Upload File

iii.vriialihtiiiiii indignată de declaraţiile poluat în...

  • Home
  • Documents
  • III.VriiAlIHTIIIIII Indignată de declaraţiile poluat în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71297/1/...Im p o rta n t p e n tru p ro fe so ri, im p o rta n t p e n tr u e le
16
Im p o rta n t p entru profesori, im portant pentru elevi: Mişcarea personalului didactic, tensionări, transferări I Pa9- 5 _ • Schimbarea capilor TVR Cluj se f acel cu sca nda I UMA " (4 .1» ala fi 4 IltW vuiturilor G 4 Mi-niilnrn- înnitamuit/5 ţ (h>uil$iu>di!utai/f>-7 ţ Publici!it!c/‘!i-12 î SpuiUi3 # Ltvrwinh/14 # hcnimcnt/IS # {Vri'iiii «ni// A ik. g fe rr ANUL ISSN VII NR. 1898 1220-3203 JOI 13 FEBRUARIE 1997 16 PAGINI 600 LEI EO \rcni«f\a lTrcIslft caldă cil cirul temporar m'rov Pc alocuri \o r ca>ka ploi slabe. Vini slab la moderat >lmscctivul V. ’k-niperatura umiina l n , iiiiiiiin.i -1 T l/olil cwla ilmiincaja Icn. la i'ra 14. I< i Uuj-Napoca .u1 fcin-pMTdti ? iar proiunca atnW aica era de "7'iX nmillg (Mili-oiulu» (Ic M-mciu l’a\ai C ) în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi. EXPLOZIA DECLARAŢIILOR III.VriiAlIHTIIIIII ION GOIA N e amintim de declaraţiile liderilor actualei coaliţii guvernamentale din campania electorală asupra a ceea ce vor face dacă vor cîştigă. Şi au cîştigat. Nu este în intenţia noastră de a analiza, în rîndurile de faţă, ce ~s-a zis şi ce s-a făcut pînă acum. Totul la timpul potrivit. Dorim însă să Teamintim critica dură şi îndreptăţită areprezentanţilor CDR, USD şi UDMR la adresa politicii fiscale a guvernului Văcăroiu şi angajamentul acestora de a reduce fiscalitatea Fiscalitatea este o povară extrem de grea, cel puţin în privinţa impozitului pe salarii. Dar cum este o sursă extrem de importantă pentru bugetul de stat, o decizie în domeniul impozitelor este de natură politică, cel puţin încă o bună perioadă de timp. Liberalii din Parlament, ? oameni ceva mai pragmatici, au promovat o iniţiativă legislativă pentru reducerea impozitului pe salarii - de fapt o nouă grilă -, care a fost avizată de comisia senatorială de resort şi de Curtea Constituţională. Dar executivul a blocat-o, amînînd spre toamnă . aplicarea angajamentului electoral de reducere a impozitului pe salarii şi pe profit. Oare.de ce, cînd acest subiect a fost principala temă a campaniei electorale a actualei puteri, principala acuză la adresa -guvernului Văcăroiu, considerînd-o frîna esenţială a procesului de reformă? Răspunsuri pot fi două: ori s-au opus categoric reprezentanţii FMI şi BM, ori este o concluzie normală a celor două părţi la negocieri că acum, şi poate şi în 1998, impozitele pe salarii şi impozitele pe profit sînt singurele surse sigure şi determinante pentra constituirea unui buget cît de cît corespunzător. Poveştile din campania electorală, precum că va creşte bugetul de stat cu sume recuperate de la alde Gigi Kent, din eradicarea corupţiei şi a economiei subterane s-au dovedit a fi mai mult decît poveşti. Ceea ce deranjează .cel mai mult opinia publică, în afara majorării preţurilor şi lipsei ^ speranţe pentru ziua de mîine, este explozia declaraţiilor contradictorii din surse guvernamentale, parlamentare etc. - care seamănă a minciună, sau în cel mai fericit caz, a difuzării de informaţii insuficient verificate. Să exemplificăm: Guvernul anunţă că datoria externă a României este de aproape 11 miliarde de dolari Acelaşi purtător de cuvînt corectează î doua zi cifra la 6,6. Eroare'de calcul. Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei Buget-Finanţe din Senat, declară că la Wocmirca bugetului de stat pe 1997 (“care aduce nimic nou faţă de bugetul f fcroiu”) se ţine cont de o rată a inflaţiei I <le 100%, că preţurile la alimente se vor I dubla în scurt timp. . Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, vorbeşte de o inflaţie de 30% pc an, în descreştere în semestrul doi la 2% lunar, faţă de 10% în U n iu n e a M m m llm B u c o v in e n i - Indignată de declaraţiile preşedintelui Censtantineseu I . Uniunea Românilor Bucovineni | îşi exprimă consternarea şi ■ indignarea. în legătură cu recentele _ poziţii oficiale' exprimate de I preşedintele României, dl Emil | Constantinescu, precum şi‘de ■ ministrul Afacerilor Externe, dl . Adrian Severin, cu prilejul reuniunii I internaţionale de la Davos şi a_ | vizitelor care au urmat în unele ţări ■ europene, în legătură cu faptul că - România nu trebuie să aibă ■ revendicări teritoriale faţă:de .statul ^ • 1 .ucrainean^ pentru ă^se puteâlriehSâ | cît mai repede tratatul bilateral dintre ^ România şi Ucraina. Cele două personalităţi susmenţionate s-au . arătat astfel interesate, cu prioritate, de integrarea frontierelor actualului stat ucrainean, în defavoarea reîntregirii României. S-a ajuns astfel să se transforme dorinţa de integrare a României în structurile vest-europene, benefică de altfel, într-o obsesie ce trebuie urmărită cu orice preţ, chiar şi cu preţul renunţării la demnitatea naţională şi a sacrificării unor'-; interese fundamentele ale naţiunii ! române. . ■ Preşedintele Emil Constantinescu, care în timpul campaniei sale electorale nu a făcut referiri la astfel de poziţii, a cutezat să meargă pînă acolo încît să afirme, pe plan internaţional, că nu va proceda la consultarea prin referendum a poporului român, în această problemă, decît în cazul în care va fi confruntat cu proteste masive din Consiliul Central al Uniunii Românilor Bucovineni preşedinte, Lorin FORTUNA continuare în pagina a 4-a , Ti I I I I I I I I I I I I Rîul Aries a,fost poluat în zona localilătii l i n i a J Rîuî Arieş a fost-poluat accidental, lum, în zona localităţii Turda, provocînd moartea peştilor, informează Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, citat de Mediafax.' Agenţia de Protecţia Mediului Cluj-Napoca consideră că o probabilă cauză a poluării ar fi “o evacuare nccontrolată de la Exploatarea Minieră Abrud* Specialiştii APM Cluj au recoltat probe de apă şi peşti morţi şi efectuează analize de laborator penlru aflarea cauzci exacte a poluării.' ET”® m iSk G* 1 Âixk y B3bb rasa I - im&atriwa vinzării j ■ Partidul Unităţii Naţionale Române pune mai presus de orice apărarea fiinţei naţionale a poporului român, a integrităţii teritoriale a statului naţional^ unitar român, a suveranităţii şi independenţei ţării, respectarea Constituţiei şi împlinirea idealurilor de libertate, democraţie şi pace. Membrii şi simpatizanţii P.U.N.R. au constatat cu îngrijorare că primul obiectiv al coaliţiei guvernamentale U.S.D. - U.D.M.R. - C.D.R. îl reprezintă vînzarea pămîntului României la I străini. La solicitarea Guyernului Ciorbea, Senatul României a adoptat, în ziua de 11 februarie a.c., proiectul de lege vizînd completarea Legii nr. 35/1991, privind regimul investiţiilor străine, .cu un nou articol 301, care dă posibilitatea străinilor, după paravanul unor persoane juridice române, să dobîndească oricînd dreptul de proprietate şi orice alte drepturi reale asupra terenurilor necesare pentru realizarea obiectului de activitate. Artizanul -înstrăinării pămîntului românesc este Convenţia Democrată Română, iar motivaţia juridică aparţine U.D.M.R. şi U.S.D.. Ţinînd seama de pericolul pe care îl reprezintă pentru poporul român şi viitorul României această modificare a Legii nr. 31/1991, P.U.N.R. face un apel către toate partidele politice parlamentare şi neparlamentare, către Uniunea “Vatra Românească”^ şi Societatea “Avram Iancu”, către sindicate, uniuni, ligi, asociaţii şi fundaţii care apără interesele, neamului românesc să-şi unească eforturile şi să-şi coordoneze acţiunile în vederea strîngerii de semnături de la majoritatea cetăţenilor României care sînt itnpotriva vînzării pămîntului la străini. De asemenea, P.U.N.R. îi solicită Preşedintelui României să-şi exprime opinia în legătură cu aceaslă problemă de interes naţional, avînd în yedere că poziţia Guvernului Ciorbea este contrară celei exprimate în campania electorală de C.D.R. . şi a candidatului acesteia pentru funcţia supremă în stat > Gheorghe FUNAR, preşedinte al Partidului Unităţii Naţionale Române Cluj-Napoca 12 februarie 1997 P .D .S .R . C luj nu reclam ă pierderi P.D.S.R. Cluj a început numărătoarea membrilor de partid, constatând că pînă în prezent nu se înregistrează pierderi semnificative. , în afara ataşamentului lor pentru idealurile partidului, preşedintele P.D.S.R. Cluj, Grigore Zanc, găseşte şi o altă explicaţie a fidelităţii membrilor săi. El spune că directorii P.EfcS.R. nu sînt tentaţi să treacă la partide din actualul arc guvernamental pentru că acestea nu le-o propun. “Probabil că nu le ajung posturile să-i răsplătească pe oamenii lor. Nu au nevoie să ia din altă parte”, spune Zanc. * Preşedintele P.D.S.R. Cluj are cunoştinţa că se fac presiuni doar asupra unor primari şi viceprimari aleşi pe listele partidului. Zanc afirmă că nici unul din aceştia nu a dezertat deocamdată. Mai mult, el constată că vin la partid “oameni importanţi din oraş”, ale căror nume le păstrează sub tăcere. - P.D.S.R. va trece şi în Cluj la noua formă de organizare, constituind nuclee de partid în jurul secţiilor de votare. Primul astfel de nucleu se va forma, probabil, la sfîrşitul săptămînii viitoare.. (C.C.) Alternativa României susţine, conditionat, proiectul de buget Haa continuare în pagina a 16-a în deschiderea' întîlnirii săptămînale cu presa a partidului Alternativa României, senatorul Varujan Vosganian a făcut apel la reprezentanţi? mass- media ca pe viitor declaraţiile pe care le fac liderii partidului să fie preluate corect de către presă. Senatorul Varujan Vosganian a declarat că Alternativa României va susţine proiectul de buget pe 1997 însă cu o condiţie: acest proiect de lege trebuie să fie însoţit de noua politică bugetară, în viziunea AR, noua politică bugetară şi fiscală a României trebuie să fie condusă de următoarele principii: reducerea cheltuielilor administrative, reorganizarea ministerelor şi administraţiei publice, stimularea (inclusiv prin politică fiscală) privatizării în domenii de interes bugetar, le presă AlinygSr&riel ZÂlroESCU , ________ central? ■-N W@m s ă r m i s i m m mseii Partidul “Noua Românie” urmăreşte cu interes strădaniile Guvernului -de a găsi formula corespunzătoare de protecţie socială, prin măsuri de indexare a salariilor în 1997, propuneri pe care executivul le-a înaintat, sindicatelor spre dezbatere. . - - • Cum se vor finaliza discuţiile dintre guvern şi sindicat vom vedea în timpul ce urmează, însă pentra Partidul “NOUA ROMÂNIE” cifrele de indexare a salariilor sînt mult prea mici faţă de creşterea aberantă a cursului valutar. Luate comparativ, valoarea muncii unui salariat ar echivala, la cursul de schimb leu- dolar, cu maximum 23,20 dolari salariu minim şi cu 65,74 dolari salariu mediu. Avînd în vedere deteriorarea galopantă a monedei naţionale şi creşterea continuă a preţurilor la alimente şi produsele de bază, populaţia se va zbate în viitor într-o stare de sărăcie mai accentuată decît pînă acum!. BIROUL DE PRESĂ al Organizaţiei judeţene Cluj, _____ Partidul "Noua Românie"

Upload: others

Post on 20-Oct-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

  • I m p o r t a n t p e n t r u p r o f e s o r i , i m p o r t a n t p e n t r u e l e v i :

    Mişcarea p e rs o n a lu lu i d id a c tic , tensionări, tra n s fe ră ri I Pa9- 5 _

    • Schimbarea capilor TVR Clujse f acel cu sca nda I

    UMA" (4 .1» ala fi

    4 IltW vuiturilor G

    4 Mi-niilnrn-înnitamuit/5

    ţ (h>uil$iu>di!utai/f>-7 ţ Publici!it!c/‘!i-12 î Spui Ui3# Ltvrwinh/14# hcnimcnt/IS# {Vri'iiii «ni// A

    ik .

    g f e r r

    A N U LI S S N

    V II N R . 1 8 9 8 1 2 2 0 - 3 2 0 3

    J O I1 3 F E B R U A R I E 1 9 9 7

    1 6 P A G I N I 6 0 0 L E I

    EO\rcn i« f \a lTrcIslft caldă

    cil cirul temporar m'rov Pc alocuri \or ca>ka ploi slabe. Vini slab la moderat >lm scctivul V. ’k-niperatura umiina l n , iiiiiiiin.i -1 T l/olil cwla ilmiincaja Icn. la i'ra 14. I

  • ADEVĂRULde Cluj AGENDA j& i , 1 3 f e b r u a r i e 1 7 9 7

    • Azi: Calendarul ortodox: Cuv.Martinian; Sf.Apostoli Acvila şi Priscila; Calendarul greco-catolic: Sf. Martinian, cuv. (s.IV)f Calendarul romano-catolic: Sf. Valentin, pr.m. :

    • Mîine: Caleîfdarul ortodox:

    ^Cuv.Auxenţiu, Maron şi Avramie; Calendarul greco-catolic: Ss. Axcnte, cuv. (s.IV); Maron, cuv. (s.V), apostolul maroniţilor; Ciril (+

    '868) şi Metodiu (+ 885), arhiep., cuv., apostolii slavilor, copatronii Europei; Calendarul romano- catolic. Ss.Ciril, călug. şi Metodiu, ep.patron ii Europei

    Ji felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

    (QjfrEEEFOANE■ PREFECTURA,C0NS1I JUL JUDEŢEAN:

    19-64-16• PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30■ PRIMÂRIADR1: 21-17-90• PR1MÂRIATURDA--31-31-60■ PRIMÂRIAClMPIAlURZII: 36-8001■ PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• P0LTJ1A CLUJ-NAPOCA: 955 şi

    43-27-27 ~■ POLITIA FEROVIARĂ

    CLUJ-NAPOCA: 1349-76 '• POUTIADEI:21-2l-21• PdjilATURDA:31-21-21 :-• POIJll A ClMPfA TUR/JI: 36-82-22 '■ POU'ilA'hUEDlN: 25-15-38 :■ POLlilA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981

    PROIECŢIA CIVILĂ 982 ■• GARDA FINANCIARĂ CLUJ: •

    19-52-23 si 19-16-70,ini. 158 SALVAREA: 961 * . V

    • SALVAREA CFR: 19-85-91 ■ •• INIERNA1I0NAI,:971• 1NIERURBAN:991

    INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 .

