ªii vvoocceeaa ttaa ppooaattee ffii...

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

Anul 9 • Nr. 7032 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

15 aprilie - 15 mai 2017

„Noi suntem îmbolnavitoriinoºtri ºi tot noi putem fivindecãtori noºtri“ - Dr.Cristian Rãchitan

Incredibila Indie!... maifascinantã decât credeam! (II)

Comemorarea foºtilor deputaþi români înparlamentul de la Viena

Primãvarã româneascã la Bruxelles

Morile de vânt ale Olandei, oatracþie turisticã popularã

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 12

Pagina 17

Pagina 5

Pagina 15

Libertateapresei; 2016,unul dintre ceimai violenþi ani Interviu cu Dr. Mathew Sanders, Preºedintele Societãþii Interamericane de Presã Pagina 9

Redacþia VOCEA TARedacþia VOCEA TA

aprilie - mai 2017 Pagina 2 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Domnul dr. CristianRãchitan, la invitaþia Agenþieide Presã AªII ROMÂNI ºiZiarul VOCEA TA, repre-zentate de Doamna AdrianaBittner ºi Ionela van Rees-Zota, a susþinut duminicã, 02aprilie 2017, o conferinþã care aavut ca temã probleme deactualitate privind sãnãtateafizicã ºi spiritualã a omuluimodern.

Evenimentul au avut loc laParohia Ortodoxã "Bunavestire" din Munchen.

La întâlnire a participatPãrintele Simion Felecan, preotparoh la Parohia Ortodoxã "Buna vestire" , Moise Laura,

consul la Munchen , DragosUngureanu din parteaconsulatului ºi o parte dincomunitatea românilor din jurul

oraºului Munchen.În cadrul întâlnirii,au fost

abordate aspecte relevantepentru evoluþia individualã a

omului privind modul de tratarea sãnãtãþii prin modul nostru degândire care ne îndepãrteazã deacel plan al vieþii, cã de fapt

viaþa ne este dat ºi nimic nu esteîntâmplãtor, ºi aºa apare o altãcauzã a bolii.

Redacþia

„Noi suntem îmbolnavitorii noºtri ºi tot noi putemfi vindecãtori noºtri“ - Dr. Cristian Rãchitan

Sãrbãtoarea Învierii Domnuluisau Paºtele este cea mai aºteptatãsãrbãtoare a creºtinilor, cea maimare, mai însemnatã, mai sfântã ºimai îmbucurãtoare sãrbãtoare depeste an. Românii de pretutindeniaºteaptã sãrbãtoarea ÎnvieriiDomnului, dupã un postîndelungat, cu mare dor ºi bucurie,ºi cautã în acelaºi timp ca locuinþelelor sã fie curate ºi cu toatepregãtirile fãcute în cea mai bunãrânduialã.

Paºtele se sãrbãtoreºtetotdeauna primãvara, anotimpul celmai frumos ºi mai plãcut, cândîntreaga naturã se trezeºte din noula viaþã. În aceastã zi de sãrbãtoare“Hristos a înviat din morþi cumoartea pre moarte cãlcând ºi celordin morminte viaþa dãruindu-le”,iar pre cei vii rãscumpãrându-i desub jugul pãcatului ºi împãcându-icu Dumnezeu.

Învierea Domnului este uneveniment copleºitor pentru oriceom, un mister care s-a petrecutacum douã mii de ani, dar carecontinuã sã fascineze întreagafãpturã umanã, este o realitate care

se transmite din generaþie îngeneraþie, de la un secol la altul caun izvor de apã vie. Întruparea ºiÎnvierea Fiului lui Dumnezeu suntfundamentale pentru viaþa oricãruiom, deoarece reprezintã începutulºi temeiul mântuirii noastre, princare a fost distrusã moartea. Oricefel de credinþã am avea, dacã nucredem în adevãrul Învierii, este ocredinþã deºartã. Sfântul ApostolPavel spune explicit în Epistolaîntâia cãtre Corinteni 15, 14: ”Iardacã Hristos n-a înviat, zadarnicãeste credinþa voastrã, sunteþi încã înpãcatele voastre”.

Sãrbãtoarea Învierii Domnuluieste o sãrbãtoare a luminii ºi abucuriei biruinþei vieþii asupramorþii. Dincolo de toate, aceastãsãrbãtoare este prilejul uneicomuniuni creºtineºti, alreapropierii dintre oameni, albucuriei de a fi împreunã, al uneivieþi pline de sens, dincolo de oriceîncercãri ºi greutãþi. Cântarea dinCanonul Învierii exprimã cel maibine toate acestea: ”Ziua Învierii,popoare sã ne luminãm! PaºtileDomnului, Paºtile! Cã din moarte

la viaþã ºi de pe pãmânt la cer,Hristos-Dumnezeu ne-a trecut penoi, cei ce cântam cântare debiruinþã”.

Noaptea de Înviere esteaºteptatã cu emoþie sfântã an de ande cãtre credincioºi. Este o noaptecare ne apropie mai mult decredinþã, de miracolul Învierii dinmorþi a Mântuitorului. Aceastãnoapte este petrecutã în biserici, înpriveghere ºi rugãciune, cântãri debucurie ºi cu lumini multe, semneale Mântuirii. Chemarea preoþilorde la începutul slujbei de Înviere:”Veniþi de luaþi luminã!” estechemarea lui Hristos cel înviat dea trãi în luminã, de a primi luminacredinþei în viaþa noastrã, de anãdãjdui în învierea noastrã ºi de aînþelege adevãrul creºtin cãexistenþa omului nu se limiteazãdoar la anii pe care îi trãim înaceastã viaþã, ºi cã dincolo demoarte este cu mult mai multdecât ajungem sã cunoaºtem pepãmânt. Hristos este lumina lumii”Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmiurmeazã Mie nu va umbla înîntuneric, ci va avea lumina

vieþii”.(Ioan 8, 12)Tot în aceastã noapte sfântã,

primim din partea preoþilor ºivestirea cã „Hristos a înviat!” lacare rãspundem cu multã bucurie„Adevãrat c-a înviat!”. Acesta vafi ºi salutul pe care noi, creºtinii,ni-l adresãm unii altora timp de 40de zile, pânã la ÎnãlþareaDomnului. An de an folosim acestsalut dar, cu cât înaintãm înînþelegerea ºi trãirea credinþei, cuatât mai mult cunoaºtem cã acestsalut nu este doar o formulã depoliteþe sau o obiºnuinþã, ci este omãrturisire de credinþã a taineiÎnvierii Domnului. Credinþa ni seîntãreºte pentru cã peste toþidomneºte Dumnezeu, Tatãlnostru, al tuturor, Cel care are grijãde univers, de pãmânt, de om ºi detoatã credinþa lui. Speranþaîncolþeºte din nou în sufletelenoastre, chiar dacã uneori pare a seofili, cã Dumnezeu ne poartã ºinouã de grijã, nu ne uitã. ªi neregãsim, în aceastã zi a Învierii, cafraþi ºi fii ai aceluiaºi Tatã Ceresc,care ne iubeºte ºi ne învaþã sã neiubim ºi noi ca fraþii.

Preasfinþitul Pãrinte Visarion alTulcii spunea cã „minunea Învieriieste asemenea unui munte înalt depe vârful cãruia se vede, se înþelegeºi se lumineazã toatã viaþa noastrãde aici de pe pãmânt ºi de dincolode mormânt. Ea este asemeneaunui far cãlãuzitor, aºezat la hotaruldintre douã lumi: cea de aici ºi ceaviitoare. În lumina Învierii luiHristos înþelegem mai bine rostulnostru de aici, de pe pãmânt,valoarea vieþii pe care am primit-ode la Dumnezeu, ca ºi aîndatoririlor pe care le avem însocietate“.

Sã prãznuim cu bucurieduhovniceascã acest praznicluminat ºi sã ne învrednicim caÎnvierea Domnului sã învie ºisufletele noastre!

Dragi cititori SãrbãtoareaÎnvierii Domnului nostru IisusHristos sã vã aducã tuturor bucurie,luminã ºi binecuvântare în sufleteleºi casele dumneavoastrã! Multãsãnãtate, pace ºi întru toate bunãsporire! „Hristos a Înviat! Bucuraþi-vã!”.

Adriana-Lucia Ciugudean

”Învierea Domnului - sãrbãtoarea bucuriei biruinþei vieþii asupra morþii

În cadrul proiectului Bavariade la A la Z, lansat cu ocaziaînceperii mandatului nouluiconsul general, a avut loc, la 19martie a.c., o întâlnire cu o partea comunitãþii româneºti dinBamberg. Aceastã vizitã a fostoficiatã la invitaþia Agenþiei dePresã A?II ROMÂNI ,reprezentatã de doamna AdrianaBittner, dar ºi a preotului ParohIonuþ Pãun.

Consulul general, Iulia-Ramona Chiriac, a participat laoficierea liturghiei religioase înprezenþa preotului paroh IonuþPãun ºi a purtat un dialogamplu cu cetãþenii româniprezenþi. Consulul general atransmis un mesaj de apreciere arolului de punte pe carecomunitatea româneascã îl are înrelaþia dintre cele douã þãri,

precum ºi între România ºiLand-ul Bavaria. A evidenþiatimportanþa pãstrãrii limbiiromâne, a tradiþiilor ºiobiceiurilor româneºti, în specialcu referire la noua generaþie decopii români, nãscutã înGermania.

De asemenea, cei 100 deromâni prezenþi au primitinformaþii legate de noileprevederi legislative carevizeazã renunþarea la o mareparte a taxelor consulare ºi denoul ghiºeu consular online -portalul econsulat.ro. În cadrulsesiunii de întrebãri ºirãspunsuri s-au oferit soluþiipunctuale pentru clarificareasituaþiei actelor de identitate saua certificatelor de stare civilãpentru cetãþenii româniprezenþi.

Informaþii suplimentareProiectul Bavaria de la A la

Z este un proiect de amploare încadrul cãruia reprezentanþiiConsulatului General alRomâniei la München vor vizitatoate comunitãþile mari deromâni din Land/ul Bavaria ºivor purta un dialog atât cucetãþenii români, cât ºi cuautoritãþile locale. Obiectivulprincipal este de a cunoaºte, lafaþa locului, situaþia comunitãþiiromâneºti din Bavaria ºi deidentifica, împreunã cuautoritãþile locale germanesoluþii de optimizare a integrãriiacesteia în þara gazdã.

Ne propunem sã vã vizitãmîn oraºele ºi regiunile în carelocuiþi, sã întâlnim asociaþiilenon-guvernamentale care vãreprezintã interesele, precum ºi

persoanele care sunt lideri aicomunitãþii, din orice domeniuprofesional, care sprijinãcomunitatea româneascã ºipromovarea identitãþii ºitradiþiilor româneºti.

Proiectul Bavaria de la A la

Z a debutat la 26 decembrie2016, cu o primã întâlnire cucomunitatea româneascã dinoraºul Augsburg. Au urmatTraunreut (4 februarie 2017)ºi Rosenheim (5 februarie2017).

Douã agenþii de turism dinRomânia ºi-au unit forþele ºi pentrua introduce începând cu vara aceastaprimul tren turistic din Transilvania.Conceptul a fost denumit”Transilvania Train” ºi este exclusivturistic. El va porni la sfârºitul veriidin Braºov ºi va face un tur alsudului Transilvaniei, poposindcâteva zile în Mediaº ºi Sibiu.

Trenul va porni la drum în 31august, din Braºov, traseulincluzând Sighiºoara, Mediaº, AlbaIulia, Sebeº, Sibiu ºi Fãgãraº.Organizatorii spun cã toþi turiºtii vorintra în atmosfera tradiþiilor ºiexperienþelor cu specifictransilvãnean, bucurându-se de unprogram flexibil ºi personalizat, cuactivitãþi recreative ºi educativeunice, de la degustãri de vin sauprânzuri câmpeneºti în zone cuîncãrcãturã culturalã, pânã laworkshop-uri ºi demonstraþii live.

”Am ales Sibiul ºi nu Clujul sauTârgu Mureº din douã considerente.Primul este cel legat de preþ. Dacãam fi lungit ruta, CFR-ul nu oferãniºte servicii ieftine, kilometrul decale feratã este scump ºi cu cât am filungit ruta cu atât ar fi ieºit maiscump pachetul. ªi dincolo de unanumit numãr de kilometri este purºi simplu necompetitiv. Înmomentul de faþã pachetele pornescde la 650 de euro de persoanã. Dacãam fi dus ruta pânã la Tg. Mureº,respectiv Cluj, am fi ajuns laaproape o mie de euro de persoanã.Pe de altã parte, noi am vrut sãaducem în prim plan zona aceastãsãseascã ºi tradiþiile sãseºti, îngenere zona bisericilor fortificate.

Tocmai de aceasta noi în fiecareetapã a traseului avem planificateworkshop-uri de diverse feluri, toatelegate într-o oarecare mãsurã detradiþiile sãseºti, de la arhitecturãpânã la gastronomie, astfel încât sãscoatem în faþã tot ce are mai bunzona aceasta a Transilvaniei”, audeclarat pentru Turnul Sfatuluireprezentanþii uneia dintre cele douãagenþii de turism implicate înproiect.

Pentru popasul din Sibiu existãdiscuþii avansate cu Filarmonica deStat din Sibiu ºi Oficiul pentruTurism din Sibiu pentru un concertspecial în Piaþa Micã.

Cât priveºte vagoanele, cãlãtoriivor putea sta la masã, vor povesti peparcursul cãlãtoriei, vor putea bea obere sau un pahar de vin ºi vor privipe geam pânã la sosirea înurmãtoarea staþie CFR.

”Trenul este format din patruvagoane bar-bistro. Sunt vagoanecare într-un capãt au un bar propriu-zis, restul fiind format din scaunepuse faþã în faþã ºi mese”, explicãorganizatorii Transilvania Train.

Din 180 de locuri, totalullocurilor disponibile, s-au ocupat 18locuri în primele trei zile de lalansarea proiectului.

”Noi estimãm ca undeva lasfârºitul lunii mai vom avea tottrenul ocupat. Din rezervãrile pecare le avem pânã acum, cei care s-au înscris sunt exclusiv români.Prognozele noastre aratã cã vomavea undeva la 70% turiºti români ºi30% strãini”, mai spun cei care augândit ºi elaborat proiectul.

În funcþie de cum decurge

proiectul pilot, la anul putem vedeamai multe trenuri, poate un traseumai mare sau ºi vagoane pentrudormit.

PROGRAMUL TRANSILVANIA TRAIN

ZIUA 1. ZONA HAFER-LAND

09.30 AM: Întâlnire cu echipaîn gara Braºov

10.00 AM: Plecare cu trenulspre Archiþa

12.30 PM: Sosire la Archita.Îmbarcare în autocare pentruvizitarea satelor Cloaºtef,Meºerdorf, Viscri ºi Criþ

01.30 PM: Turul Haferlandului– prânz, voie-bunã

04.30 PM: Întoarcere la tren.Îmbarcare pentru Sighiºoara

07.00 PM: Cinã ºi cazare laSighiºoara

ZIUA 2. MEªTEªUGURITRADIÞIONALE

09.30 AM: Plecare cãtreMediaº

10.30 AM: Sosire la Mediaº.Îmbarcarea în autocare cãtre zonelede desfãºurare a workshop-urilor

11.20 PM: Desfãºurarea primei

sesiuni de workshop-uri02.00 PM: Pauza pentru

prânzul tradiþional03.00 PM: Desfãºurarea celei

de-a doua sesiuni de workshop-uri05.00 PM: Întoarcere în

Mediaº. Plecare cãtre Alba Iulia06.30 PM: Sosire la Alba Iulia.

Tur pietonal cãtre cetatea AlbaCarolina

07.00 PM: Sosire la AlbaCarolina. Tur cetate

08.30 PM: Cinã la restaurantulmedieval al cetãþii Alba Carolina.Cazare în oraº

ZIUA 3. GASTRONOMIATRANSILVANIEI

09.00 AM: Plecare cãtre Sebeº10.00 AM: Sosire la Sebeº.

Vizita Bisericii Evanghelice10.30 AM: Participarea la

concertul de orgã în BisericaEvanghelicã din Sebeº

11.30 AM: Participarea la oserie de workshop-uri culinaretradiþionale. Servirea prânzului

04.30 PM: Îmbarcare în tren ºiplecare cãtre Avrig

06.00 PM: Vizita la Avrig.Servirea prânzului tradiþional în aer

liber08.30 PM: Plecare cãtre Sibiu09.00 PM: Sosirea în Sibiu.

Cazarea participanþilorZIUA 4. SIBIU ªI ÞARA

FÃGÃRAªULUI10.00 AM: Participarea la

concertul Filarmonicii din Sibiu, înPiaþa Micã din Sibiu

12.00 AM: Îmbarcarea în trencãtre oraºul Fãgãraº

01.00 PM: Sosirea în Fãgãraº.Turul oraºului

01.30 PM: Servirea prânzului înaer liber, în cetatea Fãgãraºului

03.00 PM: Plecarea cãtreBraºov

04.00 PM: Sosirea în gara dinBraºov

PREÞURI:Pachet Transilvania Train

Comfort = 650 euro (hotel 3*)Pachet Transilvania Train

Premium = 780 euro (hotel 4*)Locurile sunt limitate.Pachetele includ: transport cu

trenul ºi autocar/microbuze pe totparcursul celor 4 zile; 3 nopþi cazarecu mic dejun în hoteluri 3*/4* laSighiºoara, Alba Iulia ºi Sibiu; prânzºi cinã conform programului, 2workshop-uri la alegere în Ziua 2 ºiworkshop-ul gastronomic în Ziua 3,intrãrile la obiectivele turistice,bãuturile ºi gustãrile din tren, toateactivitãþile din tren ºi din oraºele dedebarcare.

Cei interesaþi pot obþineinformaþii suplimentare la [email protected].

De ªtefan DobreSursa:

http://www.turnulsfatului.ro

aprilie - mai 2017 Pagina 3ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Un tren cu 180 de turiºti va face turulTransilvaniei. Sibiul ºi Mediaºul sunt staþii

Proiectul Bavaria de la A la Z a ajuns în oraºul Bamberg

aprilie - mai 2017 Pagina 4 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

În cadrul proiectului Bavaria de laA la Z, lansat cu ocazia începeriimandatului noului consul general, aavut loc, la 26 martie a.c., o întâlnirecu o parte a comunitãþii româneºtisemnificative din München, cuocazia hramului ParohieiBunavestire.

Consulul general, Iulia-RamonaChiriac, a participat la oficierealiturghiei religioase înprezenþa preotului paroh SimionFelecan, a PS Sofian Braºoveanul ºi aIPS Laurenþiu Streza, MitropolitulArdealului ºi a purtat un dialog cucetãþenii români prezenþi. Consululgeneral a transmis un mesaj deapreciere a rolului de punte pe carecomunitatea româneascã îl are înrelaþia dintre cele douã þãri, precum ºiîntre România ºi Land-ul Bavaria. Aevidenþiat importanþa pãstrãrii limbiiromâne, a tradiþiilor ºi obiceiurilorromâneºti, în special cu referire lanoua generaþie de copii români,

nãscutã în Germania. De asemenea, atransmis aprecieri pentru foarte bunacolaborare cu înalþii reprezentanþi aicomunitãþii religioase.

Informaþii suplimentareProiectul Bavaria de la A la Z

este un proiect de amploare în cadrulcãruia reprezentanþii ConsulatuluiGeneral al României la München vorvizita toate comunitãþile mari deromâni din Land/ul Bavaria ºi vorpurta un dialog atât cu cetãþeniiromâni, cât ºi cu autoritãþile locale.Obiectivul principal este de acunoaºte, la faþa locului, situaþiacomunitãþii româneºti din Bavaria ºide identifica, împreunã cuautoritãþile locale germane soluþii deoptimizare a integrãrii acesteia înþara gazdã.

Ne propunem sã vã vizitãm înoraºele ºi regiunile în care locuiþi, sãîntâlnim asociaþiile non-guvernamentale care vã reprezintã

interesele, precum ºi persoanele caresunt lideri ai comunitãþii, din oricedomeniu profesional, care sprijinãcomunitatea româneascã ºipromovarea identitãþii ºi tradiþiilorromâneºti.

Proiectul Bavaria de la A la Z adebutat la 26 decembrie 2016, cu o

primã întâlnire cu comunitatearomâneascã din oraºul Augsburg. Auurmat Traunreut (4 februarie2017), Rosenheim (5 februarie 2017)ºi Bamberg (19 martie 2017).

CONSULATUL GENERALAL ROMÂNIEI

în München

Proiectul Bavaria de la A la Za ajuns în oraºul München

Pagina 5aprilie - mai 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Aºa cum v-am promis, voipublica începând cu acest

numãr al ziarului, jurnalul zilnic pecare l-am scris când am fost înIndia. Sunt lucruri simple, dar dinpunctul meu- interesante. Poate cãvoi reuºi sã vã iau cu mine în micamea incursiune...

Prima zi în India. Prima ziîn Mumbai!

MUMBAI, fost Bombay, estecapitala statului indian Maharashtra ºieste cel mai populat oraº indian.Mumbai este situat pe o insulã înapropierea coastei vestice a Indiei. Cu17 milioane de locuitori este a treia ceamai mare zonã metropolitanã dinlume, iar împreunã cu oraºele sateliteînvecinate formeazã una dintre celemai populate aglomerãri urbane.Oraºul, care are un port adânc natural,este totodatã cel mai mare port dinIndia vesticã, desfãºurând jumãtate dintraficul de pasageri al Indiei.

Nici nu ºtiu cu ce sã încep acesterânduri! Am dormit atât cât sã simþimcã putem sã o luãm de la capãt!Datoritã fusului orar, ne-am ridicat dinpat cam pe la ora 4:00 dimineaþa (oraGermaniei), dar dorinþa de a vedea câtmai repede tot ce se poate vedea, ne-afãcut sã trecem peste acest lucru.

Acum, la ceas târziu de noapte,

nici nu realizez cã în ultimele 48 de oream dormit mai puþin de 10 orecumulat. Adrenalina e prezentã încorpul meu la maxim ºi constat cã nicimãcar nu mai simt oboseala! Dedimineaþã am luat micul dejun, apoiam pornit spre a intra în lumeanecunoscutului. Taxiul ce l-amînchiriat pentru toatã perioada (cu totcu ºofer), lucru pe care eu îl recomandla toatã lumea, un domn la vârsta adoua, s-a dovedit a fi un om cu bunsimt, deschis ºi sãritor. Ne-arecomandat (venisem ºi eu cu lecþiilefãcute de acasã - ºtiam ce sã vizitez)cele mai bune ºi frumoase locuri!

Prima oprire, „dobhi ghat”,renumitele spãlãtorii în aer liber dinMumbai - cele mai vestite din întreagalume. A oprit maºina, ne-a indicatlocul pe unde putem merge maiaproape ºi...dusã am fost! Nimic numai conta! Era primul popas în mica-mare incursiune! M-am pus pefotografiat, o fotografie, douã...., nouã

etc . Când cu telefonul, când cuaparatul de fotografiat! Nu trecusemai bine de un minut cã în spatele meuau ºi început sã apãra vânzãtoareleambulante cu tot felul de minunãþii!Genþi, poºete, brãþãri, ºaluri ºi listapoate continua. Fiecare persoanã aveaobiectele ei ºi încercau sã mã facã aînþelege cã meritã sã le cumpãr!

Le-am zâmbit la toate , lucru caremi-a fost împãrtãºit ºi de ele ºi am spuspoliticos cã nu vreau nimic, decât ofotografie cu ele! Au acceptat! Eramreciproc încântate cã putem sã nefotografiem! Eu, având o indiancãautenticã lângã mine, ele cã mã potmulþumi pe mine! Cert este cã am avutun start pe ziua de astãzi perfect!

A doua oprire, un templu hindus.Primul templu ce aveam sã-l vizitez,din seria ce va urma! Trebuie sãrecunosc cã la început am fost un pic

scepticã! Sute de oameni sau poatechiar mii care urcau (neapãrat desculþi)treptele spre templu, ca apoi sã steacâteva minute bune în ºir, la rând,pentru a putea duce ofrandele zeuluilor. Ceea ce m-a impresionat e faptulcã întotdeauna femeile bãtrâne auprioritate! Am vãzut poliþiºtii care seridicau de pe scaune pentru a daprioritate senioarelor! Inclusiv laintrare erau privilegiate! Frumos!

Dupã câteva controale ºiimpunerea cã nu am voie sã fac

fotografii, am reuºit sã ajung în faþã.M-a fascinat felul lor de a fi! Felul lorde a se ruga ºi a duce ofrande. M-amîntors iarãºi la maºinã, dar nu înaintede a cãsca bine ochii pe la tarabele cuflori ºi ornamente ce erau pregãtitespecial pentru zeii lor.

A treia oprire a fost la DianaMoraru. Dupã atâtea luni în care pur ºisimplu am zãpãcit-o câteodatã, a sositmomentul sã ne cunoaºtem personal.Exact aºa cum m-am aºteptat a meritattotul! Ne cunoºteam din fotografii, daracum, parcã ne ºtiam de-o viaþa!Chimia a funcþionat, nu numai de ladistanþã, ci ºi de aproape!! Oamenifrumoºi, oameni calzi ºi sinceri. Ne-aarãtat cum se face pâinea lortradiþionalã, cum se gãtesc anumitemâncãruri tradiþionale (vegetariene) ºinu în cele din urmã, am mâncat pentruprima data tot felul de bunãtãþi gãtitede soacra acesteia, în casã.

Tot astãzi am bãut pentru primadatã apã din nuca de cocos, am vãzutunele fructe pe care pânã acum leºtiam doar din fotografii ºi lista poatecontinua. De asemenea, am mai vizitatun templu cu Diana, unde am primit ºiindicaþiile ºi îndrumãrile ce ºi cum sãfacem când suntem acolo. Pentruprima datã, am aflat ce simbolizeazãunii dintre zei, ne-am fãcut punctulroºu în frunte ºi am primit la urmãbucãþele de zahãr- care sunt, de faptanafura noastrã. Minunat!

