ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

Anul 7 • Nr. 6332 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

• În dialog cu NicolaeFurdui Iancu

• "Pentru a le fi bineîntr-un loc strãin,

trebuie sã fie împreunã,sã fie uniþi"

15 septembrie - 15 octombrie 2016

Gânduri pentru

românii din Diasporã

Pagina 5

Scriitorii dizidenþi, unadevãrat pericolpentru putereainstauratã în 1990Interviu cu Ana Blandiana -scriitoare ºi luptãtoare pentru libertatea civicã

Pagina 9

Ceva tot s-a schimbat. Trãim 11luni pe an fãrã Diaspora

„Româneºte este româneºtechiar ºi în România

Proiectul „Retelling Love“ la târgul de artã Parallel Vienna 2016

Un desenator român, la curtearegelui ªtrumf

Doi olandezi s-au îndrãgostit deRomânia: Cei doi se vor cãsãtorila o stânã din Dealul Negruunde martori le vor sta ciobanulºi câinii carpatini

DIN SUMAR

Pagina 3

Pagina 12

Pagina 17

Pagina 4

Pagina 15

septembrie-octombrie 2016 Pagina 2 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

”Doamne, ajutã inimii mele sã Tedoreascã, / Dorindu-te sã Te caute, /Cãutându-Te sã te gãseascã, / Gãsindu-Te sã te iubeascã. / Iubindu-te, sãîncetez de a mai pãcãtui.” (Sf.Augustin)

Întâlnim la tot pasul suferinþesufleteºti ºi trupeºti, lipsuri, chinuri,boli, pãcate, oameni credincioºi ºinecredincioºi, rãtãciþi, pãtimaºi,îngânfaþi, indiferenþi etc...Asta ne aratãcã avem nevoie de adevãr, de dreptate,de dragoste, de trezire prin lumina luiHristos; avem nevoie ca sã ne punemîntreaga viaþã în mâinile lui Dumnezeuºi astfel vom gusta Raiul încã de pepãmânt! Trebuie ca inima noastrã sã-Ldoreascã pe Dumnezeu, sã-L caute, sã-L gãseascã ºi sã-L iubeascã. Pentru areuºi toate acestea, fie cã ºtim, cã nuºtim, cã dorim sau nu, mai devreme saumai târziu cu toþii avem nevoie în viaþanoastrã de un pãrinte cãlãuzitor, de unpreot. Preotul, cãlãuza noastrã pe ”caleacea strâmtã care duce la mântuire”, areresponsabilitatea sã facã sã locuiascã,prin Duhul Sfânt, Hristos în inimilenoaste: ”ªi Hristos sã Se sãlãºluiascã,prin credinþã, în inimile voastre,înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi fiind îniubire.”( Efeseni 3, 17).

Preotul are responsabilitatea sã neavertizeze pe noi oamenii desprepãcatele noastre, despre pedepsele carevin de pe urma acestor pãcate. El esteomul care pãtrunde în orice casã,indiferent de nivelul ei de igienã (ºispiritualã), care îmbrãþiºeazã pe ceibolnavi, se atinge de muribunzi, seroagã pentru cei pierduþi. Atunci cândexistã rugãciunea preotului, existãocrotire ºi binecuvântare ºi atunci omulsporeºte. De aceea nu trebuie sã facemlucrurile cu neorânduialã ºi dupã bunulnostru plac, cãci acestea nu ne sunt de

folos pe calea duhovniceascã.Dacã pãrinþii noºtri se îngrijesc de

viaþa trupului; preoþii, de cea asufletului. Pentru preot grija cea mareeste mântuirea sufletului, bunul celfericit ºi nemuritor, care are sã fiepedepsit sau rãsplãtit veºnic, pentrurãutatea sau virtutea lui; suflet care-i dinDumnezeu ºi dumnezeiesc, care-i pãrtaºnobleþei celei de Sus ºi tinde sprenobleþea aceea, deºi-i unit cu cel inferiorlui, cu trupul. Restaurarea omului,izbãvirea, mântuirea lui sunt definite caacte ale dragostei lui Dumnezeu, veniteprin lucrarea haricã a preotului. Preotul– cel de ieri ºi de astãzi – este acelaºi învecii vecilor, deoarece ”Iisus Hristos,ieri ºi azi ºi în veci, este acelaºi.” (Evrei13,8).

”Purtãtor de reverendã, preotul esteslujitorul Celui înviat pentru veºnicie. Elrosteºte cuvintele de dezlegare, ºi dincer smerindu-Se infinit, Dumnezeudesfiinþeazã pãcatul ºi rana din suflet.Binecuvinteazã cu mâini de þãrânã ºiÎmpãratul veacurilor dãruieºte pace de

Sus, pace tuturor. Introduce mâna sa înapã tremurând ºi apa ascultãtoare deOceanul infinitei iubiri nu se mai stricãniciodatã. Strãpunge pâinea micã de laProscomidie, ºi Însuºi Împãratul, Miel ºiArhiereu, se junghie în tainã în cerurileiubirii Sale. Ridicã mâinile cãtre cer, ºiDuhul Sfânt, Mângâietorul sfinþeºteDarurile ºi universul pregãtindu-le derai. Poartã în cãuºul palmelor Pâineafrântã care este Trupul cel nemuritor allui Dumnezeu. Dãruieºte oamenilor fãrãsã merite (nici el nici ei) puterea de a sehrãni cu Hristos prin Euharistie.” (PreotIoan Valentin Istrati)

Fãrã preot, nu s-ar celebra SfântaLiturghie, nu am primi SfântaEuharistie, iar mântuirea noastrã ar fidificilã. Doar Sfânta Liturghie mai þinelumea în picioare, spunea pãrinteleArsenie Boca.

Pentru Dumnezeu, preotul este omulales, chemat la o misiune specialã...estecel pus deoparte pentru a ficolaboratorul lui Dumnezeu lamântuirea omenirii, rolul sãu fiind acela

de a-l uni pe om cu Dumnezeu. Preotulare ceva mai de preþ decât toate bogãþiileacestei lumi: puterea de la Duhul Sfântde a-L aduce pe Dumnezeu în viaþanoastrã, prin Trupul ºi Sângele luiHristos. În scaunul spovedaniei, preotulare o putere ”pe care Dumnezeu n-a dat-o nici îngerilor, nici arhanghelilor”. Nus-a spus îngerilor, ci oamenilor:”Oricâte veþi lega pe pãmânt, vor filegate ºi în cer, ºi oricâte veþi dezlega pepãmânt, vor fi dezlegate ºi în cer.”(Matei 18,18)

Între Om ºi Preot trebuie sã fiemereu o întâlnire rodnicã…ªi aceastãîntâlnire se realizeazã mai ales atuncicând preotul nu uitã cã ºi el este om ºicând omul îºi aminteºte cã ºi preotul eom, deci au esenþialul în comun! Acestaeste esenþialul: sã nu uitãm cã suntemoameni ºi sã ne comportãm la înãlþimeaacestei demnitãþi! Nu degeaba se spunecã ”a fi om e lucru mare”.

Bunul Dumnezeu sã ne ajute sã-iascultãm, sã-i iubim ºi sã-i cinstim pepreoþii noºtri, împlinind porunca luiHristos, care spune:” Cine primeºteprooroc în nume de prooroc platã deprooroc va lua” (Matei 10, 41).

Dacã astãzi suntem creºtini, estepentru cã Dumnezeu ne-a scos în caleun preot care sã ne ofere Botezul ºicelelalte Taine bisericeºti. Avem nevoiede Bisericã ºi de preoþi în zilele pe carele trãim...Avem nevoie sã ne botezãmcopiii, sã ne cununãm, sã ne îngropãmmorþii...Avem nevoie de TainaSpovedaniei ºi a Sfintei Împãrtãºanii,care nu pot exista fãrã preoþi, cei careînchinã rugãciuni în faþã Sfântului Altar.

Tuturor cititorilor le doresc otoamnã frumoasã, zile rodnice, cu paceºi discernãmânt!

Adriana-Lucia Ciugudean

Un cãlãuzitor pe “calea cea strâmtãcare duce la mântuire” – PREOTUL

Relaþia oamenilor cu cartea areo istorie îndelungatã. O viziunegeneralã asupra civilizaþiei cãrþiitrebuie sã porneascã de laconvingerea cã inventarea tiparuluide cãtre Gutenberg a reprezentatpentru omenire un adevãrat ºoccultural. Din momentul în carepãrintele tipografiei a scos primacarte tipãritã în atelierul sãu dinMainz, un fragment din “CarteaSibilelor” ºi a tipãrit prima Biblie(23 februarie 1544) destinul culturalal oamenilor a fost ºi va fi definitivlegat de destinul cãrþilor. De-alungul secolelor, milioane deoameni au fost captivaþi de mirajulcãrþilor, de capacitatea lor de a neºlefui mintea ºi de a ne mângâiasufletul. Cu toate acestea este greusã ne imaginãm cã, în secolul 21,bibliotecile cu cãrþile lor, devinvectori ai eliberãrii spirituale ºi sunt

receptate ca izvoare dãtãtoare deviaþã ºi speranþã.

Într-o lume în care libertatea deinformare este un drept câºtigat desecole, cu greu ne putem imagina cãcititul cãrþilor ar putea intra încategoria activitãþilor ilegale ºipericuloase. Iatã cã, astfel de lucrurise petrec în Siria contemporanã, oþarã supusã ororilor provocate deunul dintre cele mai crunte rãzboaiecivile, un stat în care cetãþenii ºi-aupierdut pânã ºi dreptul la viaþã ºi laexistenþã decentã. Iatã cã, într-olume dominatã de rãzboi ºi teroare,existã oameni care îºi riscã viaþapentru a salva cãrþi, existã tineri carepot fi arestaþi pentru cã citesc.

Unul dintre ei a fost descoperitde reporterul englez Mike Thomson- care într-un articol publicat înediþia din 20 iulie 2016 a varianteionline a publicaþiei „BBC

Magasine”1 - relateazã povesteaOmar Abu Anas un fost student dela inginerie, unul din voluntarii ceau contribuit la constituireaBibliotecii secrete din Damasc.Chiar dacã nu au suficient timp sãciteascã, tinerii sirieni au gãsit, princonstituirea acestei biblioteci oformã paºnicã de la lupta împotrivaregimului opresiv din Siria. Cititoriicare vin sã împrumute ºi sã citeascãcãrþi în biblioteca secretã îºi riscãlibertatea, îºi pun vieþile în pericoldoar prin simplu fapt cã doresc sã seinformeze. Ei fac acest lucru cuconvingerea cã lectura este o formãde supravieþuire iar cãrþile îi ajutã sãmeargã mai departe îi ajutã sã sesimtã liberi ºi le hrãnesc speranþa cãlupta lor nu este zadarnicã.Majoritatea cititorilor biblioteciiconstituitã printre ruinele unei

clãdiri din Darayya sunt foºtistudenþi la diferite facultãþi dinDamasc. O parte din ei s-au pregãtitpentru a deveni medici ºi continuãsã studieze, printre ruinelebibliotecii secrete, culegândinformaþiile necesare pentru aînvãþa sã îi ajute cât mai bine pesemenii care cad pradãbombardamentelor zilnice.

Din motive de securitate,copiilor le este interzis sãfrecventeze biblioteca. Excepþieface Amjad, un adolescent de 14 anicare locuieºte lângã bibliotecã ºivine zilnic acolo pentru a-ºi hrãnisufletul cu cãrþi. Potrivit celorrelatate de un fost student,Abdulbaset Alahmar (care a fost ºiel chestionat de reporterul britanic),acesta încearcã sã petreacã cât maimulte ore în bibliotecã fiind convinscã „mintea este ca un fel de muºchi

care trebuie hrãnit cu cãrþi, astfelmintea lui a devenit mai puternicãîn urma lecturii”. AbdulbasetAlahmar recunoaºte cã lectura “l-areadus la viaþã „ , ºi esterecunoscãtor pentru faptul cã areuºit sã îl citeascã pe Hamlet iar, decând a descoperit biblioteca secretã,a parcurs deja câteva romane deautori francezi. ÎntemeietorulBibliotecii Secrete din Damasc,tânãrul Omar Abu Anas, nu maieste printre noi. El ºi-a pierdut viaþaîntr-un bombardament, la scurt timpdupã ce a intrat în dialog, pe Skype,cu reporterul de la BBC. Omar AbuAnas a murit cu convingerea cãasemenea Bibliotecii Secrete dinDarayya, existã printre ruinele dinDamasc, alte câteva mici bibliotecisecrete, pãzite de tinerii ce s-autransformat peste noapte înbibliotecari voluntari ºi au acceptatsã riºte viaþa salvând de ladistrugere cãrþi. Ei au înþeles cã,deocamdatã, lectura este singuraformã prin care reuºesc sã îºiexprime, în chip paºnic, libertatea.Din acest motiv se roagã pentrutrãinicia micilor biblioteci secrete ºiîncearcã, prin intermediul lecturii,sã evadeze într-o lume mai bunã ºimai dreaptã, cu speranþa cã pacea,dreptatea ºi libertatea vor revenicândva ºi în þara lor.

Liliana Moldovan

1 http://www.bbc.com/news/magazine-36893303?platform=hootsuite

septembrie-octombrie 2016 Pagina 3ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Bibliotecile din Damasc, locul unde se nasc ºi mor eroi

Unii români din Diaspora suntfoarte nemulþumiþi cã, în þara pe care aupãrãsit-o acum nu ºtiu câþi ani, nu s-aschimbat nimic, vezi Doamne. Ba s-aschimbat! Timp de 11 luni într-un an,suntem liniºtiþi, fãrã ei. Strãzile sunt mailibere, instituþiile funcþioneazã normal.La halul în care ne-a invadat Diasporaîn aceastã lunã, de acum ar trebui sãplecãm cu toþii în august în vacanþã ºi são lãsãm pe ea sã-ºi facã de cap prinþãriºoara noastrã pustie. Probabil vor fimai puþine victime pe ºosele decât dacãstãm cu toþii acasã cu scopul de a le facepe plac unora ca ei, plini de ifose în þaranatalã, marginalizaþi în cele adoptive.

Judeþul din care o treime din popu-laþie a plecat sã munceascã pãmânturilealtora, sã îngrijeascã bãtrânii ºi copiiistrãinilor pentru bani cu care sã facã ºiei o micã aroganþã în aceastã viaþã –constând în casã cu douã etaje în loc deunul ºi tanc în loc de o maºinã normalã– nu are cum fi în luna august decâtinvadat.

Strãzile sunt full de dimineaþa pânãnoaptea, în hipermarket-uri nu poþiarunca un ac, pe la instituþii cozile ies înstradã, toatã lumea e nevoasã ºisupãratã pe þara noastrã ºi pe noi,neputincioºii, europeni de rangul doi,care nu am fost fost capabili sã facemdin ea nici Spania ºi nici Italia ºi cu atât

mai puþin Germania ºi Austria.În timp ce ei, românii curajoºi,

pupaþi de politicieni prin toate zoneledorsale fiindcã fac economia sã duduieºi, evident, tot ei decid cine trebuie sãfie Preºedintele României, sunt cetãþenieuropeni de rang întâi ºi au mai multedrepturi decât noi, ceilalþi. De exemplu,au dreptul sã ne stâlceascã într-un halfãrã de hal limba pe motiv cã au uitat-o.Niciunul din categoria asta nu areputerea sã recunoascã faptul cã nu aºtiut niciodatã nici sã scrie, nici sãvorbeascã româna corectã. Apoi, au

impresia cã ne umilesc dacã lahipermarket umplu singuri toatã bandacu tot soiul de cumpãrãturi banale încantitãþi mari pe care le duc la þarã,pretinzând cã le-au adus din strãinãtate.Nu o datã am vãzut indivizi carescoteau teancuri de bani legaþi cuelastic, îi numãrau în vãzul lumii ºiplãteau uitându-se nu la casieriþã, ci înjur dacã nu cumva stã cineva cu guracãscatã, mut de admiraþie. E acea speciecare circulã prin oraº în ºlapi … defirmã, ca sã fim bine înþeleºi.

I-am ascultat pe cei care dau

nãvalã la Paºapoarte – câte 200 pe zi –þinând lecþii despre cum ar trebui sã fieei serviþi pe loc ºi gâdilaþi în tãlpi (deºinu vãd cum þi s-ar putea emite pe loc undocument de tipul acesta), despre cumstatul român ar trebui sã mai angajezeîncã nu ºtiu câte zeci de funcþionari, sãfacã niºte clãdiri imense în care ei sãstea confortabil. Dacã stãteam sã iaunotiþe de la ei, aº fi scris mai mult decâtîntr-o zi de cursuri la facultate.

Pe unii dintre ei i-am întrebat de cemai vin acasã dacã e chiar aºa de rãu, dece nu renunþã la cetãþenia românã (esteposibil lucrul acesta) ºi nu devincetãþeni italieni, spanioli, etc. Nu amprimit niciun rãspuns, asta pentru cã, defapt, cetãþenia e greu de obþinut, iar în aldoilea rând, sã fii cetãþean al unei þãridin UE e destul de scump, mult maiscump decât dacã eºti român.

De exemplu, poate deveni cetãþeangerman o persoanã care „domiciliazã încondiþiile legii pe teritoriul statului ger-man de cel puþin 8 ani ºi are drept de ºe-dere permanent, dovedeºte prin com-portament, acþiuni ºi atitudine, loialitatefaþã de statul german”, „are asigurate înGermania mijloacele legale pentru oexistenþã decentã ºi nu a solicitat nicio-datã ajutor social sau ArbeitslosengeldII, este cunoscut cu o bunã comportareºi nu a fost condamnat, în þarã sau în

strãinãtate pentru o infracþiune care îlface nedemn de a fi cetãþean german.Are cunoºtinþe de limba germanã denivel B1 (cu testul B1 promovat) ºiposedã noþiuni elementare de culturã ºicivilizaþie germanã în mãsurã suficientãpentru a se integra în viaþa socialã(cunoºtintele vor fi verificate în scrisprin Einbuergerungstest), cunoaºteprevederile Constituþiei Germaniei.”.Câþi dintre cei pe care îi vedeþi pe lacozi, la Paºapoarte, Înmatriculãri sauEvidenþa Populaþiei credeþi cã arcorespunde criteriilor de mai sus? Câþiar lua testul de limbã, dar pe cel deculturã ºi civilizaþie strãine încondiþiile în care nu ºtiu nimic desprecele din þara de baºtinã?

Nu vreau sã generalizez ºi sã spuncã toatã Diaspora e la fel, dar aº vrea, lafel de mult, ca nici Diaspora aceasta sãnu facã un sport naþional din a ne huliþara ºi pe noi, cei rãmaºi aici.

Invaziei de august nu cred cã i-arface faþã cu mai mult succes nicio altãþarã în care ar nãvãli hoarde întregi cucãþel, purcel, mama soacrã ºi veriºoaranevestei, toþi puºi pe harþã. Veniþi,fraþilor, pe rând, sau staþi acolo unde emai frumos ºi mai bine. Vã asigur cã nune supãrãm deloc. Dimpotrivã!

de Cristiana Sabãuhttp://www.timponline.ro

Ceva tot s-a schimbat. Trãim 11 luni pe an fãrã Diaspora

Este, fãrã îndoialã, cunoscut faptulcã literatura este receptarea ºireflectarea spiritului unui areallingvistic, areal care, geograficvorbind, poate fi mai mare, ori maimic. Mãrimea arealului însã, nureflectã ºi reprezentarea de facto aacelei literaturi în ansamblul literaturiiuniversale. Cu ceva timp în urmã, amfost chiar surprins de un mesaj venitdin partea unui istoric literar, împãtimital readucerii scrierilor exilului în matcaistoriei literaturii de obârºie. Surprins,cãci pare, dar ºi este, absolut nefiresc sãse refuze, uneori cu aplomb lipsit defond, apartenenþa acelor scrieri laliteratura limbii ºi naþiunii din care ºi încare s-au nãscut. E ca ºi cum jusnaturale (dreptul natural al individului)ar putea fi abolit ad hoc ºi asta,incredibil, într-o organizare socialãcare se doreºte ºi se clameazã a fidemocraticã.

Dacã asemenea reacþii la scrierileexilului în epoca dictaturiiproletcultiste, au fost efectul politicii deforþã impuse de regimul totalitar prosovietic, aºa zis al proletariatului,negând în primele decenii, absolut fãrãdiscernãmânt, scrieri ºi autori de certãvaloare ºi autoritate. Excese, care n-aufãcut altceva decât sã restrângã laminim influenþa lobbyul proromânesc,

atât cât era, în cercurile politice ºiculturale din lume. Asemenea practici,evident absurde ºi de neînþeles pentruun mod firesc de gândire, sunt pentruindividul ancorat în realitate, nu doarreprobabile, ci ºi inexplicabile.Indiferent de ierarhiile care seconstituie în interiorul vieþii literare, înstructurile sistemului ei piramidal, carepot sau nu reflecta ºi scara valoricã aoperei celor implicaþi, indiferent deasta, considerãm cã s-ar cuvenideferenþã faþã de întregul potenþial careexistã, localizarea lui pe mapamondfiind chiar neimportantã ºi secundarã.

Cãci, ”româneºte este româ-neºte”, indiferent de locaþia de unde îºiface auzitã vocea, afirma cândva,

paradoxal, în plinã „edificare asocietãþii socialiste”, un eminent dascãlde lingvisticã.

Pentru a impune ºi include încircuitul literaturii universale oliteraturã provenind dintr-un areallingvistic mai puþin amplu, estenecesarã o triere care sã aibã în vederenumai valoarea operei autorilor.Selecþionare care sã þinã cont, în primulrând, de elementele care disting în modevident un autor faþã de cei deja aflaþi înatenþia vieþii literare internaþionale.Este cotraproductiv sã se investeascãmoral ºi material în cãrþi care nu aunimic, sau prea puþin, din cerinþele unuibestseller, care ar trebui sã stârneascãinteresul, chiar ºi a marelui public. Dar

mai ales care va rãmâne ca punct dereferinþã, atât pentru generaþia în care afost scrisã, dar ºi pentru istorialiteraturii naþionale ºi universale.

Un confrate, care cu toate cãstãpâneºte în mod real ºi dovedit celecâteva limbi din care traduce înromâneºte, aºadar ar putea, asta mãcarla prima vedere ºi teoretic, sã scrie ºi înlimba þãrii de adopþie, refuzã consec-vent sã o facã. Motivul fiind unul careþine de convingerea sa, de a nu seregãsi pe sine decât în limba românã.

Chiar dacã unora, poate multora,nu le va fi pe plac acest punct devedere, ne simþim totuºi datori sãreamintim o butadã a anilor ‘80referitoare la cum se vedea la vremeaaceea literatura românã de la Paris.Rãspunsul maestrului, confruntat cuaceastã curiozitate a unui coleg multmai tânãr, a fost devastator: ”Pãi, ne sevede de loc!” Fireºte cã nu se vedea deloc. Cine sã fie fost interesat la Paris (!),ori în lumea liberã, de subiectelemarilor realizãrii (...!?) inexistente, cupersonaje care reprezentau nimic, oricel mult fantoºe.

Sigur cã este de bun augur faptul,care ne-a gâdilat orgoliul, cã apartraduceri ale unor autori români înrafturile librãriilor din Europa. Uneledin ele, inexplicabil, în tiraje care

depãºesc interesul publicului din þararespectivã. Trebuie însã neapãrat spus,repetat de fapt, un aspect, altfelîndeobºte cunoscut. Anume, cã otraducere trebuie, condiþie sine quanon, sã serveascã textul, re-construindcât mai fidel originalul în spiritul limbiiºi matricei culturale în care este tradus.Nimic nu poate fi credibil dacã nureuºeºte sã aducã cititorului acel cevaîn care sã se recunoascã, care sã-l ºiconvingã. O traducere care are ca scopdoar împãiatul coperþilor cu un text, încel mai fericit caz aproximativ, este,din punctul nostru de vedere, cel maimare deserviciu fãcut unei cãrþi. E maibine sã trezim interesul cercetãtorilor,al cititorilor ºi editorilor, cu traduceri,chiar dacã mai puþine, dar care sã fie,realmente, literatura ºi cultura noastrã.Traducãtorul trebuie sã fie acasã înambele limbi, dar mai ales sã cunoascãefectiv ºi nemijlocit, (hautnah îngermanã) ambele literaturi ºi culturi.Altfel nu se poate.

De aceea considerãm cã este/ar fibenefic sã se treacã peste orgolii ºipeste bucuriile mãrunte ale funcþiilor,în favoarea unei deschideri reale, deduratã, pentru refacerea punþilor dintreacolo ºi aici. Dintre româneºte ºiromâneºte.

N.I. Pop

septembrie-octombrie 2016 Pagina 4 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

„ROMÂNEªTE ESTE ROMÂNEªTE CHIAR ªI ÎN ROMÂNIA”

Pagina 5septembrie-octombrie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Nu uita cã eºti român,Cã sus în deal la tine-n satPopa Ioan te-a botezatSi Lelea Stanca te-a þinut un an la sân(...)Nu uita cã eºti român,Cã tatãl tãu a fost ciobanBunicul tãu a fost Traianªi-n þara asta te-ai nãscut sã fi stãpân

Ionela van Rees-Zota (I.v.R.-Z.): -Domnule Nicolae Furdui Iancu, bineaþi venit la Nurnberg! Spuneþi-ne,pentru început, dacã sunteþi pentruprima datã aici ºi care este impresiadumneavoastrã faþã de românii care vãînconjoarã ºi vã ascultã melodiile?

Nicolae Furdui Iancu (N.F.I.): - Da,sunt pentru prima oarã la Nurnberg, dar,în Germania, în alte localitãþi am mai fost.Sunt aici, cu ocazia unui festival pentrucopii, organizat de d-na Doina Fruval. Lainvitaþia acestei asociaþii am venit aici,împreunã cu grupul instrumental ”CraiNou” ºi vom susþine un recital în aceastãdupã amiazã. Întâlnirea mea cu româniidin Nurnberg a a avut loc asearã înHousen Platz; Bineînþeles cã acolo amîntâlnit români care erau puºi pe petrecere.La bisericã, am întâlnit români carepãstreazã credinþa noastrã ortodoxã,credinþa noastrã strãbunã ºi nu numai cã opãstreazã, dar participã în numãr mare aicila slujbã. Tare m-am bucurat cã am vãzutbiserica plinã.

