hotarare - câmpina · art.l. - se aproba proiectul de amenajament pastoral valabil pentru...
TRANSCRIPT
CONSILIUL LOCALAL MUNICIPIULUI CAMPINA
JUDEJUL PRAHOVA
HOTARAREprivind aprobarea Proiectului de Amenajament pastoral peri
permanente ale Municipiului Campina, situate in extravilan
Avand in vedere expunerea de motive nr.69.394/13 noiembrie 2017 amembrilor Comisiei buget, finante, programe finantare europeana, administrareadomeniului public si privat si agricultura, prin care propun aprobarea Proiectului deAmenajament pastoral pentru pajistile permanente ale Municipiului Campina, situatein extravilan;
Tinand seama de:- raportul de specialitate nr.69.395/13 noiembrie 2017, promovat de Serviciul
administratie publica locala, agricol, relatii cu publicul;- raportul de specialitate nr.69.408/14 noiembrie 2017, promovat de Serviciul
administrarea domeniului public si privat;- raportul comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului
Campina, respectiv Comisia buget, finan{e, programe finantare europeana,administrarea domeniului public $i privat si agricultura;
- avizul Directiei Agricole Prahova nr.3007/23.03.2016, inregistrat la PrimariaMunicipiului Campina sub nr.8972/24.03.2016;
- avizul secretarului Municipiului Campina, inregistrat sub nr.69.396/13 noiembrie2017.
fn conformitate cu prevederile:- art.6, alin.(l) si (2) si art.9, alin.(9) din O.U.G. nr.34/2013 privind
organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificareasi completarea Legii fondului funciar nr.l8/1991, modificata si completata;
- art.4, art.8, alin.(l), (7), (8) si (9) si art.9, alin.(l) si (2) din Normelemetodologice pentru aplicarea prevederilor O.U.G. nr.34/2013 privind organizarea,administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea sicompletarea Legii fondului funciar nr.l8/1991, aprobate prtin H.G. nr.l064/2013,modificata si completata;
- Ordinului nr.544/2013 privind metodologia de calcul al incarcaturii optimede animale pe hectar de pajiste;
- Ordinului nr.407/2013 pentru aprobarea contractelor - cadru de concesiune siinchiriere a suprafetelor de pajisti aflate in domeniul public/privat al comunelor,oraselor, respectiv al municipiilor, modificat si completat.
- art.36, alin.(l), alin.(2), lit."c" din Legea nr.215/2001 privind admmistratiapublica locala, republicata, modificata si completata;
In temeiul art.ll5, alin.(l), lit."b", coroborat cu art.45, alin.(3) din Legeanr.215/2001 privind administratia publica locala, republicata, modificata sicompletata,
Consiliul local al Municipiului Campina adopta prezenta hotarare.
Art.l. - Se aproba Proiectul de Amenajament pastoral valabil pentru pajistilepermanente ale Municipiului Campina, situate in extravilan, intocmit si avizat,conform procedurii legale, identificat conform Anexei care face parte integranta dinprezenta hotarare.
Art.2. - (1) Amenajamentul pastoral aprobat prin prezenta hotarare estedocumentatia care cuprinde masurile tehnice, organizatorice si economice necesareameliorarii si exploatarii pajistilor Municipiului Campina, situate in extravilan.
(2) Actualizarea amenajamentului pastoral se realizeaza la operioadade 10 ani.
Art.3. - Prin grija Serviciului administratie publica locala, agricol, relatii cupublicul din aparatul de specialitate al Primarului, se vor distribui extrase dinamenajamentul pastoral utilizatorilor de pajisti, pe baza unei proceduri stabilita deConsiliul local al Municipiului Campina, in conditiile legii.
Art.4. - Prezenta hotarare se comunica:- InstituJiei Prefectului Jude{ului Prahova;- Primarului Municipiului Campina;- Directiei Agricole Prahova;- Directieijuridice;- Serviciului administrarea domeniului public $i privat;- Serviciului urbanism, amenajarea teritoriului;- Oficiului agricol.
Contrasemneaza,Secretar,
jr.Mold0veanu Elena
Pre$edinte deConsili
d-na Petro/iel Mihael
Campina, 28 noiembrie 2017Nr. 184
Cod FP-06-01, ver.l
MUNICIPIUL CAMPINA, JUDEJU
PROIECT DE AMENAJAMENTPASTORAL
COLECTIV DE ELABORARE A LUCRARII:
PRIMARIA MUNICIPIULUI CAMPINA
Secretar: MOLDOVEANU PAUL /
lnginer: CROITORU AURA ELENI
Economist: IORDACHE GABRIELA r
OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE $l AGROCHIMICE PRAHOVA
lng. Agronom: MARCU MARIAN
lng. Pedolog: ANDRONE CRIST!
,g. Pedolog: NEGOITA BOGDAN
nician pedolog: DINCA FLORIN
CAMERA AGRICOLA JUDETEANA PRAHOVA
"' X VDr. ing. ENACHE MITA . vA^ l"9- CIOCARDEL STRATENIA
lng. DRUGEA DANIELA .&- lng. GHIlA DANIEL IONUT/
Dr. ing. GUJU ROBERT FLORIAN ^^ lng. SIMION NICUSOR VIOREL
lng. GRIGORE ALINA IOANA Ec. IOANA VERONICA
CUPRINS/% ffi
l.Situa{ia teritorial-administrativ&
1 .l.Amplasarea teritoriala a localitatii
1.2.Denumirea de{inatorului legal
1.3.Documentele care atesta dreptul de proprietate sau de|inere legala
1.4.Gospodarirea anterioara a paji$tilor din amenajament
2.Organizarea teritoriului 7
2.1.Denumirea trupurilor de paji$te care fac obiectul acestui studiu 7
2.2.Amplasarea teritoriala a trupurilor de paji$te.Vecinii $i hotarele paji$tii 7
2.3.Constituirea $i materializarea parcelarului $i subparcelarului descriptiv 12
2.4.Bazacartograficautilizata 13
2.4.1.Eviden{aplanurilorpetrupuri depaji$te 13
2.4.2.Ridicariinplan 14
2.5.Suprafatapaji$tilor.DeterminareasuprafeJelor 14
2.5.1.Suprafafapaji$tiipecategorii defolosinJa 14
2.5.2.Organizareaadministrativa 14
2.6.Enclave 14
3.Caracteristici geografice$iclimatice 14
3.1.Indicarea zonei geografice $i caracteristicile reliefului 14
3.2.Altitudine, expozi{ie,panta ...15
3.3.Caracteristici pedologice $i geologice 15
3.4.Refeaua hidrografica 18
3.5.Date climatice 19
3.5.1.Regimul termic 19
3.5.2.Regimul pluviometric 19
3.5.3.Regimul eolian 19
4.Vegetatia 19
4.1.Date fitoclimatice 19
4.2.Descriereatipurilorde statiune 20
uri de pajisti 20
MUNICIPIULCAMPINA
4.4.Descrierea vegetajiei lemnoase..
5.Cadrul de amenajare.
5.1 .Procedee de culegere a datelor din teren.
5.2.Obiective social-economice $i ecologice.
5.3.Stabilirea categoriilor de folosin|a a paji$tilor.
5.4.Fundamentarea amenajamentului pastoral.
