorporale inregistrate de Societate este reprezentata de programe informatice dedicate. Acestea sunt amortizate liniar pe o perioada de cel mult 5 ani.

3. Imobilizari financiare

Imobilizarile financiare reprezinta interese de participare detinute de catre Societate care sunt evidentiate la valoarea initiala (cost) mai putin ajustarile cumulate pentru pierderile de valoare inregistrate.

4. Stocuri

Stocurile sunt inregistrate la minimum dintre cost si valoarea neta realizabila. Valoarea neta realizabila reprezinta pretul de vanzare estimat in conditiile desfasurarii normale a activitatii mai putin costurile aferente vanzarii.

Page 11: Industria Hoteliera Final

Societatea foloseste metoda inventarului intermitent. Toate bunurile achizitionate sunt trecute pe costuri in momentul achizitiei iar stocul de la sfirsitul perioadei se determina prin inventar.

5. Clienti si alte creante

Conturile de clienti si alte creante sunt evidentiate in bilant la valoarea lor recuperabila, dup a scaderea ajustarilor necesare pentru depreciere.

6. Disponibilitatile banesti si alte echivalente

Disponibilitatile banesti includ, conturile curente in lei si in valuta, precum si disponibilul din casa. Disponibilitatile banesti se evalueaza la cursul de schimb comunica de Banca Nationala a Romaniei valabil la data Inchiderii exercitiului financiar.

7. Ajustari pentru depreciere si pierderi de valoare

Valoarea neta a activelor societatii, altele decat stocurile, este analizata la data fiecarui bilant pentru a determina posibilele scaderi de valoare. Daca o asemenea scadere este probabila, trebuie estimata valoarea recuperabila a activului in cauza. O ajustare pentru depreciere este recunoscuta in contul de profit si pierdere cand valoarea neta contabila a activului depaseste valoarea sa recuperabila.

Pierderile de valoare sunt analizate la data intocmirii situatiilor financiare pentru a determina daca acestea sunt estimate corect.

Ajustarea pentru depreciere poate fi reluata daca s-a produs o schimbare in conditiile existente la momentul determinarii valorii recuperabile.

Reluarea unei ajustari pentru depreciere poate fi efectuata numai in asa fel incat valoarea neta a activului sa nu depaseasca valoarea sa neta contabila istorica.

8. Capital social

Dividendele repartizate detinatorilor de actiuni, propuse sau declarate dupa data bilantului, precum si celelalte repartizari similare efectuate din profit, daca este cazul nu sunt recunoscute ca datorie la data bilantului.

9. Imprumuturi

Imprumuturile sunt recunoscute initial la cost mai putin costurile aferente tranzactiei. Ulterior recunoasterii initiale, imprumuturile sunt prezentate la valoare amortizata; diferentele

Page 12: Industria Hoteliera Final

intre cost si valoarea de rascumparare sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe durata imprumutului la o rata efectiva a dobanzii.

10. Furnizori si alte datorii

Conturile de furnizori si alte datorii sunt evidentiate la cost. Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele la care au fost raportate in situatiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care apar. Atunci cand datoria in valuta este decontata in decursul aceluiasi exercitiu financiar in care a survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel exercitiu. Atunci cand datoria in valuta este decontata intr-un exercitiu financiar ulterior, diferenta ele curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu financiar, care intervine pana in exercitiul decontarii, se determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb survenita in cursul fiecarui exercitiu financiar.

11. Datorii aferente contractelor de leasing

Contractele de leasing in care Societatea isi asuma totalitatea riscurilor si beneficiilor asociate proprietatii sunt clasificate ca si leasing financiar. Celelalte contracte sunt clasificate ca leasing operational. Datoria fata de societatea de leasing este inclusa in bilant ca si datorie privind contractul de leasing. Costurile de finantare reprezinta diferenta intre totalitatea platilor aferente contractului de leasing si valoarea justa a mijloacelor fixe achizitionate si sunt inregistrate in contul de profit si pierdere pe perioada leasingului la o rata constanta a dobanzii. Leasingurile operationale sunt inregistrate in contul de profit si pierdere liniar pe durata contractului de leasing.