    ORAEXACTÂ 958 ' ■ '• REGIA AUTON0MĂES

    TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-87-48 SCMONTCNAYSÂ / : DISPECERAT: 41-51-71 "

    • RE0A AUTONOMĂDE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02 - S.C."SALPREST' S A DISPECERAT:19-55-22 '

    ■ C0MEN3 SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: ll-10-12int 132SC PRIVAL: 1743-86 ' DISTRIBUTIAGAZELOR NATURALE: INTERVENfU GAZE 928; DISPECERAT 433424REQSTRULAUTOROMÂN: Şefieprezentanţi 43-38-10 ' ' ■ informaţii: 43-38-11 1 , ,Hală inspecţii: 43-38-08. '

    PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA prinripalde direcţii

    trenuri accderate, rapide şi intertity •BAIA MARE,SATU MAB£ ,(prinDq): 14,57

    •BISHUTA: 15,37 •BRAŞOV: 1,48 ţ•BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 4,05(IC); 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu-Piatra Olt); 11,48 ;'J

    •BUDAPESTA; 0,30; 16,09;r •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin Ploieşti - Buzău): 11,40

    •IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21;•ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07 •SAÎU MARE: 4,08; 14,57 : : •SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGUETIJ MARMAŢIEL 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46;

    (prinOradea): 14,35; 16,22; 22,47 •TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 - •INIERNATIOmCRACOVIA- 9,46 •INFORMAŢII GARĂ-952 '

    AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 4340-01 (intcni)

    19-24-75 (internaţional)

    ® S E ^ E R I E , Î S Ţ / i ^

    T-XUOM; hmi-vincu Bu Cluj G uj -> Bac. 7,10 8,10 8,40 9,40

    16,55 17,55- 18,15 19,1511,30 12,30 12,50 15,00* *) Sîmbâtă - prin Oradea -Preţ bllctr/români - 100.000 lei

    străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe,-D V A IR : lmii-viiieri

    Nuc. -> Cluj Cluj -> ■ Buc.6,40 8,40 9,05 10,05

    18,15 20,15 20,40 21,40, Cursa este comasată cu Oradea.Preţ bilet.1 români - 145.000 lei

    străini - 65 dolari. • Str.Ghcorghc Doja n r .l l

    TELEF04NE: 19-78-06; TEL/FAX: 19-32-21. ;

    CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to g a ra I I : _

    • Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00.

    IN F O R M A Ţ II A utogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

    POLICLINICA FĂRĂ PLATA

    " "FAMILIA SFlNTĂ",' 10-14 februarie'Medicină generală. Dr. M. Suciu

    10 (14-16), dr. G. Răfan 12 (12-14), dr. C, Popa 13 (12-14), dr. S. Loga 14 (14-16), dr. L. Barbăalbă 12, 14 (10- 12), dr. L. Rasa 10 (16-17), dr. D. Stănescu 13 (14-16), dr. D. Beldean 13 (14-16), dr. I. Boilă 10, 11,13,14 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 10 (15,30-17), 12 (10-12), dr; A. Iancu 11 (11-12), dr. Gh. Uza 10 (13-15), dr. Cs. Szakacs 12 (14-16), dr. C. Vlad 12 (14-161, dr. D. Pîrv 10 (15-16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 12,. 14(14-16), dr. I. Alb 11 (12-14), dr. C. Zotta 14 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor 11,13 (10-12); Chirurgie. Dr.-C. Cosma 11, 13 (10-12); dr. P. Pitea 13 (10-11J; Pediatrie. Dr. R. Mitea II (13-15), dr. M. Fritea 11 (14- 16), dr. M. Bayrakdar 14 (14-16) Dermatologie. Dr! H. Radu 13 (12-14); Psihiatrie. Dr. L. Glodan 12 (13-15); Dr. C .Ştefan 13 (14-16); Ortopedie. Dr. Z. Popa 10(11-12); O.R.L. Dr. C. Rădulescu 10 (12-14), dr. I. Mihali 14 (12-14); Psihologie Psih.L. Boilă 11 (15-17). \

    . Programarea bolnavilor de luni pînă vineri* intre orele 12-14, la telefon 16- .78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr.3, Bl. 12, ap.12.

    BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian B laga" (strada

    C linicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30; duminica: închis. .. "

    ■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l),,ORAR: limi-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45;- sîm băta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr, 1), ORAR: luni-joi: 9- 19,45; vineri: 9 -1 7 ,4 5 ; 'sîm băta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta si duminica - închis.

    • SALA DE LECTURĂ (Str. M; Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45,' duminica - închis. MEDIATECA (Str. - M, Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,4$; sîmbătă; 9-13,45; duminica — închis. CENTRUL ‘ DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORM AŢII COMUNITARE L O C A L E '(S tr. K ogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri; 9-16,00; sîmbăta- dum inica: îacbis. FILIAL A ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni' miercuri: 8-15; m arţi, jo i: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis.■ Biblioteca Academiei (strada

    Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45; duminică: închis '

    ■ Biblioteca G erm ani (strada Universităţii ? - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16,

    . sîmbătă-duminică - închis. .■■ Biblioteca Americana (strada

    Universităţii 7 -9 ) . Orar luni - vineri 12 -1 6 . - > . *■ Biblioteca Britanică (strada Avram

    Iancu LI). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "Heltai” (strada Clinicilor

    18). Orar: zilnic 10 -vi 8; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis , .■ Biblioteca Cubului Studenţesc Creştin

    (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: .18 - 19; joi 1 9 -2 0 .

    ■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.■ Biblioteca Centrului Cultural German

    "H erm ahn O berth” (str. "Memorandumului! 8). Orar; luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. /...JI B iblioteca "V aleriu BoJoga" * Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lăncii 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbâtă 8-13, duminică: închis. -■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.

    21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri si joi: 10-19j30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.■ B iblio teca C reştină "Biblos”

    (str.C linicilorjir.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

    - â l l E i l l ^ ;■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii

    30). Orar: zilnic 10 * 17; luni şi marţi: închis ■ , • , .

    ■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia ■'Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar. iniercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis * •;

    ■ Muzeul N aţional de Isto rie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). 2 ilnic, inclusiv duminica: 10.- 16; luni închis.■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

    (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis. j.

    ■ Galeriile "Bastion” (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 -1 7 ; sîmbâtă şi duminică: închis ,■ Muzeul memorial “Emil Isac** (strada

    Emil Isac 23). Orar: miercuri-dummică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

    15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

    RADIO CLUJ 1Joi, 13 februarie: 6.00 Bună

    dimineaţa (vâ spune astăzi Cristina Pînzaru). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiune multiplex a Departamentului Studiourilor teritoriale şi locale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, dc la Cluj, prezintă Dan Mtfşoiu. 11,00 Buletin de ştiri.11,05 Historia, Magistra Vitae, eseu radiofonic de Gheorghe Bodca.11,30 Diapazon, prezintă Ciprian Rusu. 12,00 Radiojurnal transilvan.12,15 Exclusiv magazin. Ediţia dc joi: rcdaclor Zorin Diaconcscu.13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15

    Microfonul ascultătorului, Dumneavoastră întrebaţi la 064/ 420031; vă răspunde: redactor Traian Bradea. 13,55 Buletin de ştiri. 16,00' Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, rcdactor Anca Băltan.19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor Constantin Ivancş. 19,20 Realităţi, rcdactor Vasile Luca. 20,00 Buletin dc ştiri. 20,05 Din grădina cu flori muite, prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închidcrea programului.

    Joi, 13 februarie: Contact ştiri: 5,30-23,30 (din oră în

    oră, cu fttdiO ----- excepţiaWACT i»,w---------------- Buletinul

    de ţtiri fi rubrica "Actuali-talea "B.B.C. World Service la ora 18,00.5,00-8,00 Bună dimineaţa, România! ("Actualitatea”, Sport, Horoscop,

    Aniversări, Meteo, Curs valutar, Remember, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca (8:10 Revista Presei Locale, Contact trafic, •Anunţuri utilitare, , Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar,J?:05 Microbiografie sonoră). 11,00-19,00 Contact FM (Muzică' non*stop, Informaţii diverse, Concursuri). 1?,00-22,00 Scara la Cluj-Napoca (program muzical, divertisment, informaţii).21,00-22,00 Conversaţia de joi - realizator Dragoş Stanca. Talk-show pe teme diverse (cultură, economic, social, politică, artă, istorie, evenimente la zi). 22,00-24,00 Contact direct cu muzica fierbinte - realizator Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre ritmurile tropicale... 24,00-1,00 Contact jazz- realizator Corneliu Stroe.

    Joi, 13 februarie , P rogram ul 1: 7 ,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa B arbara (r); 10,05 Limbi străine: germană, italiană;11.05 Serial: Andrea Celeste (r); 12,45 Desene animate; 13,10 1001 audiţii. Muzica pretutindeni; 14,00 Jurnal; 14,10 TVR Iaşi & TVR Cluj- Napoca; 15,40 T rad iţii; 16,00 Jurnal; 16,10 C u v in tep o triv ite ;16.35 M agazin so c ia l; 17,25 Grendizer - desene animate; 17,50 Tribuna partidelor parlamentare;18,15 T ragerile L oto ; 18,25 M ilenium . Seco lu l XX - Incertitudinea sistemelor (II); 19,10 Serial: Lupii aerului; 20,00 Jurnal, meteo, telesport; ^____________20.35 E diţie specială; 20 ,50 Serial: Dragostea învinge; 21,45 Reflecţii rutiere;22.00 Studioul econom ic; 22,40 Simpozion; 23 ,30 Jurnal; 23,45 Muzică populară cu Domnica Trop; 0,05 Serial: Berlin Alexanderplatz.

    Programul 2: 7,00 La prima oră; .8,30 TVR C lu j-N apoca; 9 ,20 ■ M uzica pentru to ţi; _ 10,05 Caleidoscop satelit; 10,50 Întîlnirea de la miezul nopţii (r); 11,45 Desene t animate; 12,15 Teleenciclopedia (r);13.00 Engleza pentru copii; 13,10 Serial: Frumoasa şi Bestia (r); 14,00 Jurnal; 14,10 Reportaj ’97; 14,40 Limbi străine: germană, italiană (r)^,15,40 Babar - desene animate; 16,05 Serial: Top Model; 17,00 Ceaiul de la ora cinci. Premiile pe’1996; 19,00 Emisiune în limba germană; 20,00 Club 2020. Ş tiin ţă , cultură, anticipaţie; 20 ,30 Enigma; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Căsuţa cu poveşti; 21,35 Film oteca de'aur;22.05 Film: Adopţiunea (Ungaria 1976); 23,40 Stadion. Caleidoscop sportiv; 0,15 Rock Live. V

    PRO TV: 7 ,00 O ra 7, bună dimineaţa ! ; 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sporf la minut;

    10.00 Serial: W ho’s the Boss (r);10,30 Serial: M.A. S.H. (r); 11,00 Film: Familia Aldrige (SUA ’9 2 );;12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Serial: Robocop (r); 13,45 Serial: Beverly H ills (r); 14,30 G ilette - lumea sportului; 15,00 Serial: Verdict: crimă !; 16,00 Serial: T înăr şi neliniştit; 16,45 Serial: înrobită de iubire; 17,30 Serial: W ho’s the Boss; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Sport la ' m inut; 18,15 Serial: Enigmele Aghatei Christie; 19,00 Ştii şi c îştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv;20.00 Seria]: Melrose Place; 21,00 Serial: D octor în Alaska; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: Familia Bundy; 22,30 Serial: M .A .S.H .;

    • . t e l e s p e c t a t o r

    1992)Programul 2:7,00 La prima terapie> protetică (ceramid!> chirurgie (rezecpi

    Program ări la tel.: 43&Zilnic orar: 9-19

    sîm băta 9-14 \P en tru studenţi, pensie j şo m eri, reducere 2Cftj

    PROF.UNIV.Dr. MIHAICÂLE- Dr.ANGEUCĂLUGMl

    S t r . P rahovei nr.1‘' (Ungi blstrka BctU

    Tel: 42.5S.18;

  • r ■

    ( 3 ) j o i , 1 3 f e b r u a r i e 1 9 9 7 ROZA VÎNTURILOR „ a d e v a r O C d e G I u i^ ,

    v m r v r f i m w"NATO f te v ie w U/94 Jan 17 1

    Opinia publică americană sprijină extinderea NATO

    i Cum apreciază oare .publicul ' american perspectiva primirii de

    . j „oi membri în NATO, inclusiv ,i extinderea garanţiilor de

    pe care acest proces le 5- Aplică? Dc.şf în prezent se

    JC0rdă o atenţie publică . neînsemnată acestei chestiuni, | problema respectivă s-ar putţa■ impune opiniei publice în timpul ! procesului de ratificare ajmui nou ; tratat de angajare şi, în viitor, în j cazul în care accst lucru va {necesita:,. angajamente j semnificative cu trupe şi bani din ! partea SUA,.î Pentru a răspunde la această \ întrebare, Program on j International Policy Attitudes

    (PIPA) a organizat^) serie degrupuri de analiză şi a realizatj

    | un sondaj la scară naţională pe1 ni eşantion dc 1.214 americani j îd intervalul. 14-20 septembrie1 (marjă de. eroare: 4 la sută).

