Greg Grandin este profesor de istorie la Universitatea din NewYork gi fost bursier al Fundaliei Guggenheim gi ai BiblioteciiPublice newyorkeze; a ficut parte din Comisia ONU pentru sta-bilirea adevirului ce a investigat rd,zboiul civil din Guatemala.A publicat articole in Los Angeles Times, The Nation, London Reviewof Books Ei The New York Times. De acelasi autor: The Empireof Necessity [Imperiul necesitifii] (2014, Premiul Bancroft);Fordlandia (2010, nominalizati pentru Premiul Pulitzer gi pen-tru National Book Award), Empire's Workshop [Atelierul puteriiimperialel (2007), The Last Colonial Massacre [Ultimul masacrucoloniall (2004) si The Blood of Guatemala [SAngele Guatemalei](2ooo).

:,,,A

IN UI{BRA tUI M$$INfiIRfi{oslenirsa celtti tnai cnrtlruvsrsal

otn ds slat al Ameilcii

IR[[ fiRAI|IIIN

il

tl

ia

{e

Kssinger's Shadow: The Long Reach

of America's Most Controversial StatesmanGreg Grandin

Copyright @ 2015 Greg GrandinEdi$e publicati prin inlelegere cu Metropolitan Books,

o divizie a Henry Holt and Company, LLC, NewYork

{cltrtnto

Editura LiteraO.P. 53; C.P.272, sector 4, Bucuregti, RomAnia

tel.: 021 319 63 90; 037 425 16 1,9;0752 548 372e-mail: comen zi@liter a.r o

inumbralui KissingerMogtenirea celui mai controversat om de stat alAmericii

Greg Grandin

Copyright @ 2017 Grup Media Literapentru versiunea in limba romAnd

Toate drepturile rezervate

Traducere din limba englezd:Anca Simitopoi

Editor: Vidragcu gi fiiiRedactor: Mihnea Gafiga

Coperti: Flori ZahiuTehnoredactare Ei prepress: Anca Suciu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiGRANDIN, GREG

in umbra lui Kissinger. Moqtenirea celui mai controversat om de stat alAmericii/Greg Grandin; trad.: Anca Simitopol. - Bucuresti: Litera,20L6rsBN 978-606 -33 -7234-2

I. Simitopol, Anca (trad.)821.111-31=135.1

Ne puteti vizita pe

Cuprins

Prolog. S[ nu vezi monstrul ............... .................11

Introducere. lJn necrolog anticipat ....................15

Capitolul 1. Un ritm cosmic......... ....................31

Capitolul 2. Scopuri gi mijloace.. ......................54

Capitolul 3. Kissinger a zambit..... ...................73

Capitolul 4. Stilul Nixon......... .....103

Capitolul 5. Anti-Kissinger .......... ...................121

Capitolul 6. Contrariul unitaqii ......................141

Capitolul 7. Operagiuni secrete gi spectacol ......................169

Capitolul 8. De neconceput.......... ..................201

Capitolul 9. Cauzl 9i efect ..............................721

Capitolul 10. inainte, c[tre Golf... ....................737

Capitolul 11. Din intuneric in lumina reflectoarelot.........25g

Epilog. Kissingerianismul fara Kissinger.... .......279

Cer,ti gi articole citate gi menfionate ................293

Mulqumiri. ...................310

Indice........ ...................313

Pnoloc

SA Nu VEZI MONSTRUL

Thomas Schelling, profesor de economie la Harvard gi viitor lau-reat al Premiului Nobel, l-a intrebat odati pe Henry Kissinger ce

e mai inspaimAntitor: si vezi monstrul sau si nu vezi monstrul?Era la inceputul lunii mai 797A,la numai cAteva zile dupi ce

Richard Nixon apiruse la televizor gi anunfase naliunea ci StateleUnite trimiseseri trupe terestre in Cambodgia. Nixon a spus cioperafiunea era necesari pentru a distruge refugiile inamice in-girate de-a lungul granilei cu Vietnamul. De asemenea, discursulsiu a precizat ci la baza deciziei sale de a trimite trupe terestreintr-o lari neutri se aflase ceva mult mai profund decAt strategiarnilitari. ,,Triim intr-un timp al anarhiei", a spus pregedintele.