5.4.1.Duratasezonului depa$unat 64
5.4.2.Numarulciclurilordepa$unat 66
5.4.3.Fanefele 66
5.4.4.CapacitateadepS$unat 66
6.Organizarea, imbun&t&firea, dotarea $i folosirea paji$tilor. 69
6.1.Lucrari derepunerein valoare asuprafeJelordepaji$ti 69
6.2.Amestecuri de ierburi recomandate pentru reinsaman{area sau supramsaman{areapaji$tilor 90
6.3.CapacitateadepS$unat 93
6.4.Organizarea pa$unatului pentru diferitele specii de animale 95
6.5.Caideacces 99
6.6.ConstrucJii zoopastorale $i surse de apS 99
7.Descriere parcelar5 101
8.Descriereavegetafiei forestiere 106
8.1. Dategenerale 106
8.2. Descriereastatiunii 106
8.3. Descriereavegeta{iei forestiere 106
8.4. Organizarea pasunatului 106
9.Diverse 109
9.1.Data intrarii in vigoare a amenajamentului, durataacestuia 109
9.2.Colectivul de elaborare a prezentei lucrari 109
9.3.Evidenta lucrarilor executate anual pe fiecare parcela , 109
9.5.Bibliografie 111
MUNICIPIULCAMPINA
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJI$TILE DIN MUNICIPIUL
1. Situafia teritoriaI-administrativS j|
1.1. Amplasarea teritorial5 a localitfifii:
Euroregiunea Sud Muntenia,jude{ul Prahova, Municipiul Campina.
Municipiul Campina este cel mai mare centru din Subcarpa{ii Prahovei, precum si cel de-al
doilea oras, ca marime $i num3r de locuitori, aljude{ului Prahova. Acesta este situat pe Valea
Prahovei, la confluen{a acesteia cu raul Doftana. Orasul este atestat documentar din secolul XV,
la sfarsitul cfiruia ac{iona ca unul din punctele de vama importante ale Tarii Romanesti.
A$ezarea geografka: in apropiere de vSrsarea raului Doftana in raul Prahova, pe $esul lung
suspendat deasupra luncilor, se intinde Campina, cel mai mare oras de pe Valea Prahovei, in
regiunea dealurilor subcarpatice. Este cuprins intre dealul Muscelului la NE, Dealul Ciobu la SE,
culmea Ciunga Tn V.
Municipiul este amplasat intre paralela de 45"07'48" latitudine nordica $i 25"44'24"
longitudine esticJL
Localitatile invecinate: B3ne$ti - in partea de SE, Brebu - in partea de NE, Cornu - in N si
comuna suburbana Poiana Campina in partea de SV.
Este inconjurat de 3 rauri: la N - raul Campini{a, la E - raul Doftana, la V - raul Prahova,
transformand-o intr-o platforma de forma triunghiulara, cu pante mai mici sau mai abrupte.
Terasa Campinei domina cu circa 40-50 m, vaile celor 3 rauri care delimiteaza zona.
Poz.i^ia geografica a Campinei - de terasa a raului Prahova - cum se numeste din punct de
vedere geomorfologic - a fost $i este deosebit de importanta pentru asezarile umane. Campina1
MUNICIPIUL CAMPfrJA
este cel de-al 2-Iea oras al jude{ului Prahova ca marime, situandu-se la 32 Km depart
Ploiesti. Se desf5soara pe direc{ia N-V, S-E pe o suprafa$ de 81,9 km. Are
triunghiular3, cu vSrful tnspre confluen|a raului Doftana cu raul Prahova. Analiza
geograficS a orasului, se constatS ca, aceste locuri au permis Tntre|inerea unor
stranse, atat cu teritoriile vecine cat $i cu cele mai Tndep3rtate.
Situafia administrativ3 a locaIit3|ii: Teritoriul pe care ll ocup3 Municipiul Campina ca unitate
administrativ teritorial3 are o suprafa{a de 24,259 km^, pe raza carora se afla 4 corpuri de
teritoriu intravilan in suprafajS totala de 15,072 km^.
Conform situa{iei statistice a terenurilor, din data de 31 decembrie 2014, municipiul Campina
are:
Teren agricol: 671 ha din care:
- Arabil 122ha
- PSsuni 269 ha
- Fane{e 169ha
- Vii O ha
- Livezi 1 1 1 ha
Teren neagricol: 1752 ha din care:
- Paduri 772 ha
- Terenuri cu ape 97. ha
- Cai de comunica{ii 144 ha
- Construc{ii 715ha
- Neproductiv 24 ha
1.2. Denumirea de(inatoruIui legal:
Denumirea de(inatorului legal : Pasunile sunt administrate de Primaria Municipiului
Campina.
1.3. Documente care atcsta dreptul de proprietate sau de(inere legaIa.
Istoricul proprietatii, conform tabelului 1.1.
Pa$unile permanente, situate pe raza administrativ teritoriala a Municipiului Campina,
se afla m domeniuI privat al Municipiului, figurand Tnscrise Tn anexa 16, cu reconstituirea
MUNICIPIUL CAMPFNA
izlazurilor comunale, conform prevederilor legii, care vor fi date Tn admjrn^trq
primariilor. (. cs
Anexa 16 a fost Tntocmita conform prevederilor art. 32 si art. 40 dln,'te^
Fondului Funciar nr. 18/1991 si a "Lucrarii IntreJinere Cadastru Funciar"
Campina - Intocmit3 de O.C.O.T.A PrahovaTn anul 1985.
Ulterior, Tn anul 2009, conform prevederilor Legii nr. 247/2005, cu modificarile si
completaHle ulterioare, coroborate cu cele ale art. 28, alin. (1) si alin. (2) din
Regulamentul de aplicarea al acestuia, aprobat prin Hatararea Guvernului nr. 890/2005 si
ale Legii 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000, precum si
prevederile O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea
pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991, anexa 16 a devenit anexa 14.
S-a reftcut Tntreaga documenta|ie pornind de la anexa initiala, operandu-se
reducerile intervenite asupra izlazurilor comunale ca urmare a reconstituirii dreptului de
proprietate persoanelor Indrepta{ite.
TerenuriIe din anexal4 au fost Tnscrise Tn anexa nr.5, prevazuta la art. Nr.9, alin
(2), pct.e) din Hotararea nr. 401/2013 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr.
165/2013 privind mSsurile pentru finalizarea procesului de restituire, Tn natura sau prin
echivalent, a imobilelor preluate abuziv Tn perioada regimului comunist Tn Romania,
precum si In anexa nr. 9 - anexa grafica cu reprezentarea categoriilor de suprafete
prevazute la art. 6, alin. (2) din Legea nr. 165/2013.
In tabelul 1.1 sunt trecute documentele care fac dovada dreptului de proprietate
asupra pajistilor permanente, pentru fiecare trup Tn parte. De asemenea, copii ale acestor
documente sunt anexate la documentatie.
Tabelul 1.1.
Nr.
Crt.
1
1
Teritoriul administrativ
2
Municipiul Campina
Trupul de pajiste
3
Tl-, ,Belciu 1"
Bazinul
Hidrografic
4
Prahova
Observatii
5
Ordinul prefectului nr.
MUNICIPIUL
2
3
4
5
Municipiul Campina
Municipiul Campina
Municipiul Campina
Municipiul Campina
T2 - "CapraYe{e Vest "
T3 - "Izlaz punct Caprare{e"
T4 - "Izlaz Belciu"
T5 - "Izlaz 5"
Prahova
Prahova
Prahova
Prahova
32/J2*.02.
Ofiflkl p
32Mlk
|ffjgj *^
0riinu^4gf&gjyffi.32/02.02-2009
Ordinul prefectului nr.
32/02.02-2009
Ordinul prefectului nr.
32/02.02.2009
Suprafa{a paji$tilor inregistrate Tn registrele agricole la data de l ianuarie 2007, este $i
rezultatul analizei comparative dintre eviden{ele preluate din cadastru funciar al orasului
Campina, Tntocmit Tn anuI 1985 $i suprafefele rezultate prin metodele grafice, aplicate Tn
realizarea anexei 9 - graflce la Legea 165/2013.