12. Provizioane

Provizioanele sunt recunoscute in bilant atunci cand pentru Societate se naste o obligatie legala sau constructiva legata de un eveniment trecut si este probabil ca in viitor sa fie necesara consumarea unor resurse economice care sa stinga aceasta obligatie. Provizioanele sunt revizuite la fiecare sfarsit de perioada si ajustate pentru a reflecta estimarea curenta cea mai adecvata.

13. Recunoastea veniturilor

Veniturile din vanzarea bunurilor sunt recunoscute in contul de profit si pierdere canei riscurile si beneficiile asociate proprietatii asupra bunurilor respective sunt transferate cumparatorului. Societatea isi recunoaste veniturile din cazare in momentul prestarii lor, chiar daca facturile aferente pot fi emise si ulterior.

Page 13: Industria Hoteliera Final

Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vanzarea de produse si furnizarea de servicii care se inscriu in activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoare adaugata, precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.

14. Cheltuieli

Costurile nete de finantare includ dobanda de plata pentru imprumuturi, dobanda de primit pentru depozitele la banei, dobanda de plata aferenta leasingului financiar si diferentele de curs valutar. Principiul separarii exercitiilor financiare este respectat pentru recunoasterea acestor tipuri de cheltuieli si venituri.

15. Impozitul pe profit

Impozitul curent este calculat pe baza rezultatului fiscal anual calculat utilizand cota de impozit in vigoare la data bilantului, ajustat cu corectiile anilor anteriori.

16. Parti afiliate

Partile se considera afiliate in cazul in care una clin parti, fie prin proprietate, drepturi contractuale, relatii familiale sau de alta natura, are posibilitatea de a controla in mod direct sau de a influenta in mod semnificativ cealalta parte. Au fost considerate entitati afiliate entitatile care indeplinesc conditiile stipulate in art 3, Capitolul II din Directiva a VII- a, parte integranta a OMFP 1752/2005.

17. Estimari

Pentru intocmirea situatiilor financiare, conducerea Societatii face anumite estimari si presupuneri care afecteaza valorile raportate ale activelor si pasivelor la data bilantului, precum si veniturile si cheltuielile perioadei raportate. Rezultatele reale pot diferi de cele estimate.

Estimarile sunt utilizate pentru inregistrarea provizioanelor pentru: clienti incerti deprecierea stocurilor, calculul valorii curente a provizionului pentru participarea la programul „long service award", amortizare/depreciere si taxe.

18. Pensii si alte beneficii ulterioare pensionarii

In cursul desfasurarii normale a activitatii, Societatea plateste statului taxele aferente salariatilor sai. Toti angajatii societatii sunt membri ai Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. Politica Societatii nu include o alta schema de pensionare sau vreun plan de acordare a unor beneficii suplimentare dupa pensionare, in consecinta nu are alte obligatii in legatura cu sistemul de pensii. In plus, Societatea nu este obligata sa ofere alte beneficii angajatilor sai la data pensionarii.

Page 14: Industria Hoteliera Final

19. Datorii contingente

Datoriile contingente nu sunt recunoscute in bilant, ele sunt prezentate doar in notele explicative la situatiile financiare.

Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina daca a devenit probabila o iesire de resurse care incorporeaza beneficiile economice. Daca se considera ca este necesara iesirea de resurse, generata de un element considerat anterior datorie contingenta, se va recunoaste, dup a caz, o datorie sau un provizion in situatiile financiare aferente perioadei in care a intervenit modificarea incadrarii evenimentului.

CAPITOL SA

Evidenta contabila a SC CAPITOL SA este tinuta conform principiilor prevazute in Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata si a O.M.F.1752/2005, respectiv in mod cronologic, la zi, in mod sistematic, avand la baza documentele justificative de inregistrare. Modul de tinere a evidentei este stabil, fara a se produce modificari pe parcursul anului.

Evidenta contabila tine seama permanent de noile reglemntari de natura contabila, financiara sau fiscala, aparute si elaborate de Ministerul Finantelor.