Drumul nostru nu s-a opritaici…dupã ce am plecat de la Diana,am avut, pot spune apogeul acestei zile. Am ajuns la cel mai mare templu dinMumbai, Siddhivinayak Temple careeste cel mai faimos templu hindi dinMumbai, dar ºi cel mai “bogat”. Mulþiactori indieni merg acolo sã se roageînainte de a începe noile proiecte.Templul le este dedicat zeilor Ganeshaºi Shiva. Templul a fost ridicat laînceputul anilor 1800.

Am ajuns exact în mijlocul unei

procesiuni de venerare a zeilor Ram ºiKrishna, care sunt avatarul lui Vishnu.Hinduºii au mii de zei, dar 3 sunt debazã ºi restul sunt avatarele lor sauparte din familia lor. Brahma -începutul, Vishnu - continuitate, Shiva- sfârºitul. Brahma a fost puþin”îngâmfat” ºi de asta oamenii nu preai-au fãcut temple ºi venerat. Vishnuare multe avatare, inclusiv Ram ºiKrishna. E o poveste amplã, pe careeu, în aceste puþine zile nu am avuttimp sã o aprofundez, dar câtevalucruri le-am aflat totuºi.Vreau sã mã opresc un picasupra a ceea ce am ”trãit”acolo. Sute de oameni erauaproape în transã. Cântau ºise rugau, în timp ce cãlugãrii(hindu) turnau lapte ºi mierepe zei. Indienii sunt unpopor de oameni foartereligioºi. Majoritatea lor sunthinduºi, dar mai existã deasemenea persoane careaparþin altor religii:musulmani, creºtini, sikh,budiºti, jainsi sau animisti.Oriunde te duci în India veigãsi temple ºi altare. Existãpeste un milion de zeihinduºi. Câþiva dintre aceºtizei sunt foarte importanþi ºioameni de pe tot cuprinsulIndiei se închinã lor.

În fiecare zi, preoþiihindusi trebuie sã trezeascãzeii (din templul în careslujesc preoþii), sã-i spele culapte ºi miere, sã-i îmbrace,sã le aducã mâncare ºi sã seroage lor. Când oamenii vinsã se închine într-un templuhindus, aduc cu ei daruri demâncare ºi flori pentru zei.Înainte sã intre în templu, ei sunã dintr-un clopoþel pentru a se asigura cã zeiisau zeiþele sunt treji. Chiar ºi dupã ceoamenii aduc daruri zeilor, tot nu pot fi

siguri cã aceºtia le vor asculta cererile. O zi minunatã, care s-a încheiat

cu o mâncare bunã indianã (neiute) ºio plimbare scurtã pe Plaja Juhu. Nuam ºtiut de ce ºoferul nostru a refuzata lua masa cu noi împreunã larestaurant, dar mai târziu am aflat! ÎnIndia nu ”se cade” ca angajatul sã iamasa cu ”ºeful” lui. Noi suntem,practic (dupã normele lor) ”ºefii” lui .A acceptat totuºi sã îºi ia mâncareacomandatã de el ºi plãtitã de noi, pecare a mâncat-o afarã din restaurant,

în aºteptarea noastrã. Am acceptatmai greu aceastã ”regulã” ºi ne-amdecis sã nu insistãm. Dupã câteînþelesesem, dacã acesta accepta sã iamasa cu noi, era ca ºi cum nu ar fi avutrespect faþã de noi. Am mâncat la unrestaurant bun, clar cã mâncareindianã, neiute. Ceea ce m-a mirat, afost cã am gãsit pentu piticul nostrucartofi prãjiþi. Nu mã aºteptam! Dariatã cã se poate!

Acum, la culcare. Mâine mergemîn cartierul sãracilor ºi alte puncteturistice importante pe care vi le voipovesti atunci...

Ionela van Rees -Zota

Incredibila Indie!... mai fascinantã decât credeam! (II)


Licenþiat în drept ºi jurnalism.Absolvent al Departamentului pentruPregãtirea Personalului Didactic –Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, apoi definitivatul înînvãþãmânt la Universitatea BabeºBolyai, Cluj-Napoca. Absolvent alUniversitãþii „Valahia” dinTârgoviºte, al Facultãþii de Drept ºi alFacultãþii de ªtiinþe Juridice, Socialeºi Politice, Specializarea Jurnalism,masterat în Administraþie PublicãEuropeanã ºi ªcoala Doctoralã –Management cu tema „Reengineeringîn media româneascã”, obþinând titlulºtiinþific de Doctor în ªtiinþeEconomice.

A publicat poezii în revistele deculturã: „Luceafãrul”; „Vatra Veche”;„Familia”; „Nord literar”; „Oglindaliterarã”; „Litere”; „Singur”; „Poezia”;„Pro Arme”; „Destine literare” –Canada ºi este autor al mai multorvolume de versuri: „Trãgând înapoi onoapte”, Ed. CuArt, Slatina, 2008;„Polen de gând albastru”, Ed.Bibliotheca, Târgoviºte, 2009; „Plouãîn hohote”, Ed. Bibliotheca,Târgoviºte, 2010; „Pereþii cuvântului”,Ed. Amanda Edit, Bucureºti, 2011;„Fluier de anotimp”, Ed. Bibliotheca,Târgoviºte, 2011; „Despletiteledimineþi”, Ed. Bibliotheca, Târgoviºte,2011; „Ciclul eu-lui”, Ed. Singur,Târgoviºte, 2012; „Salvat de unmugur”, Ed. Bibliotheca, Târgoviºte,2012; „Secunda celestã”, Ed.Bibliotheca, Târgoviºte, 2012;„Ultimul impact”, Ed. Bibliotheca,Târgoviºte, 2012; „Rescriu ce mi-afost scris”, Ed. Tipo Moldova, Iaºi,2012; „Propriu-mi carusel”, Ed.Singur, Târgoviºte, 2013; „Canastropului de vin”, Ed. Tipo Moldova,Iaºi, 2013; „Buzunarul timpului de lapiept”, Ed. Singur, Târgoviºte, 2013;„Culoarea timpului topit”, Ed. TipoMoldova, 2013; „61 de ecouri dintãcerea scorpionului ”, Ed. Singur,Târgoviºte, 2013; „Sentiment denoiembrie”, Ed. Bibliotheca,Târgoviºte, 2013; „11 esenþe pentruT.”, Ed. Bibliotheca, Târgoviºte, 2014;„Numele tãu – floare de iris”, Ed.Bibliotheca, Târgoviºte, 2015;„Infinitul contrastelor”, Ed.Bibliotheca, Târgoviºte, 2016, „Nu voiuita... sã nu uit”, Ed. Bibliotheca,Târgoviºte, 2017.

Liliana Moldovan (L.M.) : - Pelângã înþelepciune ºi fericire, fiinþaumanã s-a aflat mereu în cãutareaîmplinirii prin iubire. Dintre acestetrei idealuri, cea mai râvnitã, maicântatã ºi mai misterioasã rãmânetotuºi dragostea. Cum defineºtepentru poetul Vali Niþu iubirea?

Vali Niþu (V.N.) : - Nimic nupoate fi mai minunat decâtsentimentul cu numele – iubire. Amdeschis ochii ºi am primit iubire,iubire din partea pãrinþilor, iubire dinpartea colegilor, iubire din parteacopiilor. ªi acum primesc iubire dinpartea unei femei cu acelaºi nume –iubire. Sunt un OM norocos, astapentru cã am ºtiut sã preþuiescfrumuseþea vieþii, cu toate cã viaþa aresuiºuri – coborâºuri, succese –insuccese, invidie etc. Am luat de laviaþã partea cea mai minunatã, iubireade semeni, iubirea unor femei, la felde minunate. Numele lor este înscris,aici în buzunarul timpului de la piept(de altfel acest titlu este dat unuivolum de prozã scurtã).

Am simþit împlinirea lângã femeiaminunatã ce a ºtiut sã mã facã fericit,sã-mi dãruiascã ceva ce dãiune pestelume, peste timp, peste trecerea meafugarã, implacabilã. Dragostea mea afost împãrtãºitã, uneori în totalitate,alteori parþialitatea ºi-a pus amprenta,adeseori am suferit, dar iubirea,dragostea meritã totul. Meritã respect,preþuire, meritã drumul pavat cupetalele sufletului, gândului, trupuluiºi minþii, mai presus de lume, debogãþie, de tot.

L.M. : - Ce loc ocupã poezia dedragoste în cadrul volumelor deversuri pe care le-aþi publicat?

V.N. : - Scrisul reprezintã, pentrumine, hrana din fiecare zi. Fãrã scrisaº fi o frunzã cãzutã la pãmânt, un firde iarbã firav. Acum scriu, scriupentru cititorii noºtri, aºa simt cã suntiubit, fiul iubit de cuvânt, de penel, detimpul – timp, de cuvântul – cuvânt,de ieri pentru azi, de azi pentrumâine, de trecerea mea prin aceastãlume – ca lumea. Scriu poezie, scriudin dragoste, pentru dragostea pe carevreau sã o împãrtãºesc celor care,pentru o clipã, se opresc sã citeascãun gând în prag de timp. ªi ca sãrãspund întrebãrii Dvs., poezia de

dragoste este însãºi dragostea meapentru tot ce mã înconjoarã, de lapãmântul pe care-l calc, fãrã intenþiade a-l rãni, pânã la buzele ºi firul depãr, rebel, de pe fruntea iubitei mele.În fiecare vers mi-am deschis sufletulºi din adânc de cãlimarã am scriscuvinte ude de lacrimi, lacrimi detristeþe, bucurie, împlinire,neîmplinire, gândul sufletului pentrutrup. Fiecare volum de versuri, dincele multe scrise pânã acum, poartãsemnãtura sufletului plin de dragoste.Versurile sunt simple, pãtrunzãtoare,trec dincolo de trup, merg acolo undemângâie chemarea sentimentelor. Cepoate fi mai minunat? Nimic, absolutnimic.

L.M.: - Citind o parte din poe-ziile pe care le-aþi compus am ob-servat cã sunteþi adeptul iubirilorautentice, consumate într-un timpºi spaþiu bine definit. Astfelînþeleasã, mai e capabilã iubirea sãsfideze timpul ºi sã atingã veºnicia?

V.N.: - Nu mi-a plãcutduplicitatea. Nu suport insuficienþa,nu sunt adeptul cantitãþilor, ci alcalitãþilor. Iubesc femeia inteligentã,iubesc frumuseþea minþii, mai presusde frumuseþea trupului. Iubescautenticitatea sentimentelor, nesu-portând falsitatea. De aceea amdãruit, m-am dãruit pentru cã atuncicând îþi doreºti ceva anume, trebuie sãoferi ceva special, autentic. Simplu,

pur ºi simplu. Mã opresc. Îmi aºeztâmplele în palma destinului ºiconstat cã sunt fiul iubirii, al femeiiminunate ce mi-a dat viaþã, al femeiicu pãrul de foc ce mã iubeºte frumos,sincer, pentru totdeauna. Cred în ea,în iubirea ei, în frumosul timpuluimeu, al spaþiului nostru. Iubireasfideazã vârsta, trecerea timpului nuînseamnã diminuarea sentimentelor,atunci când existã iubirea. ªi atunci,când existã dragoste, trãieºte frumos– libertatea de a fi sortit sã fii fericit,sã ai iubirea în suflet. Sunt sigur cãsunt iubit, cã ea – iubirea m-a fãcut sãfiu ceea ce sunt acum, ce port înmersul meu spre mâine.

L.M. : - La finalul interviului,fiindcã ne aflãm în miez deprimãvarã, vã invit sã oferiþiromâncelor de pretutindeni unbuchet de gânduri poetice.

V.N. : - Urmãtorul meu proiecteditorial este volumul de poeme, „nuvoi uita… sã nu uit”, din cuprinsulcãruia vã dãruiesc, urmãtoarea strofãdin poezia „Coapsa primãverii”:

„între coperþile vieþii primenite de amintiri legende cu piramide din viseîntre arcuº ºi vioarã melodia unei minunirenaºte în fiecare primãvarãcu roºu mãrþiºordinspre azi spre totdeaunaacolo ºi aici – 8 martie”.

A consemnat: LilianaMoldovan

Scriu pentru rãmânereapoetului în urma sa

- Interviu cu poetul ºi jurnalistul Vali Niþu-

Pentru cei interesaþi de datestatistice, conform DeutscheBundesbank, In Germania erau lasfãrºitul anului 2015, 1990 de bãncicu 37.293 de filiale, 56.794 debancomate, 101,9 milioane deconturi curente ºi 103,6 milioane decarduri.. Sistemul bancar a avut îndecembrie 2014 un bilanþ de 7.853de miliarde euro ºi avea peste 640de mii de angajaþi.

Cele mai mari bãnci dinGermania sunt Deutsche Bank,Commerzbank, Unicredit Bank,Landesbank Baden-Württemberg,Bayerische Landesbank, etc.Bãncile cu cele mai multe filialesunt Deutsche Bank AG cu 2.814filiale, Commerzbank AG ºiPostbank AG cu câte 1.100 filiale,Unicredit Bank AG cu 796 filiale,

Wüstenrot Bausparkasse AG cu500 filiale ºi Targobank AG & Co.cu 363 filiale.

În Germania s-au format maimulte reþele de banci în carecomisioanele pentru retragerilenumerar de la bancomate sunt zerodacã banca face parte din respectivareþea. Cea mai mare reþea este BVRcu 1021 de bãnci membre ºi 19.200de automate urmatã de Sparkassen-Finanzgruppe cu 590 de bãncimembre ºi 25.700 de bancomate ºide Cash Group cu peste 9000 deautomate bancare.

Contul curent personal - Girokonto

În ziua de astãzi este greu deimaginat viaþa fãrã el, cine nu-l arenu poate primi salariu sau sãînchirieze o locuinþã în Germania.Este vorba de Girokonto, contulcurent personal. Condiþiile ºicosturile unui cont curent suntdiferite de la o bancã la alta, clienþiimultor bãnci trebuind sã plãteascãdiferite taxe de administrare acontului, pentru viramente, pentruextrase de cont sau pentru cardurile

aferente. De multe ori bãncilemenþin aceste taxe la un nivel ridicatbazându-se pe faptul cã majoritateaclienþilor nu vor pleca la altã bancãdin comoditate sau din obiºnuinþã.

În alegerea unei bãnci ºideschiderea unui cont curent,trebuie sã þii cont de costurille totalede administrare dar ºi de numãrulde filiale ºi de bancomate pe carebanca le are ºi eventual dacã ai ofilialã ºi/sau un bancomat înapropierea locuinþei. Dacã e posibilsã ai perioade în care cheltui maimult decât încasezi, e bine sã vezicare sunt dobânzile pe care banca lepracticã pentru descoperirea de cont– Dispozinsen. De obicei pentrudechiderea unui cont bãncile cer unact de identitate valabil (carte deidentitate sau paºaport) ºi domiciliul

în Germania. Deschiderea unui contse poate face personal la sediul saula o filialã a bãncii alese de tine sauonline.

Ai deja un Girokonto, pentrucare plãteºti taxe de administrare,sau eºti nou venit în Germania ºitrebuie sã-þi deschizi un cont nou?Atunci trebuie sã ºtii cã existã foartemulte bãnci care oferã conturicurente fãrã taxe de administrare acontului, a cardului, a extraselor decont ºi a serviciului de OnlineBanking. De asemenea, multe bãncioferã conturi cu taxe zero pentruplãþi ºi retrageri numerar la ghiºeusau la bancomat ºi pentru plãþileonline.

În general, condiþia principalãcerutã de bãnci pentru un Girokontocu taxe zero, este ca acesta sã aibãintrãri regulate de bani cum ar fisalariul sau pensia. De asemeneatrebuie sã îndeplineºti urmãtoarelecondiþii minime: sã ai un loc demuncã ºi domiciliul în Germania, sãai venituri lunare stabile (salariu,pensie) ºi sã ai peste 18 ani.

Dacã vrei sã-þi deschizi un nou

cont curent sau eºti nemulþumit detaxele pe care le plãteºti ºi vrei sãschimbi banca la care ai deja contul,am fãcut pentru voi o selecþie acelor mai bune conturi curente cutaxe zero sau cu taxe foarte mici.

ING-DiBa Girokonto - www.ing-diba.de

Girokonto - Cont curent: gratuitpentru intrãri minime lunare(salariu) de 1000 Euro

Kontoführungsgebühr - Taxade administrare cont: 0 Euro

Girocard - Card de debit ataºatla cont: da, gratuit

Dispozins - Dobânda pentrudescoperire de cont: 6,99% pe an

Online-Banking: da, gratuitTelefon-Banking: da, gratuitBanking-App: pentru iOS ºi

AndroidKontoauszug - extras de cont:

gratuit, onlineÜberweisungen - transferuri

bancare: gratuitGeldautomaten - Bancomate

pentru retrageri gratuite: 1300Poþi cãuta dacã sunt bancomate

în zona în care locuieºti la adresa:https://www.ing-diba.de/

kundenservice/geldautomatensuche/Contul poate fi deschis online

la:https://www.ing-diba.de/

girokonto/

Commerzbank Girokonto -www.commerzbank.de


Kontoführungsgebühr - Taxade administrare cont: 0 Euro; pentruintrãri mai mici de 1200 Euro taxaeste de 9,90 Euro pe lunã






bancare: online - gratuit; la ghiºeu1,50 Euro per transer

Geldautomaten - Bancomatepentru retrageri gratuite: 9000 înreþeaua Cash Group (membriprincipali: Commerzbank, Deut-schen Bank, HypoVereinsbank,Postbank)

Poþi cãuta dacã sunt bancomateîn zona în care locuieºti la adresa:

http://www.cashgroup.de/Presentation/CashGroup/Start/Index

Contul poate fi deschis onlineprin Videochat:

https://www.girokonto.commerzbank.de/de/girokonto_1/produktinfos.html

Wüstenrot Bank Girokonto TopGiro - www.wuestenrotdirect.de


Kontoführungsgebühr - Taxade administrare cont: 0 Euro;



Online-Banking: da, gratuitTelefon-Banking: da, gratuitBanking-App: iOS, ºi AndroidKontoauszug - extras de cont:


bancare: gratuitGeldautomaten - Bancomate

pentru retrageri gratuite: 3000 înreþeaua CashPool-Partnerbank(membri principali: BBBank,Santander Consumer Bank, SpardaBanken, Targobank, Wüstenrot)


https://www.wuestenrotdirect.de/de/konto_karte/index.html

Contul poate fi deschis onlineprin legitimare video la:

http://girokonto.wuestenrotdirect.de/B/?campaign=Finanzportal&emosredirected=1

1822direkt Girokonto -www.1822direkt.de


Kontoführungsgebühr - Taxade administrare cont: 0 Euro; pentruintrãri mai mici de 500 Euro taxaeste de 3,90 Euro pe lunã






bancare: online - gratuitGeldautomaten - Bancomate

pentru retrageri gratuite: 25700 înreþeaua Sparkassenverband


https://www.1822direkt.de/konto-karte/geldautomaten-suche/

Contul poate fi deschis onlineprin Videochat:

https://www.1822direkt.de/antragsstrecke/giro/daten?1&bestandskunde=false

Postbank Konto – Giro direkt -www.postbank.de

Girokonto - Cont curent:deschidere gratuitã

Kontoführungsgebühr - Taxade administrare lunarã: 1,90 Euro;



Online-Banking: da, gratuitTelefon-Banking: da, gratuitBanking-App: Postbank Finan-

zassistent pentru iOS, Android ºiWindows

Kontoauszug - extras de cont:gratuit online

Überweisungen - transferuribancare: online gratuit

Geldautomaten - Bancomatepentru retrageri gratuite: 9000 înreþeaua Cash Group (membriprincipali: Commerzbank, Deut-schen Bank, HypoVereinsbank,Postbank)


https://www.postbank.de/index.html

Contul poate fi deschis onlinela:

https://www.postbank.de/privatkunden/giro-plus.html#uebersicht

Pentru plãtile online vei primide la bancã un dispozitiv - TANGenerator. Acest dispozitivgenereazã de fiecare datã un numãrunic utilizabil pentru tranzacþiaonline efectuatã. Alte banci oferãdispozitive de scanare a unui codafiºat pe monitor sau îþi trimit unSMS cu numarul de autorizare atranzacþiei.

În majoritatea cazurilor ladeschiderea unui nou Girokonto,bãncile oferã anumite bonusuri carepot ajunge pânã la 150 Euro. Nu le-am inclus în prezentare, deoareceofertele se schimbã permanent. Deasemenea bãncile oferã serviciigratuite de schimbare a contului ºide preluare a plãþilor permanente(abonamente telefonice, la internet,plãþi de utilitãþi, etc.).

Conturile prezentate sunt doarcele mai bune recomandãri preluatedin portalurile germane de evaluare,decizia de a deschide un nou contbancar îþi aparþine în totalitate.


3.1 Bãnci ºi bani în Germania - Contul curent personal

aprilie - mai 2017Pagina 8 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Ce ar trebui sã facem pentru a aveao sãnãtate ”de fier” ºi cum seprocedeazã pentru a avea o imunitatemare!?

Sãnãtatea de “fier” nu este bunã,pentru cã fierul rugineºte, dar piatra estemai bunã… Factorul genetic este punctulde început al unei sãnãtãþi bune.

Factorii care asigurã o sãnãtatebunã ºi un sistem imunitar pe mãsurã,sunt: O dietã cât mai sãnãtoasã, cuminimã cantitate de zahãr sau de sare,minimã cantitate de cafeinã ºi alcool,minimã cantitate de carne, cu mese

cantitativ mici, în mod special cina sã fiecât mai uºoarã ºi cât mai puþin copioasã,alimentele consumate sã fie cât mainaturale ºi sã fie lipsite de conservanþi ºisã nu fi fost tratate cu pesticide.Greutatea corpului sã fie cât mai micã.Ciudat, dar cele mai multe boli - în modspecial cele care afecteazã structura - vinde la excesul de greutate al corpului, ºiextrem de puþin de la greutatea prea micãa corpului. Deci mâncatul în exces,calitatea alimentelor, dezordineameselor, pot deveni un duºman alsãnãtãþii. Tot în zona alimentelor, neîntâlnim cu adicþiile pentru mâncare,care genereazã nu numai probleme fizicede sãnãtate, dar chiar ºi problemementale. Un alt factor care poateîmbunãtãþi ºi asigurã o sãnãtate depiatrã ºi un sistem imunitar înconsecinþã, este exerciþiul fizic.

Sedentarismul este unul din marii

duºmani ai sãnãtãþii. Recomand exerciþiide stretching tip yoga, care pãstreazã oelasticitate muscularã ºi o flexibilitate aarticulaþiilor. În felul acesta, seîmbunãtãþeºte circulaþia sanguinã ºi esteo modalitate de a preveni afecþiunilearticulare la nivelul membrelorinferioare ºi coloanei vertebrale.

Exerciþiul fizic, precum înnot,ciclism, alergãri uºoare sau mai intense,în funcþie de individ, pãstreazã un tonusmuscular ridicat, consumã excesulcaloric, deci previne greutatea excesivãºi participã la o sãnãtate generalã bunãatât fizicã cât ºi psihicã.

Controlul stresului - aº spune eu cãdin toate cele trei elemente care participãla o sãnãtate excelentã este diminuareasau eliminarea stresului, sursa de stresfiind în cea mai mare parte slãbiciunilesau defectele de personalitate saucaracter. Cred cã fiecare persoanã are

posibilitatea sã îºi întreþinã sãnãtateacorpului fizic ºi a minþii. Odatã acesteafiind realizate, sistemul imunitarfuncþioneazã în consecinþã. Aºadar,primul ºi cel mai bun doctor al fiecãruiadintre noi suntem noi înºine.

Dr. Cristian Rachitan

Luna OCTOMBRIE a venit cu o rubricã nouã: POVEªTI ADEVÃRATE.Fiecare dintre noi avem POVESTEA NOASTRÃ. Fie cã este cu un finalpozitiv sau unul mai tragic, a o împãrtãºi ºi celorlalþi, este cevanemaipomenit. Poþi fi una sau unul din protagoniºtii acestei rubrici,scriindu-ne POVESTEA TA, la adesa de e.mail: [email protected]

La cererea mai multor cititori, binecu-noscutul medic Cristian Rãchitan vã rãs-punde întrebãrilor dumneavoastrã. Ne

puteþi scrie pe adresa redacþiei:asii.romani@yahoo. com, cu menþiunea:

întrebare Dr Rãchitan. Vã mulþumim!

UN DOCTOR PENTRU CORP ªI SUFLET

Percepem mereu primã-vara ca pe un anotimp al re-suscitãrii fizice, sentimentaleºi spirituale. Este sezonulrenaºterii universale, aldeclaraþiilor de dragoste ºiapreciere, adresate tuturorfemeilor : mame, fiice,bunici, prietene ºi iubite.Unele dintre ele au fostcelebre ºi au trãit poveºti dedragoste nemuritoare, alteleºi-au croit iubirile pe fundalulunor scenarii de viaþãobiºnuitã dar importante princoncreteþea, trãinicia ºiunicitatea lor.

Nae Ionescu ºi laMaruca Cantacuzino

De pe palierul poveºtilorde dragoste ieºite din comun,îmi zboarã gândul la NaeIonescu ºi la Maruca Canta-cuzino,care au fost legaþiprintr-o prietenie frumoasãtransformatã, mai târziu, într-o aventurã amoroasã deo-sebitã. Se spune cã NaeIonescu, cunoscutul profesoruniversitar, filosof ºi logicianromân, reuºea sã cucereascãmulte studente, doamne ºi

domniºoare cu frumuseþea luifizicã ºi intelectualã. Cu „unprofil renascentist, accentuatde nasul cu trei cocoaºe, dupãstilul vremii, cu chip osos deMefiatofel, cu pãrul negru,ochii verzi ºi fruntea latã”1,Nae Ionescu a atras imediatatenþia Marucãi. Acesta era ofemeie atrãgãtoare carefrecventa cercurile intelec-

tualitãþii bucureºtene dinperioada interbelicã, fiindvãduva lui Mihai Canta-cuzino un bãrbat influent ºiextrem de bogat. În perioadaîn care l-a cunoscut pe NaeIonescu, Maruca era mãritatãcu un alt personaj celebru, ºianume, cu George Enescu,marele compozitor român.Prinsã în mirajul acestui

triunghi amoros, Maruca nu arupt mariajul cu Enescu dar acontinuat relaþia extra-conjugalã cu filosoful român.Prin atitudinea ei a sfidatprejudecãþile sociale ºi s-alãsat sedusã de Nae Ionescupe care îl adora pentru minteaascuþitã ºi pentru atitudineafermecãtoare ºi chipulcarismatic.