Tabelul 1.2
Nr.
crt.
l
2
3
4
5
Suprafaf3 totala
paji$ti UAT (ha)
46,17
TOTAL
Trupul de paji$te
Tl -,,Belciu l"
T2 - "CaprSre{e Vest "
T3 - "Izlaz punct CSprarefe"
T4 - "Izlaz Belciu"
T5 - "Izlaz 5"
Declarata
APIA (ha)
-
-
-
-
-
Nedeclarata la
APIA (ha)
10,47
9,37
3,18
20,62
2,53
46,17
1.4. Gospodarirea anterioara a paji$tiIor din amenajament:
MUNICIPIUL CAMPWA
Pajistile aflate pe raza municipiului Campina, odatfi cu apariJia Legii w.
trecut in proprietatea privatfi a municipiului, in administrarea primfiriei,
16, iar ulterior, fiind inscrise in anexa 14, cuprinzand reconstituirea i
conform prevederilor legii, care vor fi date in administrarea consiliilor locale.
Din suprafa{a totalfi de pajisti de 251 ha apartinand Municipiului Campina, au fost
utilizate Tn regim de pSsune aproximativ 70%, in regim de fanea{fi 20% iar 10 % sunt
izlazuri aflate in vecinfitatea zonelor de pfidure, care neamenajate periodic, sunt acoperite
cu tufSris.
Starea actual& a pajistilor: Din suprafa{a de 251 ha, pajisti permanente sunt in
suprafaJfi de 46,17 ha. Aceastfi suprafatfi a fost studiatfi in amenajamentul pastoral,
diferem> pSnfi la 251 ha fiind pajisti situat in intravilan.
Se poate considera cfi toate pajistile apar|indnd UAT C&npina, sunt intr-o stare care
necesita o mai atentfi ingrijire.
Produc{ia medie de iarbfi a pajistilor pe uItimii 5 ani este prezentatfi in tabelul 1.3.
Tabelul 1.3
Nr.
1
2
3
4
Specificare
Trupul de
pajiste
Suprafa{a (ha)
Produc{ia medie
(t/ha/an)
Produc{ia totalfi
Anull Anul2 Anul3 Anul 4 Anul5
BELCIU 1
10,47
8
83.76
10,47
8
83.76
10,47
8
83.76
10,47
8
83.76
10,47
8
83.76
Media
x
8
83.76
MUNICH>IUL
Nr.
1
2
3
4
Specificare
Trupul de
pajiste
Suprafa|a (ha)
Produc|ia medie
(t/ha/an)
Productia totala
Anull Anul2 Anul 3 Anul4 Anul5
CAPRARETE VEST
9,37
8
74,96
9,37
8
74,96
9,37
8
74,96
9,37
8
74,96
9,37
8
74,96
Media
x
8
74,96
Nr.
1
2
3
4
Specificare
Trupul de
paji$te
Suprafaja (ha)
Produc{ia medie
(t/ha/an)
Produc{ia totala
Anul l Anul2 AnuI3 Anul4 Anul5^
Izlaz punct Caprare(e
3,18
8
25.44
3,18
8
25.44
3,18
8
25.44
3,18
8
25.44
3,18
8
25.44
fijgJP*
x
8
25.44
Nr.
1
2
3
4
Specificare
Trupul de
paji$te
Suprafa{a (ha)
Produc{ia medie
(t/ha/an)
Productia totala
Anul l Anul2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Izlaz Belciu
20,62
8
164.96
20,62
8
164.96
20,62
8
164.96
20,62
8
164.96
20,62
8
164.96
Media
x
8
164.96
Nr.
1
2
3
4
Specificare
Trupul de
pajiste
Suprafa{a (ha)
Produc$ia medie
(t/ha/an)
Produc{ia totala
Anul l A n u l 2 Anul 3 Anul4 Anul5
Izlaz 5
2,53
8
20.24
2,53
8
20.24
2,53
8
20.24
2,53
8
20.24
2,53
8
20.24
Media
x
8
20.24
MUNICIPIUL CAMPFNA
2. 0rganizarca tcritoriului
2.1. Denumirea trupurilor de paji$tc carc fac obiectul acestui studiu
Trupurile de pajiste ce urmeaz3 a fi amenajate sunt enumerate in tabelul 2. 1 .
Nr.crt.
l
2
3
4
5
Truppaji$te
Belciu l
C5prSrejevest
lzlaz punctCapr3re{e
lzlaz Belciu
lzlaz 5TOTAL
Suprafa(a(ha)
I0,47
9,37
3,18
20,62
2,5346,I7
Tarla
2
3
3
9
l
Parcela
P I O , P I 1 ,PpJI/3, P l l / 4
F39
Pp40
P289, P290,P304
P6
Categoria defolosintii
Pttsune
Faneata
P3suniimp3durite
Pasune
Pasune
^y;:**>i*- ,cN^V) *IOltt*
Obsem*^^B*
Categoriile defolosinja sunt
conformplanului ,,Planul
Cadastral alorasului
Campina" ,Tntocmit de catre
O.C.O.T.A.Prahova in anul
1985.
2.2. Amplasarea teritorial3 a trupurilor de pajiste. Vecinii $i hotarele pajistii.Unitatea teritorial3 UT l
Fig.l. Dispunerea ui i i ta{i i T1 -Belciu l -Campina
7
MUNlCIPIUL CAMPINA
Uiiitatca teritorial3 UT 1, in suprafa{3 de I0,47 ha este situata' in tarlaua 2 si estg
PIO, Pl l, Ppl l/3, Pl l/4. UT I este situatSTn nordul localitS{ii Campina; accesul l/
face din DE 8.
Nord - Ocolul Silvic Campina;
Sud - proprietatea Mun ic ip iu lu i Campina;
Est - Proprieta{i particulare;
Vest-OcolulSilvicCampina.
Amplasamentul a lbst determinat cu ajutorul ortofotoplanului, poli l inia reprezenand -
"terenuri ocupate de izlazuri", conform Legii I65/2013.
Materializarea l imitelor se va efectua dupS realizarea cadastrului si deschiderea car{ii
funciare.
Unitatea teritoriala UT 2
Fig.2. I)ispuncrea unit:i( i i T2 - "Caprarete Vest "- Campina
MUNlCIPlUL CAMPINA
Unitatca teritoriahl UT 2, in suprafa{& de 9,37 ha este situat3 in tarlaua 3 sJ
din F39. UT 2 este situatS in nordul - estul localita{ii Campina. Accesul Ia aceasta sa|face
I 0 2 l .
Vecin3ta(i:
Nord - Ocolul Silvic Campina;
Sud - proprietatea Munic ip iu lu i Campina;
- Est-DJ I02l;
Vest - Proprietati particulare.
Amplasamentul a fost determinat cu ajutorul ortofotoplanului, poliIinia reprezenand-
"terenuri agricole aflate in proprietatea public3 si privatS a statuIui, cu sau fara investi{ii,
$i in adininistrarea unor autorit3{i $i institu{ii publice", conform Legii 165/2013.
Materializarea l imitelor se va efectua dup5 realizarea cadastrului si deschiderea
caY{ii funciare.
Unitatea teritorial;l UT 3
Fig.3. Dispuncrea u n i t a ( i i T3 -"Izlaz punct Caprarete"- Campina
MUNlCIPIULCAMPINA
A/o
Unitatea teritoriaI3 UT 3, are o suprafa{3 de 3,I8 ha, si este situat3 in
alcatuita din Pp40; UT 3 se afl3 in nord-estul localit5(ii Campina iar accesul la acee
Dj 102l.
Vecinataji:
Nord - Proprietatea Munic ip iu lu i Campina;
Sud - Ocolul Silvic Campina;
- E s t - D J I 0 2 l ;
Vest - Proprietatea Munic ip iu lu i Campina.
Amplasamentul a fost determinat cu ajutorul ortofotoplanului, polilinia reprezenand -
"terenuri ocupate de izlazuri", conform Legii 165/20I3.