    1 Siindajul ,a constatat că o ,} majoritate substanţială ai americanilor sprijină extinderea ; NATO,, iar accst sprijin este j destul de. solid în- faţa j provocărilor ce ar putea să apară ţ in procesul de ratificare. Chiar şii sprijinul faţă de contribuţia cu

    k j militari americani pentm apărarea -J noilor state membre este î surprinzător de puternic,

    fi Cînd cei chestionaţi au fost întrebaţi dacă; sînt pentru sau

    „goniră “extinderii” NATO pentru jia include ţări est-europene cum

    sîntPoIonia, Ungaria şi Republica Cela, 62 la sută au răspuns afirmativ, (dintre care 27 la sută

    în mod categoric), în timp ce 29 la sută au fost contra (14 la sută categoric). Nu au existat deosebiri semnificative între republicani şi democraţi:

    Este vorba de aproximativ acelaşi nivel de sprijin constatat şi în urma Sondajului de opinie

    "realizat în ianuarie-1994 de către ABC/Washington Post, cînd 63 la sută ău afirmat că “ţărilor est- europene precum Polonia, Ungaria şi Republica Cehă trebuie să li se permită să adere,

    -la NATO”. ' 'Cînd subiecţilor li s-a spus că

    costul financiar al. extinderii✓ NATO va necesita-sporirea

    bugetului de apărare : cu aproximativ un miliard de dolari SUA anual, numai 46 la sută au afirmat că adm iterea’de( noi membri ar “merita costul”. De asemenea, întrebaţi dacă a r jî în., favoarea admiterii de noi membri presupunînd că ar. exista chiar “posibilitatea utilizării armelor nucleare”, pentru apărarea lor, numai 44 la sută au răspuns- afirmativ.

    Există, de asemenea, un foarte . diminuat sentiment al urgenţei

    extinderii NATO. Numai 18 la sută dintre cei chestionaţi au sentimentul că este important ca extinderea NATO . să ; se

    ' înfăptuiască rapid.lată ca re -s în t procentele

    sprijinului pentru includerea următoarelor ţări în NATO: Polonia - 68%; Ungaria -. 63%;

    < Republica Cehă - 56%; România- 55%; Ţările baltice '- .54%;

    Rusia - 52%; Bulgaria - 52%; Slovacia - 50%;' Ucraina 50%; Slovenia - 41%. - '

    : Jumătate din subiecţi au fost, întrebaţi dacă ar sprijini sau nu" trimiterea de trupe americane pentru apărarea Poloniei încazul în care această ţară ar.fi atacată, 68'la sută au răspuns afirmativ, chiar si în cazul în care atacantul ar fi Rusia. 25 la sută au răspuns negativ. Cînd' celeilalte ji/mătăţi a eşantionului i s-a pus întrebarea într-un mod diferit, s?a constatat un grad mai mare de incertitudine, deşi cei chestionaţi sînt încă în favoarea iddi de a se face pregătiri pentru apărarea Poloniei într-un asemenea scenariu. Subiecţilor li s-a oferit,- pe lîngă opţiunile de â declara

    dacă sînt sau nu de acord cu angajarea de-trupe americane p&ntru apărarea Poloniei şi opţiunea de a răspunde la; întrebarea dacă nu sînt siguri, că ar proceda în acest fel în cazul real al unui atac, însă favorizează pregătirile în acest scop întrucît acest lucru ar contribui la descurajarea' agresiunii. în acest caz, 45 la sută au optat pentru această, poziţie mai echivocă, în timp ce 37 la sută au afirmat pur şi simplu că ar fi gata să trimită trupe, şi numai 13 la sută - că nu. Cînd li 8-a cerut să opteze pentru unul din următoarele două argumente, 65 la sută au fost de acord cu cel care afirma că “Occidentul nu trebuie să~ acţione/e prea rapid în direcţia

    extinderii NATO, deoarece Rusia se simte ameninţată de această extindere a N ATO,'şis drept rezultat relaţiile Occidentului cu Rusia s-ar putea înrăutăţi”, iar.25 .la sută au optat pentru includerea ţărilor est-europene “curîndţ

    K pentru a umple vacuumul de securitate în Europa”.

    Cu toate acestea o majbritate (61 la sută) ş-au opus ideii de a, face “promisiuni de a nu se disloca trupe NATO sau arme nucleare în Europa de est”. Argumentul că aceasta ■ v a . “permite Rusiei să dicteze politica NATO şi-va lega întrucîtva mîinile N4TO” a prevalat asupra

    . argumentului că procedîndu-se ~ aştfel “Rusia ar fi reasigurată că

    NATO nu este o ameninţare”.

    R e u te r

    Sporesc temerile In legătură cu securitatea arsenalului nuclear al RusieiMinistrul rus al,apărării, Igor odionov, a declarat la 6

    lebraa/ie că 'forţele armate, din ilipsă cronică de bani, se află Silr-o stare atît de explozivă,

    «cit în viitor există riscul ca r̂achetele şi sistemele nucleare să

    poată fi controlate. _ .^ Analişti şi diplomaţi considcră

    rceste declaraţii, ale ^ministrului rus urmăreau să

    Alină mai mulţi bani pentru i:»aşinamilitară, care odinioară" ŝpiumînta NATO, dar care nu

    dovedit capabilă să cîştige' -:̂ >ci războiul din Cecenia. .Cuvintele '.lu i Rodionov

    fragilă din Rusia. Dar chiar şi din punct de vedere politic, experţii apreciază că există serioase îngrijorări în legătură cu arsenalul nuclear al Rusiei, cel mai mare din lume. Aceste serioase îngrijorări îndfcp cu modul ui care sînt controlate şi supravegheate armele nucleare şi se încheie cu întreţinerea şi procedura de lansare a altor arme, toate fiind învăluite în secret . de ^militarii ruşi sensibilizaţi.

    . După reducerea substanţială a arsenalelor nucleare ale celor două mari puteri de la sfîrşitul

    #idmtiază, totodată, principalul^;războiului rece, una dintreEgumeni al Moscovei împotriva .Planurilor NATO de a admite ^'membri din Europa de.est,

    ■;/anume că o astfel de extindere „«tulbura si mai-mult situatia

    problemele majore pare a fi aceea că nimeni - inclusiv ruşii- nu are o evidenţă exacta a

    r acestor arme. Potrivit estimărilor occidentale, ruşii deţin în prezent

    între’9.00(Lşi 21i000 focoase nucleare operaţionale, dintre care circa 6.000 sînt cu 'rază lungă de acţiune. -Mii de arme sînt demontate, în conformitate cu acordurile privind controlul armelor, majoritatea fiind arme nucleare tactice cu rază scurtă de acţiune, care au fost retrase în 1992 şi sînt ţinute'în jocuri de .depozitare am plasate în întreaga' Rusie. “Cea mai mare ■ problemă, chiar şi pentru ruşi, este de a şti ce anume este inclus în inventar”, a afirmat Eric Arnett, de la Institutul Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI). Experţii consideră că rachetele strategice cu rază lungă de acţiune se află în Condiţii acceptabile de securitate, deşi au exisiat informaţii privind o nem ulţum ire. creseîndă în .

    iîndul personalului de la bazele de rachete. Moralul scăzut şi condiţiile proaste de trai au dat naştere unei nemulţumiri m u l t ' mai mari în rîndul personalului 7 naval de la bazele-cheie de lîngă Murmansk şi Vladivostok, unde majoritatea submarinelor cu încărcătură nucleară lîncezesc acup în port. ; ; .

    Rachetele nucleare cu jază lungă de acţiune necesită coduri şi autorizaţii complexe pentru a fi lansate, dar experţii occidentali : afirmă că există îngrijorări şi informaţii incomplete în privinţa - modului cum funcţionează lanţul -de comandă. “Pentru ă menţine : acest arsenal credibil, ei trebuie să fie gata pentru un atac într- un timp foarte scurt”, a explicat o oficialitate occidentală. “Aceasta înseamnă, date fiind

    circumstanţele actuale, că ei s-ar putea gîndi să înlăture unele din dispozitivele actuale de securitate din sistem pentru a-1 menţine credibil”, a adăugat oficialitatea. Armele tactice mai vechi destinate să fie utilizate pe cîmpul de luptă reprezintă o problem ă m ult mai mare, deoarece nu au mecanisme de securitate încorporate şi nici elaborate minuţios. Ele sînt de asemenea mici şi uşor de ascuns.O bombă nucleară ■ pentru artilerie încape uşor într-un automobil. Ţările occidentale se tem, prin unnare, că arme sau componente nucleare ar putea fi vîndute sau scoase prin contrabandă din Rusia şi vîndute unor ţări cu ambiţii-nucleare sau că ar putea avea loc chiar lansarea accidentală a unor rachete. .

    pe scena politică - o provocare la adresa

    Kremlinului“Cel mai bun prieten” de

    altădată al preşedintelui Boris Elţîn şi fost şef al gărzii sale prezidenţiale, generalul Aleksandr Korjakov, revine pe scena politică după ce a fost ales deputat al regiunii rmilitaro- industriale Tuia (la sud de

    .M oscova), şi lansează o provocare puterii, asigurîndu-şi imunitatea parlamentară. '

    Aleksandr!Koijakov, care a ' fost timp de aproape zece ani confidentul lui Boris Elţîn, apoi şeful gărzii sale prezidenţiale,'a fost demis între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale ruse, din iunie anul trecut. Foarte n ep o p u la r,. generalul era considerat un “Rasputin” şi o persoană “care asculta orbeşte de ordinele* preşedintelui rus. P u p ă 'dem itere, generalul afumase în mai multe rinduri că posedă in fo rm a ţii.compromiţătoare despre mulţi responsabili ruşi, dar mai ales despre duşm anul său ireconciliabil,' tînărul şi ato tputernicul şef al adm inistraţiei prezidenţiale Anatoli Ciubais, “îl văd foarte bine pe Aleksandr Korjakov. asociindu-se cu comuniştii din parlam ent şi făcînd să se amplifice tensiunea cătreluria aprilie, cînd situaţia socială Va fi şi mai încordată”, a declarat deputatul reformator Serghei Iuşenkov, “El nu trebuie să uite . că a fost martor şi chiar complice la tot ceea ce-ne va povesti”, continuă el. Korjakov a fost ales în locul' lăsat vacant de fostul general Aleksandr Lebed, care a obţinut o victorie zdrobitoare la alegerile legislative .'•< din decembrie 1995. “înainte ea Aleksandr Koijakov să înceapă să acuze puterea, ar trebui să ne punem întrebarea de unde provin banii cu care a trebuit să-i plătească pe aceşti, artişti, care, potrivit surselor noastre, au primit între 15.000 şi 20.000 de dolari pentru un concert”, a afirm at Serghei Iuşenkov. G eneralul K orjakov : este suspectat de a fi participat activ la deturnarea unor importante sume de bani acumulate de Fondul naţional pentru, sport, o asociaţie care beneficia de facilităţi fiscale şi sub acoperirea căreia s-au făcut importuri, cu. scutire de taxe. în special de alcool şi ţigări.

    AFP

    NATO se pregăteşte să facă Rusiei o ofertă unilaterală

    de dezarmareNATO va face Rusiei o-

    °fertă unilaterală dtf ^arm are în cadrul

    ■|'cncgocicrii Tratatului cui Privire la, reducerea forţelor

    c°nvenţionalc în Europa (CFfî)t s-a aflat din surse c°ncordanle Ia Viena. Un awrd de principiu în acest SCM a fost încheiat între cele ^ iâri membre ale NATO cu Wcjul recentei reuniuni de ^Bruxelles a unui grup de

    ■înalţi funcţionari specializaţi (ttLTF), la 30 şi 31 ianuarie.

    - Oferta NATO ar putea fi, finalizată cu prilejul unei noi reuniuni a HLTF, preconizată să aibă loc săptămînă aceasta la Bruxelles. Ea ar fi apoi prezentată oficial la Viena, unde au început, la 21 ianuarie, negocierile pentru revizuirea Tratatului CFE între cele 30 de ţări angajate prin acest document (18 ale NATO şi 14 state foste

    # Membre ale Tratatului de la Varşovia).. Tratatul CFE a fost negociat în perioada războiului rece şi semnat în noiembrie 1990 de cele 22 state care aparţineau atunci NATO şi Tratatului de la Varşovia, fosta alianţă militară a blocului sovietic. El a stabilit plafoane de armamente egale pentru fiecare dintre cele două alianţe. Acestea au -stabilit apoi pe plan iijtfcrn “plafoane

    naţionale” pentru membrii lor. ̂Rusia, care a luat iniţiativa modernizării CFE, intenţionează să se folosească de convorbirile de la Viena, actualmente încă în stadiul" chestiunilor de procedură, pentru a împiedica lărgirea NATO. De aceea, .ea cere ca Tratatul revizuit să fixeze- pentru ţările care fac parte dintr-o alianţă militară şi deci, practic, exclusiv pentru ţările NATO - plafoane de armamente “substanţial mai scăzute” decît

    ~ ceea ce există acum în cazărmile lor. NATO propune că noile plafoane de arm am ent ale alianţelor să fie mai reduse decît nivelele maxim autorizate. în prezent. Ea respinge categoric cererea rusă de reducere a stocurilor efective de armament,

    acestea fiind deja, de cele mai multe ori, sub nivelele de autorizate prin Tratatul CFE.

    Americanii au sugerat ca statele care nu au la ora actuală forţe străine pe teritoriul lor să nu poată avea un plafon teritorial superior plafonului lor naţional actual.

    Polonia, .Ungaria şi Republica’ Cehăvtrei ţări considerate drept favorite pentru aderarea lâ NATO în primul val, utilizează în prezent aproape totalitatea cotelor lor din CFE. Ele ar fi obligate deci să renunţe la o. parte din echipaţpentele cil care sînt dotate armatele lor naţionale dacă vor dori într-o bună zi să primească forţe ale Alianţei pe teritoriul lor.