Mihail Sadoveanu ºiValeria Mitru

O poveste de iubireneobiºnuitã era cea care i-alegat pe Mihail Sadoveanu ºiValeria Mitru. Dupã moarteaprimei lui soþii, Ecaterina, cucare a avut 11 copii, MihailSadoveanu se îndrãgosteºteiremediabil de Valeria, odomniºoarã cu 40 de ani maitânãrã decât scriitorul român.Despre iubirea lor GrigoreIlisei scria „,Inteligenþa, bunacuviinþã, generozitatea,cultura, caracterul Valeriei aucântãrit enorm în aceastãecuaþie. Au reprezentatelemente decisive ºi au scosdin banalitate o legãturãtrupeascã. Combustiile trãirii

alãturi au îmbrãcat o di-mensiune puternic spiritualã.Am perceput acest lucru ºidin vorbirile totdeaunamãsurate ale coanei Valerica,dar ºi din tãcerile ei aºa degrãitoare.2’’

Istoria cuplurilor celebrene învaþã cã iubirea este unsentiment universal valabil.Ea ne obligã sã ne lãrgimhotarele sufletului ºi sã ieºimdin noi înºine, dãruindu-nenecondiþionat. Unele poveºtide iubire au intrat în istorie,altele, se desfãºoarã în clipade faþã. Sunt iubiri sunt pecale sã se nascã iar altele vorapãrea în viitor. Iubirea estecelebrã prin ea însãºi, iaroricând ºi oriunde apare,indiferent între cine ºi câttimp se manifestã, trebuiesãrbãtoritã cum se cuvine!

Liliana Moldovan

1 http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/nae-i o n e s c u - n e - i n v a t a t - s a -gandim

2 http://www.reporterntv.ro/stire/iubiri-celebre-mihail-sadoveanu-casator...

Celebre poveºti de dragoste


Asasinate, agresiuni ºi ameninþãri

Domnule Preºedinte, mai întâi,vã rog sã primiþi cele mai bune urãride fericire, sãnãtate, pace ºiprosperitate pentru acest nou an.Împreunã cu aceste urãri, vã rog sãprimiþi ºi mulþumirile mele pentruacordarea acestui interviu.

- Vã mulþumesc mult pentru cã îmipermiteþi, în numele SIP, sãîmpãrtãºesc cititorilor dumneavoastrãopiniile cu privire la libertatea presei încele douã Americi ºi, de asemenea, ºieu vã doresc un an prosper, cu multereuºite.

SIP este o organizaþie dedicatãapãrãrii libertãþii de expresie ºi apresei din Alaska pânã în Þara deFoc. Cum a fost anul 2016, în raportcu 2015 ºi faþã de ultimii cinci ani?

- Aºa cum am prezentat ºi înmesajul meu de sfârºit de an, în lunadecembrie a anului trecut, 2016 a fostun an apãsãtor ºi turbulent pentruorganizarea ºi libertatea presei. Înrezumat, 2016 a fost unul dintre cei maiviolenþi ani pentru presã; 24 dejurnaliºti au fost asasinaþi ºi, de aceea,pentru aceste crime, SIP a solicitatinvestigaþii profunde pentru a avertizacã cei responsabili trebuie judecaþi,astfel ca aceºtia sã nu rãmânã cuimpunitate. Sub aspect pozitiv, amreuºit ca un caz emblematic dinColumbia, investigat de SIP, sã fieadmis la Curtea Interamericanã aDrepturilor Omului, înregistrându-seastfel un proces de litigiu pentru 2017.De asemenea, în lumea globalizatã încare trãim, 2016 a fost un an importantpentru stabilirea parteneriatelor cusocitetãþile /firmele producãtoare deservicii, pentru realizarea de acþiunicomune cu asociaþiile naþionale depresã ºi am acordat maximã atenþieunui plan de reorganizare ºi planificarestrategicã a organizaþiei, înconformitate cu misiunea ei de apãrareºi protejare a libertãþii presea. Câtpriveºte anul 2015 ºi ultimii cinci ani,cazurile de violare a libertãþii presei aucontinuat sã se repete ºi, în anumitesituaþii, rãmâne aceeaºi situaþie în cepriveºte relaþia cu guvernele puþintolerante cu critica. Tema violenþeiîmpotriva jurnaliºtilor, în special

asasinatele, agresiunile ºi ameninþãrilecontinuã sã fi o problemã majorã pentruSIP.

În opinia dumneavoastrã, carevor fi cele mai mari provocãri pentru2017, riscuri majore pentru presã faþãde care asociaþiile de jurnaliºti dintoatã lumea, în general, ºi SIP, înspecial, ar trebui sã reacþioneze pentrua apãra libertatea presei ºi pentru agaranta dreptul publicului lainformare?

- Anul 2017 l-am întâmpinat cuacelaºi angajament pe care îl avemdintotdeauna. Vom continua sãdenunþãm, indiferent de þarã, riscurilecu care se confronta jurnaliºtii care seexpun agresiunilor fizice ºi ameninþãriicu moartea, precum ºi rãspunsul limitatºi ineficient al statelor, pentru a protejaexercitarea profesiei ºi pentru a-iidentifica pe cei care se fac responsabilide violenþã. Pentru Cuba, de exemplu,vom continua cu solicitarea noastrã caaceasta sã fie inclusã în agenda dediscuþii a SUA, un angajament seriospentru garantarea libertãþii de expresieºi eliminarea obstacolelor în exercitarealibertãþii presei. Dar ºi în cazulEcuadorului ºi Venezuelei, noimanifestãm contra persecuþieimijloacelor independente de informaretipãrite, electronice ºi digitale. Vomcere eliberarea din închisoare ajurnalistului ºi directorului BraulioJatar, închis în Venezuela, dinseptembrie anul trecut. De asemenea,vom continua cu angajamentul nostrude a oferi plusvaloare parteneriatelornoastre.

Care credeþi cã ar fi sarcinaasociaþiilor de jurnaliºti, în contextulactual mondial (economic, politic,militar..)? Ce ar trebui sã facãjurnaliºtii din America Latinã ºi, înacelaºi timp, din toatã lumea, pentru aevita agresiunile sãvîrºite împotrivalor, pentru a reduce situaþiile de risc laadresa presei?

Considerãm urgentã - ºi într-unanume fel, în cele douã Americi deja seaplicã –, ca organizaþiile de presãîmpreunã cu jurnaliºti ºi mijloace decomunicare sã lucreze solidar în scopulgãsirii unor alternative pentru reducereanivelului de insecuritate pentrujurnaliºti, investigãrii actelor de

violenþã ºi combaterii impunitãþii.Pentru aceasta, se pot organizaseminarii regionale pentru a capacitajurnaliºtii ºi editorii, pentru acoperireatemelor de risc înalt, eticã ºi dezvoltareprofesionalã. Cel mai important lucrurãmâne însã denunþarea fãrãmenajamente a fiecãrei acþiuni careafecteazã exercitarea libertãþii presei.

În Statele Unite ale Americii,Constituþia garanteazã libertateapresei,. În America Latinã existãDeclaraþia de la Chapultepec. În cemãsurã, respectiva Declaraþiegaranteazã libertatea presea ºisiguranþa jurnaliºtilor din regiune?

- Practic, toate Constituþiile þãrilordin cele douã Americi garanteazãacest drept fundamental al omului. Cutoate acestea, sunt câteva þãri, protejatede legi adoptate în avantajul lor, cumsunt, de exemplu, Ecuador ºiVenezuela, care se folosesc delegitimitatea cenzurii ºi a altor violenþesãvârºite contra libertãþii de expresie ºia presei. Declaraþia de la Chapultepecconþine 10 principii referitoare la acestelibertãþi care trebuie sã guverneze întoate societãþile democratice. Acestimportant document interamerican,adoptat în anul 1994, este un instrumentpe care îl punem la dispoziþie societãþii,guvernelor ºi cetãþenilor pentru a întãri,o datã în plus, conceptul de liberãexprimare ºi libertate a presei. Iatã cese prevede în preambulul Declaraþieide la Chapultepec: ” Numai prin liberaexprimare ºi circulaþie a ideilor, prinobþinerea ºi difuzarea informaþiilor, prinposibilitatea de a adresa întrebãri, de aprezenta ºi reacþiona, de a fi sau nu a fide acord, de a dialoga ºi confrunta, dea publica ºi comunica, se poatemenþine o societate liberã. De fapt, SIPobiºnuieºte sã invite preºedinþi,politicieni ºi personalitãþi relevante sãsemneze Declaraþia ºi sã se angajeze cãvor respecta principiile menþionate în

aceasta. Declaraþia de la Chapultepec afost inspiratã din Declaraþia Principiilorasupra Libertãþii de Exprimare, aproba-tã de Comisia Interamericanã a Dreptu-rilor Omului din cadrul OrganizaþieiStatelor Americane, în 2001.

Societatea sã se solidarizeze cujurnaliºtii

În opinia dumneavoastrã,societatea în ansamblul sãu ar trebuisã se solidarizeze cu jurnaliºtii?

- Este fundamental ca societateasã se solidarizeze cu jurnaliºtii ºi sãcearã respectarea libertãþii presei.Jurnaliºtii sunt parte a societãþii ºi joacãun rol special în democraþie. Dacãsocietatea rãmâne tãcutã în faþa faptelorde violenþã contra mijloacelor decomunicare ºi a atacurilor contrajurnaliºtilor, nu însemanã cã aºa estebine ºi cã ar trebui sã rãmânem liniºtiþiîn faþa oricãrei injustiþii din a cãreicauzã suferã cetãþeanul.

Domnule Preºedinte, se poatevorbi azi, mai mult ca niciodatã,despre un exces de poziþionareideologicã a presei?

- Nu aº spune asta. Istoric,mijloacale de comunicare au fost createpentru a sastiface nevoile politice într-un context care le-a fãcut sã existe.Întotdeauna, în toate epocile, au fostintenþii de neutralizare a celor puternici;important este cã în epocile moderne,mijloacele de comunicare au avuttendinþa sã se profesionalizeze.

Întotdeauna, existã scuze în istorie; încea mai recentã din America Latinã,am vãzut cum multe guverne au creatmijloace proprii pentru a le utiliza nu cabeneficiu pentru libertatea presei, ci cape un instrument de propagandã.Oricum, într-un climat al libertãþiipresei, întotdeauna, vor exista puteri ºicontraputeri, ºi exact acesta estecontextul în care dreptul la libertatea deexprimare, curajul ºi cumulul de voci,cã ne place sau nu ne place, este ceea ceprevaleazã.

Reþele sociale, pro ºi contra

Sunteþi primul preºedinte alSocietãþii Interamericane de Presã,care nu provine din presa scrisã. Cepãrere aveþi despre reþelele sociale,jurnalismul civil, oportunitate sauameninþare? Mulþi dintre profesio-niºtii informaþiilor sunt contra ºicriticã faptul cã persoane fãrã niciopregãtire ºi practicã de specialitate ºi-au luat rolul de jurnaliºti.

Pentru cã sunt considerat primulpreºedinte digital al SIP, pot spune cucertitudine cã transformarea preseidigitale este unul dintre principaleleprovocãri ale industriei noastre ºi, deasemenea, pentru SIP, formatã înprincipal din publicaþii care continuã sãaparã tipãrite pe hãrtie. Reþelele socialesunt o realitate de care trebuie sã þinemseama. Totuºi, a lua drept adevãrat totce se publicã pe reþelele sociale ºi fãrã ale corobora cu alte surse, poate sã ducãla propagarea de informaþii false,incorecte, defãimãtoare ºi inexacte. Pede altã parte, reþelele de socializare sunte o sursa de informare care ne poateoferi o splendidã ºi proaspãtãpanoramã de opinii. Subliniez ca bazatrebuie sã fie coroborarea.

Vã mulþumesc.

LUMEA PE GLOBPaginã realizatã de Elena Chiriþã / UZPR

Libertatea presei; 2016, unul dintre ceimai violenþi ani Din punct de vedere al conceptului, Societatea Intermericanã de Presã -SIP a fost creatã

în anul 1926, la Washington D.C. cu prilejul Primului Congres Panamerican al Ziariºtilorla care au participat 130 de delegaþi. Sub actuala denumire, SIP a fost constituitã în anul

1942, la Havana / Cuba. SIP apãrã principiul libertãþii presea. În prezent, 1300 depublicaþii diin cele douã Americi sunt afiliate la SIP, cu un total de peste 43 de milioane

de exemplare tipãrite ºi un numãr foarte mare de cititori pe internet.

- Interviu cu Dr. Mathew Sanders, PreºedinteleSocietãþii Interamericane de Presã -


Un cetãþean german stabilitde aproape cinci ani în satulRichiº a restaurat o caleaºcãveche de aproximativ 120 de ani.El va organiza începând din varaaceasta plimbãri pentru turiºtipânã la Biertan, pe parcursulcãrora cãlãtorii vor purta haine deepocã ºi vor fi implicaþi înevenimente cu iz de altãdatã.

Christian Rummel aproapecã nu mai are nevoie de nicioprezentare. Bavarez de origine, ela vãzut Europa, a trãit în Americade Sud, apoi a venit în Româniaacum zece ani ca ºi calfãcãlãtoare. A bãtut sateleTransilvaniei la pas, cu un rucsacîn spate ºi o sticlã de apã în mânã.A dormit pe la localnici, aîmpãrþit o mãmãligã cu ciobanipe la stâne ºi s-a îndrãgostit dezona Sibiului. Motiv pentru careºi-a cumpãrat o veche casãsãseascã într-un sat uitat de lume,la vremea aceea – Richiº. S-aspecializat în dulgherie, învãþândchiar de la ultimul rotar sas dincãtun, ºi acum are comenzi printot judeþul. În paralel, în timpulliber, a restaurat mai multe caleºtiºi trãsuri de epocã, una dintre ele

de la 1884 – cum avea sãdescopere în timpul lucrãrilor,adusã din Germania.

Astãzi satul Richiº rãmâne lafel de izolat ca acum zece ani,însã frumuseþea lui a ajunscelebrã în toatã lumea. În ellocuiesc zeci de cetãþeni strãini,de 14 naþionalitãþi diferite,cererea pentru o casã bunãtriplând preþurile în zonã.Cãtunul atrage ºi mulþi turiºti,motiv pentru care Christian vreasã lanseze vara aceasta un nouprodus turistic: plimbarea cucaleaºca de epocã.

”Proiectul este unul amplu.Rezervãrile se vor face din timpºi vom pregãti oferta specialpentru fiecare turist în parte.Plimbãrile vor avea loc o datã pelunã. Urmeazã sã luãm legãturacu mai multe agenþii de turismdin þarã ºi din strãinãtate ºi suntabsolut convins cã vor fi foartemulte cereri”, spune Christian.

Pentru restaurarea caleºtiiChristian a muncit cu meti-culozitate nemþeascã, inspi-rându-se inclusiv dupã cãrþi alevremii. ”Am lucrat un an ºijumãtate la restaurarea ei. Toatã

pielea, tapiseria, fierãria,decoraþiunile, totul a fost refãcut.Am lucrat nopþi întregi în ºurã”,povesteºte el. L-am întrebat câteore pe zi a muncit? Rãspunsul afost simplu: Cât vreau! Pur ºisimplu! În Richiº viaþa are cutotul alt ritm decât în Sibiu.În cei zece ani de când trãieºte înjudeþul Sibiu Christian a fost ghidpentru o mulþime de turiºti, ceimai mulþi ajunºi întâmplãtor înzonã. Curtea lui a gãzduitbrunch-uri, sesiuni foto, filmãri ºipetreceri câmpeneºti. A colindattoate dealurile din aceastã parte ajudeþului ºi cunoaºte în detaliu

obiectivele turistice. Prin urmare,ºtie foarte bine ce vrea lumea.”Traseul începe de la Richiº,înspre Biertan. Am stabilit dejacã la Biertan vom ajunge dupãprogramul obiºnuit de vizitare alcetãþii pentru cã nu vrem sã neînghesuim cu ceilalþi turiºti carevin cu autocarele, ci sã avempropriul nostru tur. Vom mergenumai pe drumuri neasfaltate,prin pãdure sau peste dealuri ºioferim tuturor turiºtilor haine deepocã. Acum definitivãmevenimentele care vor avea locpe drum. Vrem sã fie scenete încare ne întâlnim cu o femeie

bãtrânã care ne va citi în palmãsau vom fi atacaþi de bandiþi ºivom negocia cu ei, lucruri degenul acesta. Probabil cã vom fiînsoþiþi de un fotograf cãlare careva face poze cu un aparat foartevechi. Ideea mea este caexperienþa sã fie cât maiautenticã posibil, nu vreau sã vãdo sticlã de plastic sau un telefonmobil”, explicã germanul.

Un circuit va avea douã nopþiºi trei zile, ajungând pânã în Aþel.Serile vor fi animate de grupuricare cântã muzicã de veche.Mesele vor fi autentice, cumâncare proaspãtã dupã reþetetradiþionale. Christian nu vrea sãdezvãluie programul în detaliutocmai pentru a pãstra surpriza.”Oamenii nu trebuie sã ºtie ceurmeazã exact sã li se întâmple,vrem sã fie o surprizã la fiecarecolþ”. Pentru a promova Tran-silvania Express Christian arealizat ºi un clip video:

Dacã sunteþi curioºi, gãsiþimai multe detalii pe www.transilvanianexpress.com.

de ªtefan DobreSursa:


Un nou produs turistic pe piaþa sibianã.Plimbare cu trãsura ca acum 120 de ani

Oraºe ale viitorului

În data de 28 martie 2017, ambasadorul Cord Meier-Klodt a vorbit în deschiderea conferinþei „Cities ofTomorrow“, organizatã de Camera de Comerþ ºiIndustrie Româno-Germanã (AHK), pe tema dezvoltãriiºi planificãrii oraºelor noastre de mâine. Ambasadorul aevidenþiat rolul deosebit pe care îl joacã oraºele în viaþanoastrã ºi a vorbit despre România ca ”High-Tech in theMountains”, care, prin intermediul infrastructurii saledigitale bine dezvoltate, deþine un instrument preþios.Sub motto-ul ”Competitive Romania“, reprezentanþi dindomeniul privat ºi public, ai societãþii ºi ai autoritãþilors-au reunit pentru a elabora strategii pentru ca oraºeleRomâniei sã devinã mai competitive ºi mai valoroasepentru viaþa locuitorilor lor. Prin prezenþa doamneiDubrau din Leipzig ºi a prof. Zlonicky de la München,doi experþi din Germania au fãcut prezentãri pe temadezvoltãrii oraºelor ºi ºi-au împãrtãºit experienþa cuprivire la provocãrile oraºelor moderne.

Ambasada Germaniei Bucureºti

TAXI BLUES, de AnaMaria Bamberger

regia: Dan TudorMARIUS BODOCHI ªI

DAN TUDOR dialogheazã,cântã, danseazã, provoacãhohote de râs ºi emoþiiprofunde.

”Taxi Blues” aduce pe scenãpovestea regelui Lear într-uncontext cu totul inedit: un mareactor român este ”exilat” înGermania la volanul unui taxi.Blues-ul este balansul pe careacesta îl face între ”a juca Learîn România ºi A Fi Lear înGermania”;...

Spectacolul ”Taxi Blues” aobþinut Premiul pentru cel maibun spectacol (regia DanTudor) ºi Premiul pentru ceamai bunã interpretare mascu-linã, acordat ex-aequo actorilorMarius Bodochi ºi Dan Tudorla Festivalul Naþional deComedie 2012, de la Galaþi.

Dan Tudor a primit Premiul

”Goange Marinescu” pentruregie, iar, Marius Bodochi aobþinut premiul pentru ”Cel maibun actor la FestivalulInternaþional al Teatrului deStudio de la Piteºti” 2012, unde”Taxi Blues” a fost declarat ºiCel mai bun spectacol.

Spectacolele vor avea locastfel:

12 mai 2017, Multikul-turelles Zentrum, St. Bern-hardsaal, Don Bosco 4, 90429Nu¨rnberg

13 mai, Burgerhaus Emmer-tsgrund, Forum 1, Heidelberg

14 mai, InternationalesTheater, Hanauer Landstr. 7,Frankfurt am Main.

Josif Herlo

Invitaþie la teatru

Anul acesta aniversãm 25de ani de la semnarea”Tratatului dintre România ºiRepublica FederalãGermania privind cooperareaprieteneascã ºi parteneriatulîn Europa”, pe scurt: aºa-numitul “Tratat de prietenie”.De la semnarea sa pe 21aprilie 1992, relaþiile noastrebilaterale au evoluat în toate

domeniile într-un mod foartedinamic, prin intermediul anenumãrate iniþiative privateºi de stat, în domeniul econo-miei, culturii, educaþiei,ºtiinþei, în toate domeniilesociale ºi cu un rol central alminoritãþii germane ca punteîntre Germania ºi România.

Ambasada Germaniei,Forumul Româno-German,

Camera de Comerþ ºi IndustrieRomâno-Germanã, Institutul

Goethe, Serviciul German deSchimb Academic, Fundaþia

Alexander von Humboldt,Fundaþia Friedrich-Ebert,Fundaþia Konrad–Adenauer,Fundaþia Hanns-Seidel ºiFundaþia Friedrich-Naumann,centrele culturale, minoritateagermanã ºi numeroºi alþiparteneri vor organiza încursul anului diversemanifestãri cu prilejul acesteianiversãri jubiliare, pe care vile vom face cunoscute subacest logo, împreunã cupartenerii noºtri.

AmbasadaGermaniei Bucureºti

ªi în acest an, AmbasadaGermaniei doneazã asocia-þiilor non-profit ºi organi-zaþiilor de caritate dinRomânia încasãrile obþinutela tradiþionalul Târg deCrãciun.

Târgul de Crãciun 2016 aadus în total încasãri învaloare de 22.500 RON,sumã ce va fi donatã unuinumãr de cinci organizaþiicaritative.

Cu prilejul înmânãriidonaþiei, ambasadorul CordMeier-Klodt a spus:

”Târgul de Crãciun din2016 a fost organizat pentrua cincea oarã de cãtremembrii Ambasadei Ger-maniei împreunã cu mulþi altiparticipanþi inimoºi. Mãbucur sã vãd cã aceastãmanifestare tradiþionalã dinperioada premergãtoare sãr-bãtorilor de Crãciun sprijinãmereu, în asemenea mãsurã,asociaþii ºi organizaþiicaritative.

În urmãtoarele zile vomînmâna organizaþiilor dona-þiile în bani. De sprijinul ºisolidaritatea noastrã se vorbucura oamenii din societatearomâneascã care, din cauza

sãrãciei, bolii sau vârstei, aunevoie de ajutorul nostru.”

Din încasãrile Târguluide Crãciun 2016 vor fisprijinite urmãtoarele asocia-þii ºi organizaþii:

- ªcoala pentru copii orbisi cu deficienþe de vedere dinBucureºti (clasele I-VIII)http://www.spdv.ro/

- Asociaþia Taxiul cuBomboane http://www.ta-

xiulcubomboane.ro/ - Fundaþia Macrina

http://www.macrina.ro/en/despre_noi.php?id=1

- Lutherische Gemein-defürsorge – Diakonie

http://evkb.ro/?page_id=76 - Asociaþia Don Orione

http://www.asociatiadonorione.ro/

AmbasadaGermaniei Bucureºti


Ambasada Germaniei doneazã încasãrile de laTârgul de Crãciun în valoare de 22.500 RON

25 de ani de existenþã a Tratatului de prietenie

Pagina 12

O editurã austriacã adonat ºcolilor din Sibiu peste20.000 de manuale ºi materialeeducaþionale în limba germanã.Toate au ocupat o ºurã întreagã înTurniºor.

30 de învãþãtori ºi profesoridin Austria au vizitat anul trecutSibiul în cadrul unui proiect demobilitate profesionalã ºi auasistat la ore cu predare în limbagermanã la câteva ºcoli din oraº.Oaspeþii au fost atât deimpresionaþi de pasiunea ºidedicarea dascãlilor sibieni încât laîntoarcerea acasã au spus tuturor:”Învãþãtoarele din Sibiu aurezultate extraordinare cu resursemateriale mult mai puþine decât

ale noastre.”Transmis la unison, mesajul

s-a rãspândit repede ºi a declanºatreacþii de solidaritate la parteneriieuropeni ai proiectului demobilitate. Petra Eisenstecken, oinspectoare ºcolarã din Bolzano(Tirolul de Sud) a reacþionat primaºi a fãcut o donaþie de 2.000 decãrþi pentru copii. Acestea au ajunsla Sibiu în noiembrie.

Douã sãptãmâni mai târziu,editura ”Veritas” din Austria,specializatã în producþia de carteºcolarã, a oferit un stoc de manualeîn limba germanã. Oferta iniþialã acrescut peste noapte la 15 paleþi decãrþi – manuale, caiete de lucru,CD-uri ºi ghiduri didactice, în

total, 23.300 de obiecte pentrudepozitarea cãrora a fost nevoie deo ºura în Turniºor. ReprezetanþiiForumului Democrat German dinSibiu (FDGS) spun cã au fost aºade multe, încât pentru descãrcareaºi depozitarea lor a fost necesarãînchirierea un camion mai mic ºiun stivuitor.