Materializarea l imitelor se va efectua dup3 realizarea cadastrului si deschiderea car^ii funciare
Unitatea teritoriala UT 4
Fig.4. l)is|)uncrea unitatii T4-"Izlaz BeIciu"- Campina10
MUNJCIPIULCAMPINA
Unitatca teritoriahl UT4, Tn suprafa{a de 20,62 ha, este ampIasatS Tn tarla 9 sj esj.
din P289, P290, P304; UT4 este situata Tn estul localitStii Campina iar accesul la
pr inpropr ia ta teaMunic ip iu lu iCampinadinvecina ta te . f( o
- Nord - Paraul Belciu;
Sud - Proprietatea Munic ip iu lu i Campina;
Est - Proprictatea Munic ip iu lu i Campina;
Vest-RauCampini{a;
Amplasamentul a fost determinat cu ajutorul ortofotoplanului, polilinia reprezenand -
"terenuri ocupate de izlazuri", conform Legii 165/2013.
Materializarea l imitelor se va efectua dup5 realizarea cadastrului si deschiderea cartii funciare.
Unitatea teritoriaIa UT 5
Fig.5. Dispunerca unitatii T5 - "Izlaz 5"- Campina
MUNIC!PIULCAMPINA
Unitatea teritorial& UT 5, Tn suprafa{a de 2,53 ha este amplasata in tarla 1 si este alc/
P6. UT 5 este situat3 in estul localitatii Campina iar accesul la aceasta se face prin flfqpr
Municipiului Campina din vecinatate.
Vecinata(i:
Nord - Proprietatea Municipiului Campina si DE8;
Sud - Paraul BeIciu;
Est - Ocolul SiIvic Campina;
Vest - Proprietatea Municipiului Campina;
Amplasamentul a fost determinat cu ajutorul ortofotoplanului, polilinia reprezenand - "terenuri
ocupate de izlazuri", conform Legii 165/2013.
Materializarea limitelor se va efectua dupS realizarea cadastrului si deschiderea car^ii funciare.
2.3. Constituirea si materializarea parcelaruIui si subparcelaruIui descriptiv
In tabelul de maijos suntprezentate limitele naturale sau artificiale intre grupurile depasune s_i
vecini, infunc(ie de punctele cardinale.
Tabelul 2.3Trup de pajiste
Nr.
1
2
3
4
Denumire
Belciu 1
Caprare{e Vest
Izlaz punct
Caprarete
Izlaz Belciu
Limite de marcare
Nord - Ocolul Silvic Campina, liziera padurii;
Sud - proprietatea Municipiului Campina, nematerializat;
Est - Proprieta{i particulare, materializat gard din lemn si
nematerializat;
Vest - Ocolul Silvic Campina, liziera padurii;
Nord - Ocolul Silvic Campina, liziera padurii;
Sud - proprietatea Municipiului Campina, nematerializat;
Est - DJ 102I, zona de siguran{a a drumului;
- Nord - Proprietatea Municipiului Campina, nematerializat;
Sud - Ocolul Silvic Campina, liziera padurii;
Est - DJ 1021, zona de siguram;a;
Vest - Proprietatea Municipiului Campina, nematerializat;
Nord - Paraul Belciu;
12
MUNICIPIUL CAMPMA
Sud - Proprietatea Municipiului C&npina, nematerriatfeat^_^>/jfeteEst - Proprietatea Municipiului Campina, nematena$zat*i%4|
Vest - Rau Cfimpinifc;
*jagzat;^:<y^1 <x i.-'x^Vr^X I 'i., ,,- *)V -- ,v - >'-
Izlaz5 Nord - Proprietatea Municipiului Campina nematena^zat
Sud - Pfirftul Belciu;
Est - Ocolul Silvic Campina, liziera pSdurii;
Vest - Proprietatea municipiului Campina, nematerializat;
2.4. Baza cartografici utilizatS
Planurile de bazft care au fost utilizate la !ntocmirea amenajamentului este Planul
Cadastral 1:5000, elaborat de O.C.A.O.T.A. tn anul 1985. Suprafe$ele au fost determinate prin
metoda analitica, avSnd ca baza de georeferintiere Ortofotoplanul Municipiului Campina, la
scara 1:5000, furnizat de O.C.P.I. Prahova, pentru elaborarea anexei grafice, nr.9, de la Legea
165/2013.
Lucrarile de birou au constat m:
- Scanarea planurilor;
- Georeferenfierea planurilor;
Stabilirea limitelor administrative si a intravilanului;
- Vectorizarea dupS planuri;
- Verificarea in teren ;
Plotarea Planurilor.
2.4.1. Evidenta planurilor pe trupuri de pajiste
Tabelul 2.4
Nr. crt.
1
1
Indicativ plan
2
Plan Parcelar, sc.1:5000
T O T A L
Suprafa{a pe trupuri de paji5ti (ha)
3
10,47
10,47
4
9,37
9,37
5
3,18
3,18
6
20,62
20,62
7
2,53
2,53
rOTAL
8
46.17
46.17
13
MUNICffKJL
2.4.2. Ridicari Tn plan
Am anexat harta cu reprezentare grafica a trupurilor de paji$ti.
2.5. Suprafafa pajistilor. Determinarea suprafefeIor
2.5.1. Suprafa{a pajistii pe categorii de folosin{e
Structura pajistilor pe categoriile de folosimff - Tabelu^2.5
Pa$uni
(ha)
1
36.8
Fanete
(ha)
2
9.37
Vaiorificare mixtS
(pSsune, faneaJS) (ha)
3
-
FSr& scopuri
productive (ha)
4
46.17
Total
suprafa{5
(ha)
5
46.17
Din care la
consiliul local
6
46.17
2.5.2. Organizarea administrativ3
Suprafa{a pajistilor a fost determinatS din coordonatele punctelor de contur, m sistem de
proiec{ie Stereografic 1970. Suprafe{ele au fost determinate !n urma vectorizarii pe planurile
cadastrale $i comparate cu suprafetele din registrul agricol. Categoriile de folosin{a prezente pe
suprafa{a p2sunilor si izlazurilor care fac obiectul amenajamentului sunt: pasune, fanea{a, pasune
cu tuf5ris si maiacinis, pSsune imp3durita.
2.6. Enclave
La nivelul pajistiIor permanate existente pe U.A.T. Campina, nu exista enclave.
3. Caracteristici geografice $i climatice
3.1. Indicarea zonei geografice si caracteristicile reliefului
SuprafejeIe care fac obiectul acestui studiu, sunt situate tn Subcarpa{ii Prahovei,
Depresiunea Doftanei, la confluen{a raurilor Prahova $i Doftana. Zona se caracterizeaza prin
varietatea formelor morfologice rezultata din caracterul complex al structurii geologice $i de
varietatea factorilor de modelare a reliefului. Geomorfologia infa{i$eaza un relief colinar cu
alt i tudini i n j u r u l a 600 m, pu{in fragmentat de vai secundare, dar afectat sub impulsul proceselor
gravita(ionale (alunecari), de meteorizare (pluviodenudare), si toren^iale dinspre paraul
Campini{a (ravene, oga$e). La partea superioara, versantele se unesc sub forma de culmi rotunjite
si slab aplatizate formand uneori mici platouri colinare. Diferen{a de nivel intre zona cea mai
joasa (Valea Prahovei 360 m) si zona cea mai Tnalta (Voila 600 m) este de circa 240 m.
14
MUNICIPIUL CAMPINA
3.2. Altitudine, expoziJie, pant8
In tabelul 3.1 sunt prezentate altitudinile minime si maxime, expozi{iile, p
si maxime, pe trupuri de pajisti si parcele descriptive.
X'"Tabelul 3.1 (Altitudinea minimaYmaxima, expozi{ie, pant3 minim& si maxim3. Date mipredominante)
Nr.crt.