,Vedem ci toate marile institulii pe care civilizagiile libere le-aucreat in ultimii cinci sute de ani sunt atacate in mod iralional."Nixon a sugerat ci invadase Cambodgia ca reacfie nu doar la oameninfare externi, ci gi la tulburirile din interior: ,,Nu puterea,ci voinla gi caracterul ne sunt puse la incercare in aceasti noapte".l,uni intregi, Nixon gi Kissinger, consilierul siu pe probleme de

securitate nalionali, spuseseri cd aveau ei un plan pentru a scoa-te Statele Unite din Vietnam. Iar acum, dintr-odati, extindeaurizboiul intr-o lar5 vecini. La patru zile dupi discursul lui Nixon,Garda Naqionali a deschis focul la Universitatea statului Ohio dinKent, omorAnd patru studenli care protestau impotriva invaziei.Algi noui au fost rinifi. Dupi doui siptdmAni, polilia a deschisfocul asupra unui grup de studenli protestatari afro-americani,la Universitatea statului Mississippi din Jackson, omorAnd doi gi

r.lnind alli doisprezece.Schelling purta o anume responsabilitate intelectuali pen-

tru implicarea Americii in Vietnam. Avea o minte aseminitoareunui computer, pe care o folosea ca si aplice formule matematice

lt

Gnec GRaNoul

la strategia militari. Indiferent daci ,,ii intimidezi pe rusi" saudaci ,,ili intimidezi propriii copii", spunea eI, problema e aceeagi:si determini raportul corect dintre ameninlare gi stimulent.Lyndon B. Johnson si Secretarul Apiririi din Administraliasa, Robert McNamara, au aplicat direct teoriile lui Schelling,folosind bombardarea Vietnamului de Nord ca pe o tehnici demodificare comportamentali. De asemenea, Schelling a avut oinfluenti puternici asupra celor ce urmau si preia, de Ia Johnsonsi McNamara, responsabilitatea pentru politica americani inVietnam, in special asupra lui Henry Kissinger. Acesta din urmipredase la Harvard inainte si se ali.ture Administrafiei Nixon, laCasa Alba, gi-l considera prieten pe Schelling. igi insugise perspec-tivele economistului, mai ales ideea ci ,,puterea de negociere [...]vine din capacitatea de a vitima", de a provoca ,,suferinti puri gipagube". A fost o atitudine pe care Kissinger avea si incerce s-opuni in practicd in Asia de Sud-Est.1

in 1970, insl, Schelling devenise ostil rdzboiului, iar in-vazia americanl din Cambodgia l-a determinat si se ducl IaWashington, impreuni cu alqi unsprezece profesori eminentide la Harvard, ca si-l intilneascd pe Kissinger gi si-qi exprimeobiecliile.2 Nu era un grup obignuit de intelectuali care se impo-triveau rdzboiului. De-a lungul anilor, genul de oameni care sedeplasau cu usurinti intre Washington gi Cambridge, intre salade cursuri gi camera de crizd,, au fost etichetafi in diverse feluri:establishmentul din Est, cei mai buni gi mai inteligenti, elita pu-terii. Asta si erau. De1egalia de la Harvard numdra doi laureafi aiNobel, un viitor laureat al aceluiasi premiu (Schelling), fizicieni,

1 F. Kaplan, TheWizards of Armageddon, 1991, descrie influenta lui Schellingasupra strategiei din Vietnam.

2 Pentru delegatia de la Harvard, vezi ,,Friends said nNo, to Kissinger", inBoston Globe, 10 mai 1970; M. Kinsley, Eating Lunch at Henry's, in C. peters

gi N. Lehmann (editori), Inside the System, 197g, p.197; David Warsh, ,,Gametheory suggests quick action on greenhouse effect is remote", in WashingtonPost, 73 iunie 1990; ,,Cambodia Act called <sickening,", in Hartford Courant,10 mai 1970; ,,Harvard visit to Kissinger "painful,", in Boston Globe, g r,rlai7970.