”Am primit materialeauxiliare pentru copii, de la clasa 0la clasa a XII-a, care pot sã-i ajutesã lucreze individual ºi interactiv ºisã se evalueze singuri. Ghiduriledidactice îi ajutã pe învãþãtori ºiprofesori sã vadã cum predaucolegii lor din Austria. E un reperprofesional bun ºi folositor”,apreciazã Liana Iunesch,conferenþiar universitar laFacultatea de ªtiinþe Socio-Umanea Universitãþii ”Lucian Blaga” dinSibiu, care a coordonatinventarierea ºi distribuirea acesteigeneroase donaþii. ”Le-amîmpãrþit cu ajutorul voluntar al

studentelor noastre, al Centrului deFormare Continuã din Mediaº ºi alComisiei pentru Educaþie aForumului (FDG). Materialele auajuns pânã acum la toate ºcolileprimare ºi la toate gimnaziile dinSibiu, la ºcoli din Agnita,Cisnãdie, Fãgãraº, Mediaº ºiSebeº. Mai avem vreo cinci mii decãrþi pe care vrem sã le donãmºcolilor cu predare în limbagermanã din Arad, Timiºoara ºiSatu Mare, în sistemul primulvenit – primul servit”, precizeazãIunesch.

Proiectul de mobilitateprofesionalã care a fãcut posibilãaceastã donaþie se va încheia încurând cu vizita a zece cadredidactice din Stiria (Austria) ºi vafi urmat de un proiect de cercetareºi dezvoltare a competenþei citiriila care vor participa 1.600 de elevidin Austria, Italia ºi România.

de Raluca BuduºanSursa: http://sibiu100.ro

Donaþie impresionantã de cãrþi înlimba germanã

La 28 martie a.c., ambasadorulBogdan Mazuru a participat lacomemorarea deputaþilor românidin parlamentul austriac,eveniment organizat de dr. HaraldTroch, deputat în ConsiliulNaþional al Austriei, ºi de Asociaþia„Mihai Eminescu” din Viena,condusã de dna Laura Hant. Încuvântul sãu, ambasadorul BogdanMazuru a subliniat faptul cã astãzi,la zece ani de la aderarea Românieila Uniunea Europeanã, atâtreprezentanþi ai românilor, cât ºi aiaustriecilor se aflã din nouîmpreunã în acelaºi for legislativ,Parlamentul European. Deasemenea, ambasadorul Românieiîn Austria a evidenþiat importanþadialogului ºi colaborãrii dintredeputaþii aleºi în cele douãparlamente naþionale. Evenimentula fost deschis printr-un cuvânt desalut adresat de dna Doris Bures,preºedintele Consiliului Naþional alAustriei.

La final, ambasadorul BogdanMazuru, alãturi de dl dr. HaraldTroch, dna Laura Hant, deputaþiiromâni Angel Tîlvãr ºi Doru-Petriºor Coliu, dl Gheorghe Flutur,preºedintele Consiliului JudeþeanSuceava ºi dnii prof. dr. RudolfGräf ºi prof dr. Ioan Bolovan,prorectori ai Universitãþii „Babeº-Bolyai” din Cluj-Napoca, au depusbuchete de flori la locurile ocupatede ultimii ºase deputaþi români dinBucovina în sala istoricã aparlamentului austriac, din careaceºtia au fãcut parte dupã ultimelealegeri dinaintea Primului RãzboiMondial.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Republica Austria

Comemorarea foºtilordeputaþiromâni înparlamentulde la Viena

Dragi români din Graz,În decursul anului precedent, Centrul

Cultural Austro-Român a coordonat ºi adesfãºurat o paletã diversificatã deactivitãþi ºi servicii care sã vinã în folosulromânilor din Graz. În ceea ce priveºteanul acesta, avem stabilite ca obiectivenumeroase activitãþi ºi servicii:

- consultanþã profesionistã princolaborarea cu Biroul de consultanþã”Romanian and International Consulting”;D-ra Alina Lulariu, consultant personal, vãpoate oferi informaþii ºi îndrumãri pentru avã rezolva necesitãþile înregistrãrii laoricare instituþiile din Austria (AMS,Gebietskrankenkasse, Energie Graz,Finanzamt, etc.) ºi, de asemenea, poateoferi sprijin pentru gãsirea unei locuinþe, aunui loc de muncã, etc.

Tel. 0660 144 88 28 sau [email protected]

- cursuri de limba germanã cu predareîn limba românã – nivelele A1.1, A1.2 ºiA2.1, A2.2

( Profesoara Mag. Sera Slavita tel0688 908 86 34 ºi doamna CojocarIonelia)

- activitãþi educative pentru copii ºiateliere de creaþie (Activitãþi organizate devoluntarii Centrul Cultural dintre care

puteþi ºi voi)- meditaþii ºcolare ºi ajutor la teme;

(Acest proiect funcþioneazã pe sesiuni înfuncþie de primãria din Graz)

- consiliere educaþionalã, familialã ºipsihologicã oferitã de psiholog specialistcu experienþã – Mag. Silvia Figler Tel0688 611 21 018 Pe lângã acestespecializãri dânsa este ºi logoped ºipedagog iar la cerere organizeazã diverseseminarii gratuite în funcþie de cerinþeledvs.

- cursuri de limba românã pentru copii(numai la cererea pãrinþilor)

- bibliotecã româneascã – vã oferã unnumãr considerabil de titluri ale celor maicunoscuþi autori români

- bibliotecã multiculturalã cu cãrþi înlimba germanã ºi englezã, având în plus,numeroase materiale (dicþionare, culegeri,workbook-uri) pentru cei care doresc sãaprofundeze limba germanã

- computere cu acces la internet ºiservicii de listare/xeroxare

- traduceri ºi legalizãri acte oficiale(Tel. 0660 144 88 28 sau [email protected])

- închiriere salã pentru diverseseminarii sau activitãþi pentru românii dinGraz;

- închiriere salã pentru maxim 30 depersoane pentru activitãþi private;

- închiriere salã spaþioasã pentrununþi, botezuri, onomastice…(un proiectîn colaborare cu o altã asociaþie)

- alte proiecte ºi perspective noi potapãrea spontan ºi vã vor fi comunicatesãptãmânal pe panoul nostru dinEggenberger Gürtel 76 Graz 8020

Specificãm cp 90 % din activitãþilenoastre sunt gratuite!

Taxa de membru al asociaþiei de doar2 /lunã nu mai este valabilã din acest an,deºi nu a reprezentat niciodatã o obligaþie,deoarece luãm în considerare faptul cã nutoatã lumea beneficiazã de un suportfinanciar stabil, plus cã oricine doreºte sãsprijine Centrul Cultural Austro-RomânGraz o poate face benevol direct încontul BAWAG PSK IBAN: AT91 14000893 1034 6030 BIC: BAWAATWW

Nu conteazã din ce colþ al þãrii proviisau ce naþionalitate ai, poþi deveni membrugratuit ºi noi vom þine cont cã faci parte dinechipa noastrã!

Alte informaþii sau cum poþi deveniimembru la noi puteþi obþine pe email:[email protected]

Sursa:https://romaniidingraz.wordpress.com

Activitãþi 2017 ºi noutãþi!


S-au împlinit 50 de ani decând s-au pus bazele primeiformaþii folclorice la Casa deCulturã Sighetu Marmaþiei.Din anul în care s-a înfiinþat,membrii ansamblului MARAau câºtigat premiul Herderpentru folclor (prin care serecunoaºte activitateainternaþionalã), Discul de aurºi Colierul de argint la Dijon,Franþa, numeroase titluri delaureat al concursurilor dinþarã ºi de peste hotare, aefectuat turnee în întreagalume. La Ansamblul Mara aucântat mari artiºti aicântecului popular românesc.Ansamblul Mara a efectuatturnee în urmãtoarele þãri :Franþa, Germania, Spania,Italia, Elveþia, Austria,Portugalia, Grecia, Cipru,SUA, Canada, Cehia,Slovacia, Ungaria, Serbia,Macedonia,Turcia, Ucraina,Ungaria, Rusia. Repertoriuansamblului este alcãtuit dinsuite de dansuri din

Maramureº , Oaº, Lãpuº,Codru, Moldova, Bihor,obiceiuri populare, cântecepopulare interpretate lainstrumente tradiþionale saude cãtre soliºtii vocalui.

În anul 2016 ansamblul a

sãrbãtorit 40 de ani de când acucerit Discul de aur ºiColierul de argint la Dijon,Franþa ºi 50 de ani de când s-au pus bazele formaþiei dedansuri ºi cântece populare,care în anul 1968 a primit

numele ANSAMBLULMARA !

Din Ansamblul Mara aufãcut parte mari artiºti aicântecului popular: GheorgheCovaci Cioatã, Ion ºi ªtefanPetreuº, Viorel Costin,

Titiana Mihali, soþii Anuþa ºiNicolae Tudorovici,Gheorghe Turda, fraþii Ion ºiGheorghe Florea, AnuþaIusco, Anuþa Tite, FraþiiBenþa, Mihai Chiº, NiþucaIusco, Nuþu Leordean,Voichiþa Nemeº, IleanaMatus, Mãriuca Verdeº, soþiiMaria ºi Petru Orza etc.

Ansambul Mara ºi-apãstrat valoarea peste anidatoritã permaneteiîmprospãtãri a colectivului dedansatori, de instrumenþiºti ºide soliºti. În repertoriul dedansuri ale AnsambluluiMARA au fost incluse înpermanenþã elemente dinfolclorul unor zoneînvecinate, sau din zonelefolclorice cu puternicetradiþii. Acest lucrupermiþând ansamblului sãreprezinte cât mai bine þara,România, la martile turneesau concursuri internaþionale.

Prof.dr. Ioan DorelTodea

Ansamblul folcloric MARA – unuldin cele mai renumite ansambluifolclorice de amatori din România!

Dragii prieteni,Vã invitãm cu drag în

data de 12-15 mai 2017 la“Festivalul Primãverii”organizat de RTV Unirea –Wiener Neustadt, AsociaþiaAustro Românã, ºi AsociaþiaCulturalã 10 Favoritendin Viena.

Vineri 12.05.17 vom aveaprezentare de carte în WienerNeustadt.

Sâmbãtã, ora 8:00 - 12:00vizitã Viena ºi poartamaramureºanã, 12:30 masade prânz,13:30 -18:00program muzical ºi expoziþiiîn Micul Prater Viena (aerliber, dacã plouã avem salã).

Seara de la ora 20:00 Balîn sala de concerte aprimãriei Lichtenworth(Wiener Neustadt).

Prezentarea de carte,duminicã 14.05.17, orele14:00 -17:30, inclusiv

întrebãri, autografe, foto-grafii etc.

Ora 17:30 intrareaspectatorilor în salã,18:00piesa de teatru ”JANKA”.

Câteva cuvinte despresala de teatru unde vom aveaºi prezentarea de carte, salãcare, se aflã în sectorul,1040Viena:

Diferitele zone: Bolta esteîmpãrþitã în trei zone diferiteºi are douã intrãri separate pestrãzile: SchwarzenbergplatzNr.10 ºi în SchwindgasseNr.1. Camerele individualepot fi combinate în funcþie detipul ºi dimensiunea eveni-mentului. Se aflã o salã fru-moasã de concerte acustica ºicelebrã de150 m², o scenãmare cu un sistem complet,echipamente audio, video ºide iluminat, pian mare ºifacilitãþi obiectului flexibil.Zona de bar este separatã.

Cadru ideal pentru concerte,cabaret, teatru, petreceri înpremierã, prezentãri, eveni-

mente private ºi corporate,precum ºi înregistrãri destudio ºi repetiþii muzicale.

Cam atât deocamdatã.Cu aleasã stimã,

Ioan Godja

INVITAÞIE

Între 29 iulie ºi 13 august Sibiulva fi gazda celei mai mari întâlniri asaºilor organizatã vreodatã în þaranoastrã. La eveniment au confirmatparticiparea peste 20.000 de saºi dinEuropa, la care se adaugã numeroºimembri ai familiei ºi prieteni. Totcentrul Sibiului, din Piaþa Huet pânãîn Piaþa Mare ºi strada Cetãþii va fiplin de evenimente, standuri ºidemonstraþii culturale.

Evenimentul este unul de mareamploare, organizarea lui începândîncã de acum doi ani. La Sibiu debunul mers al lucrurilor se ocupãForumul Democrat al Germanilordin România, în vreme ce înGermania ºi Austria în organizaresunt implicate mai multe asociaþiiale saºilor.

”Unul dintre scopurile prin-cipale ale întâlnirii este de a readucesaºii pe meleagurile de unde auplecat ºi de a arãta saºilor tineri cumaratã zona de unde au emigratpãrinþii sau bunicii lor. Acesta esteºi unul dintre motivele pentru careevenimentul are loc în luna august,în Germania fiind perioada clasicãde vacanþã în majoritateasectoarelor sociale”, explicã pentruTurnul Sfatului Winfried Ziegler,directorul executiv în cadrul FDGRSibiu ºi organizator al întâlnirii.

În jur de 40 de formaþii dedansuri sãseºti au confirmatprezenþa la Sibiu, fiecare compusãdin 10 pânã la peste 50 de membri.Numai din Germania ºi Austria suntaºteptaþi la Sibiu aproximativ20.000 de participanþi.

Evenimentele vor fi organizateîn Piaþa Micã, Piaþa Mare, PiaþaHuet, Piaþa Schiller ºi Strada

Cetãþii. Ele vor include parade aledansurilor ºi obiceiurilortradiþionale, concerte de fanfarã saumuzicã popularã, demonstraþiiculinare, materiale informative,pliante ºi schimburi de experienþã.Nu va lipsi nici berea. În spaþiileamintite vor fi amenajate ºi multestanduri în care saºii din diferitezone se vor prezenta.

”Cu siguranþã va fi cea maimare întâlnire organizatã pânãacum. Din informaþiile pe care leavem în acest moment, aproapetoate spaþiile de cazare din zonacentralã a Sibiului au fost dejarezervate. Pentru ei este ceva cutotul special, de doi ani se totvorbeºte despre întâlnirea de laSibiu în comunitãþile sãseºti. Amavut patru întâlniri pânã acumpentru a pune totul la punct, uneledurând chiar ºi câteva zile”, maispune Winfried Ziegler.

În Germania ºi Austria saºiisunt împãrþiþi în asociaþii ce au labazã zona de unde au emigrat dinRomânia. Astfel, ei vor veniorganizat ºi vreme de mai bine de o

sãptãmânã ei vor vizita satele ºicomunele Transilvaniei de unde auplecat.

Preºedintele Klaus Iohannis ºipremierul Dacian Cioloº sunt doarcâteva dintre personalitãþile care înanii trecuþi au luat parte la întâlnirilesimilare organizate în Europa. Prinurmare, deºi încã nu existãconfirmãri oficiale, este de aºteptatla Sibiu sã fie prezente o serie deoficialitãþi de marcã, atât dinRomânia cât ºi din Germania.

Întâlnirea va transforma centrulSibiului într-un spaþiu cultural efer-vescent, care cu siguranþã va atrageºi foarte mulþi sibieni ºi turiºti.

”Noi ne-am bucura sã avemalãturi cât mai mulþi turiºti ºi sibieni,este o bunã ocazie de a ne prezentaoraºul precum ºi de a vedea o partea istoriei Sibiului”, concluzioneazãWinfried Ziegler.

Programul oficial al întâlnirii,concentrat doar pe ce se va întâmplaîn centrul Sibiului:

Întâlnirea Saºilor 2017 –Ediþia 27

Motto: Acasã în lume, cu inima

în TransilvaniaVineri 4 august09:00 Deschiderea standurilor

cu programe ºi insigne, standurilorasociaþiilor sãseºti, a celor de lucrumanual, ale ziarelor, editurilor etc.în Piaþa Mare

10:00 Deschiderea oficialã aÎntâlnirii de cãtre Martin Bottesch(preºedintele Forumului Democratal Germanilor din Transilvania) ºiHans Gärtner (preºedinteleFederaþiei Saºilor din Germaniaorganizaþi dupã localitãþile deorigine din Transilvania)

10.00 – 18.00 Lansãri de carte,vernisaje de expoziþii ºi concerte

10.10 – 18.00 Întâlnireagrupurilor de dans popular sãsescdin Transilvania, Germania,Austria, SUA ºi Canada cu programpe scena din Piaþa Mare

19.00 Concert Schlager-Taxi înPiaþa Mare

21.00 Party în Sala din Turniºorcu DJ Nathalie ºi Kevin ºi înAcademia Evanghelicã Tran-silvania cu Trio Saxones

Sâmbãtã 5 august10.30 – 12.00 Parada porturilor

populare pe traseul Piaþa Huet –Piaþa Micã – Piaþa Mare – PiaþaSchiller – Str. Cetãþii – str. Bãlcescu– Piaþa Mare

12.00 Salutarea participanþilorde cãtre Martin Bottesch(preºedintele Forumului Democratal Germanilor din Transilvania),doamna primar Astrid Fodor,domnul episcop Reinhart Guib ºiHans Gärtner (preºedinteleFederaþiei Saºilor din Germaniaorganizaþi dupã localitãþile deorigine din Transilvania)

12.30 Program artistic cudansuri populare sãseºti ºi fanfarepe scena din Piaþa Mare

13.00 Concerte de fanfarã înPiaþa Huet, Piaþa Micã ºi str.Harteneck

14.30 Prezentarea FundaþieiBiserici Fortificate în biserica Sf.Johannis

15.30 Decernarea PremiuluiErnst Habermann al FundaþieiSaºilor Tranislvãneni

16.00 Adunare festivã în salaThalia: cuvinte de salut, prelegerefestivã

19.00-20.30 Concert decântece populare sãseºti în PiaþaMare

21.00 Concert AndreasHammerschmidt und Schlager-bengel în Piaþa Mare

21.00 Party în Sala Redal cu DJAvaro

Duminicã 6 august10.00 Slujbã festivã în biserica

evanghelicã din Piaþa Huet11.00 Concerte de fanfarã în

Piaþa Huet ºi Piaþa Mare16.00 Întâlnire în grãdina

barocã din Palatul Brukenthal dinAvrig

18.30 Program artistic la palatalBrukenthal Avrig constând din pie-sa de teatru „La fântânã” în sãseºte,acompaniatã de un cor de 200 depersoane din Germania ºi România.

Între 29 iulie ºi 13 august au locmanifestãri culturale ºi întâlniri înmulte localitãþi din Transilvaniaîntre saºi emigraþi ºi locuitoriiactuali ai localitãþilor.

de ªtefan DobreSursa:


Sibiul va gãzdui la varã cea mai mare întâlnire asaºilor din istorie, cu zeci de mii de participanþi

aprilie - mai 2017Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

ªi în acest an mocãniþa, va fipusã în funcþiune, dar de aceastãdatã, sunt ºanse mari ca traseulacesteia sã fie cu doi kilometri mailung. Preºedintele asociaþiei anunþãcã trenul cu aburi va funcþiona demaxim douã ori pânã la sfârºitulverii ºi a explicat pentru Ora deSibiu ºi de ce nu vom avea cursemai multe decât în 2016.

Brand-ul mocãniþapentru Sibiu

Singura salvare a mocãniþei depe Valea Hârtibaciului este trans-formarea acesteia într-un brand alSibiului. Preºedintele asociaþiei,Mihai Blotor explicã ºi de ce trebuiesã se întâmple acest lucru. ”Fãrãîndoialã, acþiunile noastre dinultimii nouã ani au contribuit laconºtientizarea mocãniþei ºi arolului pe care-l poate juca ea pe

plan local. Fãrã modestie, pot spuneca noi am creat, involuntar, ideea debrand a mocãniþei pentru judeþulSibiu. Doar anul trecut am plimbataproape 5000 de turiºti cu trenul cuabur pe Valea Hârtibaciului, iarpresiunea comunitãþii începe sã sefacã simþitã. Aceeaºi comunitatecare ºi finanþeazã lucrãrile lamocãniþã, prin Semimaratonulorganizat anual de FundaþiaComunitarã Sibiu sau prin sutele deredirecþionãri ale celor 2% dinimpozitul pe venit.”

”Unii spun cã ne miºcãm preaîncet, ca ar trebui sã facem cât maimulte trenuri. În spatele fiecãruiweekend stau însã multe alteweekend-uri de muncã pentrurepararea cãii ferate ºi asigurareaunui parcurs sigur pentru tren.

Gândiþi-vã doar cã trebuie sãcosiþi 5 km de cale ferata periodic,iar dacã asta vi se pare fezabil, mai

adãugaþi inspectarea stãrii liniei,schimbarea traverselor, com-pletarea terasamentului cu piatrãspartã, repararea podurilor, plustoatã logistica pentru aducerea,descãrcarea ºi punerea în miºcare agarniturii de tren. ªi toate astea lefacem fãrã sã fim plãtiþi de nimeni,în timpul nostru liber.” ne maiexplicã Mihai Blotor.

Mocãniþa câºtigã terenîn anul 2017

Boltor spune cã în acest an,traseul mocãniþei se va prelungi cuîncã doi kilometri, asta, dacã nu o sãpunã nimeni ”beþe în roate”. ”Ceamai preþioasa resursã a noastrã estetimpul, aºadar încercãm sã gãsimun echilibru între reparaþia liniei ºiorganizarea de trenuri. Lumea vreaîn fiecare an ceva mai mult, iardeocamdatã tot ce le putem oferi

este un traseu puþin mai lung defiecare datã. Asta însã cere timp, iarorganizarea fiecãrui weekend cutrenuri cu abur înseamnã alte câtevaweekenduri de pregãtiri, în care nuputem lucra la extinderea liniei.

Faþã de anul trecut, când amadus mocãniþa la Cornãþel de 3 ori,anul acesta plãnuim sã o aducemdoar o datã, maxim de douã ori lasfârºitul verii, ca pânã atunci sã a-vem timp sã lucrãm la linie. Datelesunt la fel de volatile precum

posibilitatea organizãrii acestor tre-nuri, þinând cont de fundamentuljuridic descris mai sus. Dacã o sã fietrenuri, acestea pot circula doar petraseul Cornãþel-Hosman – fie pecei 5 km pe care-i avem deja re-paraþi, sau, dacã nu ne pune nimenibeþe în roate, pe toþi cei 7 km pânãla Hosman. Acesta e targetul nostrupentru acest an.” mai spune acesta.

de Nistor DianaSursa:

https://www.oradesibiu.ro

Mocãniþa câºtigã kilometri pe Valea Hârtibaciului în 2017

Inauguratã oficial la începutul luniimartie, fabrica din Moldoveneºti a companieibelgiene Sonaca funcþioneazã în prezent cu30 de angajaþi, intenþiile conducerii firmeifiind de a angaja pânã la sfârºitul anului încã70 de persoane.

Conform directorului general al SonacaAerospace Transilvania, Laurent Maroy,construcþia fabricii din Moldoveneºti a durat18 luni, primele linii de producþie au fost puseîn funcþiune la jumãtatea lunii septembrie2016, iar compania a avut timp inclusiv sãplanteze cireºi ºi viºini în curtea fabricii. Înprezent, unitatea are 30 de angajaþi, intenþiafiind de a angaja încã circa 70 de persoanepânã la finele acestui an, numãrul total alangajaþilor putând ajunge la 200, în funcþie dedezvoltarea viitoare. ”Fabrica Sonaca dinMoldoveneºti este construitã pe un terencumpãrat de noi, de 10.000 metri pãtraþi, undevom produce componente pentru avioaneAirbus A320 ºi pentru o companie dinBrazilia. Fabricãm piese pentru bordul de atacal aripii. Investiþia totalã este de 11,8 milioanede euro, din care aproape jumãtate, 5,4milioane de euro, este ajutor de la statulromân.”, a declarat Laurent Maroy. Deasemenea, compania Sonaca a beneficiat ºi desprijinul echipei Invest Romania, care a oferitasistenþã pe parcursul derulãrii acestuiproiect.

La inaugurare au participat ThomasBaekelandt – ambasadorul Belgiei înRomânia, Alexandru Petrescu – ministrulpentru Mediul de Afaceri, Comerþ ºiAntreprenoriat, dar ºi Ioan Mãrginean –primarul din Moldoveneºti.

Sonaca Aerospace Transilvania SRL estesubsidiara localã a grupului belgian SonacaSA, al cãrui principal obiect de activitate estedezvoltarea, producþia, ansamblarea ºitestarea de structuri ºi sisteme destinateindustriei aerospaþiale, destinate uzului civilºi / sau militar. Printre acestea se numãrãcomponente ale aripilor aeronavelor saufuselaje complexe. Sediul principal al Sonacase aflã în Gosselies (Belgia), iar grupulbelgian mai deþine unitãþi de producþie înRomânia, China, Canada, SUA ºi Brazilia.

Sursa: http://ziarulfaclia.ro

Companiabelgianã Sonacaface angajãri lafabrica dinMoldoveneºti

Duminicã 23 aprilie 2017, Arthisorganizeazã cea de-a 12-a ediþie a celui maimare festival al comunitãþii române dinBelgia : Primavara româneascã laBruxelles.

Pe scena festivalului vor fi prezenþiartiºti din judeþele Dâmboviþa ºi Prahova,alãturi de Grupul folcloric Zamfira, degrupurile de tineri ºi copii din Belgia cât ºide ar tiºti celebri din mai multe regiuni aleRomâniei: Cãtãlin Maximiuc, LilianaOncioiu, Mariana Stãnescu, Maria Dan-Pãucean, Andreea Jitea.

Lidia Isac, reprezentanta Moldovei laconcursul Eurovision 2016, participanta laThe Voice France, în echipa lui FlorentPagny si laureata a mai multor concursuriinternational va fi prezenta cu un recitalextraordinar.

Festivalul va prezenta numeroasestanduri, expoziþii, animaþii ºi artisti veniþispecial din România pentru aceastã ocazie.Veþi putea astfel întâlni meºteri popularicare vã vor prezenta creaþiile lor din artaceramicii, a þesãtoriei, a lemnului, a pielãrieitradiþionale ºi veþi avea ocazia sãdescoperiþi ºi creaþiile artistilor plasticicontemporani.

Ca de obicei, veþi avea ocazia sãdegustaþi ºi delicioasele specialitãþiromâneºti.

Veniþi sã descoperiþi frumuseþeatradiþiilor autentice dar ºi modernismulRomâniei europene, alãturi de invitaþiinoºtri din Dâmboviþa ºi Prahova.