Trup depaji$te
Parcela descriptivS (tarla,parcelS
AltitudineStereo70 (m)
Expozifie*Panta(%)
10
T2,Ppll/3T2,Ppll/4
T3, F39T3, Pp 40T9, P289T9, P290T9, P304Tl,P6
450450450450450450450
525550550525525525525
1111
S,SES,SE
E,NEE,NEE,NES,SE
7070222212121270
*-simbolul 0 !nseamna ca nu este cazul existentei expozi{iei, iar simbolul 5 este similar cu orientarea versantului
spre mai multe sau toate expozitiile, specific versanteIor fragmentate ji puternic neuniforme.
NOTA: pentru detalii suplimentare privind expozitia, panta, altitudinea profilelor de sol, etc., vezi FI$ELE
UNITAjlLOR TERITORlALE DE SOL - anexate si har|ile cadastrale si pedologice
3.3. Caracteristici pedologice $i geologice
Zona s-a format Tn depresiunea tectonica (Depresiunea Pericarpatica) aparuta m Miocen
in fa{a arcului carpatic la contactul dintre orogen $i platforma. In a doua parte a orogenezei
alpine (Miocen - Pliocen - Cuaternar), fundamentul impreuna cu patura sedimentara, au fost
cutate iar unitatea acvaticS a fost drenata, rezultand un relief de dealuri si depresiuni
subcarpatice. Depozitele sedimentare (molasa subcarpatica) sunt alcatuite din pachete de roci
friabiIe de varsta Neogena si Cuaternara: gresii, gipsuri, marne, argile.
REPARTITIA TERITORIALA (GEOGRAFICA) A SOLURILOR fN RAPORT CU
CONDITHLE NATURALE
15
MUNICIPIUL CAMPnsiA
Solul este o componenta a mediului natural care se formeazfi si evolueaza^
suprafa^a litosferei datorit& interac{iunii factorilor fizico-geografici, biologici, climeij
Influen{a reliefului asupra pedogenezei se manifestfi !n general prin altit
pantS.
!n urma distrugerii naturale pe loc (dezagregare, alterare) a rocilor $i miner
materialul nou format apar straturi distincte, cu proprietfili flzico-chimice specifice, numite
orizonturi.
Pe versan{ii cu pante mici si pe platourile colinare (interfluvii), profunzimea solurilor
creste iar drenajul global al apelor pluviale scade, intrunindu-se condiJii pentru apariJia unor
fenomene de hidromorfism.
In zona subcarpatic&, pe versan{ii sudici si sud-vestici, solurile carbonatice au o
raspandire mare, adancimea de aparita^ie a carbonatilor de calciu scSzand in zonele puternic
afectate de eroziune.
!n arelele cu depozite fluviatile, s-au format soluri slab evoluate, cu texturi medii $i care
stau pe roci mai grosiere (nisipuri, nisipuri lutoase) in parte carbonatate.
Clima este un factor foarte important in formarea $i evolutfa solurilor. Sub acJiunea sa, se
produce transformarea naturalfi a rocilor $i mineralelor contribuind de asemenea la dezvoltarea
vegetatiei $i faunei care vor alcfitui partea organic3 a solului, dupS incheierea ciclului biologic.
Activitatea biologicS de la suprafa$ $i din sol este principalul furnizor $i procesator de
materie organic3 in procesul de pedogenezS.
Influen{a apei se caracterizeazS prin derularea unor procese pedologice cum sunt
stagnogleizarea $i gleizarea care au generat orizonturi cu caracter diagnostic pentru tipurile $i
subtipurile stagnice $i gleice. Legat de ac^iunea apei, este asociat si fenomenul de saraturare, cu
apariJia orizonturilor bogate in s3ruri solubile (salinizate, alcalizate), asociate orizonturilor A, B
sau C.
Este absolut necesard luarea unor masuri integrate de amenajare, exploatare $i
lntrefinere apaji$tilorrespective, datelefurnizate deprezentul "Studiupedologic"fiindsuportul
pentru realizarea "Planului de amenajamentpastoral".
LISTA SOLURILOR
16
MUNICffRJL
/% (i
Ordonarea s-a f5cut in conformitate cu S.R.T.S. 2012 fiind identificate u
unita{i de sol (U.S.) respectiv 2 unita{i elementare de teren omogene, sub as
insusirilor specifice denumite T.E.O. (teritoriu ecologic omogen), respectiv 4 sj
"LEGENDA SOLURlLOR".
LEGENDA SOLURILORNr.US
Formuia unitS(ii de sol (tipul de soI, subtipul, varietatea, specia, familia,varianta)
EUTICAMBOSOL tipic LL/LL pe gresii alterate, erodat puternic prin apaREGOSOL calcaric gleic, epicalcaric moderat gleizat LL/LL pe gresii alterate,erodat moderat prin ap5. cu alunecari active in trepte
In tabelul urmStor sunt prezentate suprafe{ele la nivel de teritoriu ecologic omogen, unitate desol, clasS de sol in hectare $i procente.
- suprafe{e USTrupuri de pasune/parcelS descriptiva
10
T2,P10T2,P11
T2,Ppll/3
T2,Pll/4T3, F39
T3, Pp 40Tl ,P6
T9, P289T9, P290T9, P304
TOTAL
10,47
9,373,182,53
20,62
46,17
22,68
20,296,895,48
44,66
100,00
25,55
20,62
46,17
55,34
44,66
100,00
CARACTERIZAREA UNITATILOR DE SOL/TEREN
Este prevazuta m Anexa 2 - Fisa solurilor care include elemente de caracterizare la nivel
de subtip, varietate, familie, specie, etc., inclusiv tnsusirile fizico - morfologice sj chimice ale
unita{ilor de sol.
ln tabelul 3.2 sunt determinate suprafe{ele si procentele tipurilor de sol corelate cu
parcelele descriptive.
17
MUNICIPIUL CAMPDMA
Nr.crt. Trup
depaji$te
- Tabelul 3.2 (Soluri determinate. Suprafe{e gi p:Parcela
descriptiv5Tipde
soMSubtip(varietate)/Succesiune de
orizonturi
Tipdesta{iune
Suprafa{a(Ha)
12345678
9
1
23
4
5
T2,P10T2,P11
T2,Ppll/3T2,Pll/4T3, F39
T3, Pp 40T9, P289T9, P290T9, P304
T1,P6
4
44
11
4
Zonapadurilor de
foioase,limitd lntre
subzonagorunului s,i
subzonafagului,
intercalatecu zone cuvegeta{ie devai 5i lunci
TOTAL
10,47
9,373,18
20,62
2,53
46,17
" - N
22,68
20,296,89
44,66
5,48
100,00NOTA:pentru detalii suplimentare privind tipul de sol, subtipul, varietatea, succesiunea orizonturilor etc vezi
FI$ELE UNTrAin^OR TERITOMALE DE SOL - anexate ji hartile cadastrale $i pedologice
3.4. Re|eaua hidrograficS
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul cercetat aparJine bazinului hidrografic
Ialomi^, rSul Prahova, fiind principalul colector. Unitatea teritoriala este incadratS de raurile
Prahova si Doftana $i de paraul CSmpinita.
Drenajul global al solurilor din perimetrul cercetat, in cea mai mare parte apare imperfect
datorita reliefului $i texturii grele. Resursele de apa de suprafa$ (rauri/parauri^acuri) de pe
teritoriul localitatii CAMPFNA sunt:
Raul
ParaulLacul
PrahovaDoftanaCampinijaPesteluiCocoruluiBisericiiFermeiVladoaia
18
MUNICffKJL CAMPDvIA
3.5. Date climatice ' , , "^ t3.5.1. Regimul termic
Clima localitatii Campina este caracteristica zonei temperata de tranzi{ie, sutjtipul
dealurilor joase. Temperatura medie anuala este de 9,3"C. Amplitudinea medie anuala, calculata
ca diferenta tntre cea mai mare $i cea mai mica medie lunara, inregistreaza o valoare de
aproximativ 22"C.