\2

ill ulreRA LUr KrssrNGER

chimigti, economigti si politologi. Mulli dintre ei fuseseri con-silieri ai divergilor pregedinfi, de la Harry Truman pAni atunci.Ciqiva din grup fuseseri implicafi in elaborarea unor politici care

duseserd la implicarea iniliali a Statelor Unite in Vietnam.Fiind oameni seriogi, au luat in serios despdrfirea lor de

Administralie. ,,Asta-i prea de tot", i-a spus unul dintre ei unui zi-arist, referindu-se Lainvazie. Pe allii ii deranja faptul ci discursulpublic devenise mai grosolan ca urmare a rizboiului. ,,<Profesori>gi oliberalir, totuna" - aga respinsese delegalia respectiviSubsecretarul Apiririi din Administralia Nixon, David Packard.lIn membru aI delegafiei, Ernest May, decan la Harvard gi isto-ric militar, care avea legituri strAnse cu Pentagonul, i-a spus luiKissinger: ,,Dezbinali aceaste lari din interior".

Fogtii colegi ai lui Kissinger nu gtiau ci Nixon gi consilierulsiu pe probleme de securitate naqionali bombardau deja in secretCambodgia gi Laosul de mai bine de un an (qi aveau si continuebombardamentele timp de inci trei ani, pAna cAnd le-a pus capitCongresul). Ei gtiau numai de invazie, ceea ce era un lucru indea-juns de riu. ,,Dezgustitor", a zis Schelling. in Statele Unite, esteimpirtigiti astizi o ipotezi in mare misur6 necontestati, indi-ferent de afilierea politici, gi anume ci Washingtonul are dreptulsi foloseasc 5. for)amilitari impotriva,,refugiilor" teroristilor sauale potenfialilor terorigti, chiar daci acele refugii se afli in lirisuverane, cu care americanii nu sunt in rizboi. Aceasti prezumfiea stat Ia baza deciziei lui George W. Bush de a invada Afganistanulin 2002 gi a celei a lui Barack Obama de a extinde atacurile cudroni in Somalia, Yemen qi Pakistan, pe lAngi cele mai recenteoperaliuni militare ordonate de acesta din urmi impotriva mili-tanfilor Statului Islamic din Siria gi lrak. Acest raqionament nuse bucura de o susfinere foarte mare in 1970. Delegagia de laHarvard condusi de Schelling a respins tentativa lui Kissinger de

a justifica invazia sub pretextul necesitifii de a distruge ,,refugii-le" comuniste. Aga cum a rezumat un reporter obiecliile grupului,violarea suveranitifii unei liri neutre ,,ar putea fi folositi de ori-ce alte putere din lume ca precedent pentru invadarea altei leri,de exemplu, cu scopul de a elimina teroriqtii". Chiar daci invazia

13

GREc GnaNorN

ar fi inregistrat un succes, potrivit propriilor termeni, gi ar fidistrus refugiile inamice, ,,tot n-ar fi meritat si invadim o altetarl" - i-a spus Schelling unui jurnalist, mai tdrziu.

intAlnirea cu Kissinger a avut loc in vechea Camerd de Crizd,,

de Ia subsolul Casei Albe. Schelling a inceput prin a prezentagrupul gi a expune scopului vizitei acestuia, insi Kissinger l-aintrerupt: ,,$tiu cine suntefi [...] sunteli cu tolii prieteni buni deIa Universitatea Harvard". ,,Ba nu - i-a rdspuns Schelling -, sun-tem un grup de oameni care gi-au pierdut complet increderea incapacitatea Casei Albe de a conduce politica noastrS. externi, giam venit ca si-!i spunem asta. Nu mai suntem la dispozilia ta incalitate de consilieri personali." Kissinger, iqi amintea Schellingmai tArziu, ,,s-a schimbat la fa!i, s-a pribugit in scaun. Am crezutatunci ci suferise o cidere nervoasl gravi". La un moment dat,Kissinger a intrebat daci-i putea spune cineva ce ,,greseli" ficuseAdministrafia. Acela a fost momentul in care Schelling i-a pus in-trebarea despre monqtri: ,,Te uili pe fereastrd 9i vezi un monstru.