Eveniment organizat cu susþinereaDlui. Victor Negrescu – Membru alParlamentului European, Grup S&D

Duminicã 23.04.2017 de la ora 12:30 Square des Blindés (Marché aux

Poissons), 1000 BruxellesInvitate de onoare: judeþele Dâmboviþa

ºi PrahovaStanduri de prezentare de obiecte

artizanaleExpoziþie - bijuterii tradiþionale din

regiunea Bihor - Mariana StãnescuStanduri de prezentare de podoabe ºi

bijuterii - Eriola Dinescu Stand - atelier de încondeiat ouã -

Parasca VilcinschiStand de prezentare încãlþãminte

tradiþionalã (opinci) - Muºat Doina – jud.Buzãu

Standuri de prezentare a producãtoriloragricoli din judeþul Dâmboviþa

Legume ºi cereale, CA - Produs înDâmboviþa - Ionuþ Lãscaie

Þesaturi - Denisa BobeicãConserve de fructe ºi legume din

Bâldana - Liliana EnacheSuc de mere ºi « Snaps de Corvin » –

SC Aricool Bia Zoo Production srl,Dragodãneºti - Bobârniþã Simona Daniela

Stand - ateliere creative pentru copii –Arthis

Stand prezentare turisticã jud.Dâmboviþa ºi Prahova

Diverse animaþii ºi standuri deinformare: ADR-Vlaanderen, Atlassib,Radio-TV Arthis, OVR

Grãtar ºi specialitãþi tradiþionaleromâneºti - Tinculina Vlãdan

Atelier bucãtãrie bio - Cristina ManeaStanduri cu specialitãþi tradiþionale:

patiserie ºi deserturi - Carmen AlbuPe scenã - începând cu ora 12:30Cântece de primãvarã - Corala de tineri

de la Biserica adventistã româneascã dinBruxelles

Cântece pentru copii - Corala de copiide la Arthis - Sub bagheta : Prof. MariaMonica Bojin

Ansamblul folcloric « Zamfira »Dansuri ºi muzicã tradiþionale

româneºti din Oltenia, Moldova ºiTransilvania, Mândrele, Suite mixte dinOltenia, Suite mixte din Moldova, Jienele,Sucitoarele, Fantezie Moºii ºi Babele,Ciuleandra

Coregrafi: Nichita Dragomira, LilianaTaifas

Muzicã tradiþionalã româneascãLiviu Cãtãnas – solistTimofei Mihãilã – acordeonNicusor Mihãilã - vioarãªtefan Mihãilã – fluierCu participarea excepþionalã a

interpreþilor de muzicã popularã:Cãtãlin Maximiuc (Suceava)Liliana Oncioiu (Bran – Moeciu)Mariana Stãnescu (Bihor)Maria Dan – Pãucean (Alba) Andreea Jitea (Bran – Moeciu)

Decernarea Premiilor Radio-TV ArthisPe scenã - începând cu ora 16:30Rug de mure – Ansamblu folcloric din

Câmpina - Asociaþia culturalã „Arta pentruTineri“

Teleajenul – Ansamblu folcloric dinVãlenii de Munte - Centrul cultural Vãleniide Munte

Glissando – Ansamblu muzical alPalatului copiilor din Târgoviºte – cântecefolclorice, muzicã internaþionalã

Prof. Andronic Lidia ªtefaniaProf. Cornelia Stan – Directoarea

Palatului copiilor din TârgoviºteGrupuri de gimnasticã ritmicã -

Atelierele creative Arthis – Prof. CarmenDimancea

Andreea Kangoo jumps - AndreeaTatar ºi sportivele sale

Muzicã retro - Stefan HadgiuDansuri latino - Salsa Diablo - Salsa &

bachata cu Cati & Gilles Muzicã pop - diverºi artiºti din

România ºi din BelgiaRecital Lidia IsacReprezentanta Rep. Moldova la

Eurovision 2016, Participanta The Voice Franta (echipa

lui Florent Pagny)Laureatã a mai multor concursuri

internaþionalePrezentatori : Mihaela Lazãr ºi Raf

Van der VekenOrganizator:Arthis – Casa de Culturã Belgo-

RomânãRue de Flandre 33, 1000 BruxellesInfo: 02/511.34.20 [email protected] www.arthis.orgÎn colaborare cu : Atlassib, Top

Business, BRT, Elle/Zij, Euro-MaraEvents, I-Art, KomBust, Radio-TV Arthis,MusicArthis - Piano B-Art, Femei Roma,Street Art Music, Arthis Artists, StuRo,Asociatia Parintilor Români din Belgia, Wein Europe, Zamfira, Basarabeanca, TVRInternational, Biserica Ortodoxa BunaVestire, Biserica Ortodoxa Sf. Parascheva,Biserica adventista româneasca din Belgia,Consiliul Judetean Dâmbovita, ConsiliulJudetean Prahova, FARB, OVR, ADR-Vlaanderen

Cu sprijinul: Ministerului pentruRomânii de Pretutindeni, PrimãrieiOraºului Bruxelles (Cabinetul Primarului,Departamentul pentru Tineret,Departamentul pentru Culturã ºiPatrimoniu, Departamentul Echipament,Departamentul pentru Comerþ,Departamentul pentru Spaþii Verzi), Tarom,VGC, Stedenfonds, Federaþiei Valonia -Bruxelles, CoCoF - FIPI

Pagina 15

Primãvarã româneascã la Bruxelles

ICR Bruxelles a susþinut participarearomâneascã la Festivalul de filmdocumentar Millenium de la Bruxelles (24martie-2 aprilie 2017).

Documentarele româneºti Varzã, cartofiºi alþi demoni (2016|RO|52), prezentat deregizorul ªerban Georgescu ºi deproducãtoarea de film Oana Muntean în 28martie, la Cinéma Actor’s Studio ºi UltimulCãldãrar (2016|RO|60), proiectat înpremierã ºi prezentat de regizorii CosminBumbuþ ºi Elena Stancu în 30 martie, laCinéma Aventure, se aflã în competiþiainternaþionalã „Travailleurs du Monde“ afestivalului. Cineaºtii români au dialogat cupublicul la finalul proiecþiilor.

„Dacã Millenium înseamnã 1.000 de aniºi Lunguleþu înseamnã 1.000 de tractoare,100.000 de tone de varzã, 100.000 de tonede cartofi ºi 4.000 de fermieri muncind pecâmp, nu vãd alt loc în care filmul meu sã sepotriveascã atât de bine. ªi fiind vorba demulte numere mari ºi de valoareafestivalului, cu atât mai mult mã simt onoratºi bucuros cã filmul meu intrã în competiþiapentru cel mai harnic muncitor(Competition Travailleurs du Monde)“,afirmã regizorul ªerban Georgescu pentruICR Bruxelles.

ªerban Georgescu, regizor ºi producãtorde film documentar, colaboreazã constantcu companii internaþionale importantepentru coproducþia de film. Realizãrinotabile: documentarul Everest (2003) –prima expediþie integral româneascã pevârful Everest, seria TV de aventurã ºiculturã Cãlãtor pe viaþã (2009-2011), ÞaraLãpuºului – destine încrustate (2010),

Bucãtãria hoinarã (2011) ºi Rost (2014). Cosmin Bumbuþ, cunoscut fotograf,

realizeazã eseuri fotografice, documentarepe teme de interes public ºi cu oameni careau poveºti interesante de viaþã. Din 2013 sedeplaseazã prin România împreunã cujurnalista independentã Elena Stancu pentruproiecte jurnalistice pe termen lung.

Festivalul Millenium regrupeazã 80 defilme din întreaga lume în patru competiþii:Compétition Internationale, Compétition„Travailleurs du Monde“, Compétition„Vision Jeunes“ ºi Compétition „CinémaBelge“. Ediþia din acesta an se desfãºoarã încinematografele Aventure, Galeries, Actor’sStudio, Bozar ºi CIVA ºi promoveazãcinematograful independent ºi teme deactualitate precum web-ul ºi dezvoltareadurabilã. Radicalismul primeºte o atenþiespecialã în cadrul festivalului, dupã cemanifestarea a fost temporar întreruptãurmare atentatelor teroriste de la Bruxelles,din martie 2016.

Sursa: rombel.com


ICR Bruxelles a susþinutparticiparea compozitoruluiromân Victor AlexandruColþea la Festivalul de muzicãde camerã EuropArt (8-15aprilie 2017). Compoziþiamuzicalã a fost interpretatã înpremierã mondialã deAnsamblul Fractales în data de13 aprilie, de la ora 20:00, laBiserica Protestantã dinBruxelles.

„Festivalul EuropArtBrussels este unul din puþinelefestivaluri care reuneºte atâtmuzicienii ºi compozitorii dinUniunea Europeanã, cât ºimuzica nouã ºi cea clasicã. Mãonoreazã faptul cã potreprezenta România în acestcadru ºi mã bucur cã amposibilitatea de a colabora cu

Ansamblul Fractales, dedicatmuzicii contemporane.“ adeclarat Victor AlexandruColþea pentru ICR Bruxelles.

Victor Alexandru Colþeaeste compozitor ºi director alansamblului Sargo, grupinstrumental consacrat promo-vãrii muzicii contemporane.Câºtigãtorul premiului Aca-demiei Române pentru creaþiemuzicalã ºi premiul UniuniiCompozitorilor ºiMuzicologilor din Româniapentru secþiunea vocalcameralã, creaþiile artistuluicuprind muzicã simfonicã ºi decamerã cu sau fãrã muzicãelectronicã, muzicã pentruteatru, scurt metraje ºi instalaþiiinteractive. Piesele sale au fostinterpretate în sãli de concerte

în întreaga Europã ºi înfestivaluri internaþionale.

Fondat în 2012, AnsamblulFractales este alcãtuit din GianPonte (pian), Marion Borgel(vioarã), Renata Kambarova(flaut), Diego AmaralCoutinho (viloncel), BenjaminManeyrol (clarinet). Spe-cializat în primul rând în

muzica spectralã, grupulartistic îºi extinde repertoriulcãtre toate genurile de muzicãnouã, cu predilecþie creaþiacontemporanã, ºi colaboreazãcu tinerii compozitori pentru apromova generaþia muzicii deavangardã. În 2014,Ansamblul Fractales a primitpremiul pentru interpretare

„Just Composed!“ alUniversitãþii din Viena.

Aflat la cea de-a 6-a ediþie,Festivalul de muzicã decamerã EuropArt prezintã unrepertoriu de excepþie almuzicii de camerã a fiecãreiþãri europene. Cu o programarede peste 200 de piese muzicale,EuropArt este mai mult decâtun simplu festival de muzicãde camerã: publicul are ocaziade a asista la conferinþe,dezbateri, provocãri culturaleºi sociale, MasterClass.Festivalul devine un veritabilrendez-vous muzical deschimburi culturale ºi reflecþiiasupra lumii, în sãliprestigioase situate în capitalaEuropei.

Sursa: rombel.com

Compoziþia lui Victor Colþea în primãaudiþie la festivalul EuropArt Bruxelles

Întâlnire cu scriitoarea MiraFeticu la prima ediþie afestivalului internaþional deliteraturã Bru Taal, Bruges

Festivalul internaþional de literaturã Bru Taal, organizat înperioada 5-13 mai 2017, la Bruges, a dezvãluit programul primeiediþii, la conferinþa de presã care a avut loc marþi, 28 martie. ICRBruxelles susþine participarea scriitoarei Mira Feticu care este invitatãla un dialog literar în ziua de 13 mai, la ceremonia de închidere afestivalului, alãturi de scriitoarea neerlandezã Hagar Peeters.

Mira Feticu a fost invitata rezidenþei literare organizatã la Bruges,în luna februarie, ºi va participa în programarea festivalului, într-odezbatere despre ‘Zeven zonden’ (ro. Cele ºapte pãcate), propusã catemã generalã a festivalului. Scriitoarea va prezenta un text desprearoganþã ºi va descrie experienþa sejurului în Bruges, impresiile ºitrãirile din acest oraº medieval, reputat pentru inspiraþia sufletelorcreatoare. Mira Feticu, scriitorul belgian Marc Reugebrink ºijurnalistul Louis Van Dievelau au participat la programul „Lisez plus!”, duminicã, 12 februarie, la Concertgebouw Bruges. Evenimentula prezentat cele mai recente publicaþii ale autorilor din Flandra ºiOlanda, ºi a fost susþinut de ICR Bruxelles. Mira Feticu a prezentatromanul Tascha, inspirat din „furtul de artã al secolului“, de lamuzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012. Personajulprincipal este Tascha, iubita lui Radu Dogaru, românul suspectat defurtul celor ºapte picturi, printre care lucrãri de Picasso, Matisse,Monet ºi Gauguin. “Datoritã Mirei Feticu, se recupereazã ceva dinonoarea pierdutã a românilor. (…) Romanul Tascha. De roof uit deKunsthal, scris în neerlandezã (Ed. Jurgen Maas, 2015), a facut valurimari nu numai în Olanda, ci ºi în alte þãri europene, inclusiv înRomânia. Am îndemnat-o pe autoare sã-l traducã în limba românã.De fapt sã-l scrie încã o datã, în limba maternã, nu numai pentru cãsubiectul ne intereseazã ºi pe noi, dar ºi pentru cã ar fi pãcat ca doarstrãinii sã se bucure de talentul remarcabil al unei autoare dinRomânia. ªi iatã cã Mira Feticu mi-a îndeplinit rugãmintea. Îimulþumesc. Acum, citind versiunea româneascã, mã felicit singur cãam insistat în acestã direcþie”, nota criticul literar Alex ªtefãnescu înprefaþa romanului Tascha, în limba românã în traducerea autoarei(Ed. Pleiade, Satu Mare, 2016).

Sursa: rombel.com

Documentare româneºti în competiþiela festivalul Millenium de la Bruxelles

În perioada 14-16 martie, laAmsterdam (Olanda), s-a desfãºurat unadintre cele mai prestigioase conferinþeinternaþionale din domeniul aviaþiei,“Passenger Terminal EXPO &CONFERENCE 2017”.

Evenimentul a reunit profesioniºti dinindustria aeronauticã, oficialiguvernamentali din domeniul aviaþiei,reprezentanþi ai companiilor aeriene, aifirmelor de profil ºi manageri de top ai celormai importante aeroporturi.

David Ciceo, directorul general alAeroportului Internaþional „Avram Iancu”Cluj, a participat la aceastã conferinþã încalitate de speaker, ocazie cu care a susþinuto prezentare referitoare la importanþatransportului intermodal. În prezentareaintitulatã „Importanþa transportuluiintermodal pentru aeroporturile mici”,David Ciceo a subliniat provocãrile pe carele implicã dezvoltarea transportuluiintermodal, dar ºi beneficiile acestuia. Deavantajele proiectului se bucurã, în egalãmãsurã, atât aeroporturile cât ºi companiilede transport feroviar, rutier ºi companiileaeriene ºi totodatã reprezintã un factordecisiv în dezvoltarea comunitãþilor localeºi regionale.

“Punerea în aplicare a proiectuluiintermodal pentru Aeroportul Internaþionaldin Cluj, care anul acesta se pregãteºtepentru un numãr de 2,7 milioane depasageri, nu va fi o sarcinã uºoarã, este unproiect complex din punct de vedere alrealizãrii ºi finanþãrii, dar finalitateaproiectului va duce implicit la dezvoltareajudeþului Cluj ºi a întregii regiuni” adeclarat David Ciceo.

De un înalt nivel academic ºi ºtiinþific,conferinþa a fost dublatã de o expoziþie deprofil ce a oferit posibilitatea invitaþilor sã iacontact cu cele mai noi realizãri dindomeniul aviaþiei. Evenimentul, care areunit peste 5.000 de participanþi din peste90 de þãri a reprezentat o oportunitate atâtpentru aeroporturi ºi companii aeriene, câtºi pentru reprezentanþi ai industrieiaeronautice de a dezbate problemeleactuale din domeniul aviaþiei.

Sursa: http://ziarulfaclia.ro

David Ciceo participã laconferinþa “PassengerTerminal Expo &Conference 2017”

Morile de vânt fac parte din istoriaOlandei. Pe întinsul þãrii sunt peste1.000 de astfel de mori. Nu e un numãrmare dacã ne gândim cã în trecut, înOlanda, erau peste 10.000.

În prezent, cea mai mareconcentrare de mori de vânt se gãseºtelângã satul Kinderdijk, în traducereDigul Copilului. În trecut, rolul lor eraacela de a controla excesul de apã dinpoldere – porþiuni de pãmânt aflate sub

nivelul mãrii. Astãzi, deºi sunt perfectfuncþionale, au un rol decorativ ºi,desigur, turistic.

Kinderdijk se aflã la doar 16kilometri de Rotterdam, aºa cã dacãajungeþi în cel mai mare port comercialal Europei, meritã sã vã abateþi puþindin drum ºi sã dedicaþi o zi acestui satunic în lume.

Cele 19 mori sunt unele dintre celemai cunoscute atracþii turistice din

Olanda ºi fac parte din patrimoniulUNESCO. În timp ce le vizitezi, poþisã-þi faci o idee despre cum trãiauoamenii în trecut. Un bilet de intrarecostã 4 euro de persoanã. Turiºtii potînchiria ºi bãrci pentru a se plimba de lao moarã la alta.

Odatã ajunºi aici, veþi vedea moride vânt din secolele 18-19, foarte bineconservate. Au fost aduse din toatã þara.Pe lângã mori, sunt ºi case tradiþionaleolandeze. Veþi gãsi inclusiv fãbricuþede brânzã, unde puteþi face degustãri.Dupã ce veþi vedea tot satul, faceþi oexcursie cu barca, la bordul cãreiaputeþi sã luaþi masa. ªi dacã vreþi sãzãboviþi mai multe zile în zonã, suntcâteva hoteluri în care vã puteþi caza.

În Olanda existã chiar ZiuaNaþionalã a Morilor de Vânt. Sesãrbãtoreºte în a doua sâmbãtã a luniimai, zi în care toate morile arboreazãsteagul olandez, iar vizitatorii pot intragratuit.

Sursa: europafm.ro

Pagina 17

Morile de vânt ale Olandei, oatracþie turisticã popularã

Un utilaj inventat de un olandezpoate „turna“ drumuri de piatrã printr-un proces foarte simplu, asemãnãtorrulãrii unui covor, scrie Daily Mail.

Maºina denumitã Tiger-Stoneaºazã pavelele în timp ce sedeplaseazã lãsând în urmã un drumperfect.

Utilajul este lat cât o ºosea,existând în variante de patru, cinci ºiºase metri lãþime. Motorizarea esteelectricã, ceea ce înseamnã cãzgomotul produs în timpulfuncþionãrii este foarte redus.

Procesul folosit de utilajulolandezului Henk van Kuijk se

bazeazã pe legea gravitaþiei.Muncitorii nu trebuie decât sã încarcecãrãmizile în maºinã utilizând oricetipar dorit. Pavelele alunecã încet petoboganul maºinii aºezându-seordonat pe jos.

Drumurile pietruite au fost mereuapreciate pentru durabilitate ºiestesticã dar au devenit tot mai raredeoarece presupun muncã migãloasãºi intensivã pentru a fi realizate, încomparaþie cu drumurile asfaltate saucimentate.

În comparaþie cu metodaconvenþionalã, prin care puteau fiaºezate manual între 75-100 de metripãtraþi de cãrãmizi în fiecare zi, cuajutorul unui utilaj Tiger-Stone,muncitorii pot realiza 400 de metripãtraþi de drum pavat pe zi.

Sursa: zf.ro

O invenþie olandezã poate turna jumãtatede km de pavaj rutier într-o zi


Copiii hiperactivi ºi cu deficit deatenþie suferã de „o tulburarecerebralã“ produsã de lentoareacreºterii neuronale, potrivit unuistudiu internaþional publicat recent, aicãrui autori cer sã se punã capãtetichetãrii tradiþionale de „proastãcreºtere“ pentru a explicacomportamentul acestor copii.

„Existã o bazã neurobiologicãcare explicã tulburarea dehiperactivitate cu deficit de atenþie(Attention-deficit/hyperactivitydisorder, ADHD), iar pãrinþii artrebui sã înþeleagã ºi sã înveþe sã seocupe de copiii lor“, a declarat pentruEFE Marcel Wortel, de la CentrulMedical Universitar St. Radbounddin Nijmegen, Olanda, care a conduscercetarea.

Existã cinci puncte sau zonevizibile ale creierului care aratã ocreºtere lentã neuronalã la persoanelecu ADHD, ceea ce nu se întâmplã lacei care nu suferã de acest sindrom.

Una dintre anomaliile cele maievidente localizate de oamenii deºtiinþã se aflã în ganglionii bazali,parte a creierului implicatã încontrolul emoþiei ºi cunoaºterii ºi careeste situatã în apropiere de bazacreierului, în telencefal. Acest lucruaratã cã volumul total al creieruluieste mai mic la persoanele cu ADHD,

în comparaþie cu persoanele completsãnãtoase.

Douã dintre punctele vizibile dedimensiuni reduse sunt, de asemenea,în amigdalã ºi hipocamp.

În amigdalã se aflã emoþiile debazã, cum ar fi furia sau frica.Aceasta este regiunea creierului carejoacã un rol în controlarea emoþiilor.

Rolul hipocampului este maipuþin clar, dar — explicã cercetãtorii— „poate avea ºi el de a face cumotivaþia ºi reglarea emoþionalã“.

În ceea ce priveºte medicaþia,studiul aratã cã aceasta suprimãsimptomele, dar nu are nici un efectasupra volumului creierului lapersoanele cu ADHD, adicã nuvindecã problema iniþialã.

Potrivit studiului, diferenþele sunt

mai evidente la copii ºi la adulþiitineri decât la persoanele în vârstã ºi,prin urmare, cercetãtorii presupun cãîntârzierea în dezvoltarea creieruluieste o caracteristicã a ADHD.

Cercetarea s-a bazat pe cel maimare studiu de neuroimagisticãrealizat pânã acum la persoane cutulburare de deficit de atenþie. În totalau fost comparate imagini provenindde la 1.713 persoane cu ADHD ºi dela 1.529 de persoane fãrã aceastãtulburare, cu vârste cuprinse între 4 ºi63 de ani.

„Diferenþele pe care le-am gãsitpot explica întârzierea în dezvoltareacreierului care caracterizeazã aceastãtulburare de atenþie“, spun oamenii deºtiinþã de la centrul Radboud dinNijmegen.

ADHD se caracterizeazã prinsimptome de lipsã de concentrare,impulsivitate ºi hiperactivitate ºiafecteazã unul din douãzeci de copii(sub 18 ani) la nivel mondial, în timpce douã treimi suferã din cauzaefectelor acestui sindrom sau menþinsemne ale acestuia la vârsta adultã.

„Este o tulburare a creierului la felca depresia clinicã, schizofrenia sautulburarea bipolarã, asociate la rândullor cu volume anormale alecreierului“, explicã cercetãtorulMartine Hoogman, de la centrulmedical din Nijmegen.

Rezultatele acestei cercetãri cer sãse punã capãt etichetei cã ADHD estecauzatã de „proasta creºtere“ saucopiii „sunt greu“ de educat, deoareceeste vorba doar de o chestiune legatãde ritmul la care creierul ajunge lamaturitate.

Cu toate acestea, cauzele rãmâncontroversate, aºa cã autorii acestuistudiu au cerut „sã nu fiestigmatizaþi“ copiii cu hiperactivitateºi deficit de atenþie, în aºteptareagãsirii unui remediu la aceastãtulburare, dacã va fi gãsit vreunul.

Cercetarea, condusã de savantaolandezã Barbara Franke, a fostpublicatã la 15 februarie în revistaºtiinþificã The Lancet Psychiatry.

AGERPRES

Copiii hiperactivi suferã de o „tulburarecerebralã“, nu sunt ‘’prost crescuþi’’ (studiu)

Schimbãrile climatice ameninþã cu ocreºtere a temperaturii globale ºi, implicit,cu topirea gheþarilor. Printre þãrileameninþate direct de creºterea niveluluioceanului planetar este Olanda. Acest statsusþine, însã, cã beneficiazã de cea maisigurã deltã din lume, consolidatã cubaraje anti-furtunã pe o distanþã de peste17 mii de kilometri.

60% din suprafaþa Olandei se aflã subnivelul mãrii, în pericol constant deinundaþii. Aici trãiesc peste jumãtate dincele 17 milioane de olandezi.

În prezent, 18% din teritoriul Olandeieste smuls din mare ºi protejat cu unimpresionant sistem de diguri ºi dune, careau creat cea mai sigurã deltã din lume.

Proiectul a fost inaugurat în 1986 ºi seîntinde pe mai bine de 17 mii de kilometri.Este gândit ca un sistem de poduri pentrua decongestiona traficul, dar ºi ca uneficient baraj anti-furtunã cu 64 de uºimetalice, care pot fi închise atunci cândcreºte nivelul apelor.

Astfel sunt protejaþi sute de kilometri

de coastã. Datoritã acestei construcþiigrandioase, golful a devenit un lac interiorîn care apa se desalinizeazã rapid.

Celebra pasarelã conecteazã douã zoneale Olandei ºi scuteºte de un ocol deaproape 300 de kilometri.

Sursa: reporterntv.ro

Olanda, campioanã la invenþiiîmpotriva inundaþiilor

Un lanþ olandez de magazine a anunþat miercuri 5 aprilieretragerea de la vânzare a unei cãrþi de colorat pentru copii încare figura un desen reprezentându-l pe Adolf Hitler, fãcândsalutul nazist ºi având zvastica pe braþ, relateazã AFP.

„Simpaticã, cartea voastrã de colorat!“, a reacþionat un clientpe pagina de Facebook a magazinelor Kruidvat, postând oimagine cu desenul din aceastã carte de colorat.

Lanþul de magazine ºi-a exprimat „regretul profund pentruacest incident nepotrivit“ legat de apariþia imaginii în caietele decolorat, într-un comunicat apãrut miercuri pe pagina sa deFacebook.