    Această idee americană nu a

    întrunit unanimitatea în cadrul NATO şi are puţine şanse de â fi pe placul Rusiei. Moscova cere ca noul tratat CFE să prevadă deschis interzicerea categorică a oricărei desfăşurări de forţe străine pe teritoriul statelor care nu .au avut asemenea forţe la 10 noiembrie 1995. Statele Unite refuză să îndeplinească

    "această revendicare în cadrul T ratatului CFE, po triv it aceloraşi surse. Ele ar fi totuşi dispuse, fără a merge pînă lao interzicere a desfăşurării, să dea anumite garanţii politice Moscovei în cadrul cartei ce urmează să fie negociată între NATO şi Rusia, paralel cu ţratativele privind CFE.

  • lADEVftRULde Cluj POLITICĂ joi, 13 februarie 19975 T

    Uniunea Românilor Bucovineni - indignată de declaraţiile preşedintelui Constantinescu

    urm are din paqina'1

    partea populaţiei, menţionînd totodată că nu întrevede o astfel de situaţie.. Atrăgînd atenţia că există un

    mare risc ca sacrificiile ce se doresc a fi impuse poporului român să se dovedească a fi zadarnice şi făeînd parte dintr-un plan iniţiat de cei care nu doresc binele naţiunii române, de a vedea România în afara structurilor europene,

    precum şi numai între graniţele actuale sau shiar mai restrînse, Uniunea Românilor Bucovineni face cunoscut că va acuza de trădare a intereselor fundamentale româneşti şi va considera drept trădători ai naţiunii române pe toţi acei care vor contribui la adoptarea unui astfel de act ruşinos şi iresponsabil, precum şi că va acţiona pentru denunţarea unilaterală a acestuia în viitor,

    în faţa perico lu lu i-care

    ameninţă poporul român t u răpirea şansei reîntregirii ţării şi pentru generaţiile viitoare, Uniunea Românilor Bucovineni cheamă pe toţi românii de bună credinţă şi care se simt responsabili pentru viitorul neamului nostru să acţioneze în comun, prin acţiuni specifice, pentru a preîntîmpinâ înfăptuirea acestui adevărat sacrilegiu la adresa înaintaşilor noştri care au luptat şi s-au-jertfit pentru a înfăptui România Mare.

    Penlru profesionalism şi moralitate in iiSchimbarea deţinătorilor

    puterii într-un stat democratic' presupune, între altele, ;şi înlocuirea unor persoane din posturile pe care le-au deţinut în ' perioada guvernării anterioare. Ar. trebui ca în' România de astăzi să fie altfel? Categoric nu. Condiţia este însă ca. această acţiiine. să se - deosebească fundamental de politizarea structurilor administraţiei, centrale şi locale, practicate în legislatura anterioară. - \■ Partidul Socialist consideră că

    trebuie recunoscut dreptul

    oricărei puteri noi de a instala în posturile de conducere ale structurilor adm inistrative > persoane cu afinităţi politice' corespondente acestei noi puteri.'

    OPINII'Dar, în condiţiile actuale "ale României, considerăm că este absolut necesară reformarea administraţiei. De altfel, noua putere a recunoscut acest lucru în timpul campaiiiei electorale. De aceea,-ea trebuie să spună clar dacă priirmişcărilede cadre

    ; vizează o . • reform ă a.

    Takacs Csaba, preşedintele executiv aI U D M R :

    O b i e c t i v i B l e U n i u n i i s î n t a c e l e a a l e c o a l i ţ i e i g u v e r n a m e n t a l eR: D-le Takacs, la şedinţa

    care a avut loc sîm bătă şi duminică la T îrgu M ureş, observa to rii au re m a rc a t împărţireia C onsiliu lu i reprezentanţilor unionali în două “tabere”. Una d in tre acestea - ca rac te r iza tă în ultim ele zile de p resă că “ram ura dură a UDMR” - contestă participarea Uniunii Ia guvernare. Cum comentaţi toate acestea?

    T.C.: Eu cred.că aceste opinii sînt mai importante numai în ceea ce priveşte deliciul presei. : Programul C o a li ţ ie iguvernamentale - care a preluat elemente şi din program ul UDMR - a fost aprobat, într-o primă fază, la şedinţa CRU de , la Bucureşti, cu numai trei voturi împotrivă şi două abţineri. Au fost - 97 de voturi pentru .- Deputaţii şi senatorii tJQMR au votat acest program în proporţie

    -de sută la sută.'Conducerea operativă a UDMR a negociat, a susţinut şi susţine acest ■ program de guvernare. ‘Acestea sînt, ; de fapt,., lucrurile importante, -faţă de care, bineînţeles, sînt opinii, puncte de vedere, pe care noi le considerăm fireşti. CRU este un for din care. fac parte reprezentanţi ai \ întregului spectru politic şi social al comunităţii maghiare; Există: o diversitate, de opinii, dar şi o voinţă comuna, care se realizează!. prin .intennediul majorităţii.

    R: S-a speculat în presă că a r exista pericolul finei

    scindări ă UDMR. Care este opinia dumneavoastră? Sînt într-atît de -radicale părerile acelo ra ca re’’ con testă o p o rtu n ita te a p a r tic ip ă ri i UDMR la guvernare încît, în tr -u n final, să existe posibilitatea confirmării unei asemenea ipoteze?* T.C.: Presa, nu numai cea din România, ci şi cea din Ungaria, s-a dovedit foarte des interesată de acest subiect. Şi mereu cei care “prevăd” acest lucru rămîn decepţionaţi. Pentru că nu sş realizează. Eu cred că au existat momente mult mai critice în., viaţa. UDMR decît acest moment, pe care, de altfel, nici nu-1 consider moment critic. UDMR păstrează o unitate care. nu este una demagogică, ci una a mulţiplelor poziţii. Aşadar, aceste speculaţii despre scindarea UDMR nu au nici o valoare.

    R: Rămînînd puţin în sfera acestei participări a UDMR Ia guvernare, v-aş ruga să-mi spuneţi în ce m ă su ră şi-a îndeplinit Uniunea obiectivele, după dobîndirea calităţii de partid de guvernărnînt. V,

    ■T.C. : în momentul în care UDMR a luat decizia politică de a participa la ' guvernare şi-a îndeplinit un prim obiectiv, trasat atunci cînd s-a decis să participe la viaţa politică românească. Intenţia Uniunii a fost şi este aceea de a lupta pentru îndeplinirea programului său pe căi parlamentare, pe căi" politice. Eu _cred că decizia

    ( H it i # : # » i m

    a illli i

    f i i t i i i f i\ ,

    UDMR cea mai importantă nu a fost aceea din 1996, ci aceea din 1990. Eu cred că a fost cea mai bună decizie pentru o stabilitate politică "şi pentru o stabilitate în relaţiile interetaice româno-maghiare. Ce obiective proprii şi-as realizat UDMR?

    ' Ca şi celelalte partide din coaliţia guvernamentală, a negocia^ elementele pe care le-am considerat ca fiind cele mai importanţe pentru scoaterea României din. criză. Trebuie să spun —că această . coaliţie guvernamentală, în ciuda tuturor eventualelor aparenţe, este de." fapt foarte" bine; închegată, deoarece s-a renunţat la anumite ambiţii, care s-ar fi putut realiza dacă fiecare partid în parte ar fi cîştigat alegerile. Dacă UDMR ar fi cîştigat, prin absurd, alegerile în România, şi-ar fi impus programul propriu. La fel şi CDR , şi -USD. între problemele Guvernului se află şi aefeea a comunităţii maghiare. România se va putea alinia - nu

    pentru scopul în- sine - lă comunitatea europeană şi la structurile de securitate ale acesteia numai atunci cînd şi aceastaproblemă va fi rezolvată, pe lîngă altele. Coaliţia de lâ putere are un punct .de vedere

    'com un referitor la această 'chestiune - doar este un parteneriat -, care este integrată în cadrul problem elor de stabilitate economică, stabilitate politică, deci şi relaţii interetaice şi stabilitate militară. Programul de guvernare s-a realizat şi prin renunţarea de . către fiecare în parte la anumite elemente din programul său, pentru’a se

    . ajunge lâ un numitor comun. Eu cred că* toate formaţiunile' politice au dat aici dovadă de foarte m a re ; înţelepciune. UDMR, de pildă, nu a impus un program de şoc în ceea ce priveşte problematica .minorităţii •maghiare.- R: UDMR se ; dec lară o rgan izaţie de a p ă ra re a drepturilor unei minorităţi, în

    ' speţă ă minorităţii maghiare. Ce va propune Uniunea ,în acest sens?

    ' T.C.: Problemele maghiarilor nu' s-au rezolvat numai prin intrarea UDMR la guvernare, cum greşit par să considere unii. Sînt multe probleme nerezolvate, atît în ceea ce priveşte folosirea limbii 'materne, asigurarea învăţămîntului, la toate nivelele,' în limba maghiară, asigurarea unui statut adecvat pentru

    'cadrele didactice de limba

    ? maghiajăf Dar," nu trebuie separat particularul de general - este o formă mult mai realistă

    ' dc abordare a problemelor. r R: U niversitate în lim ba

    maghiară la Cluj-Napoca?T ^C : Bineînţeles. Vom

    ^aborda această problemă. De altfel, ne-am şi ocupat de ea. în': program ul Guvernului; aprobat de Parlam entul României, există un articol în care se specifică eliminarea

    ' tuturor restricţiilor în privinţa învăţămîntului în limba maternă, la toate nivele şi pentru toate formele, inclusiv cel universitar.

    R: Mai ales în cursul anului trecut, an electoral, au existat numeroa'se discuţii pe tema autodeterm inării m inorităţii m aghiare. C are eSte acum opinia conducerii UDMR - un' p a rtid ca re , ia tă , după alegerile generale din toamna lui 1996, a reuşit sâ-acceadă la putere?

    T.C.: Minoritatea maghiară nu trebuie să se autodetermine.

    - Ea este o comunitate care are o identitate, o cultură proprie şi drepturi consfinţite prin tratate

    . internaţionale la care România 'e s te parte. Problem a

    autodeterminării este, în acest sens, aceea a instituţiilor prin care comunitatea maghiară să-şi asigure accesul la păstrarea, identităţii. Aceste instituţii trebuie să fie întemeiate, conduse, administrate de către comunitatea maghiară. Marea “diversiune” este că acesto instituţii sînt controlate de către statul român.

    'i n t e r v i u re a l iz a t d e D a n BRIE

    Alegeri lap n l ;

    Biroul permanent al organizaţiei municipale; Cluj a PNL invită pe toţi membrii organizaţiei lâ adunarea generală de alegeri ce va avea loc duminică, .16. 02. 1997, orele 10-14 în saja de, şedinţe a fostei Primării, Piaţa Unirii nr. .1.

    Adunarea va avea următoarea ordims.de zi: informare asupra activităţii' Biroului permanent şj. a l

    ■ Organizaţiei municipale' în perioada 1993-1997; alegerea Biroului permanent; stabilirea delegaţilor la Conferinţa

    "judeţeană din 22. 0£. 1997. ' .

    Sînt invitaţi - toţi-, membrii cu adeziune. Au drept de vot doar membrii ■ care şi-au reînnoit legitimaţiile şi au cotizaţia plătită ia zi.

    Agresiunea împotriva României continuă; Acum un an şi ceva, aflrnd de campania

    f dură dusă de Otto de Habsbhrg, de fiul şi nora acestuia, pentru “salvarea” aşa ziselor valori culturale ale fostului imperiu austro- ungar şi luînd la cunoştinţă de intenţia cuplului “imperial” de a face o vizită în Transilvania (nu în România) pentru a lua masuri în “Vederea “salvgardării comorilor culturale maghiare”,'am scris un articol întitulat “Fantomele sc întorc", în care am dezvăluit în ce constau “VALORILE” culturale maghiare din Transilvania şi ce au însemnat (aceste“ valon" pentru autohtonii: români şi pentru destinul lor chinuit, în teribilul mileniu al invaziei mongoloizilor lui Attilâ şi Arpad. Lâ vremea scrierii acelui articol nu credeam că acesta ar putea deveni primul dintr-o seric' care să dezvăluie agresiunea care n-a încctat din zilele lui deccmbric 1989, cînd cuvîntu! lor de ordine

    . era “Itt cs most” adică “Aici şi acum". Aş putea întitula accst articol “Fantomele atacă”, dar nu doresc să pară un serial S.F., dcqarcce

    . situaţia este mult prea serioasă'pentru a fi minimalizată jirin’titluri de senzaţie. _

    Sîmbătă, 1 februarie 1997, s-a desfăşurat Ia Cluj.-Napoca* o reuniune mai aparte a masonilor din Marca Lojă Naţională a

    ■ României. Nu crcd că este razul sâ facem o prelegere despre masonerie şi consider că pentni subiectul nostru este suficient dacă atrag atenţia asupra termenului - Naţională

    - din denumirea organizaţiei sus-ămintite, care delimita net organizaţia aceasta de altele similare din alte.ţări. Nu s-a făcut nici un mister din faptul că Suveranul Mare Comandor al Supremului Consiliu pentru România era senatorul Dan Lăzărescu, care a fost vădit “săltat” din funcţie,. în lipsă, de germanul Emst Schlesinger şi de ungurul, naturalizat francez, Andre Szakvary, acesta luîjidu-i locul la comanda organizaţiei din- România, Probabil că cele relatate anterior nu an trece de interesul unui fapt-divers, dacă nu s-ar fi petrecut într-un anume context. , ■>'; . ,, Dacă examinăm mai atenţi,- ceea ce s-a petrecut la ClujJ'Iapoca, vom vedea că nu este vorba de un banal puci într-o organizaţie ocultă, ci de schimbarea cu forţă a orientării acestei organizaţii, împotriva ţării care o găzduieşte. Noi nu putem rămîne indiferenţi cînd cineva, încearcă să aducă atingere securităţii şi.existenţei statului român. Dacă* pînă acum conducerea .desfăşurată de senatorul Dan Lăzărescu reprezenta o garanţie în ce priveşte obiectivele acestei organizaţii, din acest moment sîntem, obligaţi să acordăm toată atenţia acestci subversiuni ungaro-germane şi să acţionăm rapid şi energic pentru anihilarea unei' asemenea mişpări. înfiinţarea în cadrul organizaţiei a unui “District Transilvania”, precum şi. acţiunile subversive ale foţi

    Schlesinger şi Szakvary de federalizare a ţării finanţate de BanGă Ambroziană, şi iniţierea procesului de secesiune a Transilvaniei, implicînd cercuri'financiare interesate în marşul spre est al noului imperiji german, slugărit, ca întotdeauna în acest ultim secol, de către hilara republică- regală ungară,'nu mai pot fi ignorate:

    Considerăm că cei care compromit ideile" europenisniului luminat aduc deservicii grave păcii pe continentul nostru. Indiferent de inspiraţie sau-susţinere, asemenea organizaţii şi cei aflaţi în fruntea lor trebuiesc extirpaţi din spaţiul românesc. Coloană a 5-a, în care asemenea acţiuni separatiste îşi

    ‘găsesc un sprijin calificat, trebuie eradicată- Ne-o cere democraţia, ne-o'cer milioanele de români care îndură condiţiile inumane ale tranziţiei şi, nu în ultimul rînd, copiii, şi urmaşii noştri, cărora trebuie să le lăsâm.o. ţară prospCră şi înfloritoare, puternică şi; demnă. •

    Să nu uităm sacrificiile ii sîngele vărsat dc înaintaşii noştri pentru a dobîndi o ţară rotundă, bogată şi respectată de toată lumea. A sosit momentul, ca noi, la rinduf nostru, să nu precupeţim nici un sacrificiu pentni a lăsa urmaşilor noştri o Românie întregită, puternică şi stimată.