- temperatura medie iulie + 20"C
- temperatura medie ianuarie - 2" C
- maxima absoluta a verii: +37,6"C (septembrie 1946)
- minima absoluta a iernii: -26,6"C (ianuarie 1942)
Mediile lunare pozitive incep odata cu luna martie ( +4"C) si dureaza pana !n noiembrie
sau decembrie, ultima luna facand de obicei tranzi{ia catre mediile negative din timpul iernii.
Numarul anual de zile senine: 160-180.
3.5.2. Regimul pIuviometric
Precipita{iile medii anuale ajung la cca 750 mm, din care o treime revin intervalului
pIuviometric mai-iunie-iulie , caracterizat prin instabilitate, averse, caderi de grindina.
3.5.3. Regimul eoIian
Viteza medie a vantului: 1,5 m/s. Vanturile predominante din sectorul nord-estic sunt
urmate ca intensitate de cele din sectorul nordic si sud-vestic, de multe ori fiind aducatoare de
precipita{ii.
Valoarea coeficientului solar: Ks=0,32.
Formula climatica D.f.b.x. arata un climat temperat continental, cu slabe influen{e
excesiv continentale.
4. Vegeta{ia
4.1. Date fitoclimatice
Localitatea Campina este situata !n zona colinara din nordul Munteniei, ca un avanpost al
Subcarpa{ilor, inaintea campiei, pe malul stang al raului Prahova, la circa un kilometru de
confluent acestuia cu raul Doftana, ea este considerata o adevarata poarta de intrare a Vaii
Prahovei. Situata la altitudinea medie de circa 450 m, varful Voila de{ine suprema{ia de 675 m.
19
MUNICIPIUL CAMPRMA
Temperatura medie multianual3 este de +9,5" C, maxima pozitivS a veritea rif
inregistrata in luna iulie, cu o valoare de +37,1" C (5 5ulie 2000), iar minima de -25,l^C^'{'' - 'Vt. **
ianuarie 1963). >"i>* *wpfi
ln ceea ce priveste regimul precipita{iiIor, acesta se situeaza cu valori cuprinse intre 500 -
780mm.
Terasa Campinei, are avantajul ca este inconjurata de o serie de dealuri, despre care
putem spune cS au transformat-o intr-o regiune feritS de vanturi puternice.
Panza de apS freatica a terasei, fiind situat3 la mica adancime (3-4 m), genereaza izvoare.
Cel mai cunoscut izvor este cel situat lang& Lacul Bisericii (Sipotul).
4.2. Descrierea tipurilor de sta{iune
Din punct de vedere biogeografic, tipul de sta{iune studiat, apartine zonei padurilor de
foioase, limita intre subzona gorunului si subzona fagului, intercalate cu vegetatie de vai si lunci.
4.3. Tipuri de pajisti
Pajistile de pe raza U.A.T. Campina se incadreaza in categoria pajistilor de Agrostis
capilaris. Se disting doua categorii de pajisti de Agrostis Capilaris: pajisti de Agrostis Capilaris
de productivitate buna, pe terenuri plane sau usor inclinate, cu soluri mai bogate, si pajisti cu
productivitate mijlocie, pe terenuri cu inclinatie mare si expozi{ii insorite, pe soluri mai sarace,
acide.
Solurile de sub pajistile de ,,iarba campului" sunt brune argiloiluviale, brune luvice,
luvisoluri albice, brune ieumezobazice, cu reac{ie slab acida pana la neutru pentru pajistile mai
bune si puternic acide pentru cele de productivitate mijlocie.
Agrostis capilaris este o graminee valoroasa din punct de vedere furajer, cu grad ridicat
de consumabilitate.
Vegeta{ia are in componen{a numeroase specii cu valoare furajera ridicatS, dar si specii
nevaloroase, daunatoare si toxice. Adesea, aceste pajisti sunt invadate si de vegeta^ie lemnoasa
daunatoare ca: paducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), macesul (Rosa
canina), in zone mai uscate si aIunul (CoryIus avellana), carpenul (Capinus betulus), mesteacanul
(Betula pendula), in zone mai umede.
Valoarea pastorala a pajistilor de Agrostis capilaris este buna, ajutand la o produc{ie de
l O-15t/ha masa verde si o capacitate de pasunat de 1.0-1.2 UVM/ha.
20
MUNICIPIUL CAMPWA
/% fL
<.A doua categorie de pajisti de acest tip, cu productivitate mijlocie, are o valoare j5
mijlocie, cu 5-7 t/ha masa verde si o capacitate de 0.5-0.8 UVM/ha.
Pajistile de pe raza U.A.T. Campina, se Tncadreaza in cea de-a doua categorie de paji$ti:
de Agrostis capilaris, cu productivitate mijlocie.
Compozi$ia floristica a covoruIui ierbos identiflcata in pajistile de pe teritoriuI UAT
Campina
PA$UNEA BELCIU 1
GRAMINEE
Agrostis capilaries
Poa nemoralis
Festuca pseudovina
Festuca pratensis
larba campului
Firu{a de padure
Paiusul Oilor
Paiusul de livezi
LEGUMINOASE
Trifolium repens
Trifolium pratenseTrifolium montanum
Trifoi alb
Trifoi rosuTrifoi montan
ALTE FAMILII BOTANICE
Plantago lanceolataTymus montanusPrunella vulgarisTaraxacum officinaleDaucus carotaCichorium intybusSymphtium officinale
P2tlaginaCimbrisorBusuioc salbaticPapadieMorcovCicoareTataneasa
PLANTE TOXICE SI DAUNATOARE
Equisetum arvenseEuphorbia cyparissiasRanunculus AcerHypericum perforatum
Cardus nutans
Coada caluluiLaptele caineluiPiciorul cocosuluiPojarni^aSpini
VEGETATIE LEMNOASA
Rosa CaninaCrategus MonogynaCorylus avelanaHippophae Rhamnoides
MacesPaducel
AlunCatina
21
MUNICIPIUL CAMPINA
(irad dc acopcrire cu vegcla|ie: 8()%
.^^<"**-, '
Poa pratensis (Firu(a), este o graminee mc/,ollta, cu o valoare furajera buna si grad mare de
consiimabilitate. Tula este mixta, cu inal(imea dc 40-60 cm, rezistenta la ger, seceta, pascut si
ciilcat. Productivitatca cste de 7,5 - 12,5 t/lia si cu valoare pastorala buna.
M U N I C I P I U L C A M P I N A
Poa nenu>ralis (firu(a tlc padurc) cstc o planta cu inal{imea de 30-60 cm. Tulpina sipaniculul sunt llravc. Pan icu lu l cstc ramificat, con{inand pana Ia 5 flori. Infloreste din luna iuniepanain august.
Agroxtis capillaries (Iarba cainpiiliii), cstc o graminee valoroasa din punct de vedere
turajer, cu grad ridicat dc consumahil i tate. listc o planta cu tufe rare, cu inal{imea de 40-60 cm.
MUNlCIPlUL CAMPINA
infloreste tar/.iu si otfivcsle hine.Valoarea pastorala este buna, cu o productie
capacitate de pasunat de l,() - l,2 UVM/ha.
Festuca pratensis (p<iiusii/ de livezi), este frccvent3 in p3suni si fane{e revene. Planta este de
talie mijlocie, cu tula rara si cu lVun/e lato, de 4-6 mm, Iucioase pe partea inferioara. Paniculul
este mare. Spiculelele sunt multilloro si cu paleele nearistate. Este una dintre cele mai pre{ioase
plante de nutre{.