Evaluarea posturilor cuprinse in situatiile financiare ale companiei este facuta conform urmatoarelor principii contabile:

Principiul continuitatii activitatii – Societatea isi va continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil fara a inrta in imposibilitatea continuarii activitatii sau fara reducerea semnificativa a acesteia.

Principiul permanentei metodelor – aplicarea acelorasi reguli, metode, norme privind evaluarea, inregistrarea si prezentarea in contabilitate a elementelor patrimoniale, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.

Principiul prudentei – s-a tinut seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor de valaore a activelor, precum si de toate obligatiile previzibile si de pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior.

Page 15: Industria Hoteliera Final

Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere - bilantul de deschidere al exercitiului corespunde cu bilantul de Inchidere al exercitiului precedent

Principiul independentei exercitiului - au fost luate in considerare toate veniturile si cheltuielile exercitiului, fara a se tine seama de data incasarii sau efectuarii platii.

Principiul necompensarii (nu s-au compensate elemente de active cu elemente de pasiv si invers).

Unitatea nu a acordat credite si avansuri membrilor consiliului de administratie pe care sa nu le justifice in cursul exercitiului (referire la avansurile pentru anumite deplasari, etc).

Unitatea nu are obligatii contractuale cu privire la plata pensiilor catre fostii membri ai organelor de administratie.

Socitatea a utilizat metoda liniara de amortizare si incadrarea in duratele de viata utila prevazuta de legea nr. 15/1994, cu modificarile ulterioare.

C. ANALIZA FINANCIARA

Compania hoteliera Intercontinental Romania SA Bucuresti

Rate de Lichiditate Rata de lichiditate reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se

transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente.

 5. Compania hoteliera Intercontinental Romania SA Bucuresti 

CUI 9019856 RCHI  

Rate de Lichiditate 2007 2008 2009

Lichiditate globala 0,544 0,557 0,122

Lichiditate curenta 0,540 0,554 0,119

In toti anii de analiza, valorile ratelor de lichiditate sunt nefavorabile, societatea neavand capacitatea de a-si acoperi datoriile utilizand activele curente.

In 2009 toate elementele de activ curent inregistreaza scaderi : stocurile scad cu 6%, creantele cu 2 % iar disponibilitatile se reduc semnificativ cu 85%.

Page 16: Industria Hoteliera Final

Aceste evolutii precum si cresterea datoriilor cu 11% determina scaderea ratei de lichiditate globala de la 0,55 la un prag critic de 0,12 si scaderea ratei de lichiditate curenta de la 0,55 la 0,11.

 5. Compania hoteliera Intercontinental Romania SA Bucuresti 

CUI 9019856 RCHI  

  2007 2008 2009

Stocuri 177.658 192.830 180.942

Creante 1.868.196 3.256.561 3.206.345

Disponibilitati 23.748.609 27.530.977 4.106.925

Datorii – total 47.413.246 55.614.701 61.509.074

% 2008 2009

Stocuri 9% -6%

Creante 74% -2%

Disponibilitati 16% -85%

Datorii - total 17% 11%

Rata Generala a Indatorarii (Levierul Financiar)

Aceasta rata exprima indatorarea totala (pe termen scurt. mediu si lung) a intreprinderii in raport cu capitalul propriu.

Rezultatul trebuie sa fie subunitar. o valoare supraunitara insemnand un grad de indatorare ridicat. O valoare ce depaseste 2.33 exprima un grad foarte ridicat de indatorare. societatea putandu-se afla chiar in stadiul de faliment iminent daca rezultatul depaseste de cateva ori pragul de 2.33.

In cazul analizei hotelului INTERCONTINENTAL SA BUCURESTI rata generala de indatorare nu inregistreaza fluctuatii majore pe parcursul celor trei ani de analiza iar valorile subunitare subliniaza gradul foarte mic de indatorare al societatii.