    - (va urma)

    P ro f. d r . A d r ia n M OŢIU

    adm inistraţiei, sau do înlocuirea unor funcţionari c oameni din rîndurile partidei- care au accedat la putere.

    Dacă se urmăreşte o refer.- necesitate absolut imperios •pentru a se elimina birociz* excesivă, corupţia, afectare dem nităţii ~ şi, dreptux£-/j> ̂cetăţenilor -, reformă prin a f să se .introducă, criteriî e f ic ien ţe i,1 operativităţii ,; profesionalismului, atur;" părerea .noastră este că nc_ ‘ putere ar fi trebuit să înceapă: - adoptarea, în regim de urgir.a unei legi a răspunde ministeriale şi a legii privte - ‘ la statutul funcţionarului publi' Pe baza acestor temeiuri t e - trebuie să se stabilească măsir. [>• de înlocuire a cadrelor, mas; ■ care să -asigure protecţ; corespunzătoare a funcţionari : public i în aplicarea legii- depplitizarea .administrai

    - începînd cu directorii genei d in ministere pînă jos, asigurarea ufrei salarizări; m ăsura ! îndatoririlor prestigiului social al calităţi;’ funcţionar al statului.

    A lexandru RUî preşedinte

    o rg a n iz a ţie i judeţe a P artid u lu i Social

    Alternativa llomâi

    susţine, condiţional• t. 7 t

    .. urm are din pagina 1

    reconycrsia subvenţiilor ii p ro tec ţie sociali sp rijin irea industriilor a lte rn a tiv e şi lărgim.1 bazei de impozitare pri? p o litică fiscală ac tm Senatoru l' Varujs Vosganian, în calitatea sa preşedinte al Comis; senatoriale de buget, fina:: şi bănci, a mai precizat în acest an Executivii! cere avizul sindicate! pentru legea bugetului, < cum prevede legea care a fost respectată de guver Văcăroiu. j -

    Deputatul ■ Adri: Iorgulescu, lider al AR prezentat presei “situa; ingrată în care se află AR raport cu colegii din CDF. pentru că există cereri partea unor politicieni t partidele membre ale CT care doresc să se înscrie partidul Alternati României. O decizie această privinţă va fi fes cu ocazia Consilii Naţional al AR care va fr loc-la sfîrşitul acestei fc Deputatul Adr:- Iorgulescu, membru Comisia de cultură, arts mass-inedia a Came Deputaţilor, a mai decU că în Parlament se luerti la modificarea Legii organizare a Consilii National al Audiovizuale

    ” 1’ \

    l

    .1

    Folclor nou(itigăţcan)

    Viaţa eOamenii e fiare.

    | | | | | | | | n | | n ® aTe'

    Mire*SONCUTEAN

  • JOI, 13 februarie 1997 ARTĂ-CULTURĂ-ÎNVĂ TĂM/NT A D I E V A B W L .c f l e O I m Ii I f M f « i t L J I • I t i J i •

    N o m in a liz ă rile l a p r e m i i le O s c a rAcademia Americană de Film a. anunţat

    nominalizările, pentru ediţia dip acest an a premiilor Oscar. .

    Vă prezentăm candidaţii l t trofeele Academiei, pentru cele mai importante categorii:

    • Cel mai bun film: “ The English Patient”, ^5wets & Lies”, “Shine”,^“Fargo” şi “Jeriy Maguire”. • : v

    • Ccl mai bim regizor: Milos Forman pentru “The People vs. Lariy Flynt”, Anthony Minghelk pentru “The English Patient”, Joel Goen pentru “Fargo”,’Mike Lcigh pentru “Secrets & Lies” şi ScottHicks pentru “Shine”.

    • Cel mai bun actor într-un rol principal: Tom Cruise pentru “Jeriy Maguire”, Ralph Fiennes pentru “The English Patient, Woody Harrelson pentru “Tlie People vs. Lany Flynt”, Geofîrcy Rush pentru “Shine” şi Billy Bob Thomton pentru “Sljng

    • Cea mai bun» actriţă într-un rol principal:Brcnda Blethyn pentru ;“Secrets &Lies”, Diane Keatori pentru. “Marvin’s Room”, Francis McDormand pentru “Fargo”, Kristin Scott Thomas pentru “The English Patient” şi Emily Watson pentru, “Breaking the Wayes-,

    • Cel mai bun actor într-un rol secundar: Cuba Gooding Jr. pentru “Jerry Maguire”, WilliamH. Macy pentru “Fargo”, Armin Mueller-Stahl pentru “Shine”, Edward Norton pentru “Primai Fear” şi James Woods pentru “Ghosts of Mississippi”

    • Cea înai bună actriţă într-un rol secundar: Lauien Bacall pentru "The Mirror Has Two Faces" Juliette Binoche pentru “The English Patient”, Joan Allen pentru “The’ Crucible”, .Barbara Hershey pentru “The Portiait of a Lady” şi Marianne Jean- Baptiste pentru “Secrets & Lies”.

    • Cel mai bun scenariu original:-Ethan Coen şi Joel Coen pentru “Fargo”, Cameron Crowe pentru “Jeny Maguire”, John Sayles pentru “Lone Star” Mike Leigh pentru “Secrets _& Lies”, Jan Sardi şi Scott Hicks pentru “Shine”. . '

    < Ccl mai bun scenariu adaptat: ArthiirMiller pentm- “The Crucible”, Anthony Mingile lla pentru “Tlie English; Patient”, Kenneth Branagh pentru “Hamlet”, Billy Bob Thomton pentru “Sling Blade" şi John Hodge pentru’“Trainspotting”. ■ •

    • Cca mai bună regie artistică:“The Birdcage”, “The English Patient”, “Evita”, “Hamlet”, “William Shakespeare’s Romeo and Julict”

    • Cea mai bună imagine: !The English Patient”,^ ’Tvite”, “Fargo”, ;“Fly-Away Home”; “Michael i'Collins”. - , ,v ,i ® Ccl mai bun.cîntcc original: “Because You ÎLoved Me” din “Up Close and Personal” - Diane ’ NVarxn; “For the First Time” din “One Fine Day" ‘-James Newton Howard, Jud J. Friedman şi Allari iDennis Rich; “I Finally Found Someone” din “The Minor Has Two Faces” - Barbra Streisand' Marvin

    .Eamlisch, Bryail Adams si Robert “Mult” Lange;, ‘That Thing You Do!” din “That Thing You Do!” /-Adam Schtesinger, “You Must Love Me” din “ Evita” - Andrew Lloyd Webber şi Tim Rice.'

    • Cca mai bună coloană sonoră originală Tlintr-un musical sau comedie: “Emma” - Rachel Portman; “Tlie First Wive’s Club” - Marc Schâiman;

    ■ “The Hunchback of Notre-Dame” - Alan Menken■ şi Stephen Schwartz; “James and ilie Giant Peach” -Randy Newman; “The Preacher’s Wifc” - Hans -Zimmer. ‘

    • Cca mai bună coloană sonoră originală'a wnii Clin dramatic: “Tlie English Patient” - Gabriel ’Yared; “Hamlet” - Patrick Doyle; “Michael Collins”

    ~~Elliot Goldenthal; “Shine” - David Ilirschfelder; v “Sleepers” - John -Williams.

    • Ccl mai bun sunet: “The English Patient”,. ^Evita”, “Indepcndence Day”, “The Rock”,’ ‘T\ţistcr”. ‘ ’ - , ■ r

    • Cel mai bun-montaj al efectelor-sonore:' “Daylight”, “Eraser”, “The Ghost and the

    Darkness”. .; t • Ccl mai bun montaj: “The English Patient”,■; “Evita”, “Fa^o*, “Jerry Maguire”, “Shine”.

    • Cele mai bune efecte vizuale: “Dragonheart”, hdependence Day”, “Twister”.• Cele mai bune costume: “Angels and Insects”,

    /Emma”, ‘The English Patient”, “Hamlet”, “The Portrait of a 'Lady”.

    • Ccl mai bun machiaj: “Ghosts of Mississippi”,. nic Nutty Profesor”, “Star Trek - First Contact”.

    • Ccl mai bun lung metraj documentar: ‘The King: The Al Hirschfeld Stoiy”, “Mandela”,

    SiBannc Farrell: Elufcive Muse”, ‘Tell the’Truth Rnn: George Seldes and the American Press”,

    : ilicit Wc Werc Kings” ■• Ccl mai bun documcntar de scurt-metraj:

    ^jMrcathing Lessons: The Life and Work of Mark^ ^ ’firien”, “Cosmic Vovage”, “An Essay on •Mafese”, “Special E ffec< “The Wild Buhch: An ''Ibum in Mpntagc”. w i, • Ccl mai bun scurt-metraj animat: “Canhead”,

    Ca Salla”, “Qucst”, “Wat’s Pig”. v , • Ccl mai Ijun scurt-mctraj cind-vcritd: “De vf'Pas, Corazon”, “Dcar Diary”, “Emst and Lyset”,: ‘ sposados”, “Wordless”. ‘ ^

    > • Ccl mai bun film străin: “A Chef in Love” js georgia, “Kolya” - Rcpublica Cehă, “The Other

    , °f Simday” - Norvegia, “Prisoner of the >s*OTii]taii)s" - Rusia şi “Ridicule” - Franţa. ' j

    [Im portant pentru profesori, im portant pen tru elevi:

    Mişcarea^personalului didactic, pensicnări, transferăriNoua conducere a Ministerului învăţămintului şi-a intrat din

    plin în atribuţii. Recent, Direcţia Generală a învăţămintului

    precizăridemaximăimportanţărefertioarelalucrărUedepersonal didactic, vîrsta maximă de pensionare, completări, restrîngeri de activitate, concursuri şi transferările elevilor. Vă prezentăm aceste precizări, în sinteză, p e baza informaţiilor p e care le-am prim it din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj. ,

    Pentru realizarea lucrărilor dc personal didactic a fost stabilit un grafic,- care cuprindc în esenţă unnătoarele: în vederea întocmirii listelor cu personalul didactic titular care urmează să fie pensionat; începînd cu data de 1 septembrie1997 - la limită tle vîrstă sau la cerere

    se impune efectuarea lucrării pe plan local în intervalul 15 februarie- 1 martie, astfel îneît înaintarea listelor finale la M.î. să poată fi făcută pînă la 10 martie a.c. în acelaşi timp, pentru clarificarea situaţiilor privind constituirea catedrelor posturilor m învăţăm înt preuniversitar şi, organizarea în bune. condiţii a mişcărilor personalului didactic, Inspectoratul Şcolar trebuie sâ ia măsuri pentru ca opţiunile unor cadre didactice, care împlinesc vîrsta maximă de pensionare pînă la 1. septembrie 1997, de prelungire a activităţii didactice în conformitate - cu prevederile;Legii 3/1977 art. 8, să fie e x p r im a te ,'a n a liz a te şi aprobate în şedinţa Consiliului de

    adm inistraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean pînă la 1 aprilie 1997. Menţionăm că este vorba, despre 62 de ani la bărbaţi şi 57 de ani la femei, limite considerate ca vîrstă maximă de pensionare. Prelungirea activităţii peste aceste Urnite se face pe. bază de cerere aprobată de consiliul de administraţie al şcolii, respectiv al inspectoratului şcolar, pentru încă un an şcolar.

    • Constituirea cadrelor ' şi încadrarea personailului didactic

    ; titular în învăţămînt au ca şi termen20 martie a.c.

    • întregirea fo rm ei didactice lao singură şcoală pentru cadrele didactice titulare în două şcoli este recomandată, atunci cînd*există această posibilitate, adică apar ore în specialitate la una din şcoli; lucrarea are câ şi termen de finalizare data de 25 martie a.c.

    • în intervalul 5 aprilie - 20‘ aprilie a.c. va fi cfcctuată-completa- rea ca ted re lo r personaju lu i d id ac tic a fla t în situaţia de

    restrîngere parţială de activitate., (norma > nr. ore > 1/2 normă). .

    • Pînă la 1 m ai a.c. este , recomandată desfăşurarea şedinţelor , consihilor de administraţie la nivelul

    unităţilor şcolare unde vor fi discutate şi stabihte cadrele didactice, care intră în restrîngere , de activitate şi înaintarea situaţiilor la inspectorat pînă la aceeaşi dată.

    ;• R ezo lvarea c o n te s ta ţii lo r r depuse de cadrele didactice la

    inspectorat are ca termen limită 12 mai a.c.