Cartea de colorat a fost distribuitã de editura belgianãTrifora, iar Kruidvat a anunþat cã va demara o anchetã pentru astabili cum a putut sã aparã figura lui Hitler într-o carte pentrucopii. „Cãrþile de colorat au fost puse la vânzare luni 3 aprilie ºiau fost retrase în cursul aceleiaºi zile“, a informat Kruidvat.

Lanþul de magazine ºi-a cerut de asemenea scuze pentruneplãcerea produsã clienþilor sãi, anunþând totodatã cã li se vorrestitui banii pentru acest produs.

AGERPRES

Olanda: O carte de coloratîn care figura un desenreprezentându-l pe Hitler afost retrasã de la vânzare

Pagina 19

EDITURA REGNI

CONTACT: telefon: 0049 160 33 73 128

• e-mail: [email protected]

eesttee allããtturri ddee

ddumnneeavooasttrrãã

ccu urrmããttooarreellee

accttivittããþi: din Nürnberg

ASOCIAÞIA

Singurul lunar în limba românã din Germania

www.AsiiRomani.com

www.voceata.eu


COPILUL MEU FRUMOS!

ªtim cu toþii cã pentrufiecare mãmicã, copilul

ei este cel mai frumos. Încadrul acestei rubrici,

pãrinþii care doresc sã-ºivadã odorul în paginile

ziarului nostru, suntinvitaþi sã ne trimitã pe

adresa de e.mail aredacþiei:

[email protected],o fotografie cu fiul saufiica lor, o fotografie

însoþitã de câteva rânduri(nume, prenume, vârstã,

pasiuni etc).

Pe culmea unui deal brãzdat de vii ºilivezi, se vedeau risipite cãsuþele unuisãtuc. Cocoºul cântase de multã vreme, iarsãtenii erau deja plecaþi în treaba lor.

Doar copiii încã dormeau duºi, fiecarecu visul lui. Copilul care se trezea primuldãdea deºteptarea ºi în scurt timp sepornea o hãrmãlaie de nedescris. Alergaufãrã astâmpãr unul dupã altul, printre vii ºicopaci, încolo ºi-ncoace. Râsetele ºistrigãtele lor se risipeau pretutindeni, caun vuiet ameninþãtor ce anunþa o marebãtãlie.

Spre norocul ºi fericirea tuturor, însã,niciunul dintre paºnicii locuitori aisãtucului nu se alarma, deoarece ºtiau cãzgomotul era fãcut de propriile lor odrasle.

Uneori se mai domoleau ei, iar alteori,ce-i drept mai rar, începeau câte-o pãruialãde mama focului, cã de, aºa-i uneori, uniispun da, alþii ba ºi cearta-i gata.

Cu toate astea, nimic nu þinea oveºnicie. Supãrarea se risipea ca ceaþadimineþii, continuându-ºi cu toþii

zbenguiala pânã-n înserat.- Tudoraº, ai uitat unde-i casa?- Maricico, Maricico, la masã, se aude

o altã voce.

- Mãi împieliþaþilor, lãsaþi joaca ºi laculcare cu voi, cã vã prinde dimineaþa, seaude o voce de bãrbat.

- Of, cã mi-aþi scos sufletul, de când vãchem... Ionel, Sofica! Nu v-a fost destultoatã ziulica? s-a mai auzit nemulþumireaaltei mame, ca la scurt timp liniºtea sã selase brusc peste sat.

Din când în când, se mai auzea câte-unmuget sau behãit, un scurt lãtrat ºi gata.Somnul i-a cuprins pe toþi, ca într-o vrajã...

*În acelaºi sat, dar mai la vale, trãia un

bãtrânel uitat de ani. De mult timp nimeninu-i mai intrase în bãtãturã sã-i dea unbunã ziua, iar lui, ascultând veselia dinhârjoana copiilor, i se pãrea cã aude uncântec de mult uitat, care-l fãcea sã oftezeuneori:

- Of, of, vai de zilele mele! Ce tristã-ibãtrâneþea! Nici tu copil, nici tu nepot,nimeni nu-mi trece pragul casei.

ªi ca sã-i treacã de urât, dar mai alesca sã-i atragã pe copii la el, a reuºit cu

timpul sã-ºi facã o grãdinã nemaipomenitde frumoasã.

Sumedenie de flori de diferite culoriîºi arãtau frumuseþea, deschizându-ºipetalele în bãtaia soarelui de varã, în timpce pomi de tot felul te îmbiau sã terãcoreºti la umbra lor.

Dar o grãdinã însemna foarte multãmuncã, ºi pentru cã el nu avea putere sãude florile, a fãcut un ºãnþuleþ ce treceaprintre straturile de flori ºi copacii care îiînconjurau cãsuþa, ca apoi apa sã curgãsprinþarã din nou în matca ei.

S-a ostenit el azi aºa, mâine aºa, dartot degeaba. Nimeni nu s-a încumetat sãcoboare în curtea lui. Atunci, de supãrare,s-a hotãrât sã-ºi ridice un gard peste carenimeni sã nu vadã înãuntru, dar nici el sãnu mai vadã pe nimeni.

Ei, dar chiar acest lucru a sãrit în ochiicopiilor, fãcându-i curioºi.

Va urmaElena Cesar von Sachse

Grãdina bunicului

Vã urãm sã aveþi un

Paºte fericit!


Localitatea Biertan este situatã în mijlo-

cul podiºului Transilvaniei, în nordul judeþu-

lui Sibiu, la egalã distanþã de oraºele Mediaº

ºi Sighiºoara. Biertanul face parte dintre

primele aºezãri germane din Transilvania

fiind cuprins în cele douã ”Scaune” - Mediaº

ºi ªeica - în Diploma Andreeanã din 1224.

Pe un deal în mijlocul comunei Biertan,

în centrul vãilor transversale cu margini

acoperite de culturi de viþã-de-vie, porumb ºi

pãduri, se aflã una dintre cele mai

impunãtoare ºi bine fortificate cetãþi þãrãneºti

din Transilvania.

Biserica fortificatã din Biertan este una

dintre cele mai cunoscute atracþii turistice

din judeþul Sibiu, deºi deseori este doar un

refugiu pentru cei care merg de la Sibiu la

Sighiºoara. Timp de 300 de ani Biserica

Fortãreaþã de la Biertan a fost sediul

Episcopiei Evanghelice (1572-1867), centrul

religios al saºilor din Transilvania.

Construit între secolele XV-XVI, în stil

gotic dar cu influente specifice Renaºterii,

ansamblul de la Biertan este singurul care ºi-

a conservat cel mai bine aspectul iniþial, iar

elementele din interior sunt valori inesti-

mabile a cãror poveste merge cu secole în

urmã. Suprafaþa totalã a complexului este de

aproape un hectar. Biserica are lungimea de

45,15 metri, lãþimea de 22,7 metri ºi o

înãlþime de 16 metri.

Corpul central este fromat dintr-o bise-

ricã halã cu trei nave, boltite în reþea. De cum

intraþi în bisericã privirea vã va fi luatã de:

- Impozantul Altar care este construit în

stil gotic târziu, sculptat în lemn, de cãtre

Johannes Reichmuth din Sighiºoara ºi

cuprinde 24 de icoane pictate reprezentând

scene biblice. Aceste icoane au fost

executate în perioada 1483-1515. Partea

principalã este formatã de un crucifix ce

reprezintã pe Maria, Iisus ºi Maria

Magdalena, care îmbrãþiºeazã crucea. Pe

alte 2 elemente, care flancheazã pictura

principalã, sunt reprezentate viziuni ale lui

Ezekiel ºi ale împãratului Augustin. În

mijlocul altarului, acolo unde acum se aflã

crucifixul, se afla în perioada catolicã o

statuie a Fecioarei Maria. De aici ºi

denumirea bisericii: ”Biserica Sf.Maria”;

- Amvonul din secolul XVI care este

cioplit dintr-un bloc de piatrã ºi

impresioneazã prin reprezentãrile de scene

biblice ºi prin decoraþia cu motive arhitectu-

rale ºi vegetale deosebit de îngrijit lucrate în

stilul de tranziþie de la gotic la cel

renascentist;

- Impresionanta uºã a sacristiei

construitã în 1515, care este deosebit de

valoroasã prin sistemul unic de închidere.

Aceasta este prevãzutã cu un sistem de 19

încuietori acþionate concomitent de o

singurã cheie. Sistemul a fost premiat la o

expoziþie de la Paris în anul 1910. Camera

sacristiei adãpostea tezaurul bisericii ºi al

localitãþii în vreme de asediu, motiv pentru

care uºa a fost bine asiguratã. În aceastã

camerã încã mai existã piese ale

meºteºugarilor transilvãneni, tablouri, cãni ºi

potire în stilul Renaºterii;

- Stranele care sunt realizate artistic în

relief plat între 1514-1523 de sighiºoreanul

Reychmut. Ele se numãra printre cele mai

valoroase de acest gen din Transilvania.

Sunt caracterizate de George Oprescu astfel:

”Mobilierul este de speþã rarã ºi foarte

valoros. Stalurile, adicã stranele din cor, de

la începutul secolului al XIV-lea, sunt

decorate cu benzi de ornamente gotice...

Este decoraþia ce o întâlnim pe mobilele de

acest fel din Germania ºi Elveþia, cu nimic

inferioare acestora, aºa încât putem zice cã

la Biertan se gãsesc strane, lucrate la noi, de

tâmplari ardeleni, care ar putea figura în

orice mare muzeu de artã aplicatã”;

- Covoarele anatoliene.

Zidul de incintã, care dateazã din ace-

eaºi epocã a fost întãrit în cursul secolului al

XVI-lea cu 8 turnuri, el desfãºurându-se în

formã de spiralã, asemenea unei centuri cu

3 turnuri în jurul dealului. Turnurile bisericii

din Biertan sunt urmãtoarele:

1. Turnul cu ceas se aflã la nord-est de

bisericã, în afarã de funcþia care îi este datã

de nume, reprezenta ºi turn al porþii pentru

primul zid de incintã. Acest turn prezintã o

pasarelã de lemn ºi ferestre de tragere, iar

deasupra acoperiºul piramidal formeazã

ceasul propriu-zis.

2. În nordul bisericii se aflã turnul cu

clopot din lemn. În prima parte a secolului

XIX, acest turn a fost consolidat de tâmplarul

Hoeck.

3-4. Alte turnuri mai sunt: turnul

mausoleului ºi turnul bastion. La Biertan a

funcþionat timp de 300 de ani una din cele

mai interesante închisori - închisoarea

matrimonialã - , care nu era destinatã hoþilor

sau tâlharilor ci soþilor care îºi doreau sã

divorþeze. Aceºtia erau închiºi într-o

cãmãruþã cu un singur pat, o singurã masã,

un scaun, o lingurã, pâine ºi apã, fãrã cuþit,

fiind nevoiþi sã împartã totul ºi sã

convieþuiascã astfel pânã renunþau la ideea

divorþului. Se pare cã metoda era extrem de

eficientã din moment ce timp de 300 de ani,

în Biertan a existat un singur divorþ.

5. Turnul catolic se aflã la sud de

bisericã. Tematica iconograficã zidurilor este

dominatã de Judecata De Apoi. Acest turn al

catolicilor a reprezentat multã vreme un

simbol al toleranþei religioase într-o þarã

scuturatã adesea de conflicte etnice ºi

confesionale.

Când cea mai mare parte a locuitorilor

din Biertan au trecut la protestantism s-a

construit pentru cei care au vrut sã rãmânã

fideli vechii credinþe un alt lãcaº de cult. Din

anul 1564 Transilvania devine singura þarã

din Europa cu 4 confesiuni existând un

anume grad de libertate religioasã.

6. Turnul primãriei se aflã situat în

vestul bisericii. El reprezenta ºi turn-poartã la

drumul de cãruþe care intra în biserica

fãcând legãtura între zidul interior ºi zidul

mijlociu de incintã ale bisericii.

7. În sudul bisericii drumul de care

trece pe sub douã turnuri-poartã: unul co-

respunzãtor zidului al treilea de incintã ºi altul

corespunzãtor zidului al doilea de incintã.

Turnul interior mai era numit ºi Turnul Slã-

ninii, deoarece în vreme de asediu constituia

un important depozit pentru alimente.

8. Bastionul Þesãtorilor se aflã în vestul

bisericii, poziþionat pe zidul exterior de

incintã. În prezent acest turn s-a transformat

în atelierul unui pictor din Biertan.

Ansamblul bisericii fortificate de la

Biertan este format din 3 ziduri concentrice,

cele interioare fiind inelare. Aceste ziduri

erau legate între ele de turnuri poartã. Astfel

între zidul 2 ºi 3 legãtura se face prin turnul-

poartã primãrie.

În afarã de drumul de care care face

legãtura între exteriorul ºi interiorul bisericii

mai existã accesul dinspre nord accesul

printr-o scarã acoperitã care face legãtura

între fosta cazarmã ºi turnul cu clopot.

În prezent, pentru cã în localitate sunt

puþini locuitori, slujbele se þin o datã pe lunã

de cãtre un preot din Mediaº. Din anul 1990

la Biertan are loc întâlnirea saºilor de

pretutindeni în fiecare an, în prima sâmbãtã

dupã 15 septembrie. Dupã participarea la

slujbã urmeazã o paradã a portului, târgul

meºteºugarilor ºi manifestãri culturale.

Astãzi, aceastã veche aºezare sãseascã

– Biertan- este cunoscutã în lume datoritã

bisericii-cetate, inclusã în 1993 pe lista

monumentelor patrimoniului mondial a

UNESCO, fiind consideratã cea mai

valoroasã dintre toate cele 7 obiective

sãseºti incluse pe lista respectivã. Biserica-

cetate a fost restauratã prin donaþii fãcute de

originari din Biertan rãspândiþi în Europa,

Statele Unite ale Americii ºi Australia. ªeful

proiectului de restaurare, arhitectul

Hermann Armeniu Fabini, a fost distins în

1991 cu medalia ”Europa Nostra”.

Pentru cei care preferã maºina

localitatea Biertan se aflã între Mediaº ºi

Sighiºoara, pe drumul judeþean DJ 141B

care este o ramificaþie a DN 14. Pentru cei ce

preferã calea feratã se poate cãlãtori cu

trenuri rapide pânã la Mediaº, ori cu trenuri

personale pânã la Dumbrãveni (de unde mai

sunt 9 km pânã la Biertan). Ca posibilitãþi de

cazare, în Biertan existã ºapte pensiuni de

douã margarete.

Adriana-Lucia Ciugudean

Biserica Fortãreaþã de la Biertan a fost inclusãîn patrimoniu mondial UNESCO, în anul 1993?


NedumerirePe la femei eu am tot fostªi firul vieþii vreau sã-l torc,Dar cum îmi fac din vis un rostMai toate vor sã mã întorc!

Eu am alesDe vinuri, fumuri ºi cafeaEu n-am ºtiut în viaþa mea,Cât despre dame ce sã spun?Cã nu renunþ la ce e bun!

Dupã posibilitãþiUnii minte au cu carul,Dumnezeu le-a dat lor harul,Dar mai spun-ºi nu mi-e dragUnii au cât cei ce trag!

Ochiul minþii vede totCât prin lume am umblat,Am vãzut ºi pot sã zic:Unii sunt de respectatAlþii-s oameni…de nimic!

O fetiþã ºi-un prinþiºorPoposind pe mândru plaiPrinþiºorul unui boss,Zise fetei: ce mai stai?Lasã ambalajul…jos!

Dimensiuni ale timpuluiPe alee un tataieDuce-n lesã o potaie,Dar un tânãr cu valutãDuce-n braþe-o…paraºutã!

Femeia, un mister neelucidat

Spun ºi eu, doar vorba-ceea,Am în spate un trecut:În ce-a afirmat femeiaDoar naivii au crezut!

Soþiei ºi amanteiEl le face ca la carte,Celor douã-aceeaºi parte,Sã nu fie supãrate;Jumãtate…jumãtate!

Blondele în atenþiaparlamentarilor

Dup-un studiu mai recent,Fãrã nici-o barierã,

S-a aflat cã-n parlament,Blonda face…carierã!

VASILE VULPAªU(epigrame)

ASOCIAÞIA LITERARÃ "PÃSTOREL" IAªI ªI CENACLUL LITERAR UMORISTIC: ACADEMIALIBERÃ "PÃSTOREL" IAªI afiliate Uniunii Scriitorilor din România - filiala Iaºi

PROVERBIALÃ„Unde-i unul nu-i putere“La furat,la strâns avere,D-aia-avem noi permanentUn Guvern ºi-un Parlament.

CORUPÞIE CONJUGALÃA corupt-o,i-a fost dragã,Ea-i aduse alinarea,ªi iatã c-o viaþã-ntreagãIspãºeºte condamnarea.

PIÞIPOANCA ÎN POSTUL PAªTELUISe abþine de la toate,Mulþumitã e cã poate,Dar aºteaptã ºi doreºteDezlegãrile la... peºte.

LA DOCTORDoctorul l-a consultat,Pipãindu-i banii-n plicAi stomacul dilatat....ªi bugetul foarte mic!

Angela Pistol (epigrame, membrã ALPI)

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul

de a colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrãva apãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã învaloare printr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului.Pentru persoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

70

Talonul va fitrimis pe adresa

redacþiei:DACIA e.V.,

Petersauracher Straße39, 90449 Nürnberg,

Deutschland

În cârciumi obediente sticlele se tãvãlesc pe duºumea sforãind. Altele, cele pline, tremurã-n rafturi la fiecare deschidere auºii.Rezemat de ºoldul viorii, Gicã ‘al lui Arcuº, îºi azvârle din când în când ºi-n gând, ochii rumegãtori în pãlãria care colecteazã finanþe opãrite.Oglinda mare din centrul ”catedralei” ia fel de fel de forme de la mirosul vinului, al þuicii, ori al berii. Nu suportã beþivii ºi-i poceºte direct proporþional cu canitatea consumatã.Când roua, ceaþa se aºeazã-n priviri, oglinda se face palidã la faþã. Nu mai vede!Cu urmele paºilor ruginiþi ºi-mbãlsãmaþi de þuica puturoasã,

nea Gicã iese din pauzã, începe sã bãlãngãne vioara plinã de tabac pe arcuºul obosit. ªi-i zice, ºi-i zice... Simte cã în curând viscolul fierbinte se reazemã de cruci infantile.Deja... toate muierile sunt Ilene cosânzeniste. Le vede ºi le simte... fecioare...În putregai de viaþã stupidã vioara-i obositã asistã cu emoþii la recolta din pãlãrie.Ne-a Gicã încã... respirã.

GHEORGHE”PUIU”

RÃDUCANRm. Vâlcea

Cârciumi obediente...


PSIHOLOGUL DE SERVICIUStimaþi cititori. Am creat o rubricã specialã pentru cei care doresc o consultaþie în domeniul psihologic ºi nu îndrãznesc sã meargã la unpsiholog, sub numele de: PSIHOLOGUL DE SERVICIU. Nu ezitaþi sã ne scrieþi pe adresa redacþiei [email protected], cumenþiunea: „pentru psihologul de serviciu” , iar în numãrul viitor al ziarului veþi primi rãspunsul.

Redacþia ziarului românilor din strãinãtate VOCEA TAorganizeazã lunar un Concurs de creaþie literarã

intitulat Muzele poeziei la care sunt invitaþi sã participe ceitalentaþi în arta versificaþiei, care viseazã sã ajungã celebri, peculmile Parnasului.

Vechii greci – precum marii poeþi ai antichitãþii: Anacreon,Eratostene, Eschil, Euripide, Homer, Pindar, Sappho, Sofocle,Teocrit sau Xenofan – se lãsau inspiraþi în arta lor prozodicã, încreaþia lor epicã, liricã sau eroticã, de Muzele poeziei: Calliope,Euterpe sau Erato. Bardul de la Mirceºti spunea cã „tot românuls-a nãscut poet”, iar cultura românã se mândreºte cu numecelebre de poeþi care au îmbogãþit patrimoniul literaturiinaþionale ºi al culturii universale, precum Mihai Eminescu,Nichita Stãnescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Labiº, MarinSorescu, Lucian Blaga, Adrian Pãunescu, Ana Blandiana, IonMinulescu, George Coºbuc, Ion Barbu, Ioan Alexandru, GeorgeBacovia sau Alexandru Vlahuþã.

Îi invitãm deci pe poeþi sã ne trimitã creaþiile lor (însoþite deo scurtã autobiografie ºi o fotografie) pe adresa directoareiredacþiei ziarului VOCEA TA:

Ionela van Rees-ZotaPetersauracher Straße Nr. 39, 90449 Nürnberg, Deutschlandsau E-Mail: asii.romani@ yahoo. com

Muzele poeziei RONDELUL CURCANULUI

Gândea curcanu-ncrâncenatPrivind chiorâº spre strada mareÎmpovãrat ºi cam stresatDe spaima gripei aviare...

Ce pana mea, sunt blestematS-o duc mai rãu ca la-nchisoare?!Gândea curcanu-crâncenatPrivind chiorâº spre strada mare...

Noroc „c-acuma-s” rãzbunatDe legislaþia-n vigoareªi-amenzi pot da, neîncetat,ªoferilor, la semafoare,

Gândea curcanu-ncrâncenat…

RONDELUL PERSEIDELOR

Priveam în noapte PerseidePunându-ne dorinþe-n gând...Eu cãtre coapsele-þi splendide,Iar tu, sã te mãriþi curând...

Te cãutam cu mâini avideªi-n jarul poftelor arzândPriveam în noapte PerseidePunându-ne dorinþe-n gând...

Dar tatãl tãu, un om bolând,Veni cu vorbele-i acideªi-un par în mânã fluturând,De m-au trecut duhori fetide,

Privind în noapte Perseide...

RONDELUL FILOZOFILOR

Gândea Socrate abãtutPrivindu-l crunt pe DiogeneCe în butoiul prea ºtiutDormea visând la Melpomene

Sã vezi, cã vinul l-a bãut!Sau l-o fi tras în damigene?!Gândea Socrate abãtutPrivindu-l crunt pe Diogene.

Cum ca un peºte este mutªi e-n poziþii cam obscene,Cred nesimþitul c-a bãutNutrind speranþe ambigene!

Gândea Socrate abãtut…

RONDELUI ROCHIÞEI

Rochiþa albã cu buline,Ce o purtai provocator,Avea efect, ºtiai tu bine,Eram încins ca un cuptor.

Ai scos-o-n camerã la tineªi-ai aruncat-o pe covor,Rochiþa albã cu bulineCe o purtai provocator.

Prin anii duºi ca un fuiorCu mii de întâmplãri meschine,Când oasele cumplit mã dorÎmi amintesc mereu de tine

Rochiþã albã cu buline...

RONDELUL CÃUTÃRILORZADARNICE

Nu cãuta cã-i în zadarAcolo nu mai e nimic.Cãci am luat din buzunar ªi cel din urmã firfiric.

Mi-e dor de-o cupã de Cotnar,De o fripturã, de un micDar nu mai caut, e-n zadar,Acolo nu mai e nimic.

Amor zici tu cã-mi dai în darªi-un sân ai scos de sub ilic, Mã rãscoleºti ca pe-un sertarDar nici acolo nu-i nimic...

Iubito, cauþi în zadar…MIHAI BATOG-BUJENIÞÃ

(Directorul ALPI)

Sunt o mãmicã trecutã devârsta de 40 de ani. Am un copilîn clasa a 6-a ºi îmi doresc taremult încã un copil. Ideea este cãacesta este fãcut în fertilizare învitro ºi îl iubesc enorm. Am oîntrebare la dumneavoastrã.Este ceva mai sensibil. ªtiu cã nueste chiar aºa de ortodox, darsunt oarecum un pic disperatã.Problemele sunt din parteasoþului meu ºi aº dori sã maiavem un copil, dar încã ofertilizare în vitro este foartescump. M-a dus gândul de maimulte ori sã am o relaþieextraconjugalã pentru a rãmâneînsãrcinatã ºi atât. Ce îmirecomandaþi?

Bunã draga mea. Din ce vãdeu, îþi doreºti mult acest copil încâteºti dispusã sã faci multe lucruripentru a-l avea. Ce îþi recomand eueste sã continui sã porþi discuþii cusoþul tãu, liniºtit, deschis, despre ce

ar presupune pentru voi sã maifaceþi încã un copil. Începe de lacât vã costã procesul de fertilizarein vitro, pânã la cele 9 luni desarcinã, ce presupune dupãnaºtere, de la bani, timp, energie,grijã. Treceþi împreunã totul înrevistã ºi îþi sugerez sã faci ºi tuasta. Sã te gândeºti ce înseamnãpentru tine tot procesul acesta, dela a rãmâne pânã la a face ºi creºtecopilul. Iar legat de relaþiaextraconjugalã, cum simþi cã þi-arafecta asta relaþia actualã? Îþidoreºti un copil cu orice preþ, chiardacã înseamnã sã îþi pierzi familiaactualã? Îþi doreºti de fapt un copilcu altcineva, sau îþi doreºti sã îþipãstrezi familia unitã? Stabileºte ceîþi doreºti ºi ce este importantpentru tine, pune totul în cântar ºiia decizia care este cea mai bunãatât pentru tine cât ºi pentrufamilia ta. Sã ai în vedere cã aitotuºi un copil, un soþ care te iubesc

ºi care se bazeazã pe tine aºa cumºi tu te bazezi pe ei.

Îþi doresc mult succes ºi deciziiînþelepte.

Numele meu este Mihael P,sunt în Germania de aproape 7ani ºi vã scriu cu rugãmintea dea-mi recomanda ce sã fac.Fratele meu este alcoolic. Nu ºtiuce sã fac cu el, picã deseori înextreme ºi nu ºtiu ce sã îi fac. Aajuns la spital de mai multe oridin cauza bãuturii, a fãcut deja oterapie pentru dezalcoolizare ºinu vãd niciun remediu. Ce mãsfãtuiþi sã fac? În ultimul timprecunoaºte cã a exagerat cubãutura si cred cã este un lucrupozitiv. Vã mulþumesc!