I.v.R.-Z.: - Chiar voiam sã vãîntreb cum vedeþi românii de aici, dindiaspora, în special pe cei dinNurnberg faþã de românii dinRomânia? Este vreo diferenþa?

N.F.I.: - Sunt la fel, din moment ce tesimþi ºi aici ca acasã. Se pãstreazãtradiþiile ºi obiceiurile româneºti ºireuºesc sã fie împreunã. Eu zic îi percepla fel cum îi percep ºi pe cei din þarã.Bineînþeles cã ei trãiesc cu dorul delocul natal ºi de þara în care s-au nãscut,dar vremurile sunt aºa cum sunt ºi cred cãfiecare a venit cu un gând în strãinãtate.

Oriunde s-ar stabili, vs pãstra legãtura cuþara, ºi acest lucru înseamnã cã nu audispãrut rãdãcini, nu eºti un copac culcatde vânt. Atâta timp cât ai încã rãdãcini,eºti pe picioare.

I.v.R.-Z.: - Aþi fost vreodatã tentatsã plecaþi din România?

N.F.I.: - Nu, niciodatã. Am avut acestnoroc ºi dar de la Dumnezeu încât amputut sã trãiesc alãturi de familia mea înRomânia. Nu spun cã trãiesc foarte bine,dar trãiesc decent. Am un trai decent înRomânia ºi mã bucur cã pot trãi acolo.

Nu e necesar sã plec în altã parte, pentrua-mi câºtiga traiul vieþii pentru mine ºipentru familie.

I.v.R.-Z.: - Dacã ar fi sã daþi unsfat românilor din diaspora, care ar fiacela?

N.F.I.: - Eu nu le dau sfaturi, pentrucã, aºa cum spuneam, sunt convins cãfiecare ºtie pentru ce a plecat dinRomânia. Totuºi, ca sã le dau aºa, orecomandare, le spun cã pentru a le fi bineîntr-un loc strãin trebuie sã fie împreunã.

I.v.R.-Z.: - Adicã, uniþiN.F.I.: - Da, uniþi.

I.v.R.-Z.: - Mulþumesc. ªi pentrucititorii Agenþiei de presã ”AºiiRomâni” ºi ai ziarului ”Vocea Ta” dinDiaspora, aveþi un gând?

N.F.I.: - Sã cumpere cât mai mulþiziarul ºi sã-l citeascã.

I.v.R.-Z.: - Îl primesc gratuit.N.F.I.: - Atunci sã primeascã cât mai

mulþi acest ziar, care are suficiente ºiargumentate informaþii, în legãturã cucomunitatea româneascã.

I.v.R.-Z.: - Vã mulþumesc frumospentru acest interviu.

N.F.I.: - Cu plãcere.

A consemnat Ionela van Rees-Zota

Gânduri pentru românii din DiasporãÎn dialog cu Nicolae Furdui Iancu „Pentru a le fi bine într-un loc strãin, trebuie sã fie împreunã, sã fie uniþi“

Nicolae FurduiIancu, este un

Cântãreþ român demuzicã popularã,

simbol al munþilorApuseni ºi al

judeþului Alba

O delegaþie aPrimãriei Bistriþa în fruntecu Ovidiu Creþu ºi formatã din11 consilieri municipali ºi 7funcþionari publici a ajuns înoraºul înfrãþit Wiehl dinGermania, unde a avut o primãîntâlnire cu administraþia localãcondusã de Ulrich Stücker.

Din delegaþie au fãcut parteprimarul Ovidiu Creþu, 11consilieri municipali stabiliþi deConsiliul Local (viceprimarulGelu Muthi – ALDE,Gheorghe Sabãu, CristinaFlueraº, Bogdan Miholca,Marioara Miheºtian, AndreiKozuk, Cristian Codãrean – toþiPSD, Sorin Hangan, FilipMoisil – ambii PNL, TeodorMârza – PER, Antal Attila –

UDMR) ºi 7 funcþionari publici(Monica Pop, Nicolae Scurtu,Liliana Coceºiu, Ioan Creþiu,Dumitru Cincea, VasileMarina, Valentina Fechete).

Ei au participat în zilele de8-11 septembrie lamanifestãrile dedicate semnãriiînþelegerii de cooperare dintreoraºele Bistriþa ºi Wiehl, înGermania. Dupã ce acordul deînfrãþire a fost semnat la Bistriþaîn 21 august 2015, odatã cumanifestãrile dedicate sãrbãtoriioraºului, documentele vor fisemnate acum ºi pe pãmântgerman.

Anul trecut, la Bistriþa a fostprezentã o delegaþie oficialã aoraºului Wiehl. Delegaþia,condusã de primarul în funcþie

la acea datã, Werner Becker-Blonigen, a fost formatã din 19persoane printre care s-aunumãrat reprezentanþi ai tuturorpartidelor politice prezente înConsiliul Local al oraºuluiWiehl. Pe principiulreciprocitãþii ºi urmândprocedura statornicitã înrelaþiile de înfrãþire, înþelegereade cooperare se semneazã înambele localitãþi. În acest sens,primarul oraºului înfrãþit Wiehl,Ulrich Stücker, a transmisPrimãriei Bistriþa, invitaþia de aparticipa la manifestãri cu odelegaþie formatã din 19persoane. Prin acest acord,reprezentanþii celor douã oraºeau convenit crearea unuimecanism de consultãri

periodice prin efectuarea devizite reciproce, la Bistriþa ºi laWiehl, între autoritãþile locale ºilocuitorii celor douã oraºepentru, pe de o parte,cunoaºterea culturii ºi tradiþiilorlocale ºi punerea în valoare apatrimoniului etnograficspecific celor douã comunitãþi,iar pe de altã parte, pentruidentificarea celor mai bunesoluþii la problemele care arputea sã afecteze activitãþileeconomice ºi sociale din cadrulcelor douã comunitãþi.

Primarul Creþu i-a oferitomologului sãu din Wiehl ºicâteva daruri: un tablou cuBiserica Evanghelicã, o sticlãcu þuicã, dar ºi celebrul struþ,mascota oraºului.

La iniþierea relaþiilor deprietenie dintre administraþiaoraºului Bistriþa ºi cea aoraºului Wiehl au contribuit înmod esenþial saºii plecaþi dinBistriþa ºi împrejurimi, stabiliþiîn Wiehl ºi în multe localitãþidin zonã, în special prinintermediul Asociaþiei saºilorbistriþeni ºi a celor originari dinzona Bistriþei (HOG Bistritz-Nösen) ºi a Asociaþiei deprietenie germanã-sãseascã-românã Wiehl-Bistriþa e.V.

De altfel, la evenimentuldin Germania a participat ºipreºedintele Asociaþiei saºilorbistriþeni HOG Bistritz-Nosen,Hans Franchy.

de Eugen Gheorghehttp://www.timponline.ro

septembrie-octombrie 2016 Pagina 6 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Numãrul de locuinþe adepãºit oficial numãrul defamilii din România, situaþiedescrisã într-un documentoficial al guvernului ca fiind„foarte neobiºnuitã“ pentu oþarã cu venituri mediisuperioare. România are circa8 milioane de locuinþe la 7,2milioane de familii, potrivitStrategiei Naþionale aLocuirii.

În acest moment 1,28 demilioane de locuinþe din þarãsunt goale, potrivit statisti-cilor oficiale ale României.Procentul locuinþelor vacante,de 16%, se numãrã printrecele mai ridicate din lume.

În paralel, România esteuna dintre þãrile cu cea maimare vitezã de scãdere apopulaþiei din lume, cu o

scãdere a populaþieipreconizatã de peste 15%pânã în 2050, conformdocumentului citat. Cu altecuvinte, pânã în 2050 seestimeazã cã România va mai

avea doar 17 milioane delocuitori.

„Migrarea unor populaþiiextinse înseamnã cã multezone urbane pierd populaþie,ceea ce conduce la un

dezechilibru al cererii ºiofertei, cu suprapopulareaunor centre urbane ºi oincidenþã ridicatã alocuinþelor neocupate înaltele“, aratã autorii strategieiguvernamentale.

Statistic, indicatorulcondiþiilor de locuire dinRomânia raportat la venitulpe cap de locuitor aratã cãromânii ar trebui sãbeneficieze de locuinþe maibune având în vedere nivelulveniturilor lor, însã acestlucru nu se reflectã ºi însituaþia realã, ceea ce denotão direcþie greºitã a politicilorde locuire din þarã.

Strategia Naþionalã aLocuirii, la care MinisterulDezvoltãrii lucreazã de cevatimp, traseazã harta locuirii în

România pânã în 2030.Mãsurile prezentate îndocument schimbã totalregulile în ceea ce priveºteconstrucþia, finanþarea ºireabilitarea locuinþelor.Banca Mondialã a livrat învara anului trecut, la cerereaGuvernului României, unraport extins la nivelulpoliticilor de locuire dinRomânia. Recomandãrile aufost integrate în strategie ºiau fost analizate ºi dezbãtuteîmpreunã cu actorii relevanþidin domeniu, în cadrulatelierelor de lucru privindlocuirea organizate de BancaMondialã în luna iulie 2015,potrivit unui anunþ alMinisterului Dezvoltãrii.

de Alexandru Urzicãhttp://www.capital.ro

Milioane de locuinþe rãmân goale înurma depopulãrii masive a României

ÎÎnnffrrããþþiirreeaa BBiissttrriiþþaa –– WWiieehhll,, ppaarraaffaattãã îînn GGeerrmmaanniiaa

Ambasadorul Laukfoloseºte lunile de varãpentru a vizita firmelegermane. În Transilvania,ambasadorul a vizitat sediilefirmei Robert Bosch AG dinCluj-Napoca, Jucu ºi Blaj.Ambasadorul Lauk a fost

impresionat de instalaþiilemoderne de producþie si detehnologia exigentã aprocesului de producþie alesediilor in continuã extindere.Este remarcabil faptul cã, aºacum spunea ambasadorulLauk, firma Bosch din

România se bazeazã din ce înce mai mult pe cercetare ºidezvoltare. Aceasta este,

totodatã, o investiþie în viitorºi un puternic angajament alfirmelor în instruirea ºi per-

fecþionarea colaboratorilor.Ambasada

Germaniei Bucureºti

Premierul Dacian Cioloº afãcut o vizitã oficialã de 2 zile înGermania, la München, unde aavut întâlniri cu autoritãþilelandului Bavaria ºi cureprezentanþi ai unor puternicecompanii germane. PremierulDacian Cioloº a cãlãtoritduminicã 4 septembrie a.c.pânã în Germania, unde a fãcuto vizitã oficialã, cu clasaEconomic a unei curse aerienede linie TAROM.

Când a urcat în avion,Dacian Cioloº a fost invitat de ostewardesã sã ia loc la BusinessClass, dar acesta a refuzat ºi aspus cã va sta acolo unde i-afost alocat loc. Sub ochiicelorlalþi cãlãtori, premierul ºi-afãcut loc, cu bagajul, pânã lascaunul sãu ºi s-a aºezat alãturide ºeful Cancelariei, DragoºTudorache. Întreaga delegaþieoficialã, în jur de 8 persoane, a

cãlãtorit cu clasa Economic.La sosirea pe aeroportul din

München, premierul a fostaºteptat de ambasadorul EmilHurezeanu. Dupã aterizareaavionului, ceilalþi pasageri s-auridicat, iar una dintrestewardese le-a cerut ca sã seaºeze pânã când iese din aviondelegaþia oficialã. Cãlãtorii nuau comentat, premierul a zis„asta din cauza noastrã“ ºi ºi-acerut scuze, ieºind.

De regulã, demnitariicãlãtoresc în vizite oficiale laclasa Business.

Prim-ministrul DacianCioloº a efectuat, în zilele de 4ºi 5 septembrie a.c., o vizitãoficialã în Germania, laMünchen, informeazã site-ulGuvernului.

Deplasarea în Germania aavut un caracter în principaleconomic prin discuþiile pe care

premierul român le-a avut cuautoritãþile de land ºireprezentanþi ai unor puternicecompanii germane, atât dinBavaria cât ºi din alte zone aleGermaniei. Programul viziteiprim-ministrului Dacian Cioloºa inclus întrevederi cu reprezen-tanþi ai Comitetului estic aleconomiei germane (OstAusschuss), participarea la omasã rotundã pe tematica

IT&C pentru prezentareapotenþialului României ºi odeplasare la sediul BMW AGpentru discuþii cu membri aiboard-ului companiei.

De asemenea, premierulromân a avut o întrevedere cuHorst Seehofer, premierullandului Bavaria, ºi cu BarbaraStamm, preºedintele Parlamen-tului local.

Convorbirile cu cei doi

oficiali s-au concentrat perelaþiile bilaterale româno-germane, aflate astãzi la unnivel excelent, impulsionate deun dialog politic intens, dar ºide o componentã economicãsubstanþialã: Germania esteprimul partener comercial alRomâniei ºi al treilea investitorstrãin în România.

În vizita de la München,centru economic puternic alGermaniei, premierul DacianCioloº a prezentat oportunitãþilepe care le oferã în prezentRomânia pentru investitori, maiales pentru dezvoltareasegmentului de cercetare ºidezvoltare (R&D) ºi a militatpentru extinderea cooperãriieconomice bilaterale deansamblu.

de Ionuþ Gheorghehttp://stiri.tvr.ro

septembrie-octombrie 2016 Pagina 7ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Premierul Dacian Cioloº a cãlãtorit pânã laMünchen cu o cursã de linie, la clasa Economic

În vizitã la firma Bosch în Transilvania

septembrie-octombrie 2016 Pagina 8 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Forumul Democrat al Germanilor dinRomânia - Regiunea Bucovina ºiOrganizaþia Tineretului German dinBucovina, având ca parteneri GuvernulRomâniei - Departamentul pentru RelaþiiInteretnice, Consiliul Judeþean Suceava,Regiunea Schwaben (Germania), MuzeulBucovinei ºi Forumul Democrat Local alGermanilor din Suceava, au organizat, înzilele de 5 - 8 august a.c., în municipiulSuceava, cea de-a XVI-a Întâlnire agermanilor din Bucovina ºi jubileul de 25de ani de la înfiinþarea ForumuluiDemocrat al Germanilor din România -Regiunea Bucovina.

Din programul manifestãrilormenþionãm:

Sâmbãtã, 6 august, ora 10.30, Muzeul

de Istorie - Vernisajul expoziþiei „ZiuaUnitãþii Germane - Aniversarea cãderiiZidului” ºi filmele „Parfumul þãrii natale”ºi „Uragan peste Europa”, prezentate deAmbasada Germaniei la Bucureºti ºiElena Oboroceanu, de la Forumul GermanPiatra Neamþ;

Ora 16.00 - Parada portului popular peesplanada Casei de Culturã Suceava înritmurile fanfarei din Rodna. La Casa deCulturã au fost rostite apoi alocaþiunileoaspeþilor ºi a fost prezentat un programartistic susþinut de ansamblurileparticipante.

Duminicã, 7 august, a fost organizatã oexcursie la Cernãuþi (Ucraina).

de Tiberiu COSOVANhttps://www.monitorulsv.ro

Întâlnireagermanilordin Bucovina

Pagina 9septembrie-octombrie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

“Acum este repudiatãcultura însãºi ºi abia apoi

intelectualii”- Dosarul Revoluþiei se aflã din

nou pe biroul procurorilor. Vom afladacã a fost revoluþie sau loviturã destat? Ce aºteptãri aveþi ?

- Minciuna existenþei teroriºtilor ºichemarea minerilor împotriva PieþiiUniversitãþii sunt pãcatele fondatoarepe care se sprijinã, de mai bine de unsfert de secol, societatea româneascã, osocietate care nu are cum sã sereconstruiascã în mod corect, atâtatimp cât nu va ieºi de sub blestemulacestor crime pe care le cunoaºte toatãlumea, cu excepþia justiþiei. Cele douãprocese inchise de autoritãþile româneau fost redeschise prin hotãrârearepetatã a Tribunalului de la Strasburg..Dacã ºi de data aceasta statul român vaprefera sã plãteascã penalizãri enormedecât sã lase adevarul sã fie consfinþitjuridic, înseamnã cã întreaga integrareeuro-atlanticã rãmâne, în ceea ce nepriveºte, doar o formã fãrã fond.

- Ce ne puteþi spune desprecondamnarea comunismului înParlamentul României ºi înParlamentul European?

- Si într-un loc ºi în altul a fostvorba doar de enunþarea unor adevãruriteoretice; e adevãrat ca in AdunareaParlamentarã de la Strasburg ele au fostvotate, în timp ce în ParlamentulRomâniei au fost huiduite. .Nu au fost,nici într-un loc, nici în altul, hotãrâtemãsurile practice care ar fi putut sã ducãla exorcizarea rãului, aºa cum s-apetrecut, dupã rãzboi, în cazulnazismului.

- De ce a dispãrut o parte asocietãþii civile, cea mai activã în anii90? Vedeþi posibilã apariþia uneimiºcari civice de genul AlianþeiCivice ?

- Dispariþia Alianþei Civice a fost

efectul a douã dintre realizãrile ei:crearea unui partid politic care s[-ipoarte numele ºi victoria în alegeri aConvenþiei Democrate. Din pãcate,Partidul Alianþei Civice s-a dovedit, încel mai scurt timp, cã nu este al AlianþeiCivice, nu numai în sensul cã rupseseorice legãturã cu organizaþia cãreia îidatora apariþia, ci ºi cã s-a dezis deideile acesteia, pe care ar fi trebuit sã leducã în politica propriu zisã. În ceea cepriveºte victoria electoralã din 1996,aceasta a adus la conducerea þãrii oechipã de neprofesioniºti intr-aleputerii, oameni care nu conduseserãpânã atunci mai mult decât niºte catedreuniversitare ºi care n-aveau cum sãînfãptuiascã transformarea unei fostedictaturi într-un stat de drept, când þaraera stãpânitã de o reþea de putere vechede zeci de ani. Nu le-am reproºat cã nuau reuºit, le-am reproºat cã nu s-aupriceput nici mãcar sã încerce. Acesteadouã au fost motivele care au distrusentuziasmul ºi speranþa, care au fosttrãsãturile esenþiale ale marii organiza-þii care fusese Alianþa Civicã ºi care,asemenea Pieþii Universitãþii din care aluat naºtere, rãmâne în istorie ca unexemplu cã forþa Binelui stã în maso-chismul acesteia ( nu cere nimic pentruea însãºi) ºi este direct proporþionalã cuîncãpãþânata convingere cã Rãul poatefi învins. O altã Alianþã Civicã nu arecum sã mai aparã, nu numai din cauzadepresiei generale, ºi mã refer nu laþarã, ci la lume, dar ºi din cauzã cãsocietatea civilã a devenit între timp unorganism mai degrabã tehnic, dominatde stihia political correctness.

- Înainte de decembrie 1989,româníi aveau o mare admiraþie faþãde intelectuali, de scriitorii dizidenþi.Ce s-a întâmplat în societatearomâneascã de s-a ajuns acum la orepudiere a intelectualilor?

- Înainte, cultura era si pentrucititori, nu numai pentru producãtorii ei,

o formã de supravieþuire. Rezistenþaprin culturã era o modalitate de a nu testinge, de a rãmâne viu din punct devedere intelectual, sufletesc ºi, uneori,ºi moral. Acum este repudiatã culturaînsãºi ºi abia apoi intelectualii. De altfel,cei pe care ii numiti scriitorii dizidenþi,ceea ce, poate, este o formulã puþinexageratã) au reprezentat ca lideri deopinie un adevãrat pericol pentruputerea instauratã în 1990, care i-atransformat în þinte ale tuturorcalomniilor, insultelor ºi manipulãrilor,de multe ori atât de absurde încât pãreaimposibil sã fie crezute. Si totuºi…

- În discursul susþinut cu prilejulprimirii titlului de Doctor HonorisCausa al Universitãþii “Babeº-Bolyai”din Cluj, aþi spus cã epoca noastrãseamãnã izbitor cu cea de la finalulImperiului Roman. Ce ar trebui sãînþeleagã elevul, studentul, publicullarg?

- Cã atunci când o societateînceteazã sã-ºi mai respecte definiþia ºivalorile, dispare din istorie. Romanii nuau fost învinºi de popoarele migratoarepentru cã erau mai slabi din punct devedere militar decât ele, ci pentru cãerau mai slabi de înger decât ele. Nu-ºimai cunoºteau zeii, nu-ºi mai iubeautradiþiile, nu-ºi mai respectau cultura,nu-ºi mai aminteau eroii, nu voiaudecât sã trãiascã din ce în ce mai bine –panem et circenses .Nu e nimic nou subsoare.

- O Europã lãrgitã, fãrã graniþe.O Europã ai cãrei cetãþeni se bucurãde libera circulaþie a persoanelor ºi acapitalului. Dacã la acest tablou maiadauãgãm ºi fenomenul accentuat alglobalizãrii, se mai poate vorbi depatriotism, de identitate naþionalã?

- Diabolizarea noþiunii deidentitate naþionalã prin regulilecorectitudii politice a dus la situaþiaabsurdã în care istoria a devenit odexteritate abia toleratã în programelescolare, iar generaþiile noi nu mai ºtiude unde vin ºi incotro se duc; mã referla europeni, pentru cã islamicii ºtiufoarte bine ca vin din sharia ºi se ducspre Germania. La Memorialul dinSighet este pe un perete o frazã a luiManiu de prin anii 30 în care spune cãviitorul nu va mai aparþine naþiunilor, ciconglomeratelor de naþiuni. Darconglomerate de naþiuni nu insemnaaceastã pastã rezultatã din trecereapopoarelor prin maºina de tocat tradiþii

ºi definiþii culturale, ci punerea la unloc în pace ºi inþelegere a diferitelorculturi ºi tradiþii. In aceste condiþii credcã avem datoria sã fim patrioþi, adicãapãrãtori ai propriilor valori. fiecarepentru þara lui ºi toti la un loc pentruEuropa.

- Numele dvs este asociat cu cuproiectul Memorialul VictimelorComunismului ºi al Rezistenþei de laSighet. Care este mesajul transmis deMemorial pentru generaþiile care vorveni?

- Cã numai descoperind trecutulputem descoperi ºi reziduurile lui dinprezent, care ne împiedicã sã înaintãmspre viitor.ªi, mai ales, cã numaiînþelegând cine am fost putem ºti cinesuntem ºi putem visa cine vrem sã fim.Memorialul de la Sighet este o formãde exorcizare a trecutului prin cunoºtereºi prin înrãdãcinare în suferinþele lui ºi,în acelaºi timp, o formã de solidarizarea generaþiilor, prin preluarea de cãtretineri a patrimoniului suferinþeipãrinþilor lor. Pentru cã suferinþa, care afost întotdeauna principala materieprimã a culturii, este un patrimoniu.

- Pânã acum, a venit la Memorialvreun torþionar, ca sã-ºi exprimeregretul faþã de cei care au murit înînchisorile comuniste, faþã de urmaºiiacelor victime ?

- Ce întrebare! Imi aminteºte deprima expoziþie despre MemorialulSighet, care a avut loc la Frankfurt în1999 ºi a fost deschisã printr-un dialogîntre mine ºi Dr Joachim Gauck, cel ceavea sã devinã preºedintele Germanieiºi era atunci organizatorulextraordinarei instituþii de prelucrare atrecutului fostei Germanii de Est.Referindu-se la diferitele forme dedepãºire, dupã analizare,a trecutului, ela vorbit despre situaþia din Africa deSud, unde Episcopul Tutu convinsesealbii vinovaþi sã cearã iertare negrilor în

întruniri publice. Si þin minte cum, întimp ce germanii din salã ascultauserioºi, românii începuserã sãzâmbeascã, încercând sã-ºi imaginezesituaþia suprarealistã în care un securisturcat pe o scenã ar fi putut spune „Suntvinovat”. Nu, nimeni nu ºi-a recunoscutvina ºi nu ºi-a exprimat regretul. Dealtfel, erau prea ocupaþi sã lupte încampanii electorale, cerând votul, ºiuneori chiar primindu-l, fostelor lorvictime.

- În urmã cu foarte mulþi ani,scriaþi despre poporul român cã “n-aude, nu vede , nu inþelege...». Esteaceasta o particularitate a poporuluiromân (cum se lasã a se înþelege) saueste una dintre consecinþele educaþieidedicate “omului nou” dincomunism ºi din post comunism?Dupã 26 de ani de la înlãturarearegimului ceauºist, s-a schimbat ceva?

- Era vorba de poporul format dincopiii nãscuþi de mame împotrivavoinþei acestora. Dupã mai bine de unsfert de secol, s-au schimbat multelucruri în bine, unele din cauzaintegrãrii europene, altele din cauzaschimbãrii generaþiilor sau pur sisimplu a înaintãrii în timp. Ceea ce nus-a schimbat este clasa politicã, parte aunei reþele care acoperã þara de maimult de un sfert de secol. Ceea ce faceca - deºi nivelul de înþelegere politicã apopulaþiei creºte, când ajung la vot -oamenii sã nu aibã cu cine sã voteze ºisã fie obligaþi mereu sã aleagã între maimulte rele de dimensiuni diferite. Sãsperãm cã urmãtoarele alegeri vor fi instare sã ofere electoratului ºi opþiuninoi, aparþinând tinerelor generaþii.

- Ce gânduri aþi dori sã letransmiteþi românilor din interior ºidin afara graniþelor?

- Gândurile mele sunt în cãrþilemele.

Elena Chiriþã / UZPR

Scriitorii dizidenþi, un adevãrat pericolpentru puterea instauratã în 1990

- Interviu cu Ana Blandiana - scriitoare ºi luptãtoare pentru libertatea civicã -

LUMEA PE GLOB

“Diabolizarea noþiunii de identitate naþionalã prin regulilecorectitudii politice a dus la situaþia absurdã în care istoriaa devenit o dexteritate abia toleratã în programele scolare.”

septembrie-octombrie 2016 Pagina 10 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

E toamnã, Doamne ºi mi-etoamnã! Unde eºti, tu, cânt al verii?Mi te-au furat! Ai dispãrut dindesenul memoriei brumãrite acum!Of, Doamne! Mi-e toamnã! Mie-toamnã rãu! Am strâns în cârcã obrumã de ani, care, a început sãdevinã apãsãtoare.

Se toarnã argint peste obrazulotavei, iar râurile cu ochi verzi nuies din adolescenþã.

Fiarele toamnei cu brumã pecãlcâie ºi blanã au început sã deatârcoale prin coama verii. Deja urlã.Urlã a brumã care se rostogoleºte-nlanuri de otavã unde noaptea paºte-n liniºte luna.