24
MUNICIPlUL CAMPINA
Festucapseudf>riini (/w/i/.y/// oil<>r) cslc o gramincc cu l u l a dcasa. rc/istcnla la geruri $|p^u
^**r*^>
Loliuin pcrciic (raiyrasi i l percii), cslc o grainincc cu l u l a rara, de 40-60 cm Tnal$ime,
sensibil3 la uscaciunc si gci. Kc/ista lbarlc h inc la pasunat si calcarc, poduclivitateaeste mare $i
valoareapastorala tbarlc huna.
MUNICIPIUL CAMPINA
Dactvlis ^lomenit(t ( ( ; o l < > m f i | u l ) , cstc o uraminee cu t u l a i a ra si ta l ie mijlocie,
umezeala. Planla olavestc h i iK- . arc p ioduc t iv i ta le marc ^;i va loaic pastoral3 foarte buna.-
rt'/)i'iis (l ' iml tarator) cstc o gramincc ina l l a . stolonifer3, cu productivitatemare $i valoarc paslorala n i i j l o c i c .
Cynoclon dactylon (l ' ir ^ros) cstc o grainincc i i i a l t a , s tolonifera, rezistenta la seceta, cuproductivitalc marc .si cu valoarc pastorala mi j loc ie .
26
MUNICIPIUL CAMPINA
'J^
*fSi
Phlcii in l'r;ilcnse ( l in ioHic : i ) cicste spontan .^i sc c u l t i v a i i ia i alcs in regiunile mai bogate
in precipila|ii. lnlloivscciHa cstc i in p a n i c u l spici!bnii. Spicuk'|olc suiit uniflore, cu glumele
libere, p5roasc pc carciui. l ^ t c pkin la pcix-iia. cu U i l a rara. valoroasa pcntru nutre{.
MUNICIPIULCAMPINA
> ' *f)Molinia cacrulea (iarl>;l all>astrfi), este o planta erbacee perena, cu tulpinrcejfotjTO^ga N<
si ia 90 cm inal|ime. l' 'run/ele sunt aspre, de culoare verde, conice pana la un punk,4^ngJ^p^m6 .fV v O v V V - '
si, uneori, usor paroase pe partea de sus. Pan icu lu l are circa I5 cm lungime la maturH&eiX '.'_''"-<&<^''
Calamagrostis cpigcios (trcstic dc camp) este o planta perena cu rizomi lungi. Tulpinile sunt
drepte de 60 -200 centimelri lungime. Frunzele sunt lamelate iar inflorescen{a este un panicul
erect. inflorescentele sunt mari, de culoare maro. Se intalncste in locurile cu exces de umiditate
avand un inclice de consum egal cu O.
^*>..-:
'C,y.- 9.*&%mg*&tf<'2<S
MUNICIPlUL CAMPINA
*- *v *i" /'>vV^^ //
Botrim-hloa isclnienwni (barboasa), cstc o planla dc talic mijlocie
rezistenta la scccUl. Planla cstc dc ta l ic mica, cu poduclivitale mica" si valoare pastoraf& ^jib
Trifolium repens (Trifoiul alb), cstc o lcgiiminoasa cu Ui lp in i taratoare. Otave$te foarte
repede dup3 cosit si pasimat. Produclivitatca cstc marc iar valoarca pastorala foarte buna
Trifoliumpr(itensi' (Trifoiul ro.^u), cstc o lcguniinoasa cu tal ia dc 5() - 60 cm, foarte sensibila la
ger si seccta. ()lfivcstc putcrnic dupa coasa, productivitatca fiind foarte mare iar valoarea
pastorala foartc buna.
29
MUNICIPIUL CAMPlNA
Trifolium mmil;iinmi ( (r i fo i niontaii) , cstc o spccic pcrcna cu tu lp ina erecta, simpla sau
ramificata mai alcs la ba/a, glahiTi, n i imai pe in lernodi i lc supcrioarc a l i p i t paroasa.
Este raspandita pc so lu r i loarlc slah sau slah aprovi/ionatc cu a/ot.
MUNICIPIULCAMPlNA
l.o(ns (oiiiiciilatiis (<jlii/(leiiil), estc o planta pcrcna, cu sistem raticular bine
si pro!iiiul. tiilpini lisHioasc. dc I5- 40 cm inaltimc. lrun/clc sunt pcntafoliatc, cu folk)*|e scUrt
|U'(iolalc. ob<>valc sau lanccolatc, glahre sau slah paroasc. l'lorilc sunt galbenc, portocalii sau
n>sialicc. dispusc in iimbclc luny pcdiinculatc. I-Vuctul cstc o pastaic cilindrica, polisperma, cu
scinin|c inici. ylobiiloasc, dc culoarc brun-roscata.
Mclilolus oHicinalis (.suirina), cstc o planla icrboasa din lamilia leguminoaselor, cu flori
galbcnc, placut niirosiioaic, insiralc la varllil tulpinilor. ina!tc dc pana la un metru. Creste in
toate rcgiunilc |arii. din cainpic pana in /onclc dc miintc.
.V: f/ '* ' - ,ft
' - - /
MUNIClPIULCAMPINA
Achillea niillefoliiini (Coada $oricclului) este o planta loarle raspandita, perena,
aromata. Se consuma xerde si sub lbrma de lan .
fc^. 4QK W
Plantago lanceolatn (pa(la^ina Tii^usta) h inc consiiniata de bovinc $i ovine, avand un con{inutridicat m substan|c i u i l i i t i v c ^.i, mai alcs, de proteine.
Tyinus motaiuiN (ciinbrisor) cslc o p lanla pcrena, nativa din zona Marii Mediterane.
Creste pe dealuri, col i i ie , pa j i s t i . in locuri mai gru accesibile precum stancariile. Tulpina nu
MUNIClPIULCAMPINA
_depa$este 10-30 cm ina l l imc . Arc tcndinta sa lbrmr/c covoarc. Frunzele sale simt mi
e l ip t i c -ova tesauro tun j i l c ,ncd in la t c .
Prunclla vulyaris (hiisuioc salhatic), cstc raspandit in fanete, pasuni, poieni, tufarisuri,
p3duri, livezi, pe nialul apclor, dc la campic pana m /ona subalpina.
-.-:-< iaS?*. '*3f:^ C f-,/'i^J&*^^.^3&g*if8MMifir-"2l^*>4Ji
Duuciis ctirol(ti (morcovul salbalic) cste o planta cu dezvoltare anuala,
remarcanduscprin radacina sa pivolanta, siiculciila, de culoare galbena. Uneori, aceasta
MUNICIPIULCAMPINA
speciede morcov are o dezvoltare peren3. Tulpina - cu o mal{ime de pan3 la 80cm<^, . ' .
esterezisienta, ramillcata si acoperita de perisori. Ramificatjile apar m partea 5uperioar3V;->X .' . .-
atulpinii. l-run/.clc au un contur triunghiular sau ovoid. Morcovul salbatic inllorest^dtniuniesi
pan5 in scptcmbrie. lnHorescenta este sub forma de umbelS. Acest morcov creste in toate zonele
{3rii noastrc. l'acc parte din familia umbelifere!or.
Leucanlhemum vulgare (margareta salbatica,) este o planta perena, raspandita pe
pajiste, ciiUilpinaierboasa, care poate atinge o in3ltime intre 30 - 60cm. Are o tulpina
neramificaia, care prezinta pe sec{iunea transversala muchii.Frunzelesunt lobate dintat, si nu
sunt asezatc pcrcchi pe tulpin3. Petalele sunt albe, asezate pe un singur rand. Florile, mai ales
cand incep sa vestejeascS, au un miros nepl3cut.