$i te intorci citre cel care ste lAngi tine, exact la aceeagi fereastri,gi spui: oUite un monstru). Celelalt se uita gi el pe fereastri gi nuvede nici picior de monstru. Cum il faci sd priceapi ci, intr-ade-vir, exista un monstru?"

Apoi, Schelling a continuat: ,,Asa cum vedem noi lucrurile,existd doui posibilitafi: fie, unu, pregedintele n-a inteles, cAnd aintrat in Cambodgia, ci invada o alte farS; fie, doi, chiar a inteles".

,,Pur 9i simplu, nu stim care varianti este mai infricositoare",a conchis el.

L4 15

lNrnooucERE

UN NrcRoLoG ANTTcTPAT

l{enry Kissinger a fost acuzat de multe lucruri rele. $i, cAnd varnuri, criticii lui vor avea ocazia s5. repete acuzafiile. ChristopherI{itchens, care a argumentat ci fostul Secretar de Stat ar trebuijudecat pentru crime de razboi, nu mai este. insl existi o lungilisti cu martori ai acuzirii - jurnaligti, istorici gi avocali dornicisA ofere informalii despre oricare dintre acliunile lui Kissinger inCambodgia, Laos, Vietnam, Timorul de Est, Bangladesh, impotrivakurzilor, in Chile, Argentina, Uruguay gi Cipru; printre alte locuri.

S-au publicat zeci de cdrfi despre acest om de-a lungul anilor,insi cartea lui Seymour Hersh din 1983, Price of Power, rimdnecca cu care viitorii biografi vor avea de concurat. Hersh I-a carac-terizat pe Kissinger ca fiind un paranoic plin de sine, care navigalntre lipsa de scrupule gi lingugeali ca si avanseze in carierd,care-gi blestema soarta gi, in acelagi timp, dadea drumul bombar-dierelor B-52. Cu vanitili meschine gi raliuni josnice, Kissingerera, cu toate acestea, vizut de Hersh drept shakespearian, pen-I ru ca meschiniria lui se desfigura pe o sceni mondiali, avAndr onsecinte epice.

Acuzaliile vor fi contrabalansate de perspective mai favora-bile. Kissinger are mulgi admiratori. $i, dupa ce defiimitorii giadmiratorii sii vor fi fost lisagi in urmi, scrierea necrologuluirAu le va reveni celor care insisti asupra echilibrului. Gregelile,vor spune ei, trebuie si fie puse in balanfi cu succesele: destin-derea tensiunilor din relaliile cu Uniunea Sovietici, deschide-rea spre China comunisti, negocierea tratatelor privitoare Iaarmamente cu Moscova gi ro1ul siu de mediator diplomatic inOrientul Mijlociu. Atunci, consecinfele multora dintre politicilelui Kissinger vor fi redefinite drept ,,controversate" 9i lisate sifactr obiectul opiniei sau al perspectivei, mai degrab; decAt aI

Gnrc GnaNuu

realitegii. in siajul aroganlei necugetate a lui George W. Bush gi alpragmatismului reactiv al lui Barack Obama, cumpatarea de omde stat a lui Kissinger este mai necesari ca niciodati, aga cum auafirmat de curAnd mai mulli comentatori.

Vor fi comentarii colorate, colegi gi cunogtinle care-gi voraminti ci el avea un sim! ambiguu al umorului gi un apetit pen-tru intrigi, mincare buni gi femei cu pomeli proeminenfi. Ni se

va reaminti c-a avut intAlniri romantice cu Jill St. John gi MarloThomas, c-a fost prieten cu Shirley Maclaine si ci lumea l-a nu-mit cu tandrefe Super K., Henry al Arabiei gi playboy-ul din Aripade Vest a Casei Albe. Kissinger era strilucit gi avea o personali-tate puternici. Era vulnerabil, ceea ce-l ficea si fie riu, gi relalialui cu Richard Nixon a fost, dupi cum s-a exprimat un reporter,,,extrem de stranie". Erau nigte prieteni falgi exemplari, KissingerflatAndu-l pe Nixon in fali gi ponegrindu-l pe la spate. ii spuneaqefului siu ,,Tolomacul", de indati ce punea receptorul telefonu-lui in furci, gi ,,be!iv".1 Isaiah Ber1in i-a numit pe cei doiNixonger.