    •' Afişarea posturilor (catedrelor)' vacante în vederea rezolvării .jestrîngerilor de activitate - 15 mai a .c ’y' - . , V

    • îri perioada 16 -30 m ai a.c. este recomandată rez o lv a rea re s tr în g e rilo r de a c tiv ita te didactică. - x

    Afişarea posturilor vacante pentru ocuparea lor prin concurs de competenţă are ca termen data de 5 iunie a.c., concursul (cu probe scrise) în vederea o c u p ă r ii p o s tu r ilo r d idactice v ac an te urmînd să aibă loc în 22 iulie a.c.

    • N om inalizarea^ p o stu rilo r , didactice; care se vor ocupa priri detaşare în interesul învăţămintului'. are ca terinen 1 iulie a-c. v

    • întocmirea listelor cu cererile de '- detaşare ale personalului didactic

    (prin. concurs) are loc j n intervalul , 20 iu n ie - 5 iulie. a.c.

    • întocmirea listelor cu cererile de suplinire-pentru anul şcolar 1997/1998 se va face în perioada 10 iunie- 5 iulie a.c., iar testarea suplinitorilor este programată pentru data de 10 august a.c. După cum se poâte uşor observa, se întrevede o vâră foarte ' fierbinte în activitatea I.S.J. Cluj. ’

    •

    Începînd cu trimestrul al II-lea a l ; anului şcolar 1996-1997* pînă la. intrarea în vigoare, a noilor regulamente şcolare, transferările elevilor din clasele a X-a, a Xl-a (a X lI-a pedagogic, teologic şi seral) şi din şcolile profesionale - în cazuri justificate şi documentate - se rezolvă în conformitate cu legislaţia îa vigoare. • ■

    Cît priveşte transferările în cadrul aceluiaşi judeţ, acestea se vor face cu acordul directorilor celor; două unităţi de învăţăm înt, în lim ita locurilo r d isp o n ib ile /. Pentru transferul elevului într-un alt-judeţ, se impune şi avizul celor două

    . inspectorate şcolare. ■ . .T ransferârile elevilor din.clasele

    a IX -a -ş i a X lI -a (a X lII-a pedagogic, teologic şi seral) sînt interzise. Situaţiile de excepţie vor fi rezolvate cu acordul directorilor celor două unităţi de învăţămînt, avizate de inspectoratul şcolar şi aprobate de ' Ministierul Învătămîntylui.

    ' M . BO C U

    UN REPREZENTANT BIHOREAN AL EPOCII ILUIVIINISTE{ p r e z e n t a t d e M i r c e a P o p a )O întoarcere spre zorii literaturii române culte din Bihor, pentru a-i

    redescoperi fabuloasele-i irizări ale structurii sale lirice, valoarea artistică şi particularităţile mesajului transmis,; ne propune istoricul literar clujean Mircea Popa în volumul Dimitriu Meciu, Poema M unţilor Beiuşului -1816-, apărut într-o ediţie semnată • de Constantin Mălinaş în volumul de debut al colecţiei “Biblioteca scriitorilor bihoreni”, Editura “Mihai Eminescu” Oradea 1996.

    Cartea este structurată pe patru părţi: studiu introductiv, cu note, de Mircea. Popa (p. 5-28); P oem a M u n ţilo r B ih o ru lu i, reeditare într-o transcriere . fonetică interpretativă de Constantin Mălinaş a lucrării lui Dimitriu Meciu din 1816 şi publicată pentru prima oară în Oradea, la 1854, în “Diorela Bihorului”, almanah al "Societăţii de lectură a studenţilor români orădeni (p. 29-68); alte scrieri literare ale lui D im itriu M eciu, publicate îri transcriere fonetică interpretativă de Mircea Popa (p. 69-98),^glose

    editoriale şi' bibliografice de Constantin Mălinaş (p. 99-113) şi yn ‘Traseu toponimic al poemei de la 1816” (p. 114). Nu hpsesc şi cîteva facsimile ale lucrărilor lui Dimitriu Meciu, autorul unei creaţii de mare, valoare a. epocii iluministe - cum ne încredinţează istoricul' literar Mircea Popa. Din studiul introductiv - scris cu eleganta-i binecunoscută a stilului, cu argumentele solide ale stăpînirii de către autor a problematicii şi' fenomenului literar şi istoric de la cumpăna secolelor XVIII-XIX, atlăm date interesante despre Dimitriu Meciu, traducător din Ovidiu şi poet original, crescut în anturajul episcopului Vulcan de 'la: Oradeâ, apoi în “lumea luminată a profesorilor şi studenţilor de la liceul ■ din B eiuş” . Opera sa cea mai impo.rtanîă, Poem a M u n ţilo r Şeiuşului, este încadrată ‘stilului poemelor idilice iluministe *ale lui Iancu Văcărescu, Vasile Aaron şi ale ;

    altor literaţi români ai epocii. în aces t. poem, Dimitriu Meciu, “reînvie,, într-o atmosferă de un pitoresc a p a r te , în tre a g a m ito logie fo lclorică a zonei M u n ţ|lo r A puseni, zonă cu în c ă rc ă tu ră etnografică străveche, d a r şi de o frum useţe n a tu ra lă ieşită d in ' comun” (Mircea Popa).. Motivul este călătoria prin aceşti munţi fabuloşi a doi fii de împăiat, Someş şi Drăgan. (De'fapt se pleacă de la un basm privind originea celor două riuri care izvorăsc din Apuseni, Someşul şi Drăganul). - . -- - -

    Apărută într-o frumoasă ţinută grafică, sub semnul de seriozitate al începutului unei colecţii, cartea Dimitriu Meciu, Poema M unţilor B eiuşu lu i - 1816, deschide, reevaluează -şi recuperează un capitol din epoca începuturilor .literaturii române culte din părţile vestice ale culturii si civilizaţiei româneşti.

    , V a s i le LECH IN TA N

    , , P.S. O observaţie aş avea la “Traseul toponimic..."/unde Sebeş este echivalat cu Poeni , (pe unde' trece Crişul Repede), însă autorul, Dimitriu Meciu, pare să se fi referit la Valea Dragonului {pe unde trece Drăganul) nubiit odinioară tot Sebeş. (Localitatea Poeni se numea Sebeşul Mic, iar Valea Dragonului, Sebeşul Mare). -

    E x p o z i ţ i e, Astăzi, 13 februarie, ora 12, va avea loc vernisajul expoziţiei -de pictură a artistelor Doina Savu şi Szekely Katalina, membre ale cenaclului, de arte plastice “ATELIER'll”. Evenimentul se va desfăşura în sala “EXPO” a Casei Municipalele Cultură.

    I n v i t a t i ePrimăria municipiului Cluj-

    Napoca, în colaborare cu Societatea cultural-ştiinţifică “George Bariţiu”, organizează ^nîine, 14 februarie a.c., începînd cu ora 12 în Sala. mare dc şedinţe din str. Moţilor nr.,1-3, lansarea lucrării “ISTORIA ROMÂNIEI - TRANSILVANIA”.. Volumul, avînd 1.166 de pagini, a fost realizai sub coordonarea dr. Anton Drăgoiescu de către un colectiv format din: dr.'Grigor Pop,' dr. Ioan Glodâriu;'dr. Mircea Rusu, dr. Ioan Aurel Pop, dr. Avram

    Andea, drd. Susana Andea, Aurel Răduţiu, dr. Nipolae "fidroiu, dr. Ladislau Gyemant, dr. Gelu Neămţu, dr. Dumitru Suciu, drd. Ioan Bolovan' şi dr. Simion Retegan * -

    V ia ţa ş i o p era lu i N . S te in h a rd t

    pe e c ra n■ Societatea Română de Televiziune •

    va realiza, în curînd, un documentar- artistic dedicat vieţii şi operei lui N. Steinhardt. Filmările vor avea loc în cursul primului trimestru al anului, în penitenciarele Jilava, Aiud şi Gherla. Iniţiativa realizării acestui film documentar aparţine Departamentului' studiourilor teritoriale'şi minorităţi naţionale - ş i1 Redacţiei “A lte , naţionalităţi". Pelicula va reflecta cele mai importante momente şi aspecte din perioada detenţiei marelui cărturar român.

    S Z . C s .

    Pseudo-orchestre vieneze în Japonia .

    "C otidianul Asahi Şhim bun a . afirmat că ■ numeroase 4 orchestre, pretins vieneze, vin în Japonia numai m scopul de a cîştigă uşor bani, pe seama pasiunii localnicilor pentru muzica clasică vieneză, relatează France Presse. Adesea, aceste orchestre sînt improvizate de cîţiva

    ■ muzicieni germani sau austrieci; care nu rămîn împreună decît în perioada turneului din Japonia. U neori,

    'orchestrele sînt compuse.chiar din sţudenţi, recrutaţi temporar de cîte un impresar. Muzicienii recunoscuţi preferă să nu vină în. Japonia cu

    ' orchestra lor, ci cu una improvizată, în care sînt plătiţi mai bine pentru un turneu japonez.

    Cotidianul îşi exprimă regretul pentru fascinaţia japonezilor faţă de muzicienii occidentali, în timp ce în ţară există numeroşi interpreţi de

    mare talent, care nu reuşesc să răzbată deoarece sînt localnici, menţionează AFP. '

    Premiul Plume d’or al Asociaţiei mondiale

    a ziarelor in ex-. Iugoslavia

    • : Asociaţia mondială a ziarelor (W orld A ssociatiori o f Newspapers), cu sediul la Paris, a anunţat că pentru 1997, a decis să atribuie premiul său Plume d ’or unor cotidiene independente din ex-Iugoslavia, transmite agenţia France Presse. Este vorba despre ■ziarul croat Federal .Tribune, co tid ianul O slobodjenie, din Saraievo, Bosnia şi Naşa Borba, editat la Belgrad. Ele au ‘fost omagiate pentru “lupta cutajoasă dusă pen tru păstrarea unui ju rna lism obiectiv în tim pul conflictului din regiune”.

  • A D E V A R U Ld e C l u j OMUL SI SOCIETATEA joi, 13 februarie 1997 (6

    M a -im p ozita tă precum comerţul!Deşi SC “Patiserie-Rusalca”

    SRL furda a luat fiinţă în 1991, a început să funcţioneze în aprilie 1993. Doamna Russu Adolfina, patroana societăţii cu carc am stat de vorbă, prin cele spuse, ne-a ajutat să ne facem o imagine'de ansamblu asupra

    * acesteia. .- Avem licenţă'de fabricaţie

    pentru 70 sortimente, dar noi,- zilnic, cu excepţia sărbătorilor,

    realizăm '5 7 sortimente de ' produse de patiserie şi cofetărie.

    Producem atît pentru consumul din magazinul propriu, cît mai ales la comandă.

    - Cu cîte persoane a ţi început activitatea?

    - Cu 14. Acum avem 19 persoane angajate cu' carte de muncă şi 3 cu prestări servicii. Tot personajul nostru (femei) au calificarea necesară: cofetari, şcoală profesională de specialitate sau liceu economic.

    - în m are, de ce d o ta re tehnică dispuneţi?

    - Cuptoare de patiserie, 2 roboţi, 3 'dulapuri frigorifice, maşini de fabricat, îngheţată, toate proprietatea societăţii. '

    - Cu alte cuvinte, o linie de fabricaţie în toată regula, nu?

    - Păi tocmai aici este necazul...Aşa am ajuns să aflăm o crudă

    realitate. Şi din păcate. după cîte ştiu mi este singulară. Deşi prin licenţa de fabricaţie (seria A nr.

    * 22228) eliberată de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei - Direcţia pentru Agricultură şi Alimentaţie a judeţului Cluj - i se atesta “Rusalcăi” dreptul de a desfăşura activitate în domeniul producţiei alimentare, licenţă în care se. mai specifica: “ SC “Patiserie-Rusalca” SRL are capac ita tea tehn ică şi profesională de a desfăşura ac tiv ita te de p ro d u c ţie în dom eniul fa b r ic ă rii a l to r produse alimentare-cofetărie, patiserie şi fab rica re a de îngheţată djept care, zicem noi, potrivit legislaţiei în vigoare, societatea ar fi trebuit să

    * beneficieze de squtirea de impozit pe profit, timp de 5 ani. Ar fi trebuit. Inspectorii din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlul Financiar de S tat - recle

    -Administraţia Financiară Turda - au fost de altă părere.

    Din-acest motiv, :“Rusalca” n-a beneficiat de scutirea impozitului, pe profit decît o perioadă de 6 luni în anul 1991 cînd, de fapt,' ea şi-a început activitatea în... 1993! Curată încurajare, ce să mai zicem! -

    Ce era de făcut în această situaţie? Patroana a întocmit o documentaţie pe care a înaintat-o .. M inisterului Finanţelor. Dc aici a primit un răspuns mai mult dccît ambiguu: “rezolvarea sesizării d-voastră cade în competenţa organelor locale^ Organele locale la rîndul lor (Administraţia Financiară Turda) carc, după cum lesne se poate dcducc are în mînă şi- pîinca şi cuţitul, răspunde pe şleau: râmîncm la părerea noastră. Cu âltc cuvintc, inspectorul sau inspcctoarca, de... specialitate (aşa o fi oare?), nu recunoaşte cc alţii au atestat: adică profilul de producţie al “Rusalcăi”!

    ; Aţi încercat să vă bateţi şi cu... birocraţia?

    - Nu, nq răspunde patroana. Cine are atîţia bani dc aruncat pe... apa sîmbetci? Şi-apoi, nu tot cu finanţele lucrăm? v

    Ion C O R D O Ş

    P rotecţia m un cii /A u to riza ţia de funcţionare, este obligatorie:

    Cei care lucrează fără autorizaţie riscă închisoare de la trei luni ia doi aniLegea nr. 90/1996 a protecţiei

    muncii a fost publicată în M onitorul Oficial nr. 157/ 23.07.1996 'şi"a intrat în vigoare în data de 21.09.1996. Toată activitatea de protecţia muncii este organizată, coordonată şi controlată de către MMPS, prin organele specializate centrale şi teritoriale. Legea are ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă prin aplicarea unor norme unitare în toate sectoarele de activitate, menite să apere integritatea corporală şi sănătatea persoanelor caTe participă la procesul muncii. Normele unitare stabilite, prin lege mai au şi rolul de a impune cpterii ergonomice, care au ca efect uşurarea efortului /îzic.