Mi-e toamnã, Doamne, mi-etoamnã!

Urletul lupilor tomnatici asperiat pânã ºi soarele. Timid,

acesta se retrage-n hãul lui ºi greoise caþãrã-n dimineþi cristaline peramuri de copaci.

Urlã lupii toamnei! Punstãpânire pe zare! Cântul ciocârlieis-a ascuns dupã aracul viei, iar

ecoul cântului de cuc tremurã-nscorburi.

Pe trup gol de cuvinte brumãriiºi tãcute danseazã rochia toamneiiar luna nu mai poartã minijup.

Imnul urletului a speriat bolþile

ruginite care de teamã au þâºtit înspinarea moºilor cu umeri aromaþi,zgrunþuroºi, zgribuliþi, pregãtiþi sã-ºi depunã odorul, simbria, la iernatîntre doagele butoaielor primitive.

Mi-e toamnã, Doamne, mi-etoamnã!

Mieilor tomnatici cu dinþi debrumã le este foame de lupi ºi vorsã se rãsfeþe-n îmbrãcãminþi depastramã pe grãtare incandescente.

Cãrãrile dealurilor îºi poartã-ncobiliþele vremurilor bunurileagonisite.

Ce mai fug recoltele-nhambare! Ce se mai înghesuie-nborcane, în sticle, prin beciuri defrica brumei stropitã de lupiitoamnei. Se-agaþã punþile destruguri în cârlige prin poduri decase. Ecoul lupilor de brumã sperie

totul. Mi-e toamnã, Doamne, mi-e

toamnã!Roua cu buze argintii se aºeazã

mereu pe cumpeni de fântâni, iarvântul cu obraji de brumã necatifeleazã datoria recoltei.

Glasul frunzelor fugite dinpomii care-ºi þineau roadele-npumni mãrturisesc pãcatelevântului vânãt.

Adierea nichitostãnescianã neaeriseºte sufletele.

Pânã ºi noi ne schimbãmhainele de teama zgribuliciului, darnu ne predãm lui ºi nici brumei.

E toamnã, Doamne ºi mi-etoamnã!

Mi-e toamnã, doamnã...., rãumi-e toamnã!

Puiu Rãducan

E toamnã, Doamne ºi mi-e toamnã

În ultima sãptãmânã a lunii august, ForumulGerman Român din Stuttgart a desfãºurat unproiect inedit: Amprente româneºti departe de þarã- Pe urmele strãbunilor. Tabãra de Varã înRegiunea Europeanã IV - dintre Germania, Frantaºi Elveþia, pentru tineretul originar din Româniarezident în Baden-Württemberg.

Baza taberei a fost cabana „Prietenii Naturii“,din nordul regiunii Pãdurea Neagrã în satulErbersbronn. Nu departe se aflã orãºelul Forbachîn valea râului „Murg“, deci în feerica „Murgtal“sau puþin mai departe în drum spre Freudenstadt -capitala Pâdurii Negre, oraºul staþiuneBaiersbronn.

De la bazã, s-au vizitat atât obiective deinteres istoric ºi geografic cât ºi obiective turisticede larg interes public. La tabãrã au participat 12tineri, cu vârste cuprinse între 7 ºi 17 ani, rezidenþiîn Stuttgart. Împreuna cu cei 6 voluntari care auconstituit personalul taberei, tinerii au parcurs maimult de 1500 de km în cele 7 zile.

De la Generaþia Paºoptistã pânã laUnirea Moldovei cu Þara Româneascã

Vizitele au fost de fapt lecþii de istorie ºigeografie îmbinate cu curiozitatea descoperii deamprente româneºti în istoria ºi civilizaþiaeuropeanã, dar ºi paralele (punþi de legãturã) cãtreistoria României moderne.

Punctul de plecare a fost Biserica OrtodoxãRomânã „Naºterea Domnului“, din Stuttgart–Zuffenhausen. Preotul Mihãiþã Bratu le-a oferittinerilor un scurt istoric al lãcaºului de cult. Dupãcazarea la cabanã, în zilele urmãtoare tinerii auvizitat Capela Ortodoxã Românã „SfântulArhanghel Mihail“, din oraºul Baden-Baden,ridicatã în urmã cu aproape un secol ºi jumãtate deMihail Sturdza, domn al Moldovei între anii 1834-1849, în amintirea fiului sãu care a plecat dinlumea aceasta la doar 17 ani. Frumoasa bisericã afost ridicatã în stil neoclasic, iar la vremea zidiriisale trecea drept unul din monumentele cele maide seamã ale Germaniei.

Cea de-a doua excursie i-a fost dedicata lui AlI Cuza. Primul domnitor al Principatelor Unite s-a

stins din viata la hotelul Europäischen Hof dinHeidelberg, la 15 mai 1873. In Heidelberg ii poartãnumele o importantã arterã rutierã „Cuzaring“, lahotelul Europäischen Hof exista o placãcomemorativã ºi nu de mult s-a inaugurat ºi ostatuie în parcul vis a vis de hotelul EuropäischenHof (Curtea Europeanã )

Participanþii la proiect au asistat la lecþia„Unirea Moldovei cu Tara Româneascã“.

Izvoarele Dunãrii - „Un sentimentaparte“

Organizatorii n-au uitat nici de izvorulDunãrii. Tinerii au vizitat izvorul din oaºulDonaueschingen, locul de afluenþã dintre râurileBreg si Brigach, principalele râuri care formeazãprin unire - Dunãrea ºi bineînþeles, izvorulhidrologic/geografic corect al Dunãrii - izvorulrâului Breg în apropierea satului Furtwangen.Mulþi dintre noi am învãþat la ºcoalã sau am auzitde undeva cã Dunãrea izvorãºte în Munþii PãdureaNeagrã, în Germania. Într-un sfârºit, ne-am aflatchiar acolo, în locul pe care ni l-am putut doarimagina. A fost un sentiment aparte, ca atunci cândrealizezi cã tot ce înveþi în carte are uncorespondent în realitate“ ( Sabina Grigore, 17 ani)

Emotiva lecþie de istorie la SoulzmattFãrã îndoialã, momentul cel mai emotiv a fost

vizita la Cimitirul Eroilor Români din Soultzmatt(la 99 de km depãrtare de Strassbourg). În Alsaciafrancezã, aproape de graniþa cu Germania, existã ooazã de pãmânt românesc. În el odihnesc 680 desoldaþi români, prizonieri în lagãrele germane dinFranþa, în timpul primului rãzboi mondial. Alãturide pãrinþi, bunici, prieteni, tinerii taberiºti au asistatla lecþia „Sfârºitul primului rãzboi mondial ºiMarea Unire de la 1918.“

„ La mii de kilometri depãrtare de România,se odihneºte o parte din neamul nostru, oamenicare au murit ºi au contribuit astfel la creareaRomâniei pe care o ºtim azi.

Probabil cã nu toþi au realizat sacrificiulacestor persoane ºi importanþa unui loc unde sã neaducem aminte de ele, dar eu m-am gândit la acest

lucru“, sunt cuvintele Anei Arghire (17 ani)Despre obiectivele acestei tabere, Florin Zaheu,preºedintele Forumului German Român dinStuttgart, spune: „Scopul acestui proiect a fostfamiliarizarea tinerilor din a doua sau a treiageneraþie cu valorile istorice româneºti ºi apersonalitãþilor care ºi-au pus amprenta atât înistoria Europei cât ºi în istoria României. Deasemenea, am dorit crearea de multiplicatori înscopul perpetuãrii acestor informaþii deosebit deimportante pentru identitatea româneascã.Consider cã obiectivele proiectului au fostîndeplinite ºi s-a reuºit crearea unui nucleu detineri interesaþi ºi bine pregãtiþi în a dezvolta peviitor în cadrul Forumului German Român dinStuttgart activitãþi benefice tineretului originar dinRomânia. În mod sigur vom continua acestproiect. În vara anului urmãtor vom organiza ce-ade-a doua ediþie a taberei Amprente româneºtideparte de þarã - Pe urmele strãbunilor.“ Agendataberei a inclus desigur ºi activitãþi creative,sportive, artistice, cântece de tabãrã, ateliere(bucãtãrie tradiþionalã), maturã, biologie ºiorientare turisticã.

Dupa o petrecere de neuitat, cu cantece ºi focde tabãrã, a doua zi, duminica, 28 august, tinerii s-au întors în Stuttgart cu un bagaj cultural maibogat.

„Am învãþat, ne-am distrat ºi am cãlãtoritfoarte mult. La o astfel de tabãrã alþii doar pot sãviseze. Dacã cineva mã întreabã care a fost ziuamea preferatã, aº rãspunde cã nu am, toate zileledin tabãrã au fost zilele mele preferate. Am sã-miaduc aminte pentru totdeauna“, spune MarcoMichaelis (14 ani)

Acest proiect este realizat cu sprijinulMinisterului Afacerilor Externe - DepartamentulPolitici pentru Relaþia cu Românii de pretutindeni.

Autor: Alina Gabriela Pãun, Stuttgart, Germania

Notã: Doamna Alina Gabriela Pãun estemembrã a Forumului German – Român dinStuttgart , ºi implicatã direct în organizareaproiectului „Amprente româneºti departe de þarã -Pe urmele strãbunilor“

Universitatea Princeton adescoperit ceva surprinzãtor. Pentrumai multe luni au hrãnit douãgrupuri de ºoareci: un grup cualimente depozitate într-un frigider,iar celãlalt cu alimente depozitateîntr-un frigider, dar cu mai mulþimagneþi decorativi lipiþi pe uºã.Scopul studiului a fost de a vedeacum sunt afectate alimentele de ra-diaþiile electromagnetice ale magne-þilor. Surprinzãtor, dupã terminarea

studiilor clinice riguroase, auremarcat faptul cã grupul de ºoarecicare au consumat alimente iradiatede magneþi au 87% risc crescut de adezvolta cancer decât celãlalt grup.Magneþii ataºaþi la orice dispozitiv(aparat) conectat la curent electriccresc consumul de energie aldispozitivului pentru a spori forþaelectromagneticã a câmpului electrical dispozitivului. Avem toþi unul saumai mulþi magneþi pe frigider, caelemente decorative aduse dedeparte, fãrã a le putea suspecta cãsunt periculoase. Dar ele suntmortale. Este periculos sã te joci cuforþele naturii ºi cu energia. Dacãaveþi un magnet, scoateþi-l ºi puneþi-ldeparte de toate alimentele.

„Pe urmele strãbunilor“, un proiectde tabãrã încheiat cu succes

Magneþipe frigider

Aspirina este unul dintremedicamentele uzuale pecare fiecare dintre noi îl are încasã în caz de nevoie. Luãmaspirinã atunci când rãcim,atunci când avem febrãmuscularã, o folosim chiar ºiîn tratamentele cosmetice,însã acest medicamentsimplu are mult mai multebeneficii ºi utilizãrineobiºnuite.

1. Aspirina trateazãacneea

Aspirina este untratament eficient împotrivaacneei. Se piseazã douãtablete de aspirinã ºi seamestecã cu un pic de apã,pânã când se face o pastã,care se aplicã pe zonele cuprobleme. Se lasã la acþionatcinci minute ºi se clãteºte cuapã caldã.

2. Îndepãrteazãmãtreaþa

În afarã de faptul cã esteinesteticã, mãtreaþa provoacãºi mâncãrimi la nivelulscalpului ce se pot agrava ºipot duce la rãni deschise ce sepot infecta. Un tratamenteficient este un amestec dincantitatea de ºampon pe careo aplici pe pãr ºi douã tabletede aspirinã pisatã. Se lasã sãacþioneze 2-3 minute pe scalpºi se clãteºte cu apã caldã.

3. Vindecã înþepãturileinsectelor

Înþepãturile insectelorsunt adesea insuportabilepentru cã provoacãmâncãrimi ºi uneori au chiarsenzaþia de arsurã. Aplicã pe

zonele afectate o soluþierealizatã din aspirinã pisatã ºiapã, iar problema esterezolvatã.

4. Aspirinã trateazãmahmureala

Zeama de varzã sauciorba acrã par tratamente dinepoca de piatrã ºi parcã nicinu sunt atât de eficiente. S-adescoperit mai nou cãaspirina este cel mai bun leacîmpotriva unei mahmurelizdravene. Ia douã pastile deapsirinã înainte sã dormi ºiuitã de durerea de cap de adoua zi.

5. Aspirinaîndepãrteazã petele de

transpiraþiePetele de transpiraþie de

pe haine sunt inestetice ºifoarte greu de îndepãrtat,câteodatã chiar imposibil.Dacã folosim o soluþierealizatã din douã tablete deaspirinã pisate ºi o jumãtatede canã de apã fierbinte,putem uita de peteleinestetice de transpiraþie.

6. Ajutã florile proaspãttãiate sã reziste mai

multAtunci când primim flori

parcã am vrea ca ele sã nu semai ofileascã niciodatã. Dacãpunem o tabletã de aspirinãîn apa în care punem florileacestea vor rezista pânã la dedouã ori mai mult.

7. Exfoliant pentru tenAcidul salicilic este

adesea folosit în obþinereaproduselor cosmetic

exfoliante. Acest compus segãseºte într-o concentraþiemai mare în aspirinã aºa cãputem sã pisãm câteva tabletede aspirinã pe care sã leamestecãm cu un pic de apãºi sã ne spãlãm pe faþã pentruo exfoliere uºoarã.

8. Împrospãteazãculoarea pãrului

Din cauza soarelui pãrulare tendinþa de a se decoloraºi de a cãpãta o nuanþã de grisau pur ºi simplu îºi pierdestrãlucirea. Pentru un efectuimitor se dizolvã 7-8 tabletede aspirinã în apã ºi se întindesoluþia pe tot capul. Se lasã sãacþioneze timp de 10 minuteºi apoi se clãteºte cu apãcaldã.

9. Are proprietãþiantifungice

Iritaþii precum „piciorulatletului“ ºi multe alteciuperci ale piciorului se pottrata foarte uºor cu ajutorulunei pudre realizatã dincâteva tablete de aspirinã

pisate amestecate cu pudrã detalc.

10. Îngrãºãmânt pentrusol

Bacteriile din solafecteazã deseori dezvoltareafrumoasã ºi sãnãtoasã aplantelor. Preparã o soluþiedintr-un litru de apã ºi otabletã de aspirinã pisatã cucare sã stropeºti solul.

11. Îndepãrteazã negiiSe aplicã o cantitate

generoasã de aspirinã pisatãpe zonele cu probleme ºi seacoperã cu un plasture pânãcând negul dispare.

12. Îndepãrteazã peteleþesãturilor din fabricã

Unele articole vestimen-tare vin cu anumite pete încãdin fabricã, pete ce sunt greude scos cu produsele de pepiaþã. Pentru a rezolvaaceastã problemã se preparão pastã din apã ºi aspirinãpisatã ºi se lasã câteva minute

sã acþioneze pe patã dupãcare se clãteºte cu apã rece.

13. Aspirina vindecabãtãturile

Bãtãturile ne fac zilefripte atunci când avem dealergat prin tot oraºul. Sevindecã foarte greu ºi suntincredibil de dureroase. Unremediu eficient împotrivaacestor bãtãturi este o pastãrealizatã din câteva tablete deaspirinã pisate, o jumãtate delingurã de apã ºi o jumãtatede lingurã de suc de lãmâie.Se aplicã pe zonele afectate ºise acoperã cu un prosop cald.Se lasã sã acþioneze 15minute ºi se clãteºte cu apãcãlduþã.

14. Scoate petele deouã de pe haine

Petele de ou sunt destulde greu de îndepãrtat ºiadesea reuºim sã nemurdãrim hainele atunci cândgãtim. Încearcã sã scoþi de pehainã cât mai mult din patã ºiapoi freacã cu o pastãformatã din apã rece ºiaspirinã pisatã.

15. Reporneºte bateriamaºinii

Dacã bateria maºinii numai porneºte puteþi sã folosiþidouã tablete de aspirinã pecare sã le puneþi în interiorulacesteia. Acidul acetilsalicilicdin compoziþia aspirinii secombinã cu acidul sulfuricdin baterie ºi produce oultimã încãrcare care vã vapermite sã ajungeþi pânã lacel mai apropiat service auto.

Sursã: e.mail

septembrie-octombrie 2016 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

CARE CREDEÞI CÃ ESTE LEGÃTURA DINTREO ASPIRINÃ ªI BATERIA UNEI MAªINI?

RUMÄNISCH SPRACHKURSEIM RKI BERLIN

Ab Oktober fangen dieRumänisch-Sprachkurse im RKIBerlin wieder an. Registrieren Sie sichvor dem 15. Oktober hier:http://www.123contactform.com/form-1795025/SPRACHKURSE-IM-RKI

Der Einstufungstest findet am 18.Oktober, um 18 Uhr statt. ImEinstufungstest wird Ihr Sprachniveau

ermittelt und den passenden Modulempfohlen. Anfänger ohneVorkenntnisse können direkt zumersten A1 Sprachkurs am 18. Oktoberum 19 Uhr kommen.

- Modul A1, wöchentlichdienstags, 19.00 - 20.45 Uhr, 10Unterrichsteinheiten

- Modul A2, wöchentlichdienstags, 17.00 - 18.45 Uhr, 10Unterrichsteinheiten

- Modul B1, wöchentlichdonnerstags, 18.00 - 19.45 Uhr, 10Unterrichsteinheiten

Dozentin: Ana Maria CarabeleaKursgebühr pro Modul: 60 EUR

Vollpreis, 40 EUR (Schüler,Studenten, Senioren).

Der Kurs findet im RKI Berlin, inder Reinhardtstr. 14 (Eingang D, 5OG) statt.

http://icr.ro/berlin

Citite, auzite: „Li se fãcuse frig maimuþelor în iarna asprã“

Pagina 12

Proiectul Retelling Love va fiprezentat în premierã austriacã, cusprijinul Institutului Cultural Român dela Viena, în cadrul celei de-a patra ediþiia târgului de artã Parallel, ce sedesfãºoarã în perioada 21-25septembrie la Alte Post din Viena(Dominikanerbastei 11, 1010).

Retelling Love este o povestecomplexã, conceputã pentru târgul de

artã Parallel Vienna de patru tinereartiste românce: Ana Bãnicã, AlinaMarinescu, Daniela Gaie ºi GiuliaCreþulescu. Proiectul, curatoriat deIoana Ciocan, prezintã patru interpretãridistincte dar alãturate despre poveºti dedragoste ºi relaþii.

Retelling Love: Afecþiune.Resentimente. Pasiune. Neputinþã.Alint. Disperare. Aºteptãri. Speranþe.

Dezamãgiri. Satisfacþii. Relaþii.Dorinþã. Imagini ºi interpretãri aledragostei, romanticã sau eroticã, de laarta japonezã Shunga la arta eroticãhindusã, de la Olimpia la Suzana, a fostun subiect preferat al artiºtilor de-alungul timpului, niciodatã abandonat ºiîn mod constant reinterpretat ºirepovestit. (Ioana Ciocan, curator)

Parallel Vienna reuneºte peste 100de galeriºti, curatori, experþi, lucrãriexpoziþionale ºi prezintã atât artiºticonsacraþi cât ºi artiºti aspiranþiinternaþionali. Conceptul evenimen-tului este utilizarea unui spaþiuabandonat din centrul oraºului caplatformã pentru artã modernã ºicontemporanã europeanã. La ediþiaaceasta sunt aºteptaþi sã participeaproximativ 20.000 de vizitatori la târg.Parallel Vienna are loc în aceeaºiperioadã cu târgul de artãcontemporanã viennacontemporary.

Târgul de artã poate fi vizitat înperioada 21-25 septembrie, zilnic întreorele 12.00-19.00. Informaþii despreacces pot fi gãsite pe www.parallelvienna.com.

http://icr.ro

Proiectul „Retelling Love“ la târgulde artã Parallel Vienna 2016

Austria a mai fãcut marþi un mic pascãtre crearea bazei legale care sã-i permitãînãsprirea regulilor ce privesc imigraþia,respectiv sã opreascã solicitanþii de azil lagraniþã ºi sã plafoneze numãrul de cereri deazil acceptate, relateazã agenþia Reuters.

Guvernul de la Viena a decis laînceputul anului limitarea la cel mult 80numãrul zilnic al migranþilor care potsolicita azil în Austria, iar numãrul total alcererilor de azil ce vor fi aprobate anulacesta a fost plafonat la 37.500, urmând sãscadã progresiv în anii viitori.

Executivul austriac a mai hotãrât totatunci oprirea la graniþã a migranþilor încazul unor circumstanþe excepþionale, adicãatingerea acestor limite, precum ºiînãsprirea regulilor privind reîntregireafamiliilor, toate aceste decizii fiind severcriticate de Comisia Europeanã ºi deorganizaþiile pentru apãrarea drepturiloromului. În anunþul sãu de marþi, executivulaustriac a precizat cã sãptãmâna viitoare vaîncepe consultarea cu experþii necesarãadoptãrii în regim de urgenþã a unui decretpentru a putea implementa aceste noi reguli.

Ministrul de interne, WolfgangSobotka, doreºte ca decretul sã fie adoptatcât mai repede ºi înaintea atingeriiplafonului de 37.500 de migranþi, pânã înprezent numãrul lor fiind de 24.260.

Însã ministrul pentru relaþia cuparlamentul, Thomas Drozda, a estimat cãdezbaterea problemei ºi chestiunileprocedurale vor dura cel puþin pânã lasfârºitul lui octombrie. El a mai apreciat cãîntoarcerea migranþilor la graniþã ar putea ficomplicatã, întrucât Austria nu are un acordîn acest sens cu statele vecine traversate demigranþi, cum este Ungaria. Totuºi, unnumãr tot mai mare de migranþi sunt dejaopriþi la graniþa cu Italia.

Austria a fost mai ales o þarã de tranzitpentru migranþii veniþi în special dinOrientul Mijlociu, Afganistan ºi Africa ºicare doresc sã ajungã de obicei înGermania. Totuºi, autoritãþile austriece auprimit în ultimul an circa 110.000 de cereride azil, iar acest val a determinat guvernulde la Viena sã ia respectivele mãsuri ºi sãconducã eforturile ce au determinatînchiderea aºa-numitei rute balcanice.

AGERPRES/(AS — autor: SorinPopescu, editor: Mihaela Moise)

Austria mai face un pas cãtreînãsprirea regulilorprivind azilul

Românii din diaspora sunt folosiþi deautoritãþi numai în campaniile electoralesau atunci când guvernul României vreasã le ia banii. În rest, interesul este foartescãzut, ba chiar s-ar putea spune cã existãun dispreþ al României faþã de cei caretrimit miliarde de euro anual, sumã taxatãºi impozitatã de cãtre stat.

Numãrul celor plecaþi din Româniaeste foarte mare, se vehiculeazã cifra de 5,7 sau chiar 10 milioane, incluzândromânii de peste Prut. Românii depretutindeni au chiar ºi reprezentanþi înParlament, 4 deputaþi ºi 2 senatori, în total6 reprezentanþi, oameni care au candidatîn numele unor partide politice totaldezinteresate de realitãþile românilor caretrãiesc în afara þãrii de origine. Prezenþaacestor ”reprezentanþi” este o altã dovadãconcretã a discriminãrii la care suntsupuºi românii de pretutindeni,algoritmul de reprezentare fiind în

România de 1 deputat la 70.000 delocuitori ºi 1 senator la 160.000 delocuitori. Pentru un numãr de 5 milioanede trãitori în afara þãrii, un calcul simpluaratã cã numãrul legal ar trebui sã fie de71 de deputaþi ºi 31 de senatori. Ca ºicomparaþie, formaþiuni politice ca ºiUNPR sau ALDE deþin 34 respectiv 26de deputaþi. Cum au ajuns guvernanþiiromâni sã hotãrascã un numãr de 6reprezentanþi ai diasporei, rãmâne oenigmã.

Mai multe organizaþii ale diasporei aucerut aplicarea unitarã a legiireprezentanþilor, dar, aºa cum era deaºteptat, au fost ignorate, inclusiv de cãtrecei 6 ”reprezentanþi”.

Pe data de 11 decembrie vor avea localegeri legislative în România, iardiaspora va fi nedrept reprezentatã, încã odatã, de cãtre 6 reprezentanþi politici, fãrão legãturã realã cu românii de

pretutindeni. Guvernanþii români nu voraccepta niciodatã o schimbare legislativãelectoralã, aceasta însemnând ca diasporasã devinã a treia putere politicã dinRomânia.

Singura soluþie este organizarea unuiexerciþiu democratic susþinut de româniide pretutindeni prin care sã ne votãm,direct ºi electronic (online),reprezentanþii folosind acelaºi algoritm.Prin acest mijloc vom putea arãta cãdiaspora ºtie sã scape de manipulareapermanentã din partea forþelor politice dela Bucureºti.

Este nevoie de o realã colaborare aasociaþiilor, organizaþiilor ºi persoanelorde bunã-credinþã pentru a reuºi acestlucru. Astfel, având un obiectiv comun,vom reuºi sã facem istorie dar numai princolaborare.

Cristian Bucur, Montreal,Canada

Un vot corect ºi real în Diaspora

Pagina 13septembrie-octombrie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Ministerul FondurilorEuropene, împreunã cuMinisterul Afacerilor Externe,prin Departamentul Politicipentru Relaþia cu Românii dePretutindeni, lanseazã spreconsultare publicã GhidulProgramului „Diaspora Start-Up”,. Finanþarea, în valoare de30 milioane euro, este realizatãprinProgramul OperaþionalCapital Uman (POCU) 2014-2020 are ca obiectiv stimulareaantreprenoriatului în rândulcetãþenilor români din diasporaºi a celor recent reîntorºi în þarã.

Schema de antreprenoriatvizeazã crearea uneioportunitãþi de reîntoarcere înRomânia pentru cei caredoresc sã valorifice abilitãþile(antreprenoriale ºi/sauprofesionale) dobândite înstrãinãtate prin deschidereaunei afaceri în þarã.

În prima etapã aproiectului, administratoriide grant depun propunerilede proiecte în valoare demaxim 5.000.000 euro princare se angajeazã sãpregãteascã viitoriiantreprenori ºi sã le acordeacestora subvenþii pentrulansarea afacerilor în þarã. Încea de-a doua etapã, cetãþeniiromâni eligibili, care dorescsã îºi înfiinþeze o companie,pot accesa fonduri în valoaremaximã de 50.000 de europrin intermediul admini-stratorilor de grant.