Page 17: Industria Hoteliera Final

 5. Compania hoteliera Intercontinental Romania SA Bucuresti

CUI 9019856 RCHI  

  2007 2008 2009

Datorii 47.413.246 55.614.701 61.509.074

Cap Pr 233.985.557 224.363.417 207.516.580

Rata Generala de Indatorare 0.203 0.248 0.296

Durata de Recuperare Creante / Durata de Rambursare a Datoriilor TotaleDin punct de vedere al valoriilor medii. stocurile inregistreaza o crestere de 1% in 2009.

creantele o crestere de 26% . datoriile o crestere de 14% in timp ce activele totale medii se mentin la valori apropiate in anii de analiza. reducerea fiind doar de 2%.

 5. Compania hoteliera Intercontinental Romania SA Bucuresti

CUI 9019856 RCHI

  2008 2009 2008/2009

Stocuri medii 185.244 186.886 1%

Creante medii 2.562.379 3.231.453 26%

Datorii medii 51.513.974 58.561.888 14%

Active totale medii 281.294.317 274.633.140 -2%

Rotatia stocurilor indica de cate ori sunt vandute sau inlocuite stocurile societatii pe parcursul unui an. Astfel hotelul Intercontinental inregistreaza o crestere de la 1,3 la 1,7 cicluri.

Page 18: Industria Hoteliera Final

Durata de recuperare a creantelor indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti. debitori. Cu cat marimea acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai repede.

In cazul analizei hotelului INTERCONTINENTAL SA BUCURESTI durata de recuperare a creantelor creste de la 18 zile la 29 zile care urmare a scaderii cifrei de afaceri cu 22% si a cresterii creantelor medii cu 26%.

Rot Stocurilor 1,3 1,7

Rec Creante 18 29

Achit Dat 366 533

Rotatia activului 0,2 0,1

Cifra de afaceri 51.168.833 50.729.898 39.570.495 -22%

Durata de rambursare a datoriilor totale indica ritmul achitarii datoriilor fata de terti ale societatii. Valorile mici ale acestui indicator arata ca societatea isi achita obligatiile mai rapid.

In cazul analizei hotelului INTERCONTINENTAL SA BUCURESTI durata de rambursare a datoriilor creste considerabil de la 366 de zile la 533 zile.

Comparand nivelul duratei de achitare a obligatiilor cu cel de incasare a creantelor se constata un raport critic. Situatia financiara a firmei este puternic afectata de criza economica iar raportul incasare creante / rambursare datorii atinge valori subunitare.

Rotatia activului total exprima numarul inlocuirilor (teoretice) activului total cu ajutorul cifrei de afaceri. O rotatie mai redusa de 2 este nefavorabila.

In cazul analizei hotelului INTERCONTINENTAL SA BUCURESTI valorile foarte mici inregistrate subliniaza faptul ca activele nu sunt utilizate eficient.

Marja Bruta / Rate de Rentabilitate

In cei trei ani de analiza. Intercontinental SA Bucuresti a incheiat toate exercitiile financiare in pierdere.

Page 19: Industria Hoteliera Final

 5. Compania hoteliera Intercontinental Romania SA Bucuresti

CUI 9019856 RCHI  

  2007 2008 2009

Venituri totale 55.360.763 56.464.907 43.013.501

Profit brut -22.071.040 -9.622.141 -15.030.892

Profit net -22.071.040 -9.622.141 -15.045.559

Cifra de afaceri per salariat

 5. Compania hoteliera Intercontinental Romania SA Bucuresti

CUI 9019856 RCHI  

  2007 2008 2009

Cifra de afaceri 51.168.833 50.729.898 39.570.495

Ns 335 329 291

CA/ salariat 152.743 154.194 135.981

Crestere   1% -12%

Cifra de afaceri per salariat a inregistrat o crestere de 1% in 2008 si o scadere de 12% in 2009. Cresterea are la baza evolutia descendenta a cifrei de afaceri.

Page 20: Industria Hoteliera Final

CAPITOL SA BUCURESTI

Rate de Lichiditate

Rata de lichiditate reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente.

In cazul analizei hotelului CAPITOL SA BUCURESTI rata de lichiditate globala este egala cu rata de lichiditate curenta deoarece valoarea stocurilor este 0 pe parcursul celor trei ani de analiza.