    Prevederile Legii 90 se aplică persoanelor juridice şi fizice care sînt agenţi economiei din

    sectorul public, privat şi cooperatist, inclusiv cu capital străin care desfăşoară activităţi, pe teritoriul României, la care activitatea se desfăşoară cu personal angajat pe bază de contract individual de muncă sau în alte condiţii prevăzute de lege. Legea se aplică şi pentru personalul român care lucrează în străinătate p e baza.u/ior convenţii internaţionale sau. înţelegeri bilaterale. Normele de protecţia muncii s,e aplică salariaţilor, .m em brilo r cooperatori, persoanelor angajate .Cu convenţii' elevi şi studenţi în timpul practicii de producţie. -

    Desfăşurarea activităţilor de producţie sau a prestaţiilor de servicii ale persoanelor juridice sau fizice este condiţionată de obţinerea autorizaţiei de

    funcţionare din punct de vedere a protecţiei muncii. Autorizaţia

    . de funcţionare este. emisă de Inspectoratul de Stat Teritoriar

    : pentru Protecţia Muncii Cluj, în baza unei cereri de^autorizare, însoţită de o docum entaţie tehnică ce se depune la inspectorat şi atestă faptul că unitatea care solicită autorizarea, respectă Normele generale şi Normele specifice de protecţia muncii în vigoare. Inspectoratul

    ' de protecţia muncii pune la dispoziţie, contra, cost,-tuturor agenţilor economici din sectorul public şi privat, toate publicaţiile

    _editate pînă în prezent sub • coordonarea MMPS în legătură

    cu Legea protecţiei muncii, Normele m etodologice de aplicare a acestora şi diverse materiale de informare şi propagandă. .

    Pentru realizarea măsurilor de protecţie a muncii prevăzute de

    _ lege, persoanele juridice cît şi cele fizice au obligaţia să realizeze măsurile tehnice şi organizatorice din resurse financiare proprii care se includ în costurile de producţie. Persoanele juridice şi fizice sînt de asem enea,' obligate să elaboreze instrucţiuni proprii de aplicare a normelor de protecţia muncii în funcţie de particularităţile proceselor de muncăr'; La 'angajarea personalului^ odată cu încheierea contractelor individuale de muncă sau la încheierea unor convenţii civile şi în contractele

    'de şcolarizare vor fi stipulate clauze privind protecţia muncii, stabilindu^se răspunderea părţilor. în regulam entele privind - organizarea şi

    funcţionarea persoanelor juridtvor fi stabilite obligaţii ţ răspunderi în domeniul proteefe muncii pentru personalul c. funcţii de conducere-foordwvîjv şi^după caz, se vor orgaitţ ' com partim ente de protecţii muncii.

    Desfăşurarea activităţi societăţilor comerciale far, autorizaţie de funcţionarei protecţia muncii, potrivit ait ]\ din Legea 90/1996 s- pedepseşte cu închisoare de la; luni la: 2 ani^sau cu penală.

    Inspector şef ch im . Laurentii

    ŞERDEÂ!- N.R. Sediul I.S.T.P.U

    Cluj se află pe strada II( Brătianu nr. 13, (e/e/o 19-24-48, 19-68-97. ,

    C en tru l C o m u n ita r d e S ă n ă ta te M en ta lă

    a

    amenajarea spaţiului, aducerea de materiale, salarizarea unui asistent, cumpărarea unui TV şi unui aparat video şi a altor materiale necesare.

    La program participă, zilnic, 10 persoane recomandate de medici specialişti de la Clinica de Psihiatrie, a LMS şi Policlinici. Aceste persoane au vîrsta cuprinsă între 20-45 ani, sînt pensionate de boală şi nu au loc de muncă, multe dintre ele provenind din fam ilii, disfimcţionale şi avînd nevoie de sprijin social şi moral.

    Centrul Com unitar de Sănătate Mentală'funcţionează din ianuarie 1996 în spaţiul unui fost dispensar de copii din str. Padin nr."20, cartierul Mănăştur, cuprinzînd program ul de reabilitare psihosocială a persoanelor bolnave mental şi grupul s A.A. (A lcoolicii Anonimi) din Cluj. N

    înfiinţarea acestui centru a fost posibilă prin sprijinul Direcţiei Sanitare, Laboratorului de Sănătate Mentală, Fundaţiei Soros şi Clinicii de Psihiatrie. Banii primiţi au fost investiţi în

    CUProgramul de funcţionare este

    între orele 9-13 şi cuprinde:". - grup de suport reciproc (exerciţii' de grup, discutarea-; problem elor personale, psihoterapie 'de grup) în prima-

    . parte; / • - . _ - / _ • " - activităţi structurate -~in

    partea a doua: psihoeducătive (boli mentale; alte boli), grup creativ, grup de abilităţi sociale, vizionări de filme etc. j -

    CCSM colaborează cu; comunitatea psihiatrică din Cluj, încercînd .să-ii;convingă pe medici de valoarea activităţilor

    din cadrul program ului, cu Secţiile de Asistenţă socială şi Psihologie a Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj, cu studenţii de la această 'facultate care lucrează în practică.

    Beneficiu, atît pentru pacienţi ’ şi societate, îl constituie evitarea spitalizării persoanelor bolnave, economie de timp pentru medici, recuperarea unor persoane încă apte de .muncă şi infoimarea corectă a societăţii în ceea 'ce priveşte boala psihică.

    G e o r g ia n a .CHITTA

    N o u tă ţi leg is la tive

    în vederea constituirii fondurilor. necesare plăcii pensiilor pentru agricultori, a apărut HG nr. 3/1997, care prevede:

    - agenţiieconomici cu personalitate juridică care produc, . industrializează °i comercializează produse agricole °i alimentare au obligaţia de a achita, începînd cu data de 01.01.1997, la Fondul de pensii °i asigurări sociale ale agricultorilor o contribuţie între 2 °i 4% din veniturile realizate din activitatea de producţie agricolă, de industrializare ar produselor agricole °i alimentare, după deducerea accizelor,

    respectiv din adaosul comercial, comisionul sau adaosul .de alimentaţie publică realizat din activitatea de comercializare a produselor agricole °i alimentare din ţară °i din import.

    Contribuţiile se diferenţiază pe activităţi °i anume: •

    - pentru producţia agricolă, vegetală, animală, piscicultură °i pescuir...3,5%.

    - pentru industrializarea produselor agricole ...2%

    - p tntru comercializarea produselor agricole °i alimentare ...4% -

    - pentru prelucrarea ceaiului,

    cafelei, cacao ...4% ' ., Plata contribuţiei la Fondufde pensii °i asigurări sociale ale- agricultorilor se face lunar, în termen de 20 de zile de la expirarea lunii pentru care aceasta se datorează, în contul 30104349128; beneficiar- D.M.P.S. Cluj,, -deschis la Trezoreria Cluj. :

    > Facem apel Ia agenţii -economici să achite la termenele legale contribuţia ' datorată, pentru a contribuija pîata lunară a pensiilor agricultorilor, r '

    la c o b M O H O LEA . S e f o fic iu

    I n a j u t o r u l c r e s c ă t o r i l o r d e p o r c iToate marile societăţi

    comerciale profilate pe creşterea animalelor se confruntă cu probleme privind furajarea efectivelor. Nu a scăpat de griji nici SC “Agroeomsuin” SA Bonţida (fosta ISCIP), unde aproape o sută de mii de porci au nevoje de furaje;

    Dată fiind situaţia grea în care se află societatea comercială din Bonţida, Filiala Gherla a Băncii Agricole a sărit în ajutorul crescătorilor de porci. După ciim ara aflat de la directorul băncii gherlene, domnul economist Vasile Fodor, Banca Agricolă a acordat un împrumut de peste 10

    miliarde lei pentru cumpărarea furajelor. Astfel, unitatea a fost salvată, iar locuitorii oraşului Gherla - dar, nu numai ei - au asigurată, zi de zi, carne proaspătă şi mezeluri de calitate produsă în carmangeria proprie a SC “Agroeomsuin” SA Bonţida. SZ. Cs.

    banilorFaimosul Brilish Museum a

    deschis o originală expoziţie dedicată banilor, informează Reuter. De secole, bancnotele şi monedele au făcut “ să se învîrtească lumea”, iar expoziţia vrea să demonstreze că . banii gheaţă sînt-încă puternici în prezent, în pofida silccesului pe care l-a căpătat cartea de credit. Expoziţia este împărţită în trei secţiuni care prezintă întreaga istorie a acestui “rău necesar”: de la cele mai tfechi sisteme monetare folosite de om încă din mileniul al treileâ î, Hr. în Mesopotamia, Egipt şi China, pînă la cărţile de" credit din plastic şi moneda europeană unică de la sfirşitul secolului al XX-lea. Din cele aproximativ un milion de exponate, 5.000 sînt prezentate pe computer..

    Printre “banii” cci mai curioşi, se numără pietrele, bucăţile'de lemn, inele de cupru şi penele.

    C i n e - i c u n e ,

    c i n e - i o m ?Duminică, 7 februarie, oral'

    Schelălăit de cîine ce sfiş: liniştea după-amiezii şi creier, oricărui om ee simte. Schelîi de durere, de moarte. La capa: autobuzului 32, un dine te de un pom este-bătut bestial; un şofer de autobuz. AniM sîngerează, şoferul loveşte cu: băţ animalul legat.

    Din geamul apartamente^ văd scena, Mă îngrozesc. Cob; şi întreb pe “domnul şofer’’ ce bate;anim alul. Râspu: “Mi-a mîncat mîncarea”.

    C îinele vagabo.-^“maidanez”, ca pe “vremuri’’, J och ii îngroziţi se uita | “torţionar”. încerc să-l îndupi' apelez la omenie, la “nevinovi: prezumtivă” şi la “FOAMf care >şi la cîini poate fi tot realitate. ^

    Nu există ecou în sufle: “dom nului şofer” de autobuzul 32.

    - “ E cîinele meu şi-Ioi M i-a m încat mîncăm Verdictul este dat. “Unde-i ţ nu;i tocmeală”.

    încerc din nou să-l îndup; Vreau să' plătesc “pagube!: produse dc “maidane: nenorocit”. Răspuns: “Doei.Ai violat spaţiul întreprind. RA TU C” . (Capăt de fc parcare).

    Insist: “Domnule şofer, cumpăr cîinele, dă-i drumul

    Răspuns: “îl omor!”... Maidariezul profită dc

    moment de neatenţie, scap fuge. înjurături. Răsuflu uf

    Domnul Şofer: “Las câ-1 f eu şi tot îl omor. Iar pe vot cunosc 6u; Vă mai iau eţ capăt de linie 32!” (adio

    Tnine şi .pe cîţiva ceti: indignaţi). . ,Ing. Gheorghe VARDU-

    Răcnetul furnicii J D o m n u le C o m a n d a n tVă trimit

    a c e a s tă ' scrisoare deschisă,

    ce să se mai ostenească băieţii s-o ţină la abur mic, pachetul alăturat pentru soţul meu şi urări de sănătate şi restul familiei Dumneavoastră.

    Am aflat din presa de ziare şi de pe micuţul ecran că e acuzat de spălarea unor bani murdari. Ziceţi şi matale, există bani curaţi? Poate cînd ies de la editura de bani, că după aia cîţi pun mina pe ei şi unii e

    ' nespălaţi, plus depunerea de la poluţiunea din atmosferă. Ce să spele, domnule'Comandant? Soţu-mio in viaţa lui nu şi-a spălat o batistă, o izmană intimă, spunea la începuturile noastre că- face alergie la detergenţi, şi să ' mă scuzaţi că nu ştiu ce e aia la "gabori" ^i "presari". -

    De asemenea e priponit pentru evaziune fiscală, asta, ai meu, n-a umblat cu timbre în viaţa lui, n-a fost filatelist şi nici n-a colecţionat nimic, poate certificate medicale are multe, da’ nu-s la el, ci la dosar. Omul

    ăsta bun, tot ce-a cîştigat a dat in dreapta şi în stînga, aşa cînd îl apuca, fiindcă e un sufletist, un familist, şi un manager. Are uji fond minunat, el n-a deturnat nici un fond, ce să mai vorbim de trafic de influienţă? S-o zicem pe a dreaptă, e un şofer prost, nu se, descurcă în trafic, de aia şi-a luat şofer cu carte de muncă şi nefamilist.

    Ceilalţi doi co-patroni l-aujat în git, ca în balada aia, să-l facă de oaie şi au reuşit, ajungînd eu să umblu ca mama din baladă peste tot, inclusiv la vorbitor. In

    baladă nu apare avocaţi, poate în varianta ce nu am cetit eu cu lacrimi în ochi. ' "

    Mă gîndeăm io că' Dumneavoastră aveţi fată umană, de aia v-am scris, să-l lăsaţi

    -marţea viitoare acasă, în sinul ţneu, că copii nu am făcut, fiind ocupaţi pînă peste cap, pentru că bunica şoferului ~îşi sărbătoreşte 90 de ani de viaţă, în libertate.

    O să ajungeţi şi matale, poate bunică, poate prindeţi 90 de ani şi ce-o să vă bucuraţi să suflaţi în luminări!

    în pachet e de-ale gurii, ce-i place lui'neperisabil şi o pereche de cătuşe de lînă, că l-am văzut

    (

    cu altele, coborini j maşinuţa nefastă, şi d sensibil la friguri- şi0 ̂ cu muzică populară, ca & iubea el, cînttci de dor şip cum ar fi: "Lîngă o a*■ părăsită”,. "Nu mai pM7 -.^^ baby" şi "Treceţi bătălii

    ' CârpaţiiCasetofon n-am pus ci ̂

    ina/ale destule în 'Trăiască drepturile omul"1* dezarmarea!

    Eufrosina GogoV văduvă cu suspin

    ' pt. cor'Cornel ODRE;

    C ti

    t i i

    ■

    Prc * »

    N%

    '*

  • l\M joi, 13 februarie 1997 OMUL ŞI SOCIETATEAADEVĂRULde Ciui

    propunerile G i i v E s m i n iîiim am i privimi m m m m a la riilo rLU P E TARA

    > ''Adevărul", în numărul său de ieri, a publicat afit propunerile Guvernului adresate centralelor sindicale privind indexarea salariilor | tir si ii-U- referitoare la salariul de ba~jă minim pe tară. Reproducem. mai jos, două articole referitoare la propunerile respective.

    iilor în 1997, I :tive. I

    în anul 1997, prin măsurile economico-financiare avute în vedere la elaborarea bugetului de stat, se estimează o creştere a preţurilor de consum, în luna decembrie 1997 faţă de luna decembrie 1996 de 97%.