Programul includeastfel douã categorii de

solicitanþi, aferentecelor 2 etape de

accesare:• Etapa 1:

administratori de schemã deantreprenoriat, care pot fiautoritãþile publice locale,camerele de comerþ, fur-nizorii de servicii de formareprofesionalã continuã (FPC),organizaþii sindicale ºipatronale, asociaþii profe-sionale ºi ONG-uri;

• Etapa 2: cetãþeniromâni (cu vârsta minimã de18 ani) care fac dovadarezidenþei sau a domiciliuluiîn strãinãtate pe durata a celpuþin 1 an în ultimii 3 ani ºidoresc sã deschidã ocompanie în România, prinaccesarea ajutorului deminimis. Aceºtia mai trebuie

sã facã dovada uneiexperienþe antreprenoriale înstrãinãtate sau a specializãrii,prin cursuri sau experienþaprofesionalã, în domeniulvizat. Cetãþenii români dindiaspora pot primi prinintermediul administratorilorde schemã un grant de maxim40.000 de euro, în douãtranºe, plus 10.000 de europrimã de relocare în þarã.

Propunerile ºi reco-mandãrile pe margineaghidului „Diaspora Start-Up”sunt aºteptate pânã la data 23septembrie 2016 la adresa:diaspora @fonduri-ue.ro.Detalii despre program pot ficonsultate aici.

Despre „Diaspora Start-up”:

În acord cu prevederilePOCU 2014-2020, sunt

considerate eligibile activitã-þile care urmãresc încurajareaantreprenorialului ºi aocupãrii pe cont propriu prinsusþinerea înfiinþãrii deîntreprinderi cu profilnon-agricol în zona urbanã.Prezentul apel va fi dedicattuturor regiunilor dedezvoltare din România, cuexcepþia regiunii Bucureºti -Ilfov. Persoanele selectate învederea finanþãrii planului deafacere vor primi într-oprimã fazã o subvenþie învaloare de maxim 10.000 deeuro, ca primã de relocare.La momentul semnãriicontractului de ajutor deminimis cu administratorulschemei de antreprenoriat,viitorul antreprenor primeºte75% din ajutorul aprobat,reprezentând prima tranºã definanþare. A doua tranºã definanþare va fi acordatã dacã

antreprenorul realizeazãvenituri brute echivalente cu30% din valoarea primeitranºe.

Diaspora Start-up faceparte din Axa prioritarã 3-Locuri de muncã pentru toþi,Prioritatea de investiþii 8 -Activitãþi independente,antreprenoriat ºi înfiinþare deîntreprinderi, inclusiv a unormicroîntreprinderi ºi a unorîntreprinderi mici ºi mijlociiinovatoare, Obiectivulspecific 3.7. - Creºtereaocupãrii prin susþinereaîntreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbanã.

Despre ProgramulOperaþional CapitalUman 2014-2020:Programul Operaþional

Uman 2014-2020 are o alo-care totalã de 4,326 miliardeeuro. Programul stabileºteprioritãþile de investiþii, obi-ectivele specifice ºi acþiunileasumate de cãtre România îndomeniul resurselor umane,continuând astfel investiþiilerealizate prin Fondul SocialEuropean în perioada 2007-2013 ºi contribuind la redu-cerea disparitãþilor dedezvoltare economicã ºisocialã dintre România ºiStatele Membre ale UE. Învederea atingerii obiectivelorpropuse, în cadrul POCU aufost stabilite 7 Axe Prioritare.

30 milioane de euro pentru românii din diasporacare vor sã deschidã o afacere în þarã

Ministerul FinanþelorPublice ºi DepartamentulPolitici pentru Relaþia cuRomânii de Pretutindeni(MAE) au lansat un ghid onlineinteractiv care vine în sprijinulcetãþenilor români din afaragraniþelor þãrii ºi oferãinformaþii legate de plata ºideclararea taxelor ºiimpozitelor.

În ghid veþi gãsi mai multeinformaþii despre:

- Ce trebuie fãcut laplecarea din þarã;

- Cum se impoziteazã

veniturile (realizate în Romaniasau în strãinãtate) ºi care suntþãrile cu care România aîncheiat convenþii de evitare adublei impuneri;

- Plata contribuþiilor deasigurãri sociale pentru româniicare au reºedinþa în Româniasau în strãinãtate.Ghidul poatefi consultat ºi descãrcat aici:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/dispora7iulie2016_26_07.pdf

AMBASADAROMÂNIEI

în Republica Austria

OBLIGAÞIILE FISCALE ALE ROMÂNILOR DIN AFARAGRANIÞELOR

septembrie-octombrie 2016 Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

În urmã cu 10 luni,ciclistul campion Tom Öhlerîºi pierdea în Innsbruck obicicletã în care investise nudoar financiar, ci ºisentimental. O realizase cumâna lui, piesã cu piesã,investind peste 10.000 deeuro. În timpul unui concurs,bicicleta i-a fost furatã. Dupãluni de zile, când nimeni numai avea vreo speranþã cã„bijuteria” pe douã roþi vamai fi gãsitã, un prieten dinCluj l-a sunat pe Tom ºi i-aspus cã aceasta a apãrut pe unsite de vânzãri din România.Acesta a anunþat ºi PoliþiaCluj, care a transmis maideparte informaþiile Poliþieijudeþului Sibiu. PoliþiºtiiServiciului InvestigaþiiCriminale au dat de urmabicicletei, care a fost

restituitã campionului.Povestea lui Tom Öhler,

de 5 ori campion naþional alAustriei, vicecampion UCI lajuniori în 2001, care a stabilitun record mondial Guinnessîn 2009 pentru „Cea maiînaltã cãþãrare de perete pebicicleta” ºi a poliþistuluisibian Claudiu Cãlinoiu a fostfãcutã publicã pe site-ulderstandard.at.

Bicicleta austriaculuiera în Cisnãdie

Poliþistul Claudiu Cã-linoiu îºi aminteºte debucuria austriacului atuncicând ºi-a regãsit bicicleta.Aceasta a fost recuperatã dela un localnic, din Cisnãdie,care era deja cel de-al treileacumpãrãtor. „Thomas asesizat poliþiei austriece

faptul cã, în cursul luniinoiembrie 2015, persoanenecunoscute i-au sustrasbicicleta din pivniþa unuiimobil din oraºul Innsbruck.La jumãtatea lunii februarie2016, bicicleta a fostidentificatã pe raza judeþului

Sibiu, mai exact în Cisnãdie,în posesia unui localniccercetat penal în prezentpentru tãinuire. Thomas afost foarte încântat când l-amanunþat cã am gãsit bicicleta,fericit cã a recuperat-o cândse aºtepta mai puþin. Este o

bicicletã pe care a montat-osingur, o creaþie proprie aºspune, cu valoare ºisentimentalã, dar ºifinanciarã, preþul ei fiindundeva la aproape 10 mii deeuro”, a declarat ClaudiuCãlinoiu, de la ServiciulInvestigaþii Criminale.

Campionul a venit laSibiu

Bucuros cã ºi-a recuperat„bijuteria” pe douã roþi,austriacul a venit la Sibiu ºi avorbit cu reprezentanþiiServiciului care au lucratpentru a gãsi bicicleta. Maimult decât atât, ciclistul afãcut ºi o probã de mãiestrieîn faþa Inspectoratului dePoliþie al judeþului Sibiu.

de Laura BUCIUhttp://www.tribuna.ro

Un poliþist din Sibiu l-a fãcut fericit pe ciclistulcare a fost de cinci ori campion al Austriei

Bogdan Mazuru, Ambasa-dorul României în Austria, aîntreprins la 23 iunie 2016 ovizitã la Graz pentru a se întâlnicu autoritãþile din Steiermark. Îndiscuþiile cu guvernatorul Her-mann Schützenhofer, primarulSiegried Nagl, preºedinteleparlamentului regional, BettinaVollath, ºi cel al CamereiEconomice a landului, JosefHerk, au fost abordate aspecteale cooperãrii regionale româno-austriece, ale schimburilor

economice ºi culturale, subli-niindu-se potenþialul bilateral dedezvoltare economicã. Autoritãþilocale, dar ºi organizaþiineguvernamentale, unitãþi deînvãþãmânt ºi sanitare saubiserici au desfãºurat sauderuleazã ºi în prezent o gamãvariatã de proiecte în cooperarecu parteneri din România,existând o lungã tradiþie ºi bunepractici în acest sens.

AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Austria

Vizita Ambasadorului în landul Steiermark

Mi-e teamã cã termenul „tradiþie“ adevenit un loc dosnic unde se refugiazã totfelul de manifestãri cu pretenþii culturale.România e împânzitã de manifestãri cupretenþii de promovare a tradiþiilor moºtenitedin bãtrâni, evenimente ce se transformã -însã - într-un soi de bâlci cu aromã debiºniþãrealã ieftinã. Cântecele ºi dansurilepopulare, portul popular, da, sunt parte dintradiþie ºi - sã zicem - din încercarea depãstrare a acesteia. Dar ce ne facem cu restul?Cu vânzãtorii de straie „tradiþionale“ turceºtiºi chinezeºti, înºirate pe tarabe, alãturi desuveniruri kitschoase, cu finalul invariabil aloricãrei paranghelii, ºi anume focul deartificii. Da, da, strãmoºii nu lãsau nicio horãsã se încheie fãrã un „frumos foc de artificii“,obicei pe care îl întâlnim ºi la daci. Bucateletradiþionale sunt ºi ele însoþite de„tradiþionalii“ mici strãmoºeºti ºihamburgeri. Ia româneascã nu ºtie pe unde sãmai scoatã mâneca atunci când se uitã la ea,cu un aer superior, tricoul inscripþionat„Chicago Bulls“, iar opincile se zgribulesc,ori de câte ori vreun pantof sport lãcuit lecalcã apãsat. În numele unei tradiþii altoite înlaboratoarele pragmatismului feroce, sepocesc multe dintre cele ce ar trebui sãrãmânã neatinse, nealterate, nemodernizate.În numele tradiþiei urlã maneaua, sfârâiemicii, se face biºniþã cu blugi, telefoanemobile ºi multe altele. Rãsar pe scene pitbuligata sã apere cele moºtenite din bãtrâni, chiarcu preþul bucãþii de carne prinse între dinþi, sejurã pe toþi sfinþii cã nu vor permite nimãnuisã altereze zestrea spiritualã a neamului. V-aþi speriat? Fiþi pe pace, glumeam! Înrealitate, dulãii despre care vorbim sunt niºtetraficanþi de oase false. Nu ºtiu dacã existã înRomânia un festival autentic în cadrul cãruiasã fie promovate doar tradiþii, un festival fãrãbiºniþãraºi, titibombe, modernizate, fãrãmanele ascultate la terasele unde se sacrificãmici umpluþi cu bicarbonat ºi bere rãsuflatã.Spiritul antreprenorial românesc a devenit - ºiel - o tradiþie, dar parcã prea calcã în picioaremoºtenirile culturale autentice. Dacã tot nelãsãm încãlecaþi ºi penetraþi de o droaie denimicuri de import, n-ar fi rãu sã ne îngrijim- mãcar - de puþinele lucruri curate care nepot recomanda, în viitor, drept neam, ºi nu ocolonie.

de Dragoº Bakohttp://www.tribuna.ro

Tradiþionalii blugi,maneaua ancestralãºi strãmoºescul focde artificii

România a fost reprezentatã laFestivalul de Bandã Desenatã de laBruxelles de Mihai. Ionuþ Grãjdeanu.Acolo, autorul de benzi desenate aprezentat tuturor participanþilor istorii cudaci ºi cu Zamolxe, dar ºi alte subiecteinteresante.

Dupã închiderea Festivalului debandã desenatã din capitala Belgiei,autorul BD, Mihai I. Grãjdeanu a oferitMuzeului Benzii Desenate dinBruxelles, cel mai vechi muzeu de gen

din Europa, douã din lucrãrile sale:„Legenda lui Zalmoxis” în limbaenglezã (lansat în cadrul festivalului) ºi„Tata Moºu - o poveste interbelicã” înlimba englezã (roman grafic realizatdupã un scenariu de dr. Adrian Majuru,editat de Muzeul MunicipiuluiBucureºti). Aceste benzi desenate se vorregãsi de-acum în secþiunea BD -România, în biblioteca Muzeului BenziiDesenate din Bruxelles.

„Întilnirea cu cu directorul adjunct al

Muzeului Benzii Desenate dinBruxelles, doamna Tine Anthoni, care seocupã ºi de departamentul de educaþie, afost un moment inedit în cadrulexperienþei mele belgiene! Dupã un tural muzeului, am fost invitat în arhiva ºibiblioteca instituþiei unde mi s-a oferitposibilitatea sã adaug douã din lucrãrilemele în colecþia internaþionalã amuzeului. Muzeul în sine este oadevaratã lecþie de bandã desenatã. Oricevizitator care vine aici, indiferent cã aresau nu cunoºtinþe în domeniu, pleacãacasã cu o înþelegere mai aprofundatã aacestei arte. Iar partea cea mai frumoasãeste întâlnirea cu douã dintre cele maiîndrãgite personaje belgiene: Tin Tin ºiªtrumfii, despre care poþi afla totul, de laprimele desene în original ale autorilor ºipânã la ultimele producþiihollywoodiene. Pentru un autor de bandãdesenatã, vizita la acest muzeu nu facedecât sã-i mãreascã orizontul BD”, ne-aspus Mihai Ionuþ Grãjdeanu.

Sursa: evz.ro

Pagina 15

Un desenator român, la curtea regelui ªtrumf

Înscrierea în Registrul electoralromânesc se poate face ºi prin e-mail.

Guvernul României a hotãrât ca dataalegerilor parlamentare sã fie 11decembrie 2016. Prin urmare, Registrulelectoral se va închide la data de 14septembrie 2016, orele 24:00.

La data de 31 august 2016, Guvernulromân a aprobat Ordonanþa de Urgenþãnr. 47 privind unele mãsuri pentru bunaorganizare ºi desfãºurare a alegerilorpentru Senat ºi Camera Deputaþilor dinanul 2016 ºi pentru modificarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului ºi aCamerei Deputaþilor, precum ºi pentruorganizarea ºi funcþionarea AutoritãþiiElectorale Permanente ºi a Legiinr.288/2015 privind votul princorespondenþã, precum ºi modificarea ºicompletarea Legii nr. 208/2015 privindalegerea Senatului ºi a CamereiDeputaþilor, precum ºi pentru organizareaºi funcþionarea Autoritãþii ElectoralePermanente, publicatã în MonitorulOficial nr.685 din data de 5 septembrie2016.

Una dintre modificãrile incluse înOrdonanþã se referã la introducereaposibilitãþii alegãtorului de a transmitecererea de înscriere în Registrul electoralcãtre misiunea diplomaticã ºi prin poºtãelectronicã (e-mail).

Astfel, „înscrierea în Registrulelectoral se va putea realiza pânã la data

de 14 septembrie 2016 ºi se va putea faceºi prin transmiterea, în format electronic,a cererii ºi a documentelor care atestãcetãþenia românã ºi domiciliul/reºedinþaîn strãinãtate la adresa de e-maiberna.consul@mae.ro cu menþiuneaurmãtoare în subiectul email-ului: Cererede înscriere în Registrul electoral - alegeriparlamentare 2016.

Cererea de înscriere în Registrulelectoral trebuie sã fie completatã, datatã,semnatã olograf ºi transmisã scanatã, înformat pdf”.

Ambasada României în Elveþiaaduce precizãri suplimentare, în mesajulde mai jos:

„Pânã la 14 septembrie 2016, orele24.00, vã puteþi înscrie în Registrulelectoral cu opþiunea „vot princorespondenþã” sau „vot la secþia devotare”. Data scrutinului este 11decembrie 2016.

Înscrierea în Registrul electoralpentru votul în strãinãtate se face în bazaunei cereri scrise, datate ºi semnate,depuse personal sau transmise prin poºtãsau prin poºtã electronicã (e-mail) cãtreSecþia Consularã a Ambasadei Românieila Berna (adresã: Brunnadernstrasse 20,3006 Bern, e-mail berna.consul@mae.ro).

În cazul în care optaþi pentrutransmiterea prin e-mail a cererii deînscriere în Registrul electoral, aceasta

trebuie sã fie completatã, datatã, semnatãolograf ºi transmisã scanatã, în formatpdf.

Formularul de înscriere în Registrulelectoral poate fi descãrcat de pe:http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2016/2016_pdf/model_cere...

Dacã aveþi domiciliul în Elveþia,cererea va fi însoþitã de o copie apaºaportului românesc valabil, cumenþiunea domiciliului în Elveþia. Dacãaveþi reºedinþa în Elveþia, cererea va fiînsoþitã de o copie a actului de identitateromânesc valabil ºi o copie adocumentului care atestã reºedinþa înElveþia.

Autoritatea Electorala Permanentã,în funcþie de numãrul de persoaneînscrise în registrul electoral pentru „votla secþia de votare”, poate hotãrîînfiinþarea de secþii de votare în anumitelocalitãþi. La secþiile de votare astfelcreate vor putea vota doar persoaneleînscrise în registrul electoral.

Persoanele care nu se înscriu înregistrul electoral vor putea vota lasecþiile de votare de la Berna ºi, respectivGeneva.

Dacã aþi optat pentru votul princorespondenþã, nu va mai fi necesar sã vãdeplasaþi la secþia de votare. Veþi primibuletinul de vot la adresa pe care aþispecificat-o în cererea de înscriere înRegistrul electoral.“

ªtiaþi cã se poate vota prin corespondenþã pentru alegerile din România?

Arthis – Casa deCulturã Belgo-Românãorganizeazã ‘’Cursuride limba francezã,olandezã, englezã ºiromânã’’. Pentru maimulte informaþii desprefiecare curs, vizitaþisite-ul nostru: www.arthis.org. Alte cursurila Arthis:

Ateliere creativepentru copii (începândcu data de 24septembrie)

Curs de pian ºi canto Curs de informaticã (pentru persoane

de vârsta a treia) Curs de alfabetizare Curs de integrare

Cursuri de dansuri folcloriceromâneºti în cadrul Ansamblului Zamfira(începând cu data de 7 septembrie)

Coralã Arthis (orarul cursurilor va fi stabilit

ulterior). Cursurile încep în data de 3octombrie 2016

Arthis este o asociaþie recunoscutã înBelgia de cãtre Comunitatea Francezã –Educaþie permanenþã, ComisiaComunitarã Francezã, Primãria OraºuluiBruxelles, Ministerul Culturii ºi alBunãstãrii din cadrul ComisieiComunitare Flãmânde.

Cursurile organizate de Arthis suntrecunoscute de cãtre aceste instituþii.

Cursurile sunt recunoscute ºiacreditate de cãtre ONE (Oficiul Naþionalpentru Copii) ºi

ONAFTS (Oficiul Naþional pentruAlocaþii Familiale pentru LucrãtoriiSalariaþi)

Atelierele creative pentru copii suntorganizate în cadrul proiectului « Limbaromânã este þara mea-ªcoala pentru copiiiromâni din Belgia ». Acest proiect esterealizat cu sprijinul MinisteruluiAfacerilor Externe-Departamentul Politicipentru Relaþia cu Românii de Pretutindeni.

Înscrierile se fac la Arthis, de marþipânã vineri, între orele 10:00-12:00 ºi14:00-18:00

Informaþii ºi înscrieri : Arthis-Casã de Culturã Belgo-

Românã 33 Rue de Flandre, 1000 Bruxelles Tel : 02/511 34 20 ; info@arthis.org

ARTHISSursa: rombel.com

septembrie-octombrie 2016 Pagina 16 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

ICR Bruxelles împreunãcu Arielle D’Hauterives ºiArt Toison d’Or organizeazãexpoziþia Facelook /Facebook Obsession a artisteiFlorica Prevenda la GaleriaToison D’Or Bruxelles înperioada 8 septembrie - 8octombrie 2016.

Vernisajul are loc înprezenþa artistei joi, 8septembrie, ora 18:30.

Interogarea sinelui estefundamentalã pentru FloricaPrevenda, care devoaleazãartistic în lucrãrile sale toatefaþetele individului. Tehnicasa penduleazã de la picturã lacolaj ºi la asamblajulmaterialelor brute, ilustrataremarcabil de artistã înlucrãrile sale, ºi care adevenit un trade-markPrevenda. Conceptual,

lucrãrile artistei aduc în primplan tema complexitãþiirelaþiilor dintre individ ºisocietatea tehnologizatã.

„Începutul Mileniului a

fost marcat de o explozie fãrãprecedent în sfera informa-þiei, care devine instantanee,liberã, globalizatã, iarFacebook redefineºte modul

în care comunicãm ºi ceea cecomunicãm. Creãm ºi facemparte dintr-o reþea socialã on-line, în care protagoniºtii sunt„prieteni“ care s-ar putea sãnu se întâlneascã vreodatã,dar care furnizeazã în modliber o serie de detalii ºiimagini din viaþa privatã.“declarã artista pentru ICRBruxelles.

Florica Prevenda esteabsolventã a Academiei deArte din Iaºi ºi unul dintre ceimai creativi artiºti români dinsfera picturii contemporane.În prezent, trãieºte ºi lucreazãla Bucureºti ºi New York, iarîn ultimii 20 de ani a avutnumeroase expoziþii înRomânia ºi pe planinternaþional. Artista aobþinut multiple premii ºidistincþii, cel mai recent fiind

Premiul Uniunii ArtistilorPlastici pentru picturã în2015.

Proiectul se înscrie înstrategia Institutului CulturalRomân de la Bruxelles de apromova arta româneascãmodernã în BeNeLux ºi esterealizat cu sprijinul Atlassib.

Data vernisaj: joi, 8septembrie 2016, 18:30-21:30

Loc: Art Toison d’Or -Galerie de la Toison d’Or -1050 Bruxelles

Program: 8 septembrie - 8octombrie, luni-sâmbãtã,10:00 - 18:30;

Duminicã, 2 octombrie,12:00 - 18:00

Contact: +32(0)483 65 3888; Facebook: Art Toisond’Or

Sursa: icr.ro

Expoziþia Facelook / Facebook Obsession aartistei Florica Prevenda la Galerie Toison D’Or

EuropaNova asbl organizeazão ºcoalã de sâmbãtã

Din 3 septembrie 2016 ºi pânã la sfârºitul anului, EuropaNova asblorganizeazã o ºcoalã de sâmbãtã dimineaþã ºi un club de lecturã demiercuri dupã-amiazã pentru copiii români din Belgia, inclusiv pentru ceiproveniþi din cupluri mixte. Toate activitãþile sunt gratuite ºi organizate cusprijinul Ministerului Afacerilor Externe, Departamentul Politici pentruRelaþia cu Românii de Pretutindeni. Se completeazã o singurã fiºã deînscriere pentru fiecare copil, indiferent de cursurile alese. Informaþiipractice pentru ºcoala de sâmbatã:

Orar: orele 10.00-13.00 în fiecare sâmbãtã cu excepþia vacanþei deToussaint

Date: 3, 10, 17, 24 septembrie; 1, 8, 15, 22, 29 octombrie; 12, 19, 26noiembrie; 3, 10, 17 decembrie; total 15 cursuri de sâmbãtã x 3h = 45 deore

Grupã de vârstã: 7-11 aniProgram: cursuri de scriere ºi citire în limba românã; noþiuni generale

de istorie ºi geografie ale României; personalitãþi culturale româneºti încontext european. Programul detaliat poate fi obþinut la cerere, la adresainfo@europanova.be

Inscrieri ºi informaþii suplimentare: între 1 iulie ºi 1 septembrie 2016la info@europanova

Fiºa de înscriere poate fi descãrcatã direct de pe site-ulhttp://www.europanova.be/?p=1566 (“formulaire d’inscription”) sauprimitã prin e-mail la cerere.

Informaþii practice pentru clubul de lecturã:Orar: orele 15.30-17.30 în fiecare miercuri cu excepþia vacanþei de

ToussaintDate: 7, 14, 21, 28 septembrie; 5, 12, 19, 26 octombrie; 9, 16, 23, 30

noiembrie; 7, 14, 21 decembrie; total 15 cluburi de lecturã x 2h = 30 deore

Grupã de vârstã: 7-11 aniProgram: poveºti ºi povestiri pentru copii, citite ºi interpretate de

diverºi animatoriInscrieri ºi informaþii suplimentare: între 1 iulie ºi 1 septembrie 2016

la info@europanova.beFiºa de înscriere poate fi descãrcatã direct de pe site-

ulhttp://www.europanova.be/?p=1566 (“formulaire d’inscription”) sauprimitã prin e-mail la cerere.

Sursa: rombel.com

Cursuri de limba francezã, olandezã,englezã ºi românã la Arthis

Ministrul olandez de Finanþe, JeroenDijsselbloem, vrea ca bonusurile tuturordirectorilor din Olanda sã fie plafonate la20% din salariul de bazã, transmiteReuters.

Uniunea Europeanã a introdus o seriede limite pentru bonusurile plãtiteangajaþilor bãncilor, în ideea de a punecapãt tendinþei bancherilor de a-ºi asumariscuri prea mari, tendinþã care a contribuitla criza financiarã din 2007-2009 ºi aobligat guvernele sã vinã în ajutorulbãncilor. Legea europeanã stipuleazã cãsalariaþii din bãnci nu trebuie sã primeascãprime mai mari de 100% din salariul debazã sau 200%, dacã statul în cauzãautorizeazã acest lucru. Olanda a mers ºimai departe, plafonând bonusurilebancherilor la 20% din salariul de bazã.Într-o articol apãrut în publicaþia olandezãDe Volkskrant, Jeroen Dijsselbloem aargumentat cã reglementarea ar trebuiaprobatã în mod universal, în condiþiile încare, în ultimii 20 de ani, pachetelesalariale totale ale directorilor au crescutcu peste 100%. ªefii de la Heineken,Unilever, Ahold câºtigã acum de 100 deori mai mult decât angajaþii lor, a explicatJeroen Dijsselbloem, care este ºipreºedintele Eurogrupului. Plafonareabonusurilor în sectorul financiar ºi lacompaniile finanþate din bani publici auavut efecte benefice ºi este momentul caaceste evoluþii sã continue ºi în sectorulprivat, susþine ministrul olandez deFinanþe.