 2 CAPITOL SA Bucuresti

CUI 1572221 CABU  

Rate de Lichiditate 2007 2008 2009

Lichiditate globala 5,860 3,118 0,621

Lichiditate curenta 5,860 3,118 0,621

In primii doi ani de analiza. valorile ratelor de lichiditate sunt optime. societatea avand capacitatea de a-si acoperi in orice moment datoriile utilizand activele curente.

Page 21: Industria Hoteliera Final

In 2009 desi nivelul creantelor si disponibilitatilor inregistreaza cresteri semnificative rata de lichiditate scade de la 3,1 la 0,6 in urma cresterii datoriilor cu 784%.

Este o valoare

subunitara. sub nivelul satisfacator de 1,2 firma confruntandu-se cu dificultati in ceea ce priveste plata datoriilor.

 2 CAPITOL SA Bucuresti

CUI 1572221 CABU  

  2007 2008 2009

Stocuri 0 0 0

Creante 239.177 174.606 306.417

Disponibilitati 207.604 56.646 100.779

Datorii - total 76.241 74.175 655.586

% 2008 2009

Stocuri 0% 0%

Creante -27% 75%

Disponibilitati -73% 78%

Datorii - total -3% 784%

Page 22: Industria Hoteliera Final

Rata Generala a Indatorarii (Levierul Financiar)

Aceasta rata exprima indatorarea totala (pe termen scurt. mediu si lung) a intreprinderii in raport cu capitalul propriu.

Rezultatul trebuie sa fie subunitar. o valoare supraunitara insemnand un grad de indatorare ridicat. O valoare ce depaseste 2,33 exprima un grad foarte ridicat de indatorare. societatea putandu-se afla chiar in stadiul de faliment iminent daca rezultatul depaseste de cateva ori pragul de 2,33.

In cazul analizei hotelului CAPITOL SA BUCURESTI rata generala de indatorare nu inregistreaza fluctuatii majore pe parcursul celor trei ani de analiza iar valorile subunitare subliniaza gradul foarte mic de indatorare al societatii.

Durata de Recuperare Creante / Durata de Rambursare a Datoriilor Totale

 2 CAPITOL SA Bucuresti 

CUI 1572221 CABU  

  2007 2008 2009

Datorii 76.241 74.175 655.586

Cap Pr 7.170.964 7.329.910 6.774.385

Rata Generala de Indatorare 0,011 0,010 0,097

Page 23: Industria Hoteliera Final

Din punct de vedere al valoriilor medii. creantele inregistreaza o crestere de 16% in 2009. datoriile o crestere foarte mare de 385% in timp ce activele totale medii se mentin la valori apropiate in anii de analiza.

 2 CAPITOL SA Bucuresti

CUI 1572221 CABU

  2008 2009 2008/2009

Stocuri medii 0 0 0%

Creante medii 206.892 240.512 16%

Datorii medii 75.208 364.881 385%

Active totale medii 7.325.645 7.417.028 1%

Durata de recuperare a crentelor indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti. debitori. Cu cat marimea acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai repede.

In cazul analizei hotelului CAPITOL SA BUCURESTI durata de recuperare a creantelor scade de la 196 de zile la 190 zile care urmare a cresterii mai accentuate a cifrei de afaceri fata de creantele medii.

Rec Creante 196 190

Achit Dat 71 288

Rotatia activului 0,1 0,1

Cifra de afaceri 321.353 380.586 455.868

Page 24: Industria Hoteliera Final

Durata de rambursare a datoriilor totale indica ritmul achitarii datoriilor fata de terti ale societatii. Valorile mici ale acestui indicator arata ca societatea isi achita obligatiile mai rapid.

In cazul analizei hotelului CAPITOL SA BUCURESTI durata de rambursare a datoriilor creste de la 71 de zile la 288 zile care urmare a cresterii datoriilor in 2009 de la 74.175 RON la 655.686 RON.

Comparand nivelul duratei de achitare a obligatiilor cu cel de incasare a creantelor se constata un nivel favorabil pentru societate doar in anul 2008. Incepand cu 2009 situatia financiara a firmei este puternic afectata de criza economica iar raportul incasare creante / rambursare datorii atinge valori subunitare.