Bunã Mihael P. În generalpersoanele care beau excesiv cautãsã compenseze sau sã acopere odurere sau o incompetenþã pe careo simt legatã de sine. Ce þi-aº

sugera este sã îl faci sã înþeleagãcã prin comportamentul sãu terãneºte pe tine ºi în acelaºi timp, îºiface lui foarte mult rãu. Explicã-itoate implicaþiile bãutului excesiv,ce efecte ºi boli poate cauza, cum îipoate deteriora atât mintea cât ºicorpul. Dacã existã posibilitatea,cãutaþi împreunã un psihoterapeut.Terapia, în astfel de cazuri, estefoarte beneficã. În general, în cazulunei adicþii, dacã o elimini fãrã sãafli cauza, fãrã sã afli ce acoperã,ori revine comportamentul, oriajunge sã fie înlocuit de altceva.Astfel, în procesul terapeutic,având sprijinul terapeutului, îºipoate depista lucrul sau lucrurilecare îl fac sã bea ºi împreunã potgãsi ceva benefic ºi potrivit care sãfie adus în loc, fie cã vorbim despreun alt comportament, despre ocredinþã sau despre o resursãinterioarã precum încredere,speranþã, iubire, etc.

Andra Tãnãsescu, vice preºedinteal Asociaþiei "Generaþia Iubire", estePsiholog ºi Trainer NLP. A urmatstudiile în psihologie, având formareaîn terapie de cuplu ºi familie. Avândexperienþã ca instructor de dans ºifiind atrasã de conexiunea dintreminte, emoþii ºi corp, urmeazã o for-mare în terapia prin dans ºi miºcare.Dupã câþiva ani de experienþã întraining ºi susþinerea evenimentelorcorporate, oferã prin îmbinareapsihologiei, cu NLP-ul ºi tehnici deconºtientizare ºi conectare corporalã,o experienþã completã de auto-cunoaºtere ºi evoluþie personalã.


La Brãila au avut loc recentîntrecerile Campionatului Europeande box pentru tineret (Under 22),acolo unde au participat peste 180de pugiliºti din 30 þãri. România acucerit douã medalii de aur lacompetiþia de pe malurile Dunãrii,prin talentaþii Robert Eusebiu Jitaruºi Paul Andrei Arãdoaie. În finalacategoriei 56 kg, brãileanul RobertEusebiu Jitaru l-a avut adversar peenglezul Peter McGrail, de care atrecut la puncte, cu o decizie de 3-2.

În finala categoriei 81 kg,ieºeanul Paul Andrei Arãdoaie, l-aîntrecut la puncte, cu scorul de 3-2,pe rusul Muslim Gadzhima-gomedov.

Lotul României prezent laEuropenele de la Brãila a fostalcãtuit din Dragoº Manu (cat. 49kg), Sebastian Arbuz (52 kg),Robert Eusebiu Jitaru (56 kg),ªtefan Marcu (60 kg), Daniel

Costea (64 kg), Marian Piþa (69 kg),Dãnuþ Ionescu (75 kg), Paul AndreiArãdoaie (81 kg), Roland Berciu(91 kg) ºi Daniel Burciu (+91 kg).Antrenor federal: ValentinVrânceanu.

Câºtigãtorii celor 10 categoriide greutate la „Europenele“ de boxde la Brãila (România) au fost:

- cat. 46-49 kg: HORN HarveyEric (Anglia);

- cat. 52 kg: ASENOV DanielPanev (Bulgaria);

- cat. 56 kg: JITARU RobertEusebiu (România);

- cat. 60 kg: ASKEROVSHAMIL (Rusia). Pe locul 3 s-aclasat Dorin Bucºã, din Rep.Moldova.

- cat. 64 kg: McCORMACKLuke (Anglia);

- cat. 69 kg: MADIEVEskerkhan (Georgia);

- cat. 75 kg: KHYZHNIAK

Oleksandr (Ucraina); - cat. 81 kg: ARÃDOAIE Paul

Andrei (România); - cat. 91 kg: OMBA

BIONGOLO PAUL (Franþa); - cat. +91kg: KADIRU Peter

Cobbina Abeka (Germania). 18 þãri au cucerit medalii la

Europenele de box de la Brãila,Ucraina obþinând cele mai multe(5). În clasamentul pe medalii,Anglia a ocupat primul loc (2 de aur+ 1 de argint +1 de bronz), fiindurmatã de România (2-0-0), Rusia(1-2-1), Ucraina (1-1-3), Franþa (1-1-1), Georgia (1-1-0), Germania (1-0-1), Bulgaria (1-0-0), Belarus (0-1-1), Austria (0-1-0), Croaþia (0-1-0),Spania (0-1-0), Turcia (0-0-4), Italia(0-0-3), Armenia (0-0-2), Israel (0-0-1), Rep. Moldova (0-0-1),Slovacia (0-0-1).

În total, organizatorii au acordat40 de medalii, dintre care 10 de aur,

10 de argint ºi 20 de bronz. Dupã competiþie, la conferinþa

de presãde la sediul MTS dinBucureºti, ministrul sporturilor,Marius Alexandru Dunca,preºedintele COSR Mihai Covaliuºi preºedintele FR Box Vasile Cîteai-au felicitat pe Robert Jitaru ºi Paul

Andrei Arãdoaie, dar ºi peantrenorii care au contribuit laaceste frumoase victorii în planeuropean. Ambii pugiliºti românimedaliaþi cu aur la Brãila doresc sãse califice ºi la Jocurile Olimpice dela Tokyo, din 2020.

DAN TEODORESCU

SPORT

Douã medalii de aur pentru Româniala „Europenele“ de box de la Brãila

În competiþia denumitã „RugbyEurope Championship 2017“,naþionala României a început mai greutraseul spre marele trofeul, dupã 38-41cu Germania, în deplasare. Au urmatapoi patru victorii consecutive pentru„Stejari“ - România - Spania 13-3,Rusia - România 10-30, Belgia -România 17-33, România - Georgia 8-7 ºi iatã cã trofeul a rãmas la Bucureºti,alãturi de „Cupa Antim Ivireanu“, ceaacordatã de fiecare datã câºtigãtoareimeciului dintre România ºi Georgia.

În urma acestor succese, Româniase claseazã pe locul 16 în clasamentul„World Rugby“ ºi a redus diferenþa depuncte faþã de Italia, echipã aflatã pelocul 15. România are acum 70.15puncte, în timp ce Italia are un total de

71.17 puncte. Liderul mondial în sportul cu

balonul oval este în continuare NouaZeelandã, urmatã pe podium de Angliaºi Australia.

În „TOP 20“, clasamentul „WorldRugby“ se prezintã astfel: 1. NouaZeelandã - 94.78 pct; 2. Anglia - 89.53pct; 3. Australia - 86.35 pct; 4. Irlanda- 84.66 pct; 5. Scoþia - 82.18 pct; 6.Franþa - 82.00 pct; 7. Africa de Sud -81.79 pct; 8. Þara Galilor - 81.36 pct; 9.

Argentina - 79.91 pct; 10. Fiji - 76.46pct; 11. Japonia - 74.22 pct; 12.Georgia - 72.92 pct; 13. Tonga - 71.94pct; 14. Samoa - 71.25 pct; 15. Italia -71.17 pct; 16. ROMÂNIA - 70.15 pct;17. SUA - 66.79 pct; 18. Spania - 63.05pct; 19. Namibia - 62.78 pct; 20. Rusia- 62.40 pct.

De menþionat cã România aobþinut ºi calificarea la Cupa Mondialãde rugby din Japonia, din 2019.

DAN TEODORESCU

Naþionala României de rugby, pe locul16 în lume!

Fãrã gol pe „Cluj Arena“:România - Danemarca 0-0

În faþa a 27.000 spectatori, stadionul „Cluj Arena“din Cluj-Napoca a gãzduit meciul de fotbal România- Danemarca 0-0, din cadrul grupei E a preliminariilorCupei Mondiale din 2018, cu turneul final în Rusia.

Dupã acest semieºec pe teren propriu, naþionalaRomâniei mai are ºanse mici sã se califice la turneulfinal, tricolorii nereuºind sã înscrie în porþile adverseîn ultimele patru meciuri, trei oficiale ºi unul amical!

Deºi au avut câteva bune ocazii de a marca înpoarta danezã, mai ales prin Rãzvan Marin, Keseru,Stanciu ºi Chipciu, românii au fost dominaþi copios deadversarii lor spre finalul reprizei secunde ºi doar„ghinionul“ a fãcut ca oaspeþii sã nu plece de la Cluj-Napoca cu toate cele trei puncte aferente victoriei!

Au evoluat urmãtoarele echipe:- România: Ciprian Tãtãruºanu - Cristian

Sãpunaru, Vlad Chiricheº (cãpitan), Alin Toºca -Romario Benzar, Mihai Pintilii, Rãzvan Marin,Iasmin Latovlevici (Dorin Rotariu’76) - NicolaeStanciu - Alex Chipciu (Andrei Ivan’86), ClaudiuKeºeru (Denis Alibec’63). Selecþioner: ChristophDaum.

- Danemarca: Kasper Schmeichel - Simon Kjaer(cãpitan / Mathias Zanka Joergensen’46), AndreasChristensen, Jannik Vestergaard - Peter Ankersen,William Kvist, Lasse Schoene (MartinBraithwaite’69), Thomas Delaney, Riza Durmisi -Christian Eriksen, Andreas Cornelius. Selecþioner:Aage Hareide.

- A arbitrat brigada englezã alcãtuitã din MartinAtkinson (la centru) -Stephen Child ºi Stuart Burt(asistenþi) - Anthony Taylor (rezervã). - ComisarFIFA: Georges Luchinger (Liechtenstein).

- Observator pentru arbitri: Bosko Jovanetic(Serbia).

- Cartonaºe galbene: Pintilii (min. 90+1),respectiv Cornelius (min. 45) ºi Ankersen (min. 60).

Alte rezultate din grupa E, din runda cu nr. 5:Armenia - Kazakhstan 2-0 ºi Muntenegru - Polonia1-2.

Dupã ultimul meci disputat decãtre echipa naþionalã de fotbal aRomâniei antrenatã de neamþulCristoph Daum în faþa echipei similarea Danemarcei, drumul cãtreCampionatul Mondial de Fotbal din2018 ce v-a fi gãzduit de Rusia adevenit din ce în ce mai greu. EchipaNaþionalã a României a remizat peteren propriu pe arena din Cluj cuDanemarca, acest rezultat face caºansele de calificare sã se diminuezefoarte mult.

Dupã disputarea a 4 meciuri dingrupa de calificare din care mai facparte: Polonia, Danemarca, Munte-

negru, Kasahtan ºi Armenia, Româniaocupã locul 4 în grupa cu un numãrtotal de 6 puncte. În ultima etapãdisputatã rezultatele au fosturmãtoarele: Armenia- Kasahtan 2-0;Muntenegru-Polonia 1-2 ºi România -Danemarca 0-0. Urmãtoarea etapã sev-a disputa pe data de 10 iunie 2017,urmând cã România sãîntâlneascã liderul acestei grupePolonia în deplasare ,acest meci fiindunul capital în vederea obþineriicalificãrii la Campionatul Mondial deFotbal din Rusia 2018, unde echipareprezentativã nu a mai participat de20 de ani de la mondialul din Franþa

1998. În ultimul meci disputat de cãtreechipa Naþionalã a Românieiantrenorul german Cristoph Daum afolosit urmãtoarea garniturã: Tãtã-ruºanu - Sãpunaru, Chiricheº, Toºca -Benzar, Pintili, Marin, Latovlevici -Chipciu, Keºeru, Stanciu. În data de 13iunie 2017 echipa Naþionalã defotbal a României va disputa un meciamical în compania reprezentativeistatului Chile. Nu ne rãmâne decât sãsperãm cã echipa Naþionalã se vacalifica dupã o pauzã aºa de mare la unturneu final de Campionat Mondial.

Baftã Tricolorilor!!! BRÃTUIANU IONUÞ ALIN

Drum greu cãtre Rusia

Sportivii au, în marea lormajoritate, hobby-uri normale.Citesc, merg la cinema, ies cuprietenii. Unii au însã preocupãri lacare nu te-ai fi aºteptat niciodatã.

Sunt sportivi uriaºi, recunoscuþi întoatã lumea, dar imaginea pe care oºtii este în contrast total cu pasiunilepe care le au.

- MIKE TYSON: cel mai tânãrcampion mondial din istoria„greilor“, supranumit „Bestia“, creºteporumbei cãlãtori! Ba, mai mult,Tyson pariticipã la diferite concursuride gen.

- RIO FERDINAND: durulfundaº care a fãcut carierã laManchester United ºi naþionalaAngliei este mult mai liniºtit în viaþade zi cu zi: iubeºte dansul clasic, pecare îl practicã de când eraadolescent. Ferdinand a frecventatªcoala de Balet din Londra înadolescenþã.

- FERNANDO ALONSO:campion mondial de Formula 1 are ºiacum o pasiune din copilãrie, magia!Pilotul ºi-a demonstrat aptitudinile înfaþa colegilor de echipã, dar ºi în galeumanitare.

- TIM DUNCAN: de multe oricampion în NBA, de trei ori MVP alfinalei ºi de douã ori desemnat celmai bun jucãtor din NBA,baschetbalistul de la San AntonioSpurs este colecþionar de spade, cuþiteºi sãbii. Piesa de rezistenþã a colecþieieste sabie de samurai, cu o lungimede 1,2 metri. Îi mai plac literatura SFsi jocurile video de acelaºi gen.

- MANUEL ALMUNIA: portarulspaniol este specialist în istoria celui

de-Al Doilea Raboi Mondial.Pasiunea a venit dupã ce a vizionatfilmul Saving private Ryan, al luiSteven Spielberg. De atunci, Almuniaeste un obiºnuit al muzeelor, alcãrþilor de istorie, iar în timpul liberse întâlneºte cu supravieºuitoriirãzboiului pentru a afla date direct dela sursã.

- FLOYD MAYWEATHER:printre maºini, haine de blanã ºibijuterii, cel mai în vogã boxer almomentului are o pasiune la fel deextravagantã, ºi anume ceasurile delux personalizate. Mayweather are opcolecþie de ceasuri de aproape 10milioane de dolari, cu piese de laAudemars Piguet, Franck Muller,Jacob Co, Rolex etc.

- CRISTIANO RONALDO:„Balonul de Aur 2014“ este un marejucãtor de bingo. „Este palpitant saastepti mult timp ultimul numar decare ai nevoie si apoi sa vezi pe unuldintre prietenii tai, impotriva caruiajoci, ca-l obtine inaintea ta“, adeclarat Ronaldo pentru presa din

Portugalia.- CHAD BROWN: fostul mare

jucãtor de fotbal american estepasionat de herpetologie, ºtiinºa carestudiaza reptilele ºi batracienii.Sportivul este fascinat de ºerpi ºichiar a deschis o afacere profitabilã.

- GILBERT ARENAS, fostul stardin NBA, creºte rechini. Pasiunea îlcostã o avere, dar baschetbalistul estemândru de „copiii“ sãi.

- DWAYNE WADE, vedeta luiMiami Heat, colecþioneazã pantofi desport. Are o camerã specialã dedicatãîncãlþãrilor.

(Sursa: romaniatv.net. Autor:Filip Stan)

TOP 10 sportivi URIAªI ºihobby-urile lor INCREDIBILE


Aºteptãm fotografiile pe adresa: [email protected], însoþitede câteva cuvinte legate de eveniment ºi numele dumneavoastrã.

FOTOGRAFIA LUNII

Hidrocentrala Ciunget

Volumul Adei Mihaela Calciu, „Amvãzut Raiul” – apãrut în 2013 la EdituraAeropag face parte din categoriacreaþiilor literare ce îþi rãsfaþã sufletul, îþitulburã mintea ºi te scufundã într-o ploaiede bucurie, speranþã ºi încredere.Conceput ca un roman autobiografic,scris cu gingaº ºi pãtrunzãtor talent,volumul atrage atenþia, de la bun început,fiind „mãrturia unei femei care a stat înmoarte clinicã timp de trei sãptãmâni”.Dacã adãugãm faptul cã autoarea cãrþiieste de profesie medic, experienþele pecare le descrie capãtã un plus de valoare,deoarece, pe parcursul actuluimãrturisitor, autoarea reuºeºte sãrealizeze o partiturã literarã migãlos

construitã, expusã pe mai multe voci dincare se desprinde, vocea suferinþei, voceasperanþei, vocea credinþei, vocea omuluide ºtiinþã, vocea povestitorului talentat,vocea biruinþei ºi a dãruirii de sine.

Relatate într-un limbaj simplu,atrãgãtor ºi duios, experienþele de viaþãprin care a trecut scriitoarea ºocheazãprin caracterul lor neobiºnuit.Desfãºuratã pe un palier al împliniriiprofesionale ºi personale, viaþa autoareis-ar fi consumat într-un orizont alnormalitãþii ºi al realizãrilor liniºtitoaredacã nu ar fi intervenit acel grav accidentde circulaþie, petrecut în Turcia. Tragiculeveniment i-a frânt destinul în douã ºiaproape a smuls-o din aceastã lume. Un

asemenea moment ar zdruncina definitivpe oricine, dar nu ºi pe Ada Calciu, carea decis sã îºi continue viaþa, sã serecompunã, bucãþicã cu bucãþicã,reînvãþând sã simtã, sã meargã ºi sã vadã.Învãþând, aºadar, sã trãiascã altfel.

Redimensionându-ºi viaþa,prioritãþile ºi dorinþele, d-na dr. AdaCalciu explicã cum a acceptat sã devinã opersoanã dependentã din punct de vederefizic, dar a ajuns sã fie independentã dinpunct de vedere spiritual ºi existenþial.Lecþia de viaþã primitã de eroina noastrãa fost una extrem de durã, dar, în chipcompensatoriu, la fel de puternice i-aufost aripile primite: de la prietenii dragi,familia iubitoare, soþul devotat, mediciipricepuþi, colegii inimoºi sau oameniiobiºnuiþi pe care i-a întâlnit. ªi adobândit, nu doar douã aripi, cinenumãrate. Acestea i s-au ataºat deinimã, minte ºi trup purtând-o pe caleacredinþei, ajutând-o sã adune, ca oharnicã albinã, iubire, credinþã ºi luminã,pentru a împrãºtia în lume ºi mai multãiubire, credinþã ºi luminã.

Ada Mihaela Calciu este un prototipal curajului de a fi, al puterii de a înfrângesuferinþa, al credinþei sincere ºitãmãduitoare, al dreptei socotinþe de a

cere ajutor la nevoie ºi de a mângâia cândeste cazul. Lectura volumului sãuautobiografic ne învãþã sã iubim viaþa, neajutã sã redescoperim valori umaneprecum : prietenia, sacrificiul, credinþa,respectul, sinceritatea, tenacitatea ºiîncrederea ºi sã le regândim rostul într-olume care „merge cãtre dezastru, cãtredistrugere pentru cã s-a depãrtat deDumnezeu” (p. 134). Dar, mai presus detoate, cartea Adei Mihaela Calciu estemãrturia unei persoane care „a vãzutRaiul” ºi l-a recunoscut „ca pe opreafrumoasã ºi odihnitoare lunã aprilie”.

Liliana Moldovan


”Atunci când apare ocarte eveniment ar trebui sãse arboreze drapele ºi sã setragã salve de tun” (G.Cãlinescu)

Mereu ”îndrãgostit deviaþa sportivã”, jurnalistulDan Teodorescu, îºisurprinde cititorii printipãrirea la Editura PIM dinIaºi a unui nou volum:”Paralele Olimpice”.

Prezentul volum, ”Pa-ralele Olimpice”, al VI-leadin seria celor scrise de autorîn decurs de doi ani (2015-2017) intrã cu eleganþã ºicoerenþã în buna tradiþie acelorlalte volume ale sale,oferind cititorilor poveºtidespre oameni, locuri ºievenimente culturale la care aparticipat în perioadaianuarie-martie 2017, dar ºisportive din ultimii 15 ani(2002-2017), de la CS CFRIaºi (de la toate secþiile

sportive – Dan Teodorescufiind ºi director sportiv la CSCFR Iaºi timp de 10 ani).

”Poezii de pe Lãpuº-neanu”- numele strãzii undes-a nãscut în urmã cu maimulþi ani, autorul - este un altcapitol special pentru DanTeodorescu, care scrieversuri încã de pe bãncileliceului.

În prefaþa, postfaþa ºi pe

coperta a patra a cãrþii”Paralele Olimpice” segãsesc editoriale semnate deimportanþi oameni de culturãºi mass-media din Iaºi, dar ºidin lumea sportului, precumHoria Zilieru, Mihai Batog-Bujeniþã, Eugen Deutsch,Tudor Damaschin, GeorgBarth (din Passau, landulBavariei - Germania), RalucaAghion ºi Vladimir Danilov.

Frumos înveºmântate încuvântul ziditor scrierile luiDan Teodorescu dauimaginea reporterului caretrudeºte fãrã odihnã pentru arãspândi cunoaºtere printrecontemporani, dar mai multdecât atât, dupã o vreme,adãpostite în liniºteabibliotecilor, au ºansa de adeveni istorii - documentdespre lumea zilelor

noastre... oferindu-le tineriloriubitori ai sportului ºi nunumai o extraordinarãoportunitate: contactul cumagica lume a sportuluinãscutã dintr-o înlãnþuire deeºecuri ºi victorii.

În final, trebuie sãprecizez, cã apariþia celui deal ºaselea volum publicat deDan Teodorescu marcheazãîmplinirea a 50 de ani de ladebutul sãu ca jurnalist, maiprecis la Radio Bucureºti, cucenaclul elevilor din Iaºi.Respectul domniei salepentru lumea sportului arãmas neîntinat iar pasiuneasa pentru actul jurnalistic decalitate îl recomandã ca peunul dintre cei mai importanþijurnaliºti pe care i-a dat Iaºulcontemporan.

Lecturã plãcutã tuturorcititorilor!

Adriana-LuciaCiugudean

”Paralele Olimpice”, un nou volumbeletristic editat de jurnalistul ieºeanDan Teodorescu – Semnal editorial

Invitaþie la lecturã: „Am vãzut Raiul” deAda Mihaela Calciu, Editura Aeropag, 2013


LEGEprivind

completareaart. 23 din

Legea nr. 217/2003 pentruprevenirea ºi combaterea

violenþei în familie.Publicatã in Monitorul

Oficial, Partea I nr. 214 din29 martie 2017

Parlamentul Romaniei adoptaprezenta lege.

Articol unic. — Dupãalineatul (3) al articolului 23 dinLegea nr. 217/2003 pentruprevenirea ºi combaterea violenþeiîn familie, republicatã înMonitorul Oficial al României,Partea I, nr. 205 din 24 martie2014, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, seintroduce un nou alineat, alineatul(4), cu urmãtorul cuprins:

(4) Prin aceeaºi hotãrâre,instanþa poate dispune luarea uneimãsuri de control al respectãriiordinului de protecþie ºi pentruprevenirea încãlcãrii acestuia,precum:

a) obligarea agresorului de ase prezenta periodic, la un intervalde timp stabilit de instanþã potrivitîmprejurãrilor, la secþia de poliþiecompetentã cu supravegherearespectãrii ordinului de protecþie;

b) obligarea agresorului de ada informaþii organului de poliþie

cu privire la noua locuinþã, încazul în care prin ordin s-a dispusevacuarea lui din locuinþafamiliei.

Ordinul nr. 72/2017 privindnominalizarea punctelor

de debarcare ºi acentrelor de primãvânzare în vederea

practicãrii pescuituluicomercial în habitatelepiscicole naturale, cu

excepþia ariilor naturaleprotejate.

Text publicat în M.Of. alRomâniei. În vigoare de la23.03.2017

Având în vedere Referatul deaprobare al Agenþiei Naþionalepentru Pescuit ºi Acvaculturã nr.2.347/2017 ºi Decizia pre-ºedintelui Agenþiei Naþionalepentru Pescuit ºi Acvaculturã nr.68 din 8 martie 2017, þinând contde prevederile art. 40, 41 ºi 411din Ordonanþa de urgenþã aGuvernului nr. 23/2008 privindpescuitul ºi acvacultura, aprobatãcu modificãri ºi completãri prinLegea nr. 317/2009, cu mo-dificãrile ºi completãrile ulte-rioare, luând în considerare pre-vederile art. 7 lit. A k) din Ho-tãrârea Guvernului nr. 545/2010privind organizarea, structura ºi

funcþionarea Agenþiei Naþionalepentru Pescuit ºi Acvaculturã, cumodificãrile ulterioare, ºi ale art. 9alin. (5) din Hotãrârea Guvernuluinr. 30/2017 privind organizarea ºifuncþionarea Ministerului Agri-culturii ºi Dezvoltãrii Rurale,precum ºi pentru modificarea art.6 alin. (6) din HotãrâreaGuvernului nr. 1.186/2014 pri-vind organizarea ºi funcþionareaAutoritãþii pentru AdministrareaSistemului Naþional Antigrindinãºi de Creºtere a Precipitaþiilor,ministrul agriculturii ºi dezvoltãriirurale emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se nominalizeazã punctele de

debarcare, precum ºi centrele deprimã vânzare, autorizate pentrupescuitul comercial în habitatelepiscicole naturale, cu excepþiaariilor naturale protejate, pre-vãzute în anexa care face parteintegrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrãrii în vigoare a

prezentului ordin, Ordinul minis-trului agriculturii ºi dezvoltãriirurale nr. 650/2015 privindnominalizarea punctelor dedebarcare ºi a centrelor de primãvânzare în vederea practicãriipescuitului comercial în habitatelepiscicole naturale, cu excepþiaariilor naturale protejate, publicatîn Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 279 din 24 aprilie2015, cu modificãrile ºi com-

pletãrile ulterioare, se abrogã. Art. 3. - Prezentul ordin se publicã în

Monitorul Oficial al României,Partea I.