Dupã criza financiarã mondialã, ºiGuvernul britanic a adoptat o serie de legidestinate limitãrii salariilor ºi bonusuriloracordate directorilor de companii. Înprezent, acþionarii au puterea de a se opuneremuneraþiilor acordate directorilor cuocazia adunãrilor generale. În plus,începând din 2013, marile companii suntobligate sã fie mai transparente când vinevorba despre câºtigurile directorilor, care,în general, primesc un salariu de bazã,bonusuri, opþiuni cu acþiuni ºi alteavantaje.

SURSA: Agerpres

Þara care blocheazãbonusuriledirectorilor la 20%din salariul de bazã

„Ciobanii din România spun cãîn turmã trebuie sã ai musai ºi ooaie neagrã, cã aºa nu vin lupii“ -asta e superstiþia pe care adezvãluit-o pentru bistriteanul.roRay Dorgelo , un olandez care s-aîndrãgostit de þinuturile din jurulBistriþei ºi care se va cãsãtori cualeasa sa la o stânã din Dealul

Negru.Cei doi olandezi s-au stabilit în

România în luna aprilie a acestui anºi de atunci îl viziteazã des peciobanul Vasile Voºtinar de la ostânã din Budacu de Jos. RayDorgelo este pasionat de câiniiciobãneºti carpatini, fapt pentrucare a ºi intermediat a ºi

intermediat un contract între ciobanºi o televiziune francezã care sãrealizeze un documentar la stânãrespectivã.

Fascinat de modul de viaþã alciobanilor, de þinuturile sãlbatice ºide peisajele minunate, Ray, alãturide logodnica sa, Jenny, au decis sãse cãsãtoreascã la o stânã dinDealul Negru, în compania câtorvaprieteni din România ºi a familiilorcare vor veni tocmai din Olanda. Ela asigurat cã la nuntã se va respectatradiþia româneascã ºi se va serviinclusiv þuicã. Cei doi olandezi s-austabilit în satul Ocniþa pentru cã leplace viaþa la þarã, dar lucreazã înBistriþa ºi sunt implicaþi în diverseproiecte, semn cã vor rãmâne multtimp în România.

Sursa: b1.ro

Pagina 17

Doi olandezi s-au îndrãgostit deRomânia: Cei doi se vor cãsãtori la ostânã din Dealul Negru unde martorile vor sta ciobanul ºi câinii carpatini

Filmul „Comoara“ al regizoruluiromân Corneliu Porumboiu va rulaîn premierã în 25 august laFilmTheater the Movies dinAmsterdam, proiecþia fiind sprijinitãde Institutul Cultural Român (ICR)din Bruxelles. Dana Linssen,cunoscut critic olandez de film, varealiza o scurtã introducere alungmetrajului înaintea proiecþiei,

transmite ICR într-un comunicat.Pelicula va fi prezentatã în luna

august ºi în alte câteva cinemato-grafe din Olanda (Amsterdam,Haga, Utrecht, Groningen, Haarlem,Eindhoven).

„Comoara“, distins la Cannes2015 cu premiul Un Certain Talental secþiunii Un Certain Regard ºi cuPremiul Zilelor Filmului Românesc

la TIFF 2015, a avut un succesdeosebit în Franþa, unde a înregistratpeste 7 milioane de spectatori,având ºase nominalizãri la PremiileCesar.

„Mã bucur cã filmul va fiproiectat în mari cinematografe dinOlanda ºi sper sã placã publicului.Olanda este în sine un cinematografdeschis ºi sunt plãcut surprins deiniþiativa ICR Bruxelles de apromova premiera ºi distribuireafilmului“, a declarat CorneliuPorumboiu pentru ICR Bruxelles.

FilmTheater The Movies, unsimbol al Amsterdamului, este celmai vechi cinematograf din oraº,fiind construit în 1912.

Proiectul face parte din strategiaICR de promovare a cinematografieiromâneºti în spaþiul Benelux, seîncheie comunicatul ICR.

Sursa: AGERPRES

Filmul „Comoara“ al regizorului CorneliuPorumboiu va rula în premierã în Olanda

septembrie-octombrie 2016 Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Doritorii de senzaþii tariau parte de o nouã atracþie înEuropa. Un leagãn instalat la100 de metri înãlþime, laultimul etaj al unei clãdiri dinAmsterdam le dã fiorituriºtilor.

Cei care nu au însã curajsã urce în leagãn, semulþumesc cu priveliºtea pecare o oferã locul.

Instalat la etajul al 22 leaal unei clãdiri dinAmsterdam, leagãnul este celmai înalt din Europa ºi facefurori printre turiºti. A fost

inaugurat în august, însã afost deja testat de oameni dinîntreagã lume. Cei maicurajoºi ºi cei care reuºesc sãþinã ochii deschiºi au parte deo priveliºte de ansamblu aoraºului. Cel mai rezonantpunct turistic, cartierul roºu,poate fi vãzut inclusiv dinleagãn.

„Mã aºteptam sã îmi fiefricã, pentru cã mã tem deînãlþimi, aºa cã la început amfost un pic speriat, însã dupãcâteva minute a început sã-miplacã.

Reprezentanþii companieiau declarat cã au vrut sãconstruiascã în Amsterdam oatracþie care sã concureze cuturnul Eiffel sau cu LondonEye. Cei care se aventureazãîn leagãnul situat la 100 demetri deasupra pãmântuluisunt legaþi cu o centurã desiguranþã, iar viteza cu carese miºcã instalaþia estelimitatã. Un moment deadrenalinã îi costã pe curajoºi12 euro, iar copiii pot încercaleagãnul pentru jumãtate dinpreþul normal.

Noua atracþie în Europa leagãnul la100 de metri înãlþime, pe o clãdiredin Amsterdam. Cât costã distracþia

Cetãþenii români care se aflãsau doresc sã cãlãtoreascã înOlanda sunt avertizaþi cã pot fisupuºi unor controale inopinate,se aratã într-un comunicat depresã al Ministerului AfacerilorExterne (MAE).

„Persoanele care cãlãtorescspre Schiphol, atât cu trenul, cât ºicu autovehiculul, trebuie sã aibã învedere posibilitatea unor verificãrifortuite efectuate de cãtre

autoritãþi, atât în apropiereaaeroportului, cât ºi în incintaacestuia, ceea ce poate conduce laapariþia unor întârzieri“, se aratã încomunicat.

MAE informeazã cã mãsurilede securitate adoptate deautoritãþile olandeze sunt învigoare la Aeroportul Schipholdin Amsterdam ºi în zonaadiacentã acestuia.

Ministerul Afacerilor Externe

recomandã consultarea paginii deInternet www.mae.ro ºireaminteºte faptul cã cetãþeniiromâni care cãlãtoresc înstrãinãtate au la dispoziþieaplicaþia ‘Cãlãtoreºte în siguranþã’(disponibilã gratuit în ‘App Store’ºi ‘Google Play’), care oferãinformaþii, sfaturi de cãlãtorie ºiposibilitatea de alertare în cazul încare apar situaþii speciale.

Sursa: ºtiripesurse.ro

Olandezii surprind din nou, deaceastã datã într-un mod pozitiv.Fanii lui Den Haag au pregãtit osurprizã gazdelor de la Feyenoordºi au pus-o în practicã imediat dupãstartul jocului dintre cele douãformaþii.

Cei de la Rotterdam au invitatmai mulþi copii de la un spital, iarimediat dupã fluierul de start almeciului, suporterii de la Den Haagau aruncat cu jucãrii din pluº spremicuþii aflaþi lângã teren. În acesttimp, fanii gazdelor au aplaudatîncântaþi gestul. Feyenoord a învinsîn cele din urmã cu 3-1, dar gestulfãcut de suporterii oaspeþi varãmâne în istorie.

Sursa: gps.ro

Gest fantastic în OlandaMilioane de flori au ajuns la gunoi în Olanda.Însã, înainte sã ajungã deºeuri, au participat la oimpresionantã sãrbãtoare în þara care este cel maimare producãtor mondial de flori. În primulweekend din septembrie, în oraºul Zundert dinapropierea graniþei cu Belgia, are loc o paradã. Esteo tradiþie care dateazã din 1936 iar la ediþia dinacest am au participat 20 de care alegorice. Muncaa început pe 1 septembrie, când florarii din toatezonele Olandei s-au apucat sã-ºi construiascã

spectaculoasele instalaþii cu care au participat laparada din acest an. Singura condiþie a sãrbãtoriiflorilor din Zundert este ca florile folosite sã fiedalii. Sâmbãtã la ora 13:30 s-a dat startul. Cele 20de care alegorice au defilat pe strãzile oraºului ºiduminicã, iar luni rãmas expuse, pentru a fiadmirate în toatã splendoarea lor. Toþi cei care auvrut sã asiste la Corso Zundert au avut nevoie de unbilet care a costat 10 euro. Au fost ºi reduceri,pentru cei prevãzãtori, care ºi-au rezervat tichete peinternet ºi care au plãtit doar 9 euro. Intrarea laexpoziþia de luni a costat doar 4 euro. Iar marþi,toatã munca florarilor ºi a artiºtilor care au gânditcarele alegorice a ajuns la gunoi, împreunã cumilioane de flori ofilite.

Sursa: digi24.ro

Spectacol cu duratãscurtã de viaþã

Românii care cãlãtoresc înOlanda, avertizaþi de MAE

Pagina 19septembrie-octombrie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Cu mic cu mare, gurenii, înfrunte cu primarul GheorgheCãlin, au îmbrãcat în primaduminicã de dupã Sfânta Mariahaine de sãrbãtoare, pentru aduce mai departe tradiþiaportului popular. Oamenii aumers îmbrãcaþi româneºte laslujba de duminicã, iar dupã ceau ieºit din bisericã, s-au opritîn centrul comunei pentru asãrbãtori împreunã cea de-anoua ediþie a Sãrbãtorii Portuluiromânesc de la Gura Râului. Pescenã au urcat formaþii locale,dar ºi trei invitaþi speciali, fiindvorba despre Camelia CosmaStoiþã, Traian Stoiþã ºi IoanaBrad.

Gurenii se mândresc cãsunt printre puþinii dinMãrginime care mai poartãstraie populare, iar duminicã 21august a.c. ºi-au pus costumeletradiþionale pe ei ºi au ieºit încentrul comunei, lângãBisericã. Este al nouãlea an larând în care gureniiorganizeazã aceastã sãrbãtoare,a portului românesc, care adevenit, spun ei, o marcã deidentitate. „Sãbãtoarea ampornit-o în 2008, ca omodalitate de a da o nouãocazie oamenilor de a seîmbrãca româneºte, pentru cã,la Gura Râului, acest lucru adevenit un brand, o marcã deidentitate, faþã de celelalte satedin Mãrginime, unde, dinpãcate, poate nu atât de multãlume se mai îmbracãromâneºte. ªi de aceea ne-ambucurat sã avem o zi frumoasãde varã în care oamenii sã seîmbrace în haine româneºti, sã

vinã la bisericã, pentru cã totulse învârte în jurul Bisericii.Întotdeauna Biserica a fostpãstrãtoare de costum popular,de tradiþie, de omenie, derânduialã ºi atunci noi nu amfãcut decât sã venim puþin înîntâmpinarea acestor nevoi alezilei de astãzi, de a ne pãstraidentitatea”, a declarat prof.Dumitru Cîmpean, unul dintreorganizatorii evenimentului.

Ambasadorul Românieiîn Qatar, prezent la

sãrbãtoarea gurenilorDeºi soarele a dogorit,

oamenii au stat aproape douãore în faþa scenei, pentru a sebucura de spectacol. Înainte destartul programului artistic, pescenã a urcat primarul din GuraRâului, care s-a arãtatimpresionat de numãrul marede persoane care au îmbrãcatcostume populare. „Am emoþiicând vãd în jurul meu atâtaculoare alb-negru, atâta costumpopular îmbrãcat de copii, debãrbaþi, de femei ºi vârstnicidin satul nostru în semn derespect pentru înaintaºii noºtricare îl purtau nu numaiduminicã ºi la sãrbãtori, ci îlpurtau zi de zi la muncilecâmpului, la munte ºi în alteîmprejurãri. Mã plec în faþacelor îmbrãcaþi româneºte!”, aspus primarul Gheorghe Cãlin.La eveniment au participat ºioaspeþi de seamã, veniþi depeste hotare. Este vorba despreambasadorul României înQatar, Cristian Tudor, ºifamilia acestuia, care a fost

primit cu braþele deschise laGura Râului. „ReprezentaþiRomânia în cea care este,probabil, cea mai bogatã þarãdin lume. Dar eu reprezint ocomunã care aº putea zice cã ecea mai bogatã comunã dinlume. Când vedem în jurulnostru atâta munte, verdeaþã ºibogãþie, ba mai mult, cândvedem puritatea costumeloralb-negru n-am putea decât sãfim mândri ºi eu în special sãfiu mândru cã reprezint aceastãcomunitate de oameniminunaþi, oameni harnici,oameni destoinici”, a mai spusprimarul Gheorghe Cãlin.Acesta nu a coborât de pe scenãînainte de a premia ºaptefamilii din comunã care auîmplinit 50 de ani de cãsnicie.Pe lângã o diplomã aniversarã,oamenii au primit ºi câtevacadouri. De asemenea,primarul a premiat-o ºi petânãra Cãtãlina Cândea, pentrurezultatele deosebite obþinute laînvãþãturã în cei patru ani degimnaziu.

Traian Stoiþã: „Mã închinîn faþa dumneavoastrãca în faþa unor oamenicu suflet, care simt ºitrãiesc româneºte!”Pe scenã a urcat apoi

tânãrul interpret Traian Stoiþã,prezentator al evenimentului,care ºi-a exprimat înnenumãrate rânduri dragosteafaþã de locul natal, Gura Râului.„Bunã ziua, dragii mei gureni ºibine v-am regãsit aici, acasã, laGura Râului. L-am auzit pe

pãrintele protopop vorbind, înbisericã, despre frumoaselevalori pe care noi, românii, leavem. ªi sã ºtiþi cã aveadreptate! ªi mai frumos despreaceste valori vorbiþidumneavoastrã, toþi cei care aþiîmbrãcat hainele româneºti. Mãînchin în faþa dumneavoastrã caîn faþa unor oameni cu suflet,care simt ºi trãiesc româneºte ºicare mã fac sã fiu mândru defiecare datã când spun cã suntdin Gura Râului”, a spus TraianStoiþã, fiu al satului. Pe scenãau urcat „Fluieraºii”, conduºide prof. Sandu Tãrtãreanu, IoanRebega, corul de copii ºi tineri„Concertino” dirijat de prof.Ioan Motronea, Grupul volac„Floare de Bujor” condus deprof. Dumitru Cîmpeanu ºiAnsamblul „Bujorul de munte”în frunte cu primarul GheorgheCãlin. În timp ce Ansamblul„Bujorul de munte” juca horãdupã horã, pe scenã a urcat ºicunoscuta familie de cântãreþi,fii ai satului: Camelia CosmaStoiþã, Traian Stoiþã ºi IoanaBrad. Finalul programuluiartistic din centrul comunei le-aadus lacrimi în ochi

spectatorilor. Traian Stoiþã ºimama acestuia au intepretat opiesã pe care artistul amãrturisit cã a scris-o dupã ce avisat cã redevenise mic copil. Opiesã prin care i-a mulþumitmamei sale pentru faptul cã l-acondus pe drumul muzicii ºi încare o îndeamnã sã facã acelaºilucru cu surioara lui, Ioana.Dupã ce a coborât de pe scenã,tânãrul intepret de muzicãpopularã a fost întâmpinat dedouã doamne, care i-aumãrturisit cã au plâns de emoþieascultându-l.

Distracþia a continuat laPavilion, unde s-au încinshorele pentru încã o jumãtatede orã. Spre deosebire de alteevenimente, chiar dacã seapropie campania electoralã, laSãrbãtoarea portului popularnu a participat niciunpolitician.

Evenimentul a fostorganizat de Primãria ºiConsiliul Local Gura Râului,Parohiile Ortodoxe „Sf.Arhangheli Mihail ºi Gavril“ ºi„Sf. Parascheva“ ºi ªcoalaGimnazialã „Aurel Decei“.

de Ana Maria

Gurenii au sãrbãtorit portul românesc cu muzicã,dans ºi fãrã politicieni

Între 10 ºi 15 august a.c.s-a desfãºurat cea de a patraediþie a „Sãptãmânii cultu-rale Haferland”, înfiinþatã înanul 2012 de cãtre MichaelSchmidt, preºedinteleFundaþiei Michael Schmidtºi Peter Maffay, fondatorulFundaþiei Tabaluga.

Ambasadorul Lauk afost oaspete ºi în acest an,prilej cu care a participat, lasfârºitul de sãptãmânã, lanumeroase manifestãri orga-

nizate cu prilejul „Sãptã-mânii culturale Haferland”în localitãþile Fiºer, Rupea,Viscri, Saschiz, Roadeº,Criþ, Cloaºterf ºi Meºendorf.

Scopul „Sãptãmânii cul-turale Haferland” este acelade a promova prezervareamoºtenirii culturale a saºilortransilvãneni ºi a regiunilorcuprinse între oraºele Rupeaºi Sighiºoara. Împreunã cucei doi deputaþi dinBundestagul German,

Christoph Bergner ºi BerndFabritius, precum ºi cuiniþiatorul „Sãptãmânii cul-turale Haferland”, MichaelSchmidt, ambasadorul Lauka vorbit într-un interviutelevizat despre rolulminoritãþii germane înRomânia ºi despre actualeleprobleme ale relaþiilorgermano-române.

AmbasadaGermaniei Bucureºti

Sãptãmâna culturalã Haferland

septembrie-octombrie 2016 Pagina 20 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

COPILUL MEU FRUMOS!

ªtim cu toþii cã pentrufiecare mãmicã, copilul

ei este cel mai frumos. Încadrul acestei rubrici,

pãrinþii care doresc sã-ºivadã odorul în paginile

ziarului nostru, suntinvitaþi sã ne trimitã pe

adresa de e.mail aredacþiei:

asii.romani@yahoo.com,o fotografie cu fiul saufiica lor, o fotografie

însoþitã de câteva rânduri(nume, prenume, vârstã,

pasiuni etc).

Acum am 2 ani ºi trei luni, dar în aceastã fotografie aveam doar un an. Mãnumesc Berthold ºi sunt mezinul familiei. Îmi plac foarte mult maºinile depompieri, poliþie ºi tot ce remorcheazã. Nu sunt pretenþios la mâncare ºi adorsã merg la plimbare ºi în concedii cu familia. Sunt rãsfãþatul casei, dar amlimitele mele, aºa spune mami. Cu tati îmi permit mai multe, cã deh... suntembãrbaþi! Mai am doi fraþi mai mari care mã iubesc ºi pe care îi iubesc taremult. E minunat sã ai o familie ca a mea!

- A fost odatã, ca niciodatã, cã dacã n-ar fi fost nu

s-ar fi povestit - îºi începu bunica lui Rãducu povestea.

- Bunico, poþi sã-mi spui de ce aproape în toate

poveºtile se spune acelaºi lucru, cã: "dacã n-ar fi fost,

nu s-ar fi povestit"?

- Poate anumite întâmplãri din poveºti au fost

reale, deci "dacã n-ar fi fost, nu s-ar fi povestit".

- Vrei sã zici cã povestitorul s-a inspirat din viaþa

oamenilor adevãraþi? - întrebã nepotul, în continuare

cu gândul de-a prelungi discuþia cât mai mult.

- Exact!

- Numai cã întâmplãrile din viaþa oamenilor nu

sunt poveºti pentru copii - adãugã bãieþelul, satisfãcut

sã o punã pe bunicã în încurcãturã.

- Ai dreptate. Dar ele pot deveni poveºti în

momentul în care autorul se lasã purtat pe aripile

fanteziei.

- ªi unde-l duce fantezia?

- În imaginaþie.

- Oaaa... dar asta ce-o mai fi?

- Un fel de vrajã a minþii, care-i cuprinde pe

neaºteptate pe acei oameni care au darul scrisului.

- Aha! - fãcu Rãducu, trãgându-ºi plapuma pânã

sub bãrbie.

Bunica închise cartea de poveºti ºi o aºezã din

nou pe noptierã.

- Bunico, ce faci? Azi nu mi-ai citit nicio poveste.

- Pãi, ori citim, ori vorbim.

- Eu zic sã povestim.

- E târziu puiºor, hai, culcã-te!

- Dar te rog!

- Bine, sã nu zici cã sunt rea. Dar... una scurtã.

- Scurtã! - încuviinþã nepotul, fericit, deºi se vedea

cât de colo cã abia îºi mai þinea ochii deschiºi.

Chiar ºi bãtrânica ºtia cã povestea nu va ajunge sã

fie în întregime povestitã, deoarece Moº Ene a venit

deja pe la genele bãieþelului. Totuºi, începu sã

povesteascã...

- Þara Viselor se aflã în gândurile de noapte ale

oamenilor, ale copiilor, dar ºi în ale... animalelor. Toate

fiinþele vii au vise, numai cã nu toþi ºi le mai amintesc

dimineaþa, când se trezesc.

Un bãieþel cam de vârsta ta avea o carte de

poveºti la care þinea foarte mult. Aceastã carte se

numea Micul Inorog...

- Cum aratã, bunico, un inorog? - întrebã Ionel,

chinuindu-se sã nu i se închidã ochiºorii.

- E un fel de cãluþ alb ºi strãlucitor, cu un corn

rãsucit în frunte.

- Aha - fãcu bãieþelul ºi, încet-încet, i se închiserã

ochii ºi adormi.

Privindu-l cu drag, bunica stinse veioza de pe

noptierã ºi ieºi tiptil-tiptil, pe uºã.

.............................................................................

Rãducu s-a trezit într-o pãdure cu copaci bãtrâni

ºi rãmuroºi. În prima clipã a fãcut ochii mari, pentru cã

nu-i venea sã creadã. De unde ºi pânã unde a ajuns el

aici?!

- Mi se pare mie sau într-adevãr frunzele

copacilor se miºcã într-un clinchet de clopoþei, iar

copacii parcã au suflet sub coajã? Cu siguranþã mã aflu

într-o pãdure vrãjitã - îºi spuse el, încântat de ce vedea

ºi auzea.

Hotãrât sã nu adoarmã din nou, pentru cã

melodia ce se auzea în acea împãrãþie înverzitã era linã

ºi suavã, sãri de pe ciuperca uriaºã ce-i þinuse loc de

pat ºi privi în jur curios.

Deºi nu era prin preajmã nici þipenie de om, el

simþea cum cineva îl privea din spatele unor tufiºuri.

Neînfricat din fire, Rãducu s-a gândit cã n-ar fi rãu

sã cerceteze împrejurimile. ªi, ca prin farmec, în faþa

ochilor îi apãru o potecã ºerpuitoare, de-a lungul cãreia

albinele, bondarii ºi fel ºi fel de insecte se rãsfãþau

printre floricelele multicolore, iar pãsãrelele gãlãgioase

zburdau, într-o hârjonealã veselã, încolo ºi-ncoace

printre crengile copacilor.

Aºa cã bãieþelul, mulþumit de priveliºtea minunatã

din jurul lui, o porni de-a lungul drumului, fluierând un

cântecel.

Nu a reuºit sã înainteze prea mult, deoarece un lac

întins îi apãru de-a curmeziºul drumului.

- Ei, acum sã te vãd, Rãducule, cum te descurci?

- îºi spuse el, puþin încurcat, scãrpinându-se în pãrul

castaniu ºi sperând sã gãseascã ºi rãspunsul.

Un foºnet de frunze îl fãcu sã bãnuiascã pe acel

cineva în apropiere. Iar când auzi ºi un suspin uºor, fu

sigur cã nu a greºit.

- Cine-i acolo? - întrebã el curios.

Niciun rãspus.

- Rãspunde, cã altfel o pãþeºti - ºi bãiatul aruncã

ramura pe care o þinea în mânã în direcþia din care i s-

a pãrut cã vine suspinul.

- Aoleu, vrei sã mã rãneºti ºi tu? Nu sunt destul

de amãrât? - se auzi o voce drãgãlaºã, ca de copil. ªi

în clipa urmãtoare apãru în faþa lui un cãluþ mititel, de

un alb strãlucitor, cu un corn rãsucit în frunte.

- Dar cine eºti ºi ce-ai pãþit? - întrebã Rãducu,

mirat de apariþia lui.

- Sunt un inorog. Am avut un mic accident ºi din

cauza asta am rãmas în urma turmei ºi m-am pierdut

de ai mei, oããã... - începu sã plângã cu râuri de lacrimi

micuþa arãtare.

- Te rog, nu plânge. Eu sunt Rãducu.

- ªtiuuu - se miorcãia celãlalt.

- De unde?

- Pãi... eu te-am chemat în ajutor! Aaaa... -

continua sã plângã micul inorog în sughiþuri.

Rãducu rãmase uimit, aºa cã-l întrebã curios, în

continuare:

- Dar cum ai reuºit sã mã aduci aici?

- În Þara Viselor se poate orice - îi rãspunse

inorogul, oprindu-se din plâns.

Elena Cesar von Sachse

Inorogul din vis

Pagina 21septembrie-octombrie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Dunãrea, mãreþul nostru fluviu, pe careînsã îl împãrþim ºi cu alþii, deoarece e clar cãnu trece doar pe teritoriul României, este aldoilea fluviu ca lungime din Europa, dupãVolga, Rusia, 3.690 km. Având în vedere cãVolga strãbate doar Rusia, þarã nemembrãUE, Dunãrea este cel mai lung fluviu dinUniunea Europeanã.

Izvorãºte din Munþii Pãdurea Neagrã(Germania) sub forma a douã râuri numiteBrigach ºi Breg ce izvorãsc de sub vârfulKandel (1241m) ºi se unesc în oraºulDonaueschingen (altitudine: 678 m), în curteacastelului Fürstenberg, din landul Baden-Württemberg. Numele german al fluviuluieste Donau, pronunþat /’do.nau/.

Dunãrea, este unul dintre cele maiimportante cursuri de apã de pe continentuleuropean, curgând prin nu mai puþin de 10 þãri

(Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croa-þia, Serbia, România, Bulgaria, RepublicaMoldova, Ucraina) ºi având afluenþi care pro-vin din alte ºapte þãri europene. În plus, patrucapitale sunt traversate de cãtre fluviul Dun-ãrea: Viena, Bratislava, Budapesta ºi Belgrad.