Ndscut la Fi.irth, in Germania, in 1923, Kissinger a venit inArnerica la vArsta de cincisprezece ani; relatirile despre vialalui vor scoate in evidenli anumite caracteristici datorate fap-tului ci era striin. Nixon ii spunea ,,Evreiasul". Despre viziunealui Kisinger asupra lumii, descrisi in mod conventional dreptuna care prefuia stabilitatea gi primatul intereselor nafionalein raport cu idealurile abstracte, precum democrafia gi dreptu-rile omului, se spune adesea ci venea in contradicpe cu felul incare America se autopercepe ca o naliune in mod firesc buni,exceptionali gi indispensabild. ,,Din punct de vedere intelectual -scrie biograful siu, Walter Isaacson -, mintea lui a continuat sifuncfioneze dupi modelul european." Kissinger avea o viziuneasupra lumii pe care cineva ,,niscut american n-o putea avea",observi un alt autor. Iar accentul lui bavarez chiar s-a accentuat,pe misuri ce el a imbetranit.2

1 A.J. Langguth, Vietnam..., 2000, p. 5642 W. Isaacson, Kissinger, 1992, p. 31; R. Dallek, Nixon and Kissinger..., 2007,

p.33

L6

iN unrsRA r,ur KrssrNcon

Dar a-l descifra pe Kissinger ca striin, ca fiind in discordanficu acordurile excepfionalismului american inseamni a nu-linfelege pe acest om. El intruchipa, de fapt, chintesenla america-nului, tiparul minlii lui se incadra perfect in contextul locului sial timpului siu.

*

TAnir fiind, Kissinger a imbriligat fantezia cea mai americani cuputinfi: ideea ci omul este creatorul propriului destin, ci soartaomului nu e determinati de condigia sa, ci este posibil ca povaraistoriei si impuni limite libertifii, insi'un spaliu de manevrisemnificativ existi intre aceste limite. Kissinger nu gi-a expri-mat aceste idei intr-un jargon american, aga cum au ficut-o, deexemplu, poeli gi scriitori ai Lumii Noi, precum Walt Whitmangi Herman Melville. ,,Trecutul e mort si nu mai invie - a scrisMelville -, dar Viitorul e plin de atAta viafi, incAt existenla i se

desfigoari chiar anticipat, prin fala noastri [...] Cei care se afle cutotul sub stipAnirea Trecutului rimAn neclintifi ca stana de pia-tri, asemenea femeii lui Lot, privind inapoi [...] Destinul Americiieste sa cteeze precedente gi si nu le respecte." Kissinger avea,mai degrabi, tendinfa s5-gi exprime filosofia inproza greoaie a

metafizicii germane. insi ideile erau, in mare misuri, aceleaqi:

,, Necesitate a caracterizeazi trecutul, dar libertatea guverneaziviitorul", scria el in 1950.1

Aceasti fraz5. este dintr-o tezipe care Kissinger a susfinut-ope cAnd era student in anul terminal la Universitatea Harvard -un periplu de aproape 400 de pagini prin scrierile cAtorva dintrefilosofii europeni.2 ,,Semnificafia istoriei", aga cum gi-a intitulat

1 H. Kissinger, The Meaning of History..., tezl de licenfi la Universitateal{arvard (aflati in posesia Bibliotecii Widener de la Harvard - citati incontinuare cu inigialele MH), 1950, p. 23

2 Teza de licenfi a lui Kissinger a fost coordonati de William Yandell Elliott,rare aplica gAndirea kantiand la istoria diplomatici. Dar, pAni si ajungi lallarvard, Kissinger se lansase deja in studiul filosofiei continentale, sub tu-tela lui Fritz Kraemer, un conservator prusac antinazist, pe care-l intAlnise intimpul cit stituse incartiruit in tabera militari Camp Claiborne, din Louisiana,

t7