Punctele de debarcare (PD) ºicentrele de primã vânzare (CPV)

nominalizate în vede-rea pescuitului co-mercial în habitatelepiscicole naturale,cu excepþia ariilornaturale protejate:

NOUTÃÞI LEGISLATIVE

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii avizului

pentru desfãºurarea de activitãþi comerciale, studiu etc

- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii,

fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã

o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã pe teritoriul Germaniei sau României.Telefon: 01603373128; E.mail: [email protected]

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentarejuridicã

specializare pe dreptulfamiliei, dreptul penal, dreptul

muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social, dreptul de asigurãri,

dreptul de circulaþie, dreptul comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail [email protected] sau [email protected] Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problemadumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic

Dicþionarul de drept civil ºi proceduricivile, publicat la Editura C.H. BECK,Bucureºti, reprezintã o preocupare de adefini noþiunile de drept civil, precum ºi pecele ale procedurii civile de drept comun,la care s-au adãugat cele instituite prinunele proceduri speciale în materie civilã.Autorii Dumitru Rãdescu, Elena Rãdescuºi Georgeta Stoican au avut în vedere, cupreponderenþã, atât Codul civil alRomâniei, cât ºi Codul de procedurã civilã,astfel cum au fost ele modificate pânã la

data de 15 octombrie 2016. Dicþionaruloferã instrumente moderne pentru sferaactelor ºi faptelor juridice din acest secol,la elaborarea cãrora au fost prioritare, pede-o parte, evoluþiile doctrinei ºijurisprudenþei române din secolele al XIX-lea ºi al XX-lea, iar, pe de altã parte,necesitãþile unui stat (ºi) de drept civil(privat) membru al Uniunii Europene. Pelângã cele douã surse principale, laalcãtuirea ediþiei a II-a a Dicþionarului dedrept civil ºi proceduri civile am fructificat

bogata literaturã juridicã de specialitatecare a consacrat definiþii, explicaþii ºiconþinuturi de valoare. Când au existatdefiniþii ori explicaþii legale, acestea au fostpreluate ca atare, iar când definiþiile oriexplicaþiile au diferit în accepþiuneaautorilor aparþinând marilor ºcoli de dreptromânesc, am optat pentru cele împãrtãºitede noi ori mai apropiate de opinia noastrã,sursa pentru acestea fiind reprezentatã delucrarea corespunzãtoare din bibliografiaDicþionarului.

Noi apariþii editoriale


SUDOKU


Continuare din numãrul trecut

Mergea în grãdinã ºi fãcea ,,inspecþie" , rondulde fiecare zi fãrã sã calce legumele mamei.

Îi era ciudã pe cocoº, se certau la gardul dintrecurtea cu flori unde el avea acces ºi curtea unde eraugãinile ºi raþele. Între cele douã curþi era un gard dinplasã de sârmã. De asemenea când mama ducealãturi purceilor sau mai târziu porcilor o însoþea ºilãtra la vãlãu, apoi mânca ºi el mai ales cand eradovleac fiert.

Însã duºmanul cel mai mare era poºtaºul. Era ofemeie, o simþea de la a treia casã. Atunci se apropiade cutia poºtalã ºi aºtepta. Când femeia era la câþivametri de poarta din metal, unde era fixatã cutia, detata, Rexi începea sã latre ºi sã sarã la cutie. Uneori,foarte rar uºa cutiei poºtale nu era închisã bine ºiatunci cãþelul atâta sãrea pânã ajungea ziarul lãsatsau un plic, le rupea în bucãþi. Era mulþumit deisprava sa.

Dupã câþiva ani, într-o primãvarã mama aveapui mici de gãinã sau raþã ºi atunci nu se ºtie din cecauzã a început sã se ,,joace" cu puii care treceauprin plasa de sârmã, pânã îi sugruma. La începutmama n-a bãnuit cine este vinovatul. Pãrinþii mei aucrezut cã este un jdior. Într-o zi însã tata a descoperitmisterul.

L-a chemat pe Rexi ºi l-a ,,sãpunit". I-a spus cãdacã mai face aºa ceva îl va lãsa în stradã ºi nu-l valãsa înapoi în curte.

Tata mi-a povestit mai târziu aceastãîntâmplare. Mi-a spus cã Rexi înþelegea tot ce-ispunea ºi s-a ruºinat, stând cu ochii în pãmânt. Parcãs-a fãcut ºi mai mic, a plecat cu coada între…picioare.

La vremea prânzului a venit spre bucãtãrie ºis-a oprit în uºã. S-a uitat la tata care era la locul sãuºi mânca deja. La început tata s-a fãcut cã nu-l bagãîn seamã. Rexi era tare mâhnit. Pisica era la loculsãu pe piciorul stâng al tatei, Rexi stãtea întotdeaunape picioarele din spate rezemat cu labele din faþã pepiciorul drept al tatei.Rareori mâncau din farfuriaaflatã sub masã.

Tata s-a uitat la cãþel ºi i-a spus :- Hai Rexi ! Ce faci ? Te aºtept ! Cãþelul nu mai

putea de bucurie. A venit ºi s-a aºezat la locul sãu.

Acum era în regulã !A mai trecut o vreme, în jur de zece ani ºi într-

o zi când toatã familia ne-am dus la pãrinþii mei tatane-a spus sã avem grjã cu Rexi cã e bolnav ºinervos. Nu mai are poftã de joacã ºi s-ar putea chiarsã ne muºte.

Câinele n-a fost acolo când tata ne-a vorbit.Peste câteva zile am fost doar eu singur la pãrinþiimei. Fiind vreme frumoasã am stat pe un scãunellângã atelierul tatãlui meu. Dupã un timp a venitRexi ºi s-a aºezat lângã mine. M-am uitat la el ºi l-am mângâiat, aºa cum am fãcut de nenumãrate ori.Atunci m-am trezit cu mâna în gura lui ºi mãstrângea destul de ameninþãtor. I-am spus ,,Rexi, cefaci ?" M-a privit ºi mi-a dat drumul. Dinþii lui aulãsat urme pe mâna mea, strângerea lui m-a durut.S-a sculat, m-a privit ºi ruºinat a plecat de lângãmine.

Când am plecat definitiv în Germania am fostsã-mi iau rãmas bun de la pãrinþii mei. A fostprezent Rexi care se vedea cã e amãrât.

Dupã mai bine de jumãtate de an, toamna amvenit în vizitã, eu împreunã cu soþia. La casapãrinteascã ne-au întâmpinat pãrinþii ºi Rexi.Câinele a fost bucuros însã s-a vãzut pe el cã areceva trist.

Iarna, în 21 ianuarie a murit tata. Am fost laînmormantare împreunã cu Eugen, fratele meu ºisocrul meu. Fratele meu a intrat primul în curte ºiRexi a fost acolo tare posomorât.

Dupã înmormântarea tatãlui meu o vecinã mi-a spus cã Rexi a stat sub sicriu ºi a plâns, a ieºit înstradã ºi s-a uitat lung dupã cortegiul funerar...

La plecare, spre Germania când m-amdespãrþit de mama l-am strigat pe Rexi. A venit dinculcuºul sãu pânã la poarta ce dãdea în curtea undene aflam ºi s-a uitat îndurerat spre mine. L-amchemat. M-a privit ºi a plecat înapoi la culcuº. L-amvãzut pentru ultima oarã. Dupã câteva sãptãmânimama l-a gãsit mort. Adi, tânãrul care stãtea lamama în chirie i-a fãcut un mic mormânt lângãatelierul tatãlui meu.

Îl avem pe Rexi în fotografii ºi chiar filmat. Nebucurãm de fiecare datã când îl vedem în acele pozesau video pentru cã a fãcut parte din familia noastrã!

Adalbert GYURIS

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Cine va concerta pe data de 10 Iunie 2017 la Nürnberg??

Rãspuns:____________________________________________________________

____________________________________________________________

Nume__________________________________________________;

Prenume ___________________________________________________;

Adresa _____________________________________________________

____________________________________________________________

Telefon ___________________________________________________;

70

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut esteBÃDICÃ IONEL-

BERLIN

Rexi, câinele ºoricar (II)BERBECO sã vã impuneþi punctul de vedere într-o chestiune care þine deserviciu ºi poate v-alegeþi cu un nou proiect, o nouã posturã caresã v-aducã succes. Foarte posibilã întâlnire de suflet ºi vã faceþi

planuri pentru urmãtoarele luni, ca sã vã distraþi ca lumea.

TAURS-ar putea sã vã puneþi toate calitãþile la bãtaie ca sã vã reuºeascãun eveniment care are legãturã cu familia ºi o s-aveþi mult dealergat ca sã iasã totul la mare artã. E posibil sã vã-ngrijiþi de

sãnãtatea cuiva din familie ºi sã cheltuiþi ceva timp ºi energie, dar sa fie cu folos.

GEMENIVã pregãtiþi de o relansare ºi mai aveþi de luat o semnãturã, sã vãpuneþi în ordine ideile, s-aveþi o strategie de atac ºi sã daþi dovadãde perseverenþã de-aici încolo. Aþi putea pleca pe undeva cu treabã

ºi sã vã ºi relaxaþi, le faceþi o vizitã ºi unor prieteni care locuiesc prin împrejurimi.

RACÎntâlniri de afaceri, negocieri, ca sã ºtiþi pe ce puteþi conta. O sãaflaþi, probabil, cum au stat lucrurile într-o chestiune de ordinsentimental ºi-o sã vã puteþi împãca, dacã vreþi. Aveþi grijã la

sãnãtate!

LEUSe poate sã rezolvaþi niºte probleme de-ale casei ºi sã umblaþi labanii din cont, dar sã rãmânã intact fondul de cheltuieli lunare, sãnu faceþi datorii. Poate-aþi fãcut rezerve pe undeva, sã vã duceþi cufamilia sau doar în doi, sã luaþi o gurã de aer proaspãt.

FECIOARÃPosibile confirmãri. Vi s-a dat ok-ul pentru un proiect care-o sãfie rampa voastrã de lansare ºi o sã primiþi probabil ºi niºte bani,dac-o sã ºtiþi cum sã puneþi problema. O sã-i faceþi o vizitã cuivabolnav sau care e în convalescenþã ºi o sã fie un câºtig sufletesc

de ambele pãrþi.

BALANÞÃPoate veþi face unele presiuni ca sã vã luaþi banii cuveniþi, altminterio sã amânaþi unele plãþi pânã când vor binevoi datornicii sã vã-napoieze sumele. Poate mai lãsaþi de la voi în relaþia cu partenerul

de cuplu, ca sã vã priascã perioada asta de relaxare.

SCORPIONVoi aþi putea câºtiga mai mulþi bani nu numai luna asta, ci ºi încontinuare, timp de vreun an de zile ºi poate vã gândiþi la ovariantã, douã, pentru siguranþã. Relaþia voastrã sentimentalã are

toate ºansele sã ducã la cãsãtorie, chiar dacã mai sar scântei din când în când.

SÃGETÃTORSe poate sã cheltuiþi niºte bani ca sã vã luaþi diverse lucruripentru casã ori vã asiguraþi proviziile pentru escapada turisticãde azi pânã duminicã. Se poate sã-ntâlniþi pe cineva care vrea sã

vã cunoascã mai bine. Cineva cu atracþii imobiliare vã simpatizeazã.

CAPRICORNEfervescenþã mare la voi, poate luaþi bani, vã faceþi program devizite, plimbãri ºi plecaþi la mare, la munte, acolo unde-i place ºifiinþei iubite. Vã preocupã bunãstarea familiei ºi o sã luaþi diverse

lucruri pentru casã, ori plecaþi cu toþii la distracþie.

VÃRSÃTORPuteþi reface o relaþie sentimentalã, o cãsnicie, chiar cu aceeaºipersoanã, dacã abia acum aþi înþeles unde s-a greºit la unmoment dat. Aþi putea semna un contract de angajare ºi sã fie încondiþiile pretinse de voi, sã vã asiguraþi banii pentru un trai mai

bun.

PEªTIAveþi la dispoziþie câteva zile pânã sãptãmâna viitoare, cândtrebuie sã vã decideþi dacã vã duceþi la alt serviciu sau veþi lucraîn paralel, câteva ore. O întrunire cu grupul de prieteni ca sã

desfãºuraþi activitãþi deconectante, poate pentru mai mult de un week-end.

HOROSCOP

Caut apartament ieftin cu 2 sau 3 camereîn Fürth, Stein sau Nürnbergingurü cu trei copii.Mama are servici Contact la numarul detelefon:0911 38477581 sau 0151 71804949

Familie cu 3 copii, cãutãm urgentapartament de închiriat în oraºul Nürnberg cu 3-4 camere (de la 70 mp) cu preþul între 700-800euro. Tel de contact: +49 157 75112144

Ofer camerã spre închiriere, condiþiideosebite în zona Fürth. Telefon: 0176 723 77718

Vânzare casã în Bãile Olãneºti, la stradaprincipalã. Încã nu este racordata la conducta degaz, care este nouã ºi trece pe la poartã. Esteracordatã la curent electric, apã potabilã, telefon,internet. Curtea are pomi fructiferi, pe rod. Beciulunde se poate amenaja o cramã are aproape 100m.p. Parterul are o camerã mare de cca 30 m.p ºiun living de peste 60 m. p. cu bucãtãrie stil bar þibaia destul de mare. La etaj sunt 3 dormitoare, osalã închisã ºi o cabinã de duº, Spre râul Olãneºtiare o terasã supraetajatã de 60 m.p fiecare (parterºi etaj). Preþ negociabil 110 000 euro. Relaþiidespre casã la tel 004 - 07400 74249 sau 004 -07200 09884.

Subînchiriez o camerã mare mobilatãpentru 2/3 persoane în Germania- Fürth. Toatecondiþiile (baie ºi bucãtãrie). Telefon: 01520274 2200

Vând casã 3 camere, baie, hol, bucãtãrie,cãmarã cu gresie ºi faianþã nouã. Garaj mare,grãdinã cu viþã de vie pe spalier + 3 fântâni înLocalitatea Lovin. Preþ: 33000 Euro. Telefon:01522 1513804

INCHIERIEZ la o Familie serioasä, petermen lung APARTAMENT cu 2 camere situatîn zona Piaþa Rahova. Este dotat cu geamtermopan nou în bucätärie faiantä nouä,centalä,sufragerie parchet , dormitor, baie,balconetaj 3 Preþ 170 de euro +garantie tel.0151-63684936 seara dupä ora 18.30

Vând casã în oraºul Jimbolia, România.Zonã Centralã, compusã din 5 camere, 2 bãi,2bucãtãrii,anexe pentru porci ºi pãsãri, magaziemare,grãdinã. Casa este compartimentatã în aºafel încât pot locui 2 familii cu baie ºi bucãtarieseparatä. Preþ negociabil:35000 Euro. Tel: 0040 -76 150 5924

Vând casã în oraºul Agnita. ZonãCentralã, compusã din 4 camere de 110mp.Suprafaþa totalã este de 1500 m.p. Totul este nourenovat. Preþ: 90.000 Euro. Telefon: 0911/6588352.

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr66. Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie.Telefon: 0911 6588352

Direct de la proprietar: vânzare vilãmodernã, nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cugaraj, P+M, 2 terase, izolatã, termopane, acoperiºþiglã, 3 camere, 2 bãi, bucãtarie, cãmarã, instalaþiimoderne, apã curentã, gaze, faianþã, gresie,parchet, curte: 1350 mp,pomi fructiferi,dependinþe caramidã (ºopron, coteþ gãini ) gardcu fundaþie; teren agricol intravilan: 2555 mp.,pãºune intravilanã: 918 mp., pãdure salcâmi de-alungul râului Cerna: 15555 mp. Preþ negociabil:195000 Euro. Tel.0049-1765540055.

Caut loc de muncã ca motostivuitor ºimanipulant marfã. Sunt deschis ºi pentru altedomenii: Telefon: 004 07266 44 165

Clarvãzãtoarea Florentina rezolvãprobleme de dragoste, afaceri, ipotenþã, alcoolism,toxicomanie, stres etc. Oferã consultanþãpsihologicã familialã, adulþilor ºi copiilor. Telefon:015211559565 sau 015214633552

Dacã eºti profesor de germanã ( cunoºtilimba românã) ºi doreºti sã dai meditaþii la limbagermanã, contacteazã-mã. Telefon: O1728819588

Operator maºini unelte în ind. auto,presator metale la rece,42 de ani, caut orice loc demuncã dintr-o fabricã sau la îngrijirea uneipersoane vârstnice, curãþenie etc. Seriozitate,decenþã, bun simþ. Sunt un perfecþionist iubitor deordine ºi curãþenie,cu mare respect pt. toatefiinþele omeneºti. Aºtept rãspuns în email:[email protected]

Cosmenticianã, make up artist cu diplomãºi experienþã 11 ani în domeniu, doresc colaboraresau angajare. Sunt vorbitoare de limba germanãnivel A2. Email: [email protected]. Tel 015163990467.

Caut familii sau persoane în vârstã-cetãþeni germani pentru îngrijire. Telefon: 015143510905

Caut lucru în: amenajãri interioare,faianþã, gresie în Nürnberg ºi împrejurimi. Îmiofer serviciile la firme sau privat. Telefon: 015257004526 sau 0911 21535108. Calitate ºi bungust!

Organizãm evenimente: zile de naºtere,nunþi, botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii,revelioane etc. Vã punem la dispoziþie servicii decatering cu meniu specific românesc ºi muzicãlive ce ce-a mai bunã calitate. Vã gãsim locaþiapotrivitã. Preþuri absolut accesibile ºi distracþiegarantatã. Contactaþi-ne! Telefon: 015121315812

Familie serioasã, soþ ºi soþie, cãutãm delucru în Nürnberg sau împrejurimi. ªoferautoutilitarã 3.5 ºi soþia ca menajerã sau încurãþenie. Telefon: 015175648027

ªofer profesionist-mecanic utilaj greu(macara, buldozer, excavator etc) caut de lucru înGermania, zona Tubingen- Stuttgart. Rogseriozitate. Telefon: 07071 7787849, dupã ora 19sau 0040 763914909.

Tânãr 36 ani, caut loc de muncã cuprogram întreg. Deþin permis categoria B,disponibilitate de program prelungit, deplasãri înstrãinãtate, în zona Nürnberg. Informaþii latelefon: 01603373128, dupã data de 25 Martie sauoricând la numãrul: 0040 0732767686

Mã numesc Simon Andrei Claudiu ºiîmpreunã cu soþia mea cãutãm un loc de muncãîn ferme, fabrici etc. Suntem serioºi. Ne puteþicontacta la n.r de telefon 0040731469084.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

Famile mixtã (sas ºi român) cu 3 copii. Cãutãm locu-inþã sau casã cu 4-5 camere de închiriat în localitateaNürnberg sau împrejurimi. Telefon: 0160 3373128.

IMOBILIARE


MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

70

Aveþi probleme cu limba germanã? Nu vã descurcaþi laInstituþiile publice, ºcoli, protecþia copilului ºi grãdiniþe? Vreþi sãºtiþi cum poate fi încadrat copilul dumneavoastrã în sistemul ºcolardin Germania? Apelaþi cu încredere la mine. Sunt ºcolarizatã înacest domeniu de oraºul Nürnberg ºi Institutul Psiho-pedagogic.De asemenea, recunoscutã de lnstituþiile ºcolare din oraºulNürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 Notã: îmi pot oferi serviciilenumai pe teritoriul oraºului Nürnberg!

Pagina 31aprilie - mai 2017 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Angajãm începãtori sau personal specializatpentru serviciu ambulatoriu îngrijire bãtrâni ladomiciliu. Cunoºtinþe de limba germanã nivelmediu sunt obligatorii. Oferim salarizareatractivã! Informaþii suplimentare la tel.00491639716719"

Angajez 2 bãieþi capabili de munã îndomeniul demolãri. Salariu negociabil cu Gewerbeîn zona Fürth, Nürnberg. Telefon 0176 723 777 18.

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc demuncã. Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat devase în restaurant. Tot ce se poate munci. Tel.076948459

Mã numesc Rareº ºi caut de muncã îndomeniul instalaþiilor sanitare. Am lucrat înplumb, fier, cupru, plastic. Lucrez în aceastãmeserie de 5 ani. Montaj scurgeri aerisiri, instalaþiide apã rece, caldã ºi încãlzire termicã. Telefon:00320465561271 sau 00320 498457795 sau e-mail:riccardocedeno@ gmail.com

Doamnã 56 ani, doresc loc de muncã într-ofamilie vorbitori de limba românã pentruîngrijirea persoanelor vârsnice, dar ºi a altoratribuþiuni în gospodãrie. Menþionez cã nu ºtiulimba germanã. Telefon: 015215813089.

Domn 54 de ani, doresc loc de muncã înorice domeniu. Cunosc limba românã ºi maghiarã.Telefon: 015171215898.

Sunt din România, caut de muncã camuncitor în construcþii, în agriculturã sau la ofermã la grãdinãrit. Cunsosc limba germanã lanivel începãtor. Telefon: 0043 344806629 sau 0040760797048.

Tânãr 32 ani, caut de lucru în oricedomeniu. Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca:electrician, tehnician sisteme alarmã, fotograf.Înþeleg ºi vorbesc puþin germanã, dar vorbesc ºiscriu foarte bine engleza. Telefon: 01522 9649376.E.mail: danielflenchea@ yahoo.com

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii,zidar, finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rogseriozitate. Telefon: 0152 5700456 sau 01727307216

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc înNürnberg, mecanic de meserie, posesor permis deconducere categoriile: B, C, E caut loc de muncã.Telefon: 0151 71 305 930

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioaresau în agriculturã. Telefon: 004 0729582400

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10Nürnberg.

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazã ºo-fer de autocar, part time, domiciliu în zonaAugsburg. [email protected], Telefon:01776583836

Doamnã drãguþã, 52 ani, doresc sã cunoscun domn cu vârsta între 54-56 ani. Dacã se poatesã fie sas sau ºvab, pentru prietenie, bazatã pe înþe-legere ºi respect reciproc. Telefon: 0151 757950831.

Tânãr 37 ani, doresc prietenie cu o doamnãcare doreºte o relaþie de duratã. Menþionez cãlocuiesc în Nürnberg, deþin locuinþã ºi serviciu.Telefon: 0151 66140337, de preferinþã dupã ora 18în cursul sãptãmânii, iar la sfârºitul sãptãmâniipermanent.

Sunt o ardeleancã de 57 ani, sincerã ºidevodatã într-o relaþie. Nu accept minciuna,infidelitatea ºi violenþa. Mi-am pierdut încredereaîn bãrbaþi ºi vreau sã o redobândesc. Dacã crezi cãmi-o poþi reda, sunã-mã: 0152 15088202.

Tânãr, 35 de ani, din Bucureºti, cu locuinþãproprie, fãrã obligaþii, caut domniºoarã educatã ºihotãrâtã sau doamnã divorþatã din Bucureºti sauprovincie care îºi doreºte pentru ea un bãrbatascultãtor, pentru relaþie serioasã de lungã duratã!Mã puteþi suna la: 0720822148.

Bãrbat romþn, 55 ani, 172m ºi 75 kg, singur,fãrã obligaþii, stabilit în Germania, serios, cuserviciu stabil, doresc sã cunosc o doamnã între 50-60 ani pentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon:015772327873.

Domn 51 ani, 78 kg, modest, fãrã vicii,doresc cunoºtinþã cu doamnã 37-48 ani sincerã,credincioasã, înaltã, suplã pentru prietenie,eventual cãsãtorie: Telefon: 015145230790

Tânãr, 33 ani, potent, ofer sprijindomniºoarelor care doresc sã aibã un copil, dar nuau partener sau doamnelor cu probleme de cuplu,dar care îºi doresc copii. Preþ 500 Euro. Telefon:0722452507

Suntem doi tineri care curând vom devenipãrinþi si cãutam un apartament cu 3 camere pânãîn 550 Euro fãrã cheltuieli! Vã mulþumim! Nr detel 015145089857

ªcolarizãm personal pentru meseria deasistent îngrijire bãtrâni- asistent medical. Durataºcolarizãrii 3 ani, plus ºcoala de limba germanãaproximativ 5 luni. Informaþii la: 0151 47860834

Radio R România www.RadioR.eu, cusediul la Nürnberg cautã redactori muzicali dinGermania- în sistem de voluntariat. Nu trebuie sãlocuieºti în apropiere. Este suficient sã doreºti aface parte din echipa noastrã, iar de restul neocupãm împreunã (iniþiere, programe etc)Telefon: 01715807720.

DIVERSE

MATRIMONIALE

Cadru farmaceutic din România, cu experienþã învânzãri, gestiune, contabilitate primarã, abilitãþi deutilizare a calculatorului, MS Office, administrare

bazã de date, englezã avansat, francezã mediu,carnet de conducere cat. B, doresc angajare ca

secretarã/ asistent manager/ operator calculator/gestionar/ vânzãtoare/ recepþioner hotel (front

desk)/ asistentã personala. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: [email protected].

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã a

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia, Membrã a Uniunii Jurnaliºtilordin Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuDan Teodorescu - membru UZPR ºi

APSRBrãtuianu Alin- IunuþPreot Ionuþ PãunGeorg BarthPsiholog: Andra TãnãsescuIulia TeleºpanIoana DiaconuMariana Pachis - regizor ºi scenografAdriana Bittner- CiobanuViorel BãetuElena Cesar von SachseDaniel Flenchea - fotoredactorAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul de

Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: [email protected]

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutul articolelorpublicate aparþine, conform art. 206 Cod

Penal, în exclusivitate persoanelor care lesemneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: [email protected]

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

70

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie

Te caut pe tine, plinã deviaþã ºi sportivã. Eu am53 ani, 1.60, 55 kg ºi îmi

place sã merg cumaºina. Iubesc viaþa ºI

sunt plin de umor.Dacã ai interes sã

cunoºti un cetãþeangerman, cunoºti limbagermanã cât de cât, ai

între 37 ºi 45 ani, aºteptun semn de la tine.

Telefon: 0173 790 3740

Pagina 32

Pentru primadatã în

Germania, laNürnberg -

PAVELSTRATAN

Copiii sub 12 ani au intrarea gratuitã!

ªii vvoocceeaa ttaa ppooaattee ffii...

Documents