Primul oraº prin care trece Dunãrea esteTuttlingen (Austria), iar ultimul este Sulina(România). Cel mai mare oraº strãbãtut deDunãre este Budapesta, capitala Ungariei, cuo populaþie de peste 1.7 milioane conformultimelor date demografice, iar cel mai micoraº strãbãtut este Sulina cu o populaþie doarpuþin peste 4.500 de locuitori.

Printre cele mai importante localitãþi pecare le traverseazã Dunãrea albastrã în drumulsãu de la vest la est se numãrã Regensburg ºiPassau în Germania; Linz ºi Viena în Austria,Bratislava în Slovacia, Visegrad, Budapesta ºi

Baja în Ungaria; Vukovar în Croaþia; NoviSad ºi Belgrad în Serbia; Drobeta-TurnuSeverin, Turnu Mãgurele, Giurgiu, Cãlãraºi,Brãila, Galaþi ºi Tulcea în România.

Dintre toate fluviile europene, Dunãreaeste singurul fluviu care curge de la Vest cãtreEst. Majoritatea apelor curgãtoare au un cursNord-Sud. Fluviul are o lungime totalã de2.860 kilometri pânã la Marea Neagrã ºi unbazin hidrografic ce acoperã peste 817.000 dekilometri pãtraþi. Cu un debit mediu de 7.130metri cubi pe secundã, Dunãrea este al 28-leafluviu din lume din punct de vedere aldebitului. La vãrsarea fluviului în MareaNeagrã s-a format Delta Dunãrii, care este ceade a doua deltã din Europa ca mãrime ºisplendoare, dupã cea a Volgãi. Din suprafaþade aproximativ 4.152 km pãtraþi, 3.446 kmpãtraþi se aflã pe teritoriul României, iar restulîn Ucraina.

România gãzduieºte pe teritoriul sãu ceamai mare porþiune a Dunãrii - 28.9% dinlungimea totalã a fluviului. Celelalte 9 þãristrãbãtute de Dunãre deþin, în ordine: Ungaria– 11.7%, Serbia – 10.3%, Austria – 10.3%,Germania – 7.5%, Slovacia – 5.8%, Bulgaria– 5.2%, Croaþia – 4.5%, Ucraina – 3.8% ºiMoldova – 1.7%.

Dunãrea este ºi principalul fluviueuropean, care aduce numeroase beneficiieconomice þãrilor riverane ºi împreunã cuafluenþii sãi formeazã unul dintre cele maiimportante sisteme acvatice din Europa.

Reprezintã o sursã importantã pentrualimentarea cu apã potabilã, apã pentru irigaþiiºi industrie pentru cei peste 80 de milioane deoameni din aceastã regiune. Comunitãþileriverane Dunãrii se implicã în acþiuniecologice, educative, socio-culturale,sportive, de recreere, pentru a marca dorinþacomunã de a-ºi uni forþele în sprijinulprotejãrii acestui fluviu unic în Europa.

Bazinul hidrografic al Dunãrii joacã unrol important în contextul politic, social,economic ºi cultural, pentru dezvoltareaEuropei Centrale ºi de Sud-Est.

Frumuseþea ºi caracterul maiestuos alDunãrii au constituit frecvent surse deinspiraþie pentru poeþi, pictori, muzicieni ºialþi oameni de culturã. Cea mai cunoscutãcreaþie culturalã dedicatã fluviului este“Dunãrea albastrã” (An der schönen blauenDonau, în original), un vals vienez creat deJohann Strauss tânãrul (sau “al II-lea”) în1866 care a devenit un imn neoficial al VieneiImperiale. Altã piesã extrem de cunoscutãdedicatã fluviului este “Valurile Dunãrii” , unvals compus în anul 1889 de compozitorulromân Ion Ivanovici.

Pentru Þara Româneascã ºi pentruMoldova, fluviul Dunãrea a fost linia luptelorcu Imperiul Otoman: ”Oriunde aþi vedea-o înþara noastrã, Dunãrea e (...) ca o fiinþã care avãzut ºi a suferit multe ºi poartã în chipul sãuurma tuturor luptelor” (George Vâlsan).

Adriana-Lucia Ciugudean

ªtiaþi cã Dunãrea este al doilea ca lungime între fluviileEuropei, fiind singurul ce curge de la Vest la Est?

septembrie-octombrie 2016 Pagina 22 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Navighez pe internet cu speranþa cãîmi voi umple prãpastia de ignoranþã cumuntele de informaþii ce-mi trece prinfaþa ochilor. În fond, o iluzie, ca oricarealta. Din colþul sãu, de pe pernã, mãpriveºte cu un aer nedumerit, Codiþã, unboxer cu aer de criminal în serie, dar cuun suflet de înger. Plictisit, dupã o vremese ridicã, îºi ia lesa în gurã ºi vine la minecu o privire fãrã dubii. Adicã, ori mergemla plimbare, ori iese cu scandal! Astatocmai când citeam ceva foarte interesantdespre modul de înmulþire al fluturilor devarzã. ªi când te gândeºti cã o mulþimede femei procedeazã la fel ca ºinevinovatul Codiþã, ele nefiind însã la felde nevinovate! Numai cã, în cazul defaþã, spre deosebire de cel în care se aflãsoþiile, nu încape nici o negociere,eventual cu un schimb în bijuterii saublãnuri, aºa cã de multe ori mã gândesc lasurprinzãtoarea inteligenþã a celor pecare nu-i bãnuim de aºa ceva. Oricum,îmi iau rucsacul pentru ca sã mã dotez cucele necesare, conform legii, atunci cândieºi cu un câine la plimbare. Mãnuºi,

pungi de plastic, lopãþicã, fãraº, gãletuºã,botniþã, lesã regulamentarã, spraydeodorizant, plus apã ºi praf de purici,documentele de sãnãtate ºi deapartenenþã ale câinelui, cele eliberate dela asociaþia chinologicã de cartier, dar ºicele de la clinica veterinarã, pentru a sevedea cã a fost vaccinat la timp. Codiþã seuitã la mine cu o privire care spune mult,dar ce ºtie el despre legi!? Pe stradãmergem la pas, voioºi, cu chef de joacã ºichiar uitând eu de fluturii de varzã, când,la intrarea în parc, suntem opriþi de doitineri în uniforme aparþinând poliþieicomunitare. Politicoºi, dar fermi verificãactele ºi dotãrile conforme legii, îmi atragatenþia cã nu am plãtit la primãrie taxa deposesie animal de companie ºi cã pânã înoctombrie nu mai sunt decât cinci luni,deci este cazul sã mã grãbesc, apoi mãavertizeazã cã intrarea în parc, cu câini,este interzisã.

În tot acest timp, dincolo de garduldin fier forjat al parcului, o haitã demaidanezi (ºtiu cã li se spune câinicomunitari, dar nu vreau sã se facã jocuri

de cuvinte necuvenite cu poliþiadenumitã la fel) îºi desfãºoarã,nestingheritã de nimeni ºi nimic,activitãþile specifice de socializare ºiînmulþire. Unul dintre ei, flocos ºi plin descaieþi vine chiar lângã noi ºi îºi rezolvãnecesitãþile fiziologice fireºti, privindu-ne cu un aer nevinovat ºi umplând spaþiulcu duhori de nedescris. Enervat, Codiþãintrã pe secvenþa naturalã ºi uitând debunele maniere, latrã cu furie. Primesc oamendã destul de pipãratã pentrutulburarea liniºtii ºi hotãrãsc sã neîntoarcem acasã, cã, iatã, cine ºtie ce semai întâmplã. Poliþiºtii, dacã este sã iau înseamã numai felul în care mã privesc, îmisusþin hotãrârea fãrã nici o rezervã. Nedespãrþim prieteni, ceea ce mã face sã îmipermit o întrebare:

- Nu vã supãraþi vã rog, dar câiniiaceºtia din parc nu se supun aceloraºireguli? Oamenii se uitã la mine ca la ungândac de bucãtãrie, totuºi îmi rãspund:

- Pãiii, domnooo, ãºtia-s maidanezi ºiei sunt protejaþi de asociaþiile unor babeþâcnite, care dacã aflã ceva rãu despre ei

e vai dã pielea noastrã, aºa cããã...Plec lãmurit, încercând sã-l îmbunez

ºi pe Codiþã a cãrui figurã se campleoºtise când s-a prins cã ne întoarcem:

- Bãi bãiatule, fii atent cum stã treaba!Nu te bosumfla, cã ºi la noi la oameni ela fel; unii au drepturi, iar alþii au dreptulsã... îîîî... sããã, adicã, mãiii, cum sã-þi ex-plic eu, au dreptul, mã-nþelegi!? Departede frãmântãrile mele existenþialiste,Codiþã, fiinþã structural fericitã,clãmpãnea dupã muºte. Hai cã-s chiarprost! Mã întorc la internet, cã acolo-imai simplu: dacã dai banul, ai dreptul,dacã nu, nu! Trãiascã realitatea virtualã!Prozã umoristicã de MIHAI BATOG-

BUJENIÞÃ (Directorul ALPI)

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul

de a colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrãva apãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã învaloare printr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului.Pentru persoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

63

Talonul va fitrimis pe adresa

redacþiei:DACIA e.V.,

Petersauracher Straße39, 90449 Nürnberg,

Deutschland

În cãsniciePorneºti cu pas înaripatªi-atenþia þi-i veºnic treazã; Urmezi dictonul minunat: „Cã cel mai înþelept cedeazã!“

Sfat tristTu mamã dacã ai nãscut o fatã, S-o lãmureºti din start ca ea sã ºtie:Oricât ar fi ea premiatãRepartizatã-i în bucãtãrie!

Sfatul mameiO-nvãþa ca orice mamã:Cum deretici în odaie,Cum faci ºniþel, borº, pastramã...Fata o fãcu de oaie!

Sfat de tatãTot ce-i bun în lume sunt în numãr de trei:Cum e de exemplu: cântec, vin, femei; Dar eu vreau bãiete sfatu-mi sã-l reþii: Asta nu se-aplicã însã la soþii!

Sfat de mamã în vederea nunþiiSoþului sã-i faci mâncare!(Învaþã ea copilele)Dã-i pânã la sãturare...Cã-þi mãnâncã zilele!

Sfat unui infatuatE îngâmfat, abia-þi rãspunde,Soþia nu-i mai corespunde,Vrea chiar sã-ºi schimbe cartierul; Ar fi mai bine caracterul!

Limba soacreiMireasa îºi scotea betealaCând soacra îi dãdu un ºorþ; - „Vezi cã ne-am scos ºi cheltuialaªi ne-a rãmas ºi de divorþ!“

Gura soacreiCã soacra ta este fãpturaCe nu se-mbunã oricât vreiPricep. Dar cât de mare-i guraDac-ai intrat în gura ei ?!

EPIGRAME deDr. GEORGETAPAULA DIMITRIU (87 ani, membrã ALPI)

ASOCIAÞIA LITERARÃ "PÃSTOREL" IAªI ªI CENACLUL LITERAR UMORISTIC: ACADEMIALIBERÃ "PÃSTOREL" IAªI afiliate Uniunii Scriitorilor din România - filiala Iaºi

LEGEA-I LEGE!

Redacþia ziarului românilordin strãinãtate VOCEA TA

organizeazã lunar un Concurs decreaþie literarã intitulat Muzelepoeziei la care sunt invitaþi sãparticipe tinerii (pânã la vârsta de 30de ani) talentaþi în arta versificaþiei,care viseazã sã ajungã celebri, peculmile Parnasului.

Vechii greci – precum marii poeþiai antichitãþii: Anacreon, Eratostene,Eschil, Euripide, Homer, Pindar,Sappho, Sofocle, Teocrit sau Xenofan –se lãsau inspiraþi în arta lor prozodicã, încreaþia lor epicã, liricã sau eroticã, deMuzele poeziei: Calliope, Euterpe sauErato. Bardul de la Mirceºti spunea cã„tot românul s-a nãscut poet”, iarcultura românã se mândreºte cu numecelebre de poeþi care au îmbogãþitpatrimoniul literaturii naþionale ºi alculturii universale, precum Mihai

Eminescu, Nichita Stãnescu, VasileAlecsandri, Nicolae Labiº, MarinSorescu, Lucian Blaga, AdrianPãunescu, Ana Blandiana, IonMinulescu, George Coºbuc, Ion Barbu,Ioan Alexandru, George Bacovia sauAlexandru Vlahuþã.

Poeziile trimise redacþiei vor fianalizate de un juriu competent, iar celemai valoroase dintre ele vor fi publicateîn paginile ziarului VOCEA TA. Lasfârºitul fiecãrui an, autorii celor maibune poezii, tinerii POEÞI, vor primiDIPLOME ºi urmãtoarele premii:

Premiul I, în valoare de 500 Euro ºipublicarea unei plachete cu poeziile sale(DEBUTUL LITERAR).

Premiul al II-lea, în valoare de 300.Premiul al III-lea, în valoare de

200.3 Menþiuni, reprezentate prin

volume de versuri ºi de criticã literarã.Îi invitãm deci pe tinerii poeþi sã ne

trimitã creaþiile lor (însoþite de o scurtãautobiografie ºi o fotografie) pe adresadirectoarei redacþiei ziarului VOCEATA:

Ionela van Rees-ZotaPetersauracher Straße Nr. 39,

90449 Nürnberg, Deutschlandsau e-mail: asii.romani@yahoo. com

septembrie-octombrie 2016 Pagina 23ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Muzele poezieiEste toamnã...

Este toamnã, DoamnãEste toamnã în mintea ta ºi a meaCu frunzele ruginii pe ramuri,Cu apele repezi curgând peste clipa grea...

La munte este toamnã, DoamnãEste toamna cea de peste braziCu herghelia cailor alergând aiurea,Cu iubirea pierdutã chiar azi...

La marea cea mare este toamnã, DoamnãCu valurile în rafale curgând peste diguri,Cu peºtiºorii de aur culegând amintirileªi dorinþa crescutã în friguri...

Chiar ºi la câmpie este toamnã, DoamnãCu vântul nebun printre lanuri de secarãNe þinem de mânã sã nu ne pierdem în neantªi în iubirea amarã...

Chiar ºi prin anii noºtri am ajuns în toamnã, DoamnãNe dorim acum sã nu ne abatem spre deºãrtãciuneCând ne privesc copiii ºi nepoþii din depãrtare,Doamnã, vã doresc numai iubire, cu plecãciune...

DAN TEODORESCU

NOIEu sunt o brizã proaspãtã de varã,Eºti curcubeul care o-nconjoarã.Când ploaia-mi picurã in suflet dorEºti o cortinã pe gândul cãlãtor.

Eºti lacu-n care se-oglindeºte luna nouã,Eu sunt parfumul dimineþilor cu rouã.Eºti vântul care bate-n codru ºi il clatini,Eu, umbra care se strecoarã printre ramuri.

Eºti raza de luminã ce aºteaptã la fereastrãEu, mâna ce o deschide ca sã o lase-n casãEºti timpul cuibãrit in trupuri reciEu iþi creez doar spaþiu ca sã treci.

Sunt focul ce mocneºte stingherit,Tu, oxigenul ce nu vrea sã mã sting,Eºti tu, pãmântul care ocroteþte umbra meaEu, paºii care trec în cãutarea ta.

Eu sunt dorinþa creatoare-n aºteptare,Eºti zâmbetul cel dornic sã dezmierde.Tu, ºoapte dulci din dragoste curatãEu, inima de mângâiere incãrcatã.

Eºti dãruire, împlinire, eºti candoare.Sunt fiinþa ce le adunã cu ardoare,Sunt înnoirea conºtientã, iubitoare,Eºti sensul existenþei trecãtoare.

Adriana Stoica

1.. Bunã ziua stimatã Redacþie. Am 32 deani ºi o dilemã care nu mã lasã în pace decâþiva ani. De mai bine de 10 ani iubesc unom cãsãtorit. Mã simt atrasã de el ºi nupuþine sunt momentele când mã gândesc lael, mai ales când fac dragoste cu soþul meu.Nu mã simt împlinitã intim cu acesta ºi simto mare atracþie fizicã faþã de ( sã-i spunem,Andrei). Ideea este cã suntem oarecumprieteni de familie ºi nu ºtiu dacã sã-i spunceea ce simt pentru el sau nu. Nu puþine aufost momentele când ne trezim cã vorbimminute întregi la telefon, despre lucruribanale ºi chiar mi-a spus de câteva ori cã îiface plãcere sã stea în preajma mea. Simt cãºi el mã place. Ce mã sfãtuiþi sã fac? Aº vrea

sã am o relaþie frumoasã cu el, dar nu ºtiudacã este bine sau nu. Mulþumesc. Cu drag,Elena.

Bunã ziua Elena, înþeleg cã te afli într-omare dilemã. Cei zece ani petrecuþi alãturi desoþul tãu nu au reprezentat împlinireaaºteptãrilor cu care ai pornit pe acest drum.Pentru rezolvarea frãmântãrilor tale trebuie sãîncepi prin a revizui ce te-a determinat sã tecãsãtoreºti. Dacã au fost sentimente bazate peiubire, sã te întrebi ce s-a întâmplat cu ele ºi caresunt motivele reale care te-au adus în acestpunct. O relaþie fãrã atracþie fizicã esteincompletã, precum o mâncare fãrã sare ºipiper, e lipsitã de gust. Revenind la Andrei, atâttu cât ºi el sunteþi cãsãtoriþi .O relaþie intimã

înseamnã o problemã în plus care de cele maimulte ori se încheie cu destrãmarea celor douãfamilii. Dacã ai certitudinea unei iubiridesãvârºite poþi încerca sã vorbeºti cu Andrei.De multe ori însã, impresiile pot fii proiecþii aunor dorinþe neîmplinite.

2. Numele meu este H. Marian, am 55ani ºi aº avea o întrebare mai intimã. Simt cãsoþia mea ar vrea mai mult de la mine, dar nuîmi spune. La fel aº dori ºi eu mai multe (sãrevitalizãm relaþia), dar nu ºtiu cum sã o fac.Mã puteþi ajuta cu ceva sfaturi? Mulþumesc!

Bunã ziua D-le H. Marian, atenþia ºiinteresul pentru partenera de viaþã este un lucruminunat. O relaþie bunã între doi soþi este

reprezentatã de o comunicare adecvatã. Sexuleste forma de comunicare intimã. Între doi soþinu trebuie sã existe tabuuri iar, a proba tehnicinoi stã la dispoziþia fiecãruia. Despre dorinþeîncã neexprimate trebuie vorbit deschis cu soþiaºi veþi convenii împreunã cum ºi ce v-ar puteareîmprospãta intimitatea.

Popa Mariana - NürnbergLicenþiatã în psihologie

Psihoterapeuta în psihoterapie cognitivcomportamentalã

Stimaþi cititori. Am creat o rubricã specialã pentru cei care doresc o consultaþie în domeniulpsihologic ºi nu îndrãznesc sã meargã la un psiholog, sub numele de: PSIHOLOGUL DE SERVICIU.Nu ezitaþi sã ne scrieþi pe adresa redacþiei asii.romani@yahoo.com, cu menþiunea: „pentru psihologul deserviciu” , iar în numãrul viitor al ziarului veþi primi rãspunsul.

septembrie-octombrie 2016 Pagina 24 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Nãscutã la Chiºinãu, înRepublica Moldova, pe 29 iulie1991, tenismena Alexandra Perpera împlinit recent un sfert de veac,adicã frumoasa vârstã de 25 ani.Fiica lui Mihail Perper ºi ElenaBerdes, Alexandra Perper a absolvitLiceul Tehnologic din Chiºinãu ºimai apoi cursurile facultãþii debusiness din cadrul MississippiState University (SUA), acolo undea ºi evoluat în competiþia „CollegeTennis“, alãturi de colega de echipãGiorgiana Pãtraºc (România).

Printre adversarele AlexandreiPerper în campionatul de tenis dincadrul colegiilor americane s-a aflatºi ieºeanca ªtefania Hristov (de laCS CFR Iaºi), dar ºi constãnþeancaCristina Stancu, ambele de la echipaTexas AM University.

În iulie 2016, primind un wild-card în calificãri din parteaorganizatorilor, moldoveanca dinstânga Prutului, Alexandra Perper(locul 493 WTA la momentulcompetiþiei) a evoluat cu multsucces în cadrul TrofeuluiMunicipiului Iaºi la tenis, turneuinternaþional din cadrulcalendarului mondial ITF, cupremii totale de 10.000 dolari,organizat de CS CFR Iaºi, înparteneriat cu PrimãriaMunicipiului Iaºi ºi FR Tenis.

Rând pe rând, AlexandraPerper ºi-a „spulberat“ adversarele

întâlnite ºi dupã 7 victoriiconsecutive a cucerit trofeul pus înjoc în proba de simplu, primind 12puncte WTA ºi un premiuimpozabil de 1568 dolari.

În marea finalã de la areneleCFR Iaºi, Alexandra Perper aînvins-o categoric, cu 6-3, 6-0, îndoar 55 minute, pe GiorgiaMarchetti (Italia), cea care a cuceritînsã proba de dublu, alãturi deromânca Elena Teodora Cadar, darºi titlul de „MISS TURNEU“.

Dupã marea finalã de la Iaºi,într-o limbã românã perfectã, dar cuun uºor accent american, AlexandraPerper ne-a spus:

„Am jucat la acest turneu din

România primind un wild-card încalificãri, am avansat apoi petabloul principal ºi am câºtigattrofeul. A fost o sãptãmânãfantasticã pentru mine ! „.

- Alexandra, ai avut totuºi celmai bun clasament mondial WTAdintre jucãtoarele participante ºidacã te-ai fi înscris de la început laturneul de la Iaºi, nu trebuiai sã maijoci în calificãri...

- Aºa este, dar nu eram sigurãcã pot ajunge la timp sã joc laTrofeul Municipiului Iaºi, fãcândnaveta dintre SUA ºi RepublicaMoldova. Dar ºi aºa a fost bine !Vreau sã mulþumesc conduceriiclubului sportiv CFR Iaºi pentru

wild-cardul oferit, a fost pentrumine un turneu frumos, cu oorganizare foarte bunã!

- Ai fost studentã ºi jucãtoare detenis la un colegiu universitar dinAmerica, cum a fost peste Ocean?

- Am absolvit Mississippi StateUniversity din SUA, în specialitateabusiness. Am jucat ºi tenis în echipaColegiului meu, alãturi de româncaGiorgiana Pãtraºc. Campionatuluniversitar american este unulputernic, cu multe echipe ºijucãtoare foarte bune. A fost totulOK !

- Clubul Sportiv CFR Iaºi are ojucãtoare care face universitatea înSUA ºi joacã ºi tenis, pe ªtefaniaHristov...

- Da, o cunosc. Ea joacã pentruTexas AM University, am jucatîmpotriva ei, este o jucãtoare bunã.

- Cine e cea mai puternicãadversarã a ta, pe terenurile de tenis,din Republica Moldova?

- Cu siguranþã AnastasiaVdovenco, am ºi jucat cu ea osemifinalã aici, la Iaºi, câºtigânddoar în trei seturi!

- Care sunt jucãtorii tãi preferaþidin lumea tenisului mondial,Alexandra?

- Roger Federer ºi SerenaWilliams, care nu mai trebuieprezentaþi, deoarece rezultatele lorvorbesc de la sine.

- Vei veni ºi anul viitor la Iaºi,

pentru a juca la TrofeulMunicipiului Iaºi?

- Dacã nu voi ajunge în primele200 de jucãtoare din lume înperioada urmãtoare, voi veni cumare plãcere ºi în 2017 la Iaºi,pentru a-mi apãra titlul câºtigat!

- Succes în carierã, AlexandraPerper!

- Vã mulþumesc foarte mult!Pânã în prezent, în turneele ITF

de tenis, moldoveanca din stângaPrutului, Alexandra Perper, are 8titluri câºtigate, 3 la simplu ºi alte 5la dublu.

În 2016, Alexandra a câºtigatpânã acum douã turnee la Galaþi ºiunul la Iaºi în proba de simplu, iar ladublu a cucerit alte 3 titluri, laHammamet (Tunisia), alãturi deNika Kukharckuk (Rusia) ºi dinnou de douã ori la Galaþi, fãcândpereche cu Anastasia Vdovenco(Republica Moldova) ºi IoanaLoredana Roºca (România).

Tot la dublu, Alexandra Perpera mai câºtigat douã trofee în 2015,la Galaþi, cu Daniela Ciobanu(Republica Moldova) ºi la ElKantaoui (Tunisia), în cuplu cuDarya Charnetsova (Belarus).

Sã mai menþionãm cãAlexandra Perper, care a începuttenisul încã de la vârsta de 7 ani, aevoluat în anii din urmã pentruRepublica Moldova, în „Fed Cup“.

DAN TEODORESCU

Dupã eºecul României la EURO 2016 defotbal,când tricolorii au ocupat doar locul 4 (ulti-mul) în grupa A ºi au ratat promovarea în optimi-le de finalã ale competiþiei, antrenorul AnghelIordãnescu a pãrãsit banca tehnicã, în locul luifiind instalat germanul Christoph Daum.

Binecunoscutul Christoph Daum(62 ani) adebuta oficial pe banca reprezentativei Românieipe 4 septembrie 2016, în meciul contranaþionalei din Muntenegru, în preliminariileCampionatului Mondial de fotbal din 2018,turneul final urmând a fi gãzduit de Rusia.

Partida România-Muntenegru 1-1 (0-0) afost gãzduitã de „Cluj Arena“, din Cluj-Napoca,acolo unde în tribunele stadionului au fostprezenþi peste 25.000 spectatori. Goluriledisputei au fost reuºite de Adi Popa (min. 85),respectiv Jovetic (min. 87). În min. 90+7, laultima fazã a meciului, Nicuºor Stanciu a ratat unpenalty, în urma unui fault comis în careuloaspeþilor asupra lui Claudiu Keserü.

România a aliniat urmãtoarea formaþie:Pantilimon - Benzar, Moþi, Dr. Grigore, S. Filip- Sãpunaru, Hoban, Bicfalvi (Adi Popa ‘76) - N.Stanciu - B. Stancu (Keserü ‘90), Fl. Andone(Torje ‘70). Selecþioner: Christoph Daum.