Rotatia activului total exprima numarul inlocuirilor (teoretice) activului total cu ajutorul cifrei de afaceri. O rotatie mai redusa de 2 este nefavorabila.

In cazul analizei hotelului CAPITOL SA BUCURESTI valorile foarte mici inregistrate subliniaza faptul ca activele nu sunt utilizate eficient.

Marja Bruta / Rate de Rentabilitate

In cei trei ani de analiza. SC Capitol SA Bucuresti a incheiat toate exercitiile financiare in pierdere.

 2 CAPITOL SA Bucuresti

CUI 1572221 CABU  

  2007 2008 2009

Venituri totale 582.518 616.464 610.855

Profit brut -871.495 -205.260 -181.296

Profit net -871.495 -205.260 -187.029

Page 25: Industria Hoteliera Final

Cifra de afaceri per salariat

 2 CAPITOL SA Bucuresti 

CUI 1572221 CABU  

  2007 2008 2009

Cifra de afaceri 321.353 380.586 455.868

Ns 11 9 10

CA/ salariat 29.214 42.287 45.587

Crestere CA / salariat   45% 8%

Cifra de afaceri per salariat a inregistrat o crestere de 45% in 2008 si de 8% in 2009. Cresterea are la baza evolutia ascendenta a cifrei de afaceri dar si reducerea numarului de salariati.

Page 26: Industria Hoteliera Final

D. CONCLUZII

Emitent : COMPANIA HOTELIERA INTERCONTINENTAL ROMANIA SA

Pret tinta: 0,07 RON Concluzie: Vinde

Pret pe bursa: 0,0625 RON (sau alta valuta daca este cazul)

Capitalizare piata: 52.096.443 RON

Capitalizare piata:12.200.572 Euro

Free Float: 23,2 %

Free Float: 2.830.532 Euro

2008 2009 2010e 2011e

Cifra de afaceri (RON) 50.729.898 39.570.495 39.522.754 41.498.892

Activul net contabil (RON) 224.363.417 207.779.088 218.168.042 229.076.445

Marja EBITDA (%) 23% 8% 11% 11%

Marja EBIT (%) -1% -29% -32% -32%

Marja profit net (%) -19% -38% -49% -49%

Cifra de afaceri/ actiune (RON) 0,06 0,05 0,05 0,05

Profit net/ actiune (RON) -0,01 -0,02 -0,02 -0,02

Activ net contab,/actiune (RON) 0,27 0,25 0,26 0,27

Pret/ Cifra de afaceri (RON) 1,03 1,32 1,32 1,26

Pret/ EBITDA (RON) 4,52 16,77 11,57 11,02

Pret/ Profit net (RON) -5,41 -3,46 -2,72 -2,59

Pret/ activ net contabil (RON) 0,23 0,25 0,24 0,23

Page 27: Industria Hoteliera Final

Emitent : CAPITOL SA

Pret tinta: 8,5 RON Concluzie: Vinde

Pret pe bursa: 8 RON (sau alta valuta daca este cazul)

Capitalizare piata: 14,713,376 RON

Capitalizare piata: 3,445,755 Euro

Free Float: 5,84 %

Free Float: 201,232 Euro

2008 2009 2010e 2011e

Cifra de afaceri (RON) 380,586 455,686 252,310 264,926

Activul net contabil (RON) 7,329,910 6,774,385 7,113,104 7,468,759

Marja EBITDA (%) -39% -31% -119% -119%

Marja EBIT (%) -52% -40% -130% -130%

Marja profit net (%) -54% -41% -135% -135%

Cifra de afaceri/ actiune (RON) 0,21 0,25 0,14 0,14

Profit net/ actiune (RON) -0,11 -0,10 -0,18 -0,19

Activ net contab,/actiune (RON) 3,99 3,68 3,87 4,06

Pret/ Cifra de afaceri (RON) 38,66 58,27 79,01 75,25

Pret/ EBITDA (RON) -98,42 -105,69 -49,20 -63,49

Pret/ Profit net (RON) -71,68 -78,67 -43,34 -55,93

Pret/ activ net contabil 2,01 2,17 2,07 2,67