    Creşterea medie a preţurilor de consum în anul 1997 faţă de luna decembrie 1996, va fi de72%.

    Este de menţionat că aceste valori estimate se situează cu cîteva punctc procentuale peste cele estimate de experţii tehnici ai FMI. ' . \

    în trimestrul I 1997, creşterea estimată a preţurilor de consum este de 41%, cu mult mai mare decît creşterile din trimestrele următoare, determinată de efectul echilibrării preţurilor la produse . ş i servicii supravegheate de stat, precum şi a evoluţiei cursului.de schimb al monedei naţionale.

    La fundamentarea bugetului stat s-a avut' în vedere o

    acoperire, prin indexarea- compensarea salariilor, de 75% din creşterea preţurilor de

    în aceste condiţii, pe total ăn urmează să se asigure o creştere medie a salariilor prin indexări- compensări de 54% (72% x 75%), creştere ce va fi defalcată trimestrial în raport cu evoluţia prognozată a creşterii preţurilor de consum pe fiecare trimestru.- Pentru trim estrul I 1997, indexarea-compensarea va asigura o creştere a salariilor de 30,75% (41%' x 75%).

    Se propune ca această indexare-coinpensare să se- realizeze în mod diferenţiat, ; asigurîndu-se ' un grad de acoperire a creşterii preţurilor de consum de cel puţin 100% pentru ■ cei cu un nivel al salariilor de bază de pînă la 150.000 lei lunar brut, urmînd ca pentru cei cu ' salarii de bază de peste 250.000 lei lunar brut, gradul de acoperire să fie de 70%, realizîndu-se pe ansamblu o medie de 75%.' Pentru personalul din sectorul

    bugetar 'Salariul mediu luat în calcul

    pentru luna decembrie 1996 este : de 425.000 iei lunar brut, în care ‘ este inclusă şi compensaţia de17.000 Iei lunar brut, acordată începînd cu luna octombrie 1996. ,

    ■ Prin indexarea-compensarea din trim. I 1997, acest nivel al salariului mediu va ajunge la 555.700 lei lunar brut [425.000 x (41% x 75% + 1)]. în aceste condiţii salariul mediu net va

    -creşte de la 329.004 lei lunar în luna decembrie 1996, la 430.255 lei lunar în trimestrul I 1997, respectiv cu 101.251. lei. "

    , Întrucît în suma de 425M este cuprinsă şi tomjvrtsaţu dc17.000 Iei, acordaUjfcp.ir.it, ca urmare a indexam, accasta urmează să dc/irw 22 200 lei lunar brut

    Valoarea s, l.iriulm ik‘ I w i corespunzător (.deficientului de ierarhizare 1,0(1 în uiport ui cuc se determină s,lunile de hrut pentru personalul încadrat cu salariul de bază pînă la nivelul de 250.000 lei lunar brut.

    Această compensaţie suplimentară se adaugă la compensaţia de 17.000 Iei lunar brut, care devine 22.200 lei lunar brut, şi se va" acorda în aceleaşi' condiţii.

    d în considerare cele prezentafesmai sus, un salariat C adrat cu itfssalariu de bază de

    *150.000 Ici tanaKbrut, la care, în* prezent, se adaugă compensaţia

    ' Se 17.000 fei lunanbrut, va primi tlftsatariu de bază de 193.100 lei Ittsar brut, ta cane se adaugă Compensaţia acordată tuturor ,Salariaţilor de 2X20fi lei lunar ÎJfat şi compcnsafia suplimentară ;

    , &sJ20.500 ieLJunar brut.în accjte'condiţii, salariul de

    hay-â—ffrut plus compensaţia, creşte de la 167.000 lei lunar, la 235.800 lei lunar, iar în valori nete, de la 136.032 lei la 191i497 lei, respectiv eu 55.465 lei.

    Creşterea salariului prezentată mai sus, de 41,2% faţă de 41% cît reprezintă creşterea preţurilor de consum, asigură un grad de acoperire 100%.

    în cazul unui salariat încadrat cu un salariu de bază de 200.000 lei lunar brut, potrivit calculului mai sus prezentat, creşterea va fi de 38,3%. (grad de acoperire 93,4%), iar în cazul unui salariat încadrat cu un salariu de bază de300.000 lei lunar brut, creşterea va fi de 28,8% (grad de acoperire 70,2%).

    La limita salariului de bază' pînă la care se acordă compensaţia suplimentară (250.000 lei lunar brut) se va . aplica un sistem de reducere continuă a valorii .compensaţiei suplimentare de la 20.500 lei pînă •la 0 lei.

    Cu ocazia indexării- compensării, grila de impozitare a salariilor va fi glisată, astfel îneît majorările de salarii să nu fie afectate de progresivitatea grilei de impozitare. ^

    Pentru personalul din regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat : La aceste unităţi, creşterile

    Salariale se realizează, atît prin ; indexări-compensări, cît şi "ca urmare a negocierilor colective.

    în anul 1996, la regiile autonome s-a acordat, peste

    indexărije şi compensările stabilite, o . creştere suplimentară prin negocieri de 30,6%, iar la societăţile comerciale o creştere suplimentară prin negocieri de 32,8%. Ţinînd seama de faptul că în acest an obiectivul principal î l . constituie realizarea programului, de macrostabilizare, se impune ca la aceste unităţi economice creşterile veniturilor salariale să se încadreze în creşterile rezultate prin acoperirea în proporţie de 75% a creşterii preţurilor de consum, în aceleaşi condiţii menţionate pentru personalul din sectorul

    v bugetar. Efectul creşterii productivităţii muncii şi a eficienţei economice se va reflecta în creşterea profitului realizat la nivelul unităţii, din care o cotă parte va reveni salariaţilor, potrivitreglementărilor în vigoare.

    Totodată, pe această pale se pot asigura sursele necesare pentru lichidarea datoriilor la fondurile de asigurări sociale şi la bugetul de stat.

    1. Cadrul general referitor la salariul de

    . bază minim‘ Evaluarea salariului minim, potrivit Convenţiei nr. 131/1997 elaborată sub egida Organizaţiei Internaţionale a Muncii îri aceaslă problemă,

    -ratificată şi de ţara noastră, se face. ţinînd seama de:

    a) necesităţile, dc trai ale muncitorilor şi familiilor lor, avînd în vedere:.

    • nivelul general . al Mlamlordin diferite ramuri şi scctoare de aciivilale;

    • “nivelul preţurilor şi tarifelor; . . . . . . .

    • drepturile cu caracter social (alocaţii de stat pentru copii, burse etc.);

    • nivelul veniturilor altor categorii sociale (agricultori,

    pensionari, şomeri etc.);• posibilităţi de completare a

    veniturilor şi din alte surse (gospodărie proprie, efectuarea de lucrări în afara programului de lucru etc.); ■ ’ ■

    b) condiţii economice ale societăţii, cum ar li:

    • nivelu l productivităţii muncii;

    • rata profitu lu i necesară; pentru asigurarea unei dezvoltări economice;

    • asigurarea unui grad corespunzător de ocupare a forţei de muncă.

    Din conjugarea acestor factori rezultă că nivelul salariului minim nu poate fi determinat pe baza unor ca lcu le , strict; matematice, constituind de fapt o opţiune care sa satisfacă atît nevoile# de trai ale persoanelor încadrate la salariul de bază

    m inim , cît şi posibilităţile concrete ale angajatorilor,

    •agenţilor economici în această etapă. Salariul de bază mjnim - pe ţară'reprezintă 'prcţui'niinim

    ,a l forţei dc iiiurtcâ pentru categorii de s.tLj/fali ntpiv’K|^ţi prin contractă co leii im - de muncă. P o li;\it lo n tru tc lo i colective de fmuncă încheiate, nivelul prelului rmnirn j I Iurtei de muncă in'unilnli este muil superior celui xe^k-inenlat pnn Hotărîre a GuvlYquIui, fund în unele situaţii chi.u>u.'ii nviiede două ori decît acesta.

    2. ' Situaţia actualăa) Potrivit prevederilor H.G.

    nr. 594/1996, începînd eu data de 1 august 1996,' salariul de bază minim bru


muebles RTA

The Glenville Mercury told THE MERCURY la.st night . ... .n~~~n·• " " ·rtA• ... grc.cl!ra'-s in the other

P o rta b le A p p lica tio n D riv e s T o C ro ss th e D

C A E S A R S E N T E RTA I N M E N T C O R P O R AT I O N

2017 Budget hearing Asia-Pacific region - Site officiel du ... · rta rta rta rta rta renault digital 40% latin executives (o/w 2 ceos) investment analysts mission - americas november

REGLEMENT TECHNIQUE AERONAUTIQUE RTA - 8site.anac.mr/en/images/pdf2018/dsa/RTA8_oct2017.pdf · RTA 8 - NAVIGABILITE DES AERONEFS RTA 8/ANAC/Mauritanie 3eEdition Amendement : 03 P

RTA - Electropluselectroplus.net/docs/Catalog-Legrand-RTA.pdf · cat. nos. rta cat. nos. pack page cat. nos. rta cat. nos. pack page 4 cat. nos. rta cat. nos. pack page RTA 381001

06-09-20 INCOMING.SR.CO-SUPER CHAINA Jee-Adv RTA-1(P-II

Moveis Rta

^,ïðô - NMRDA · 2017-05-08 · R e sid e n tia l to In d u stria l T ra n sp o rta tio n T ra n sp o rta tio n E xistin g W a te r b o d ie s Lege nd P ro p o s e d A g ricu ltu

Proposed RTA P Projects - cagaz.org

A N E XO S À P O RTA R I A I N M E T RO / D I M E L N º 0 ...inmetro.gov.br/legislacao/pam/pdf/PAM006736.pdf · a n e xo s À p o rta r i a i n m e t ro / d i m e l n º 0 5 5 ,

Montageanweisung RTA 1515-2, RTA 2030 - · PDF fileTitle: Montageanweisung RTA 1515-2, RTA 2030 Author: Glen Dimplex Deutschland GmbH Subject: Montageanweisung RTA 1515-2, RTA 2030

PW 3000 - Crown Equipment Corporation · PW 3000 T h e m o st im p o rta n t c o m p o n e n t is yo u . 1 W arning A ll rig h ts reserved u n d er In tern atio n al and P an A m

p o rta l.d iv k u m .p o lri.g o · 2018-10-06 · p o rta l.d iv k u m .p o lri.g o .id peraturan kepolisian negara republik indonesia nomor 10 tahun 2018 tentang pembinaan rohani,

RTA-OSEK Binding Manual: S12X/COSMIC - ETAS · `çåíÉåíë= = fëëìÉ=jmmmtujmmo = `çåíÉåíë= p= `çåíÉåíë= n ^Äçìí=íÜáë=dìáÇÉ

BUXHETI I BASHKISË SË KAVAJËS PËR VITIN 2015 · sekondare. -Rikualifikimet Urbane, n ëp rmjet shtimit t hapsirave t gjelb rta n qytet. -P ërmir simi iinfrastruktur s arsimore,

N L INT L LA PU RTA U NTOS - repositorio.unal.edu.co

L a P o rta et a l ï1998 ðw6U · 2017. 12. 29. · xa t \w æ pxJ L a P o rta et a l.ï1998 ð tGL^ oM Ã » fw b ;`oJ åU q åC $ ü s ¼ G \b OtJ L a P o rta et a l. ï1998 ð

D GLENVIEW WILMETTE P D C Chicago El Centro R www. C de …irm-cta.org/RouteMaps/RTA/FullMaps/RTA System Map 2015-02... · 2019. 3. 6. · Park-n-Ride Skokie 800-USA-RAILA4 Daley

RTA complaint

RTA MODIFIED

P O RTA R I A N O R M AT I VA N ° 12, D E 14 D E F E V E R ... · P O RTA R I A N O R M AT I VA N ° 12, D E 14 D E F E V E R E I R O D E 2019 Aprova os Regimentos Internos e o Quadro

CO N C E RTA. OO

REGULACION TECNICA AERONAUTICA RTA-139 CERTIFICACIÓN … · INAC RTA-139 INSTITUTO NICARAGÜENSE DE AERONÁUTICA CIVIL CERTIFICACION DE AERODROMOS Oct. /16 P - 1 Enmienda 1 Preámbulo

P O RTA R I A N º 12 D E 03 D E JA N E I R O D E 2019P O RTA R I A N º 12 D E 03 D E JA N E I R O D E 2019 Dispõe sobre a publicação da relação com o nome e o número do CPF

Measuring the Impact of Patient Portals...I. Introduction Pat i e n t P o rta l s C an offer i m P o r ta n t benefits to patients and provider organizations. These technologies —

P medan mema rta batka n seni - Universiti Malaysia Sarawak

REGULACION TECNICA AERONAUTICA RTA-139 ......RTA 139.209 Aprobación de Dispensas y Excepciones ----- 2 - 3 RTA 139.210 Equipo de Certificación ----- 2 - 3 RTA 139.211 RTA 139.212

M in d P o rtalmindportal2013.s3.amazonaws.com/Mind_Portal_2008.pdfM in d P o rta l: M in d F o rc e M e d ita tio n M a ste ry 3 In tro d u ctio n To M in d P o rta l *P a rts o f

La n ovela co rta en M xico (1891-2014)

Ca rta A b e rta - participe.arbo.org.br

PowerPoint Presentation · SS ee cc oo nn ttaa bb iilliizz aa $ P o rta l b a n c a rio S e g e n e ra u n ^ p a p e l_ c o n re fe re n c ia d e lo q u e s e p a g ó S e h a c e

Ke le m b a g a a n P e n u n ja n g In p u t P e rta n ia ... · menangkap dan mengumpulkan informasi tentang segala transaksi yang pada suatu organisasi. b. Management information

Proposal for RDP 2011 TLCA, RTA, workshops Novi Sad, Serbiarewriting.loria.fr/rta/documents/RTA-2009/presentation-NoviSad.pdf · Proposal for RDP 2011 TLCA, RTA, workshops Novi Sad,