Programul complet al grupei E, dinpreliminariile CM 2018, cu România printreechipele participante, aratã astfel:

- 4 septembrie 2016 (s-au disputat meciu-rile): Danemarca - Armenia1-0, Kazahstan -

Polonia2-2, România - Muntenegru 1-1;- 8 octombrie 2016: Armenia - România,

Muntenegru - Kazahstan, Polonia - Danemarca; - 11 octombrie 2016: Kazahstan - România,

Danemarca - Muntenegru, Polonia - Armenia; - 11 noiembrie 2016: Armenia -

Muntenegru, Danemarca - Kazahstan, România- Polonia;

- 26 martie 2017: Armenia - Kazahstan,Muntenegru - Polonia, România - Danemarca;

- 10 iunie 2017: Kazahstan - Danemarca,Muntenegru - Armenia, Polonia - România;

- 1 septembrie 2017: Kazahstan -Danemarca, Danemarca - Polonia, România -Armenia;

- 4 septembrie 2017: Armenia - Danemarca,Muntenegru - România, Polonia - Kazahstan;

- 5 octombrie 2017: Armenia - Polonia,Muntenegru - Danemarca, România -Kazahstan;

- 8 octombrie 2017: Danemarca - România,Kazahstan - Armenia, Polonia - Muntenegru.

Vã informãm cã echipele câºtigãtoare alecelor 9 grupe de calificare merg direct laMondialul din 2018, în timp ce 8 din cele 9ocupante ale locurilor secunde vor disputa unbaraj în dublã manºã. Aºadar, din preliminarii, laCM 2018 vor ajunge 13 echipe naþionale defotbal din Europa (9+4) ºi sã ne dorim caRomânia sã fie printre ele.

DAN TEODORESCU

SPORT

România a participat în aceastã varã la onouã ediþie a Jocurilor Olimpice, de dataaceasta la Rio de Janeiro (Brazilia), acolo undea fost prezentã cu 96 de sportivi titulari ºi 7rezerve, concurând la 15 discipline sportive.

Dacã la festivitatea de deschidere acompetiþiei portdrapelul României a fostgimnasta Cãtãlina Ponor, cea care ºi-aaniversat la Rio ºi cei 29 de ani de viaþã,scrimera Simona Pop a fost portdrapeluldelegaþiei României la ceremonia de închidere.În vârstã de 27 de ani, Simona Pop este decâþiva ani una dintre componentele de bazã aleechipei de spadã, cea care a cucerit aurul la JORio 2016.

Din pãcate, însã, la Jocurile Olimpice deVarã din acest an, România a cucerit doar cincimedalii în arenele sportive: una de aur cu echipafemininã de spadã (Ana-Maria Popescu,Simona Gherman, Simona Pop, LoredanaDinu), una de argintprin cuplul de tenismeniFlorin Mergea - Horia Tecãu (la dublumasculin) ºi alte trei de bronz prin GabrielSîncrãian - la haltere (cat. 85 kg), canotoarele dela „8+1“ (Roxana Cogianu, Ioana Strungaru,Mihaela Petrilã, Iuliana Popa, Mãdãlina Bereº,Laura Oprea, Adelina Boguº, Andreea Boghian+ Daniela Druncea) ºi luptãtorul de libere,naturalizat, Albert Saritov (cat. 97 kg).

Halterofilul Gabriel Sîncrãiana picat însã

testul antidoping la finalul concursului ºi separe cã România va pierde medalia de bronzaferentã, iar COSR va trebui sã plãteascã oamendã de 100.000 euro cãtre CIO.

Totodatã, preºedintele COSR, AlinPetrache, ºi-a prezentat demisiaîn cadrulºedinþei Comitetului Executiv, el motivându-ºidecizia prin neîndeplinirea obiectivului laJocurile Olimpice de la Rio, care era de 6-8medalii în contul delegaþiei României.

La finalul competiþiei din Brazilia,delegaþia României s-a clasat pe locul 47 înclasamentul pe medalii, acolo unde primele treilocuri au fost ocupate de:

1.SUA - 46 de aur + 37 de argint + 38 debronz (total - 121 medalii); 2. Marea Britanie -27 + 23 + 17 (67); 3. China - 26 + 18 + 26 (70).78 de þãri au cucerit cel puþin o medalie.

De remarcat cã, la nataþie, înotãtorulamerican Michael Phelps a cucerit ºasemedalii, dintre care cinci de aur ºi una de argint.

Tot la nataþie, americanca Katie Ledecky acucerit cinci medalii, cu patru de aur ºi una deargint, iar la gimnasticã artisticã americanca deculoare Simone Biles a cucerit tot cincimedalii, dintre care patru de aur ºi una debronz!

Urmãtoarea ediþie a Jocurilor Olimpice deVarã va avea loc la Tokyo (Japonia), în 2020.

DAN TEODORESCU

Bilanþ modest pentru România laJocurile Olimpice de la Rio de Janeiro

Un sfert de veac pentru moldoveanca Alexandra Perper, vedetaturneului internaþional de tenis „Trofeul Municipiului Iaºi“

Germanul Christoph Daum, doar o remizã la debutulpe banca tehnicã a naþionalei de fotbal a României

Cercetãºia este mai mult decâtrecreere, este educaþie pentru viaþã, unmod de a trãi ºi o miºcare cu impactsemnificativ la nivel mondial.Cercetãºia oferã tinerilor ºansa de a seangaja în activitãþi diverse, creeazã noioportunitãþi pentru aceºtia, încurajeazãdiversitatea ºi egalitatea, leagã noiprietenii. Cercetãºia responsabilizeazãprin practicarea democraþiei, dezvoltãpotenþialul fiecãrui individ ºi algrupurilor, responsabilizându-i ºiinsuflându-le valori clare.

Educaþia pentru viaþã completândeducaþia primitã la ºcoalã ºi în familie,dezvoltã autocunoaºtere ºi dorinþa de aºti, de a explora ºi de a descoperi.

Experienþã în leadership oferindcopiilor ºi tinerilor oportunitatea de aîºi dezvolta abilitãþile de lider ºi de a lepune în practicã, acest lucrurealizându-se prin concentrarea asupraactivitãþilor de grup, oferind fiecãruiindivid posibilitatea de a coordonagrupul din care face parte.

Un mod de viaþã prin principiilecare stau la baza cercetãºiei, un modpe care copiii ºi tinerii ºi-l asumãrespectând legea ºi promisiuneacercetaºului. Prin cele trei dimensiunipe care le abordeazã - spiritual, socialºi personal - cercetãºia te învaþã cumsã îþi respecþi angajamentele zi de zi.

Distracþie cu un scop prin recreereatingându-ºi scopul de a susþine copiiºi tinerii în dezvoltarea lor fizicã,intelectualã, socialã ºi spiritualã.Cercetãºia contribuie la construireaîncrederii ºi a stimei de sine, ladezvoltarea abilitãþilor de învaþare,

leadership, team building, aventurã înaer liber ºi de distracþie. Cercetaºiiînvaþã cum sã facã alegerea potrivitã ºisã îºi asume responsabilitatea pentruacþiunile lor, astfel încât aceºtia sã fiepregãtiþi pentru o viaþã independentã.

Provocare pentru adulþi oferindu-le ºansa de a ajuta tinerii sã sedezvolte, o modalitate de a îmbunatãþiirelaþia dintre generaþii ºi calitateasocietãþii în care trãim. Adulþii se aflã,la rândul lor, într-un proces continuude dezvoltare personalã prin formareape care o primesc ºi prin experienþelepe care le trãiesc alãturi de copii sitineri.

Organizaþia Naþionalã „Cerce-taºii României“, Grupul de Iniþia-tivã „Radu de la Afumaþi“ RâmnicuVâlcea a luat fiinþã în luna octombrie2015, la iniþiativa a trei lideri adulþi ºia 21 de cercetaºi temerari ºiexploratori. Cei trei lideri care au pusbazele acestui grup de cercetaºi sunt:Ovidiu Popa, ªtefania Nãstãsoiu ºiNeluº Nãstãsoiu. În momentul în cares-a pus problema denumirii centrului

au existat trei variante care sã aibãlegãturã cu Municipiul Rm. Vâlcea,acestea fiind: Cetãþuia, Radu de laAfumaþi ºi Anton Pann. Pentru a nu secreea confuzie cu ªcoala Gimnazialãce poartã acelaºi nume, varianta AntonPann a fost eliminatã. Cele douãvariante rãmase au fost supuse votuluimembrilor existenþi în acel moment ºicele mai multe voturi le-a întrunitRadu de la Afumaþi.

Legãtura între domnitorul Radude la Afumaþi ºi municipiul Rm.Vâlcea este datã de faptul cã mareledomnitor a fost ucis de cãtre boieriitrãdãtori în naosul Bisericii Cetãþuia,situatã în Nordul oraºului.

La ora actualã, C.I. „Radu de laAfumaþi“ Râmnicu Vâlcea numãrãpeste 140 de membri, dintre care 15lideri adulþi, restul copii (lupiºori,temerari ºi exploratori).

Pentru mai multe detalii despreactivitãþile grupului puteþi accesa site-ul: www.cercetasi-valcea.ro sau peFacebook: https://www.facebook.com/cercetasi.valcea/

Cercetãºia - un mod de viaþã pentru membrii Grupuluide Iniþiativã „Radu de la Afumaþi“ Râmnicu Vâlcea

Pagina 25septembrie-octombrie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Aºteptãm fotografiile pe adresa:asii.romani@yahoo.com, însoþite de câteva cuvinte

legate de eveniment ºi numele dumneavoastrã.

FOTOGRAFIA LUNII

MIHAI MATEI (Bucuresti) estecaricaturist ºi a publicat peste 100.000de desene în presã. El încearcã mereu

sã-þi aducã un zâmbet pe faþã, ironizandtot ce meritã ironizat.

septembrie-octombrie 2016 Pagina 26 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Peste 1.000 de obiectereprezentative pentru cultura,civilizaþia, meºteºugurile ºitradiþiile saºilor din Transilvania(obiecte de îmbrãcãminte,mobilier, unelte, tablouri,fotografii, mobilier, obiectecasnice, cãrþi, ceramicã etc) aufost strânse în “Expoziþia bunu-rilor sãseºti din Transilvania”,organizatã la parterul corpuluiprincipal de clãdire al PalatuluiBrukenthal din Avrig (fostareºedinþã de Varã a baronuluiSamuel von Brukenthal).

Deºi micul muzeu al saºilortransilvãneni din Avrig poate fivizitat de câteva sãptãmâni,vernisajul oficial al expoziþiei aavut loc vineri 26 august a.c., îndeschiderea programului “Întâl-nirii saºilor din Transilvania”,acþiune desfãºuratã între zilelede 26 ºi 28 august, la frumosulcomplex baroc.

Momentul inaugural aprilejuit celor prezenþi întâlnireacu Elisabeta Rosenauer, dinTurniºor – Sibiu, o cunoscutã

pãstrãtoare a tradiþiilor ºiobiceiurilor sãseºti, cea care arecalitatea de curator al expoziþiei.Colecþionara sibianã a povestitcelor prezenþi cã obiecteleprezentate în cadrul expoziþieiau fost strânse în aproximativ 30de ani, din dorinþa de a salva,ceea ce s-a mai putut, din istoria,civilizaþia ºi tradiþia comunitãþiisãseºti ºi nu numai (o partedintre exponate provin de lacomunitatea de landleri - etnicisosiþi din Austria). O partedintre obiecte au fost donate demoºtenitorii vechilor familii desaºi, o parte au fost salvate înultimul moment de la a fi pusepe foc, iar o parte au fostachiziþionate, toate fiind iniþialdepozitate într-un depozit ºi înalte câteva locaþii, pentru caacum sã poatã fi adunate într-oexpoziþie.

Elisabeta Rosenauer a oferitparticipanþilor detalii interesantedespre exponate, despre istoriaºi provenienþa lor, despremodalitatea de colectare a

acestora, despre diferenþele destil ce pot fi observa înprezentare unor obiecte similardar care aparþin diferitelorcomunitãþi, etc.

Curatorul expoziþiei amãrturisit cã la Avrig pot fivãzute exponate din toatãTransilvania, din locurile undeau trãit etnici saºi ºi înrudiþi de-ai acestora. De asemenea, acestaa mai spus cã expoziþia nu varãmâne mereu aceeaºi, este încontinuã expansiune, oriceobiect nou aparþinând acesteietnii ce va fi colectat urmând a fiexpus, pentru a îmbunãtãþii, acompleta oferta. De altfel, înacest scop, cei de la PalatulBrukenthal din Avrig au ºilansat o invitaþie tuturoriubitorilor de culturã ºicivilizaþie ce deþin obiectereprezentative pentru etniasaºilor, de a contribui cu donaþiila acestã expoziþie.

“Consider cã aceastãexpoziþie este un câºtig nu doarpentru Palatul Brukenthal din

Avrig, este un câºtig pentruAvrig în sine. Avrigul este dejape harta turisticã a României ºinu numai, foarte mulþi turiºti, îndrumul lor spre alte destinaþii,trec pe aici ºi e pãcat dacã totavem posibilitatea sã dãmmotive sã opreascã aici, sã n-ofacem. În plus, PalatulBrukenthal din Avrig dezvoltãun concept mai larg, ºi anumeacela pe care noi l-am intitulat ,fiind parte a acestui concept ,acesta mizând practic crearea denoi atracþii culturale ºi, în acelaºitimp, pe valorificarea spaþiilorexpoziþionale, a grãdinilor pecare le avem aici, la Avrig”, a

spus Lidia Bãdilã, amfitrionulvernisajului.

Cu prilejul “Întâlnirii saºilordin Transilvania”, în cele treizile, zeci de familii din întreagaþarã aparþinând acestei etnii s-aurevãzut cu prietenii ºi rudele, audepãnat amintiri, au gustatpreparate culinare tradiþionale(n-au lipsit celebrul hencleº,cârnaþii bine condimentaþi, supacremã de chimen, plãcinta cumãr ºi îngheþatã de vanilie, etc)ºi au participat la petreceri îngrãdina din faþa Oranjeriei, încompania unui programmuzical deosebit.

de Dan FRÂNCU

Saºii din Transilvania au muzeu la PalatulBrukenthal Avrig

Am lãsat sã treacã tristul eveniment alînmormântãrii celei de a patra regine a României. Ana.Omagiu! Comentariile viscerale ale republicanilorproletcultiºti, analfabeþii României de mai bine de 70(ºaptezeci) de ani, mã determinã sã scriu aceastã tabletã.

Pornesc de la realitãþile zilei. În prezent, UniuneaEuropeanã, este alcãtuitã din douãzeci si unu derepublici, ºase regate ºi un mare ducat. Nu întâmplãtormarele ducat Luxemburg ºi cele ºase regate (Olanda,Suedia, Danemarca, Belgia, Marea Britanie ºi Spania seaflã în primele 12 state cu cel mai mare venit pe cap delocuitor. De la 78.395 euro la 31.963. Asta în 2013!România are un PIB de 11.917 euro/locuitor pe locul al27-lea, deºi, ca populaþie e pe al 7-lea loc, iar casuprafaþã pe locul 9!

De ce ne aflãm în aceastã situaþie ºtim cu toþii!Proasta guvernare începând cu anii ‘70. Nu discutãm deperioada cât am fost sub ocupaþia directã a sovieticilor.Atunci România a fost jefuitã de sovromuri la drumulmare, sub pretextul plãtirii daunelor de rãzboi, deºi seclama pe toate drumurile marea prietenie româno-sovieticã! A urmat perioada de relansare economicã cuplanul pe 15 ani (1960-1975), dupã care a urmatprãbuºirea. Principala cauza fiind megalomania„marelui conducãtor” ºi, mai ales, a neglijãrii industrieiºi agriculturii dupã 1980 pentru a se plãti datoriaexternã. Greºeli fatale!

În 1989 a expirat înþelegerea de la Yalta ºi þãrilecuprinse în lagãrul sovietic ºi-au recãpãtat libertateadeplinã. Însã, anii regimului totalitar au lãsat amprenteadânci în toate statele foste socialiste. În funcþie deeducaþia din familie ºi cea asiguratã de stat, popoarele auoptat democratic spre diverse doctrine politice, evoluþiafiind pe mãsura inteligenþei alegãtorilor din acele þãri.Slovenia ºi Cehia au ajuns sã se plaseazã pe locurile 16-

17 în Uniunea Europeanã.Revoluþia din România a fost înãbuºitã rapid prin

Contrarevoluþia echipei Iliescu, reuºind sã convingãpoporul, prin manipulãri groteºti de tip securist, cã poateexista o a treia cale. Iluzorie. Nici comunistã, nicicapitalistã. Astfel, s-au pus bazele unui stat de tipmafiot, cu reþele în toate domeniile de activitate ºi întoate judeþele. Acest sistem a fãcut ca România seevolueze foarte greu, nereuºind nici peste 26 de ani sã-

ºi reia locul normal în Uniunea Europeanã.Ce s-ar fi întâmplat dacã România ar fi revenit la

sistemul monarhic consitituþional? În primul rând, ar fifost asiguratã o stabilitate politicã, care ar fi permis odezvoltarea economicã rapidã. Legãtura cu stateleUniunii Europene ºi celelalte þãri ale lumii ar fi fost multuºuratã. Credibilitatea Casei Regale fiind de departepeste credibilitatea regimurilor Iliescu&Bãsescu, ceeace ar fi avut uriaºe efecte benefice în toate privinþele:

economic, financiar, social, cultural. Sistemul mafiot arfi fost, cu siguranþã, þinut sub un control sever,devalizarea ºi distrugerea þãrii nu s-ar fi produs la oasemenea scarã dezastruoasã. Sistemul monarhicconstiuþional, nu ar fi permis ca luptele politice sã iaproporþii caragialeºti, cu prilejul alegerilor prezidenþiale.Reîntregirea þãrii ar fi cunoscut paºi importanþi, ºi nusabotatã sistematic de politica iliescianã de temporizarea reunirii neamului românesc.

Regalitatea înseamnã nobleþe, nu mârlãnieproletcultistã. Republicanii sã meargã în þãrile cu regimmonarhic ºi sã vadã uriaºele diferenþe, care ne separã!Iatã un articol pentru republicaniiproletcultiºti! http://www.caleaeuropeana.ro/sangele-albastru-la-putere-in-ue-cat-de-bine-traiesc-europenii-sub-monarhie/

Tragedia constã, însã, în faptul cã marea majoritateanu ºtiu sã citeascã. Iar dacã unii ºtiu sã citeascã, nuînþeleag ceea ce citesc. Comentariile par de prisos într-orepublicã proletcultistã cu 42% analfabeþi funcþional.Aºa cã mai bine sã se voteze la fel ca în ultimii 70 de aniºi sã trãim în coada Europei civilizate, cârcotind nonstop pe marginea ºanþului ca lelea Safta!

Toate bune!?! P.S. Vrei tabelete? Ia de aici http://blogulluigabu.

blogspot.ro/Ai nevoie de o informaþie?Micã, micã? O rezolvãm împreunã.Trimite mai departe! Sã se vadã! Ne-am eliberat de

fricã!Sergiu GÃBUREC

http://blogulluigabu.blogspot.rohttp://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3

gsm_as@yahoo.comTel. 0731 936 615

REGALIªTI VERSUSREPUBLICANI PROLECULTIªTI

septembrie-octombrie 2016 Pagina 27ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Art. I. Legea nr. 273/2004 privind procedura

adopþiei, republicatã în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 259 din 19 aprilie 2012,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, semodificã ºi se completeazã dupã cum urmeazã:

1. La articolul 3, litera a) se modificã ºi vaavea urmãtorul cuprins:

a) cetãþenilor români sau cetãþenilor românicu multiplã cetãþenie, dupã caz, care au domici-liul în România, care au locuit efectiv ºi continuupe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioa-re depunerii cererii de atestare; la stabilirea conti-nuitãþii nu sunt considerate întreruperi absenþeletemporare care nu depãºesc 3 luni ºi nici cele de-terminate de ºederea pe teritoriul altui stat ca ur-mare a existenþei unor contracte de muncã impu-se de derularea unor activitãþi desfãºurate în inte-resul statului român, precum ºi ca urmare a unorobligaþii internaþionale asumate de România;“

Art. 7. (1) Persoana care a fost condamnatã

definitiv pentru o infracþiune contra persoaneisau contra familiei, sãvârºitã cu intenþie, precumºi pentru infracþiunea de pornografie infantilã ºiinfracþiuni privind traficul de droguri sauprecursori nu poate adopta.“

Art 8 (3) Consimþãmântul la adopþie nu poate fi

exprimat în locul pãrinþilor fireºti/tutoreluicopilului de cãtre curator, mandatar sau o altãpersoanã împuternicitã în acest sens.

(4) În mod excepþional, în situaþia în careunul dintre pãrinþii fireºti, deºi au fost realizatedemersuri suficiente, nu a putut fi gãsit pentruexprimarea consimþãmântului, consimþãmântulceluilalt pãrinte este îndestulãtor. Când ambiipãrinþi se aflã în aceastã situaþie, adopþia se poateîncheia fãrã consimþãmântul lor.

(5) Instanþa poate încuviinþa luareaconsimþãmântului la locuinþa celui chemat sãexprime consimþãmântul, printr-un judecãtordelegat, dacã partea, din motive temeinice, esteîmpiedicatã sã se prezinte în faþa instanþei.

Art. 151. În cazul adopþiei persoanei care a dobândit

capacitatea deplinã de exerciþiu, consimþãmântuladoptatorului sau familiei adoptatoare, precum ºicel al adoptatului se exprimã în faþa instanþeijudecãtoreºti. Consimþãmântul pãrinþilor fireºtinu este necesar.“

Art. 26. (1) Planul individualizat de protecþie, astfel

cum este acesta reglementat de Legea nr.272/2004 privind protecþia ºi promovareadrepturilor copilului, republicatã, cu modificãrileºi completãrile ulterioare, are ca finalitate adopþiainternã dacã:

a) dupã instituirea mãsurii de protecþiespecialã a trecut un an ºi pãrinþii fireºti aicopilului, în grija cãrora acesta nu a putut fi lãsatdin motive neimputabile pãrinþilor, precum ºirudele pânã la gradul al patrulea ale acestuia, careau putut fi gãsite, nu realizeazã niciun demerspentru reintegrarea sau integrarea copilului înfamilie;

b) dupã instituirea mãsurii de protecþiespecialã au trecut 6 luni ºi pãrinþii fireºti aicopilului ºi rudele pânã la gradul al patrulea aleacestuia, care au putut fi gãsite, nu colaboreazãcu autoritãþile în vederea realizãrii demersurilorpentru reintegrarea sau integrarea copilului înfamilie;

c) dupã instituirea mãsurii de protecþiespecialã au trecut 6 luni ºi pãrinþii ºi rudelecopilului pânã la gradul al patrulea nu au putut figãsite;

d) dupã instituirea mãsurii de protecþiespecialã, pãrinþii ºi rudele copilului pânã lagradul al patrulea care au putut fi gãsite declarãîn scris cã nu doresc sã se ocupe de creºterea ºiîngrijirea copilului ºi în termen de 30 de zile nuau revenit asupra declaraþiei. Direcþia areobligaþia înregistrãrii acestor declaraþii, precum ºia celor prin care pãrinþii ºi rudele pânã la gradulal patrulea revin asupra declaraþiilor iniþiale;

e) copilul a fost înregistrat din pãrinþinecunoscuþi. În acest caz, adopþia ca finalitate a

planului individualizat de protecþie se stabileºteîn maximum 30 de zile de la eliberareacertificatului de naºtere al acestuia.

Art. 27. (1) În situaþia copilului pentru care s-a

instituit plasamentul la o rudã pânã la gradul alpatrulea, planul individualizat de protecþie poateavea ca finalitate adopþia internã, numai însituaþia în care managerul de caz apreciazã cãeste în interesul copilului deschiderea proceduriiadopþiei.

(2) În situaþia copiilor care au împlinit vârstade 14 ani, planul individualizat de protecþie poateavea ca finalitate adopþia dacã existã solicitãri deadopþie a acestora din partea unor familii/persoane atestate. În situaþia fraþilor care nu pot fiseparaþi, dacã unul dintre ei a împlinit vârsta de14 ani, planul individualizat de protecþie poateavea ca finalitate adopþia numai dacã existãsolicitãri de adopþie a acestora împreunã dinpartea unor familii sau persoane atestate.“

(6) Efectele hotãrârii judecãtoreºti de deschi-dere a procedurii adopþiei se menþin pânã la îm-plinirea de cãtre copil a vârstei de 14 ani. Prinexcepþie, efectele hotãrârii se prelungesc pesteaceastã datã, pânã la încuviinþarea adopþiei, încazul copilului pentru care existã solicitãri deadopþie din partea unor familii sau persoaneatestate.

(7) În situaþia fraþilor care nu pot fi separaþi,odatã cu împlinirea vârstei de 14 ani de cãtre celpuþin unul dintre aceºtia, efectele hotãrâriijudecãtoreºti de deschidere a procedurii adopþieiînceteazã de drept pentru fraþii inseparabili. Prinexcepþie, efectele hotãrârii se prelungesc pesteaceastã datã, pânã la încuviinþarea adopþiei, dacãexistã solicitãri de adopþie a respectivilor fraþiîmpreunã, din partea unor familii sau persoaneatestate.“

Art. 461. (1) Adoptatorul sau, opþional, oricare dintre

soþii familiei adoptatoare, care realizeazã veniturisupuse impozitului pe venit potrivit prevederilorLegii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioare, din activi-tãþi salariale ºi asimilate acestora sau, dupã caz,activitãþi independente sau activitãþi agricole,denumit în continuare persoanã îndreptãþitã,poate beneficia de un concediu de acomodarecu durata de maximum un an, care include ºiperioada încredinþãrii copilului în vedereaadopþiei, precum ºi de o indemnizaþie lunarã,raportatã la indicatorul social de referinþã, încuantum de 3,4 ISR.

(5) Pe perioada concediului prevãzut laalin. (1), persoana îndreptãþitã beneficiazã deplata contribuþiei individuale de asigurãrisociale de sãnãtate. Cuantumul contribuþiei secalculeazã prin aplicarea cotei procentuale,prevãzutã de lege, la valoarea indemnizaþieiacordate.

Art. 464. (3) Perioada concediului prevãzut la art.

461 alin. (1) constituie perioadã asimilatãstagiului de cotizare ºi se valorificã pentruobþinerea prestaþiilor de asigurãri sociale, încondiþiile prevãzute de Legea nr. 263/2010privind sistemul unitar de pensii publice, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi adrepturilor stabilite de Legea nr. 76/2002 privindsistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimulareaocupãrii forþei de muncã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, precum ºi în vedereastabilirii drepturilor prevãzute de Ordonanþa deurgenþã a Guvernului nr. 111/2010, aprobatã cumodificãri prin Legea nr. 132/2011, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.

(5) Perioada concediului prevãzut la art.

461 alin. (1) constituie vechime în muncã, înserviciu ºi în specialitate, care se are în vederela stabilirea drepturilor ce se acordã în raport cuaceasta.

Notã: valoarea ISR (indicatorul social dereferinþã), în luna august 2016, era de de 500de lei. Aºadar, indemnizaþia lunarã pentrucei care vor beneficia de acest concediu înacest an este de 1.700 de lei.

NOUTÃÞI LEGISLATIVEPersoanele care adoptã copii beneficiazã de

concediu de acomodare ºi indemnizaþie lunarãExtras din Legea nr. 57/2016 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 273/2004 privind

procedura adopþiei; în vigoare de la 12.08.2016 Publicatã în Monitorul Oficial nr 0623 din 2016

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii avizului

pentru desfãºurarea de activitãþi comerciale, studiu etc

- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii,

fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã

o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã pe teritoriul Germaniei sau României.Telefon: 01603373128; E.mail: asii.romani@yahoo.com

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentarejuridicã

specializare pe dreptulfamiliei, dreptul penal, dreptul

muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social, dreptul de asigurãri,

dreptul de circulaþie, dreptul comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail kanzlei@kluewer.eu sau avocat@kluewer.eu Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problemadumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic

septembrie-octombrie 2016 Pagina 28 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

SUDOKU

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Pe ce datã a fiecãrei luni apare ziarul VOCEA TA?

Rãspuns:____________________________________________________________

____________________________________________________________

Nume__________________________________________________;

Prenume ___________________________________________________;

Adresa _____________________________________________________

____________________________________________________________

Telefon ___________________________________________________;

63

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut esteALINA MARIA

OANCEA- VIENA

Pagina 29septembrie-octombrie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

BERBECSe pare cã acordaþi prea multã importanþã unor problememãrunte ºi cã sunteþi tentat sã exageraþi. Încercaþi sã vãdetaºaþi! Grijile nejustificate, ar putea sã vã afectezesãnãtatea. Ar fi bine sã vã relaxaþi. Dacã vi se oferã ocazia

sã ieºiþi în aer liber împreunã cu persoana iubitã, nu ezitaþi!

TAURFaceþi câteva drumuri scurte, în care reuºiþi sã îmbinaþiinteresele profesionale cu cele personale. S-ar putea, însa, capartenerul de viaþã sã nu fie de acord sã cumpãraþi un obiect

de valoare. Resimþiþi o stare de nervozitate accentuatþ ºi sunteþi tentat sãexageraþi. Vã recomandãm sã evitaþi discuþiile în contradictoriu.

GEMENIDin cauza oboselii, este posibil sã fiþi din cale afarã denervos ºi sã vã controlaþi cu mare greutate. Nu este exclus sãvã certaþi cu cei din jur. Vã sfãtuim sã vã stapâniþi

agresivitatea, ca sã nu vã faceþi duºmani. Ar fi bine sã staþi acasã, înmijlocul familiei.

RACAveþi tendinþa sã vã enervaþi fãrã motiv, ceea ce vãpoate pune în situaþii neplãcute. Vã recomandãm sãevitaþi activitãþile sociale ºi afacerile, pentru cã aveþi

prea puþine ºanse de reusitã. Pastraþi-vã calmul!

LEUSe pare cã aveþi dificultãþi de concentrare. Vã sfãtuim sã nuvã ocupaþi de mai multe lucruri în acelaºi timp, pentru cãriscaþi sã aveþi surprize neplãcute. Limitaþi-vã la activitãþi de

rutinã ºi nu refuzaþi ajutorul colegilor! Aveþi musafiri care nu vã fac nici oplãcere.

FECIOARÃUn prieten vã redã buna dispoziþie ºi optimismulpropunându-vã o colaborare. Vã recomandãm sãterminaþi ce aþi început ºi sã nu neglijaþi problemele

familiale. Ascultaþi cu rãbdare propunerile partenerului de viaþã!

BALANÞÃSunteþi predispus la exagerãri. O discuþie banalã cu un colegde serviciu poate sã degenereze într-o ceartã serioasã. Puteþievita divergenþele dacã nu încercaþi sã vã impuneþi punctul

de vedere. Vã sfãtuim sã vã amânaþi cãlãtoriile de afaceri ºi întâlnirile cuprietenii. Evitaþi activitãþile stresante!

SCORPIONSe pare cã sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece în jur ºi vãieºiþi uºor din fire. Vã sfãtuim sã nu exageraþi ºi sã vãcontrolaþi reacþiile. Evitaþi discuþiile aprinse cu persoana

iubitã!

SÃGETÃTORSe pare cã astãzi aveþi un spirit critic ieºit din comun ºiaveþi tendinþa sã faceþi o tragedie din orice mãrunþis.Începeþi sã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie în interespersonal. Reuºiþi sã vã liniºtiþi abia spre searã. Mai multã

grijã la sãnãtate!

CAPRICORNSe pare cã reuºiþi sã vã dezamagiþi un prieten apropiat.Sunteþi predispus la gafe. Vã sfãtuim sã nu îi cãutaþinod în papurã partenerului de viaþã. Ar fi bine sã

ascultaþi o persoanã mai în vârstã din familie, chiar dacã nu vãconvine ce spune.

VÃRSÃTORTe implici într-o activitate intelectualã, dar eºti tulburat demici neplãceri în relaþiile cu partenerii. Dacã reuºeºti sã teconcentrezi suficient, ai ºansa sã câºtigi bine. Nu-þi forþa

norocul ºi fii prudent.

PEªTIS-ar putea sã ai probleme personale, dar datoriile deserviciu sunt apãsãtoare. Nu conta pe niciun ajutor de larude. Prânzul, o plimbare lungã sau o cinã romanticã

vor întãri ºi mai mult relaþia în care eºti implicat. Atenþie lacheltuielile neprevãzute!

HOROSCOP- Ce inel frumos! Scump?- Foarte scump: douã accese de isterie,

trei vaze sparte ºi aproape o lunã fãrãsex.

***** Banii nu cumpãrã fericirea, dar e mai

bine sã fii deprimat pe o insulã exoticãdecât într-o garsonierã confort trei.

***** Motociclistul, un om cinstit, dupã ce

loveºte din greºealã un cocoº careumbla aiurea pe ºosea, se întoarce ºi seduce la casa din care crezuse cã ieºisepasãrea:

- Doamnã, mi-e teamã cã v-am omorâtcocoºul, însã aº dori sã mã revanºez ºisã îl înlocuiesc.

- Cum vrei, rãspunde bãtrâna… mergiîn spatele casei ºi acolo vei gãsi coteþulcu gãini.

***** Ceartã în cuplu:Ea :- Auzi iubitule una ca mine nu mai

gãseºti.El :- Auzi fã… una ca tine nu mai caut!

***** - Ce bluzã frumoasã ai!- Îþi imaginezi, n-am nimic pe sub

ea…- Nu-þi face probleme… vor creºte!

***** Nu-mi mai merge netu prin wireless

de douã zile. Cred cã bulangiul ãsta devecin iar a uitat sã plãteascã factura.

***** Un evreu se duce la o prostituatã:- N-am mai fost niciodatã pânã acum

cu o prostituatã, zice el, vrei sã mergicu mine?

- Da, dar numai sã nu fie prea pervers,rãspunse ea.

- Nu, vreau doar sã o facem mãcarcum o fãceam eu cu nevastã-mea, cândtraia…

- Mi se pare destul de corect… Ia zi,cum o fãceai cu ea?…

La care evreul:- Gratis!

***** - Abia aºtept sã-mi aducã poºtaºul

pensia, zice Bulã unui vecin.- ªi cât mai ai de aºteptat?- Treizeci de ani!

***** - Dragul meu, îþi aminteºti, toamna ai

fost la pescuit?- Da, ºi?- A sunat ºtiuca sã-þi spunã cã e

însãrcinatã.*****

Un psihiatru rezolva un rebus:- Deci… Insula pe care s-a nãscut

Napoleon… Hmm…Se întoarce cãtre un pacient:- Hei, unde ziceai cã te-ai nascut?

***** O blondã hotãrãºte sã se cuminþeascã,

aºa cã se cupleazã cu un bãiat cuminte.Când, în sfârºit, ajung în pat, tipul îiºopteºte blondei:

- Pot sã-þi zic ghiocel?- Da, dar de ce?- Pãi eºti prima..- Atunci eu pot sã-þi zic Boeing?- Da, dar de ce?- Pãi eºti al 747-lea…

***** M-am cazat la pensiunea sta de cinci

stele, lux ce mai…Vã spun, prosoapele erau atât de

groase cã abia am reuºit sã închidvaliza!

***** - Ai ceva de bãut?- Apã.- Dar ceva mai tare?- Gheaþã, dacã aºtepþi puþin dupã ce

pun apa la congelat!*****

Soþia cãtre soþ:– Vezi bãieþelul ãsta din pozã?– Da, îl vãd.– La opt, desearã, îl iei de la

grãdiniþã!

Vând casã 3 camere, baie, hol, bucãtãrie, cãmarãcu gresie ºi faianþã nouã. Garaj mare, grãdinã cu viþã de viepe spalier + 3 fântâni în Localitatea Lovin. Preþ: 33000Euro. Telefon: 01522 1513804

INCHIERIEZ la o Familie serioasä, pe termenlung APARTAMENT cu 2 camere situat în zona PiaþaRahova. Este dotat cu geam termopan nou în bucätäriefaiantä nouä, centalä,sufragerie parchet , dormitor,baie,balcon etaj 3 Preþ 170 de euro +garantie tel.0151-63684936 seara dupä ora 18.30

Vând casã în oraºul Jimbolia, România. ZonãCentralã, compusã din 5 camere, 2 bãi,2 bucãtãrii,anexepentru porci ºi pãsãri, magazie mare,grãdinã. Casa estecompartimentatã în aºa fel încât pot locui 2 familii cu baieºi bucãtarie separatä. Preþ negociabil:35000 Euro. Tel:0040 - 76 150 5924

Vând casã în oraºul Agnita. Zonã Centralã,compusã din 4 camere de 110mp. Suprafaþa totalã este de1500 m.p. Totul este nou renovat. Preþ: 90.000 Euro.Telefon: 0911/ 6588352.

Vând la preþ negociabil vilã superbã construitã pe4 nivele (subsol, parter, etaj, mansardã), în cartierul Moarade Vânt din municipiul Iaºi, România. Relaþii la telefon0040.751294131 (inginer ILIE).

Direct de la proprietar: vânzare vilã modernã,nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cu garaj, P+M, 2terase, izolatã, termopane, acoperiº þiglã, 3 camere, 2 bãi,bucãtarie, cãmarã, instalaþii moderne, apã curentã, gaze,faianþã, gresie, parchet, curte: 1350 mp,pomi fructiferi,dependinþe caramidã (ºopron, coteþ gãini ) gard cufundaþie; teren agricol intravilan: 2555 mp., pãºuneintravilanã: 918 mp., pãdure salcâmi de-a lungul râuluiCerna: 15555 mp. Preþ negociabil: 195000 Euro. Tel.0049-1765540055.

Vând casã în Fãgãraº zona centralã (Str. Libertãþiinr.20), 2 camere, parchet, sobe teracotã, bucãtãrie mare,antreu, baie. Teren total 312 mp Curte, grãdinã, beci,suprafaþã folosibilã 65 m.p., zonã liniºtitã. Telefon: 085187951. Familia Bartesch.

Vând apartament 2 camere decomandate -suprafaþa utilã 50 mp - Bucureºti, zona foarte bunã -Bucur Obor -(maximum 15 minute pânã la Universitate) )Toate facilitãþile în proximitate - hipermaket Klaufand,Piaþa ºi Magazinul Bucur Obor, vis-a vis de bloc existaºcoala, grãdiniþã, 2 policlinici. Apartamentul este recentzugrãvit, tâmplãrie termopan; mobilã nouã /modernã.Informaþii suplimentare - Tlf 0753-351.783 email:echirita@hotmail.com

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p., parter,balcon, cu aprobãri pentru spaþiu comercial în RâmnicuVâlcea, cu apartament în zona Nürnberg ºi împrejurimi cu2 camere. Tel. 015143464072, 0040.745.611.162.

Vând teren agricol 5 H cu 2 Euro m.p. în comunaCata, jud. Braºov. Deþin titlu de proprietate cu extract decarte funciarã. Telefon: 0176 83204051 sau 0176 83204074.

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurt amMain, complet mobilat ºi utilat, zonã centralã, în apropierede gara centralã. Relaþii la telefon: 015784523637 sau015143435201. Rog seriozitate.

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p în oraºulAgnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66. Totul esterenovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon: 0911 6588352

Clarvãzãtoarea Florentina rezolvã probleme dedragoste, afaceri, ipotenþã, alcoolism, toxicomanie, stresetc. Oferã consultanþã psihologicã familialã, adulþilor ºicopiilor. Telefon: 015211559565 sau 015214633552

Dacã eºti profesor de germanã ( cunoºti limbaromânã) ºi doreºti sã dai meditaþii la limba germanã,contacteazã-mã. Telefon: O1728819588

Operator maºini unelte în ind. auto, presatormetale la rece,42 de ani, caut orice loc de muncã dintr-ofabricã sau la îngrijirea unei persoane vârstnice, curãþenieetc. Seriozitate, decenþã, bun simþ. Sunt un perfecþionistiubitor de ordine ºi curãþenie,cu mare respect pt. toatefiinþele omeneºti. Aºtept rãspuns în email:marvidiss@gmail.com

Cosmenticianã, make up artist cu diplomã ºi expe-rienþã 11 ani în domeniu, doresc colaborare sau angajare.Sunt vorbitoare de limba germanã nivel A2. Email:artemiza_make_up@yahoo.com. Tel 015163990467.

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþenigermani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Caut lucru în: amenajãri interioare, faianþã, gresieîn Nürnberg ºi împrejurimi. Îmi ofer serviciile la firme sauprivat. Telefon: 0152 57004526 sau 0911 21535108.Calitate ºi bun gust!

Meditez limba germanã la domiciliul meu (zonaGustav Adolf), începãtori sau avansaþ i. Telefon: 017645638838.

Organizãm evenimente: zile de naºtere, nunþi,botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii, revelioane etc.Vã punem la dispoziþie servicii de catering cu meniuspecific românesc ºi muzicã live ce ce-a mai bunã calitate.Vã gãsim locaþia potrivitã. Preþuri absolut accesibile ºidistracþie garantatã. Contactaþi-ne! Telefon: 015121315812

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!! Aniversare,nuntã, botez, chef sau orice eveniment , poate fi deosebitdacã este acompaniat de NOI. Sunaþi la 01521 2247227.

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele, fotolii, montajparchet clasic, cu experienþã vastã în România ºi strãinã-tate, caut de muncã în domeniu (sau ºi altceva,decent ) saucaut partener de afaceri cu mic spaþiu propriu pentru adeschide un mic atelier de mobilã -tapiþerie în Germania.Ma puteþi contacta pe skype mario.mario1975 saumessenger mario_cy1975@ yahoo.com

Colegiul femeilor de la MehrGeneration Haus dinSchweinauer Hauptstr. 31, vã pune la dispoziþie cursuri decroitorie. Aici vã învãþãm cum sã faceþi din haineleVECHI, NOI. Gratuit, în fiecare zi de MARÞI între orele17- 19. Contact: Anemarie Hock, telefon: 0174 7188127.

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºi ainevoie de o persoanã care sã te ajute la diverse lucruri?Nuîþi cunoºti drepturile în Germania? Vrei sã ai pe cinevacare sã-þi facã clipele de singurãtate mai frumoase? Ainevoie de un consilier în vederea integrãrii în sistemulsocial etc? Noi ºi specialiºtii noºtri te putem ajuta. Este deajuns sã ne contactaþi ºi vom gãsi soluþia împreunã ( înlimba maternã- românã) de a vã integra mai uºor. Telefon:0160 33 73 128

Angajez 2 bãieþi capabili de munã în domeniuldemolãri. Salariu negociabil cu Gewerbe în zona Fürth,Nürnberg. Telefon 0176 723 777 18.

Doamnã 56 ani, doresc loc de muncã într-o familievorbitori de limba românã pentru îngrijirea persoanelorvârsnice, dar ºi a altor atribuþiuni în gospodãrie.Menþionez cã nu ºtiu limba germanã. Telefon:015215813089.

ªofer profesionist-mecanic utilaj greu (macara,buldozer, excavator etc) caut de lucru în Germania, zonaTubingen- Stuttgart. Rog seriozitate. Telefon: 070717787849, dupã ora 19 sau 0040 763914909.

Sunt din România, caut de muncã ca muncitor înconstrucþii, în agriculturã sau la o fermã la grãdinãrit.Cunsosc limba germanã la nivel începãtor. Telefon: 0043344806629 sau 0040 760797048.

Mã numesc Rareº ºi caut de muncã în domeniulinstalaþiilor sanitare. Am lucrat în plumb, fier, cupru,plastic. Lucrez în aceastã meserie de 5 ani. Montaj scurgeriaerisiri, instalaþii de apã rece, caldã ºi încãlzire termicã.Telefon: 00320465561271 sau 00320 498457795 sau e-mail:riccardocedeno@gmail.com

Domn 54 de ani, doresc loc de muncã în oricedomeniu. Cunosc limba românã ºi maghiarã. Telefon:015171215898.

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu.Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician, tehniciansisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbesc puþin germanã,dar vorbesc ºi scriu foarte bine engleza. Telefon: 015229649376. E.mail: danielflenchea@ yahoo.com

Cadru farmaceutic din România, cuexperienþã în vânzãri, gestiune,

contabilitate primarã, abilitãþi deutilizare a calculatorului, MS Office,administrare bazã de date, englezãavansat, francezã mediu, carnet de

conducere cat. B, doresc angajare casecretarã/ asistent manager/ operator

calculator/ gestionar/ vânzãtoare/recepþioner hotel (front desk)/ asistentã

personala. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: prettydaniola@gmail.com.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

Famile mixtã (sas ºi român) cu 3 copii.Cãutãm locuinþã sau casã cu 4-5 camerede închiriat în localitatea Nürnberg sau

împrejurimi. Telefon: 0160 3373128.

IMOBILIARE

septembrie-octombrie 2016 Pagina 30 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

63

Pagina 31septembrie-octombrie 2016 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc de muncã.Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat de vase în restaurant.Tot ce se poate munci. Tel. 076948459

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii, zidar,finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rog seriozitate.Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg,mecanic de meserie, posesor permis de conducere catego-riile: B, C, E caut loc de muncã. Telefon: 0151 71 305 930

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioare sau înagriculturã. Telefon: 004 0729582400

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazã ºofer deautocar, part time, domiciliu în zona Augsburg.Adriana.Touristik@yahoo.de, Telefon: 01776583836

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijit bãtrânisau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10 Nürnberg.

Tânãr, caut de lucru în Germania în orice domeniu.Telefon 0040749225241

Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºti limbaromânã ºi germanã bine? Avem nevoie de dumneavoastrã!Telefon: 0160 3373128 Nürnberg

Român, caut de lucru în Germania la ferme sauinstalaþii de abºare, vopsitorie. Telefon: 0040758 628039.

Doamnã 41 ani din Würzburg caut de muncã îndomeniul curãþeniei, dimineaþa. 015166207380 RadoveanuAdriana.

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno-german,îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrânii la: plimbare,cumpãrãturi, rezolvarea de probleme la Instituþiilegermane, consultanþe psiho-sociale etc. Informaþii lanumãrul de telefon: 0160 33 73 128

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 2079331

Cetãþean român, doresc sã lucrez în Germania la ofamilie. Ajutor în gospodãrie, pãsãri, animale etc. Dacã enecesar pentru menaj pot veni ºi cu soþia. Vorbim puþingermana. Posed permis conducere B,C.Tel: 0746144539 sau0267708065.

Sunt o ardeleancã de 57 ani, sincerã ºi devodatã într-o relaþie. Nu accept minciuna, infidelitatea ºi violenþa. Mi-am pierdut încrederea ãn bãrbaþi ºi vreau sã o redobândesc.Dacã crezi cã mi=o poþi reda, sunã-mã: 0152 15088202.

Tânãr, 35 de ani, din Bucureºti, cu locuinþã proprie,fãrã obligaþii, caut domniºoarã educatã ºi hotãrâtã saudoamnã divorþatã din Bucureºti sau provincie care îºidoreºte pentru ea un bãrbat ascultãtor, pentru relaþieserioasã de lungã duratã! Mã puteþi suna la: 0720822148.

Bãrbat romþn, 55 ani, 172m ºi 75 kg, singur, fãrãobligaþii, stabilit în Germania, serios, cu serviciu stabil,doresc sã cunosc o doamnã între 50-60 ani pentru o relaþieserioasã ºi stabilã. Telefon: 015772327873.

Domn 51 ani, 78 kg, modest, fãrã vicii, doresccunoºtinþã cu doamnã 37-48 ani sincerã, credincioasã,înaltã, suplã pentru prietenie, eventual cãsãtorie: Telefon:015145230790

Tânãr, 33 ani, potent, ofer sprijin domniºoarelorcare doresc sã aibã un copil, dar nu au partener saudoamnelor cu probleme de cuplu, dar care îºi doresc copii.Preþ 500 Euro. Telefon: 0722452507

Cãtre domniºoare sau doamne cãsãtorite. Bãrbat,35 de ani, cãsãtorit, dotat, viril, caut domniºoarã saudoamnã cãsãtorita. pentru relaþie discretã de prietenie. Tel:0720 822 148. Email: m.bucuresti2016@gmail.com

Deutsch-rumänisch Frau 39jahre ,sucht dringenTeilzeitarbeit raum Nürnberg Helferin auch zum Anlernenin Büro erwünscht .Bei Bedarf bitte melden unter MailAdresse thomae_c@yahoo.de

Român stabilit în Germania, 66 ani, 1.72, 82 kg,doresc sã-mi gãsesc jumãtatea pentru o prietenie durabilã,înþelegere reciprocã ºi sentimente sincere. Telefon: 01575816298

Domn vãduv, rãmas singur la vârsta de 66 ani,cetãþean român-ungur, îmi caut perechea. Sã fie o doamnãde vârstã apropiatã, dacã se poate în apropiere de Freiburgsau maxim 150 km. Ofer ºi cer bunã înþelegere. Telefon:0151 75140265

Domn 66 ani, stabilit în Germania, caut o partenerãpentru o relaþie care sã dea un sens frumos vieþii noastre.Telefon: 0157 58162981

Domn 50 ani, 78 kg, 1.71 m, fãrã obligaþii sau vicii,doresc cunoºtinþã cu doamnã între 30-49 ani, sincerã, cucredinþã în Dumnezeu, înaltã ºi suplã. Telefon: 015145230790.

Suntem doi tineri care curând vom deveni pãrinþi sicãutam un apartament cu 3 camere pânã în 550 Euro fãrãcheltuieli! Vã mulþumim! Nr de tel 015145089857

ªcolarizãm personal pentru meseria de asistentîngrijire bãtrâni- asistent medical. Durata ºcolarizãrii 3 ani,plus ºcoala de limba germanã aproximativ 5 luni. Informaþiila: 0151 47860834

Vã oferim oportunitãþi de afaceri- alternativã finan-ciarã la Euro (Monede Criptate). Telefon: 0151 47860834

Economiseºte cu pânã la 80 % consumul de energieelectricã. Configureazã-þi casã viitorului. Instalãm ºiîntreþinem instalaþii de automatizãri, electricitate, securitate,internet ºi telefonie la preþuri accesibile ºi avantajoase. Tel:+4915175732294

Radio R România www.RadioR.eu, cu sediul laNürnberg cautã redactori muzicali din Germania- în sistemde voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti în apropiere. Estesuficient sã doreºti a face parte din echipa noastrã, iar derestul ne ocupãm împreunã (iniþiere, programe etc) Telefon:01715807720.

DIVERSE

Intelectualã din Bucureºti, 50 ani, foarteprezentabilã, 1.67m/53 kg, alurã sportivã,englezã avansat, francezã mediu, iubitoarede animale, activã, amatoare de cãlãtorii,teatru, film, artã, muzicã clasicã, sport,doresc relaþie serioasã cu un intelectual,

min 1.75m, greutate proporþionalã, situaþiematerialã bunã, cu simþul umorului ºi

pasiuni similare. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: prettydaniola@gmail.com

MATRIMONIALE

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã

a Uniunii Ziariºtilor Profesioniºtidin România, Membrã a UniuniiJurnaliºtilor din Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuDan TeodorescuBrãtuianu Alin- IunuþPreot Ionuþ PãunGeorg BarthIulia TeleºpanIoana DiaconuMariana Pachis - regizor ºi

scenografAdriana Bittner- CiobanuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul

de Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia)

Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia)

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutul arti-colelor publicate aparþine, conformart. 206 Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

63

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie

GELEGENHEIT! TRAUMVILLA (NE-UWERTIG) in Teneriffa-Nord - Privatverkauf

Traum-Familienvilla in La Orotava/Teneriffa-Nord mit Meerblick und Sicht auf Teide, erbaut vondeutschem Bauunternehmer (Eigentümer)

Gelegenheit - Topp gepflegte, luxuriöse Familien-Villa auf großzügig aufgeteiltem Anwesen in ruhigerund grüner Wohnlage mit Meer- und Vulkanblick in

Teneriffa-Nord, nahe Puerto de la Cruz, vondeutschem Bauunternehmer privat zu verkaufen.

2 Wohnz., 1 Essz., 5 Schlafz., Kamin, 2 Küchen,6 Bäder, 2 Gäste WC, Büro, Fitnessraum, Hobbyraum,Hauswirtschaftsraum, Bodega, Weinkeller,Kellerräume, Garage, Parkplatz, Pool, Außensauna,Barbecuebereich, Außenkamin.

Erbaut 1999- 2002, ausnahmslos mithochwertigen Materialien. Zustand Neuwertig, keinReparaturstau, ständige Instandhaltung, 2016Neuanstrich. Tropischer Garten mit beheiztem Pool,Sanitärbereich, Sauna, ummauerte Außendusche,Barbeque-Bereich und vielen verschiedenen Terrassenzum Verweilen und Relaxen.

Kontakt: (Deutschland) +49 69/21007762 und+49 1795319756,

(Spanien): +34 615938490, Festnetz+34922335609

Pagina 32