MUNlClPIULCAMPINA
^5jyKiPs^
Salvia ofHcinalis Gale;), cste o plantfi de origine mediteraneana, ce se gaseste pe p;
$i fane|e. Are frunzele pe|iolate, ovate, fin albicios p3roase, iar florile violete. Ph
uleiuri eterice.
Ecliiuni vulgarc (Iarba-sarpelui), este o plantS ierbacee, bianuala, care creste pana la
inallimea de I ni si este originara din Liuropa. Face parte din familia Boraginaceae si este
Tntalnita niai mul t in locuri parasite, pe lerasamente de cai ferate, pe marginea drumurilor, in
parloage {i lanete. Aceas(a planta melifera are radacina neagra si pivotanta, iar tulpina de culoare
cenusie, r igida si acoperila cu perisori desi. s impla si de la baza ramificata. Frunzele sunt
a lungi te si acoperite cu perisori, cele de la baza plantei sunt petiolate si asezate Tn forma de
rozela. Morilc sunt de culoare albastra, violacee, rosie, roz sau alba-roz, au stamine rosii si
inlloresc Tn pcrioada luni lor iunie-scptcmbric. l->uctele acestei plante au forma unor nuci
nmin i a lu r a .
MUNICIPIUL CAMPINA
O;
Cichorium inthyhn* (C ' ie<>arc) , cstc o planla percna cu tu lp ina dc 3() -7() cni. Se consuma m
stare verde.
Eii|)ltorhi(i r)'/w/7.v.v/V/.v (Laplclc crniielui), cstc o planta care sc Intalncstc pe paji$tile de
deal Liscate. P lan ta poate producc clcrcgl;*iri alc s i s tcn iu lu i ncrvos si apara tu lu i digestiv, la toate
spcciilc de aiiiiiialc.
M U N I C I P I U L C A M P I N A
Equisetum arvense (Co;i(hi c<ilultii) sc iiHalnesle in locurile cu c.xces dc umiJiiate. Este toxica
pentru bovine si cahalinc, dalorita problemclor prodiisc asiipra sislcinului ncrvi)s, ficat si rinichi.
Xaiithiiini striini(iriiiin (Scjiiclclc), cslc o planta anuala clicotiledonala, cu o tulpina
viguroasa, ramilicaia ^i o inal(imc cuprinsa inlrc 50-IOO cm. Planta eslc toxica, fructele au o
fbrma de arici cc sc agala lbarlc usor dc hlana oilor.37
MUNICIPlULCAMPINA
Cardus nntuiis ( ( i i i l i n i i l ) cstc o plai i ta bicnala dicolilcdonata. Tulpina este prevazutS
cu {epi, avand inal|imca dc l . > in. P lanta lrchuic e l imina ta , ina in (c do a omitc t u lp in i .
E
Oiiopordiuni Acanll i i i i i i i (scainl ina<4arcsc) creste inalt de cel iui i l t 2,5 m, are tulpina
puternic ramillc;iia < , u i n i n / o i c n i a r i . d i u l u i a i c si loarle spinoasc. acupcri(e dc pcrisori fini. Planta
creste atat Tn T n f i U i n v ca( ' , i i n l a l i n i c . as l l ' e l inca t ajiinge la un moincnt dal sa scniene cu un
arbust pitic. ln t i i n p L i l K: rmi p lan ia isi pasirca/a rruii7clc, in aer liber, toamna, accsteaisi schimba
MUNICIPlULCAMPINA
doarcoloritiil . l- ' lorilc suni solitare, apar in capatul rainillcati i lor t u lp ine i , au culoare md
violet, suril ca nisle inlloresccn{e inlr-un cosulet mare si sferic, apar primavara. vara si
sunl polen/aic dc inscctc, dar inai alcs dc l lu lur i si a lb ine . l r u c t e l c au lbrmn de achene
gri-maroniu. Pcn t ru a sc de/volla bine, scaiul-m3garcsc are ncvoic in liecare /i de lumina
a soarelui.
Eryngium cantpestre (scaiul dracului, rostogol). Aceasta buruiai ia nu este consumata de catre
animale. Mai m u l t , daiorita (epilor, animalele nu pot paste n ic i iarba d in apropiere. Planta
trebuie distrusa cu sapa sau prin stropire cu erbicide. Daca plantele au a juns la maturitate, trebuie
arse, in acesl lel distrugandu-se si semin{ele. Planta trebuie distrusa in faza de rozeta, inainte de a
emite tulpini , prin stropire cu erbicide, sau cu sapa, prin taiere sub colet pentru a nu regenera.
's
MUNlCIPIULCAMPINA
Ranunculus accr (piciorul coco$ului) este o specie erbacee, anual3 sau bienalS, foarte g
in zonele umedc din pqj is l i le montane, in locurile ml5stinoase si pe malur i le apelor. Hfcarrt$ afa*-! &J
o tulpin3 erectci de 20 - 25 cm. Tulpina are la baz3 stoloni culca{i. lnr3d3cinarea se fac0$a'"
noduri. Frunzcle, mai ales ccle de la baza plantei, sunt trifidate cu un pe(iol lung. Florile suht
galbene (sepale r3sfirate, intinse, lanoase), pe pedunculi br3zda{i si infloresc primavara - toamna.
Colchicum autumnale (Brandu^a de toamna) este o plant3 medicinala care creste pe
pSsuni, fane(e umede in zona de deal sau munte, ce poate atinge chiar si inal{imea de 50 cm.
Florile au culoare violet-purpurie. Brandusa infloreste in luna septembrie, iar fructele se
formeaz3 in al doilea an.
Taraxacum officinalc (papadia), este o planta erbacee din familia compozitelor, cu frunze
lungi, crestate si cu llori galbene grupate in capitule. Papadia este gasita pretutindeni, unde se
alla vegetatie, de lu campic pana in zona subalpina, prin locuri necultivate si pe marginile40
MUNICIPIULCAMPINA
xV ^ ** .'t-*---'drumurilor. la aiv annmiic locuri in care creste, ca dc cxcmplu: nu creste in loc umbros#i i
'/ c'
'cu soarc. crcslc in calca i m u i i /vor subteran, etc.
Symphyli i i i i nlTiciii:ilc ( l a i ancasa ) , cslc o planta crhaccc care crc^lo in locuri umede, la
marginca p;"iraiclor. x a i k ' r a m i l o i . /avoaic, ^an(ur i . Prcfcra so lu r i l c argiloase, pe care balte$te
apa, r a spa iu l i n i l u - s c d i n /ona dc cainpie pana la dcal. Tu lp ina cstc paroasa, inalta de 100-
I20 cni. Snh pa i i i an t aiv u i i ri/.oni gros dc pe care crcsc radacini carnoasc - fusiforme.
Frunzelc sunt l u n g i ( n i a x i i n 25 cin) , alterne, cu latimca dc l-2 cm. In partea inferioara a tulpinii
frunzelc sun t oval-lanccolalc. l l o r i l c sunt de culoarc rosic-violacce, uneori roz-alba si sunt
dispusc in cinic uniparc . Tatancasa inllorcstc in l u n i l c mai-aiigust."
t^*^*"**<. Y **Sm14Hm#*%&m^
M U N I C I P I U L C A M P I N A
Hypcricum perloraliim (pojarni{a), este o planta perena ce atingc inaltimea de 50-80cm.
rfldacini, in fiecare an, pornesc noi lastari. Tulpina are dou3 muchi i longitudinale si
mul t ip lu in sus. l r u n / c l c sunt ovale, opuse cate doua, cu marginea intreaga, avand ci
lungime. Florile de culoare galhen5, sunt grupate in inflorescen{e bogate, umbeIiforme.
din iunie pin3 in sepieinbrie. Prefera soluri calcaroase, zonele muntoase uscate, padurile nu prea
dese si inflorite, canipuri lc . tu l t l r isur i le .
Rosa canina (m:lcc$ul^, este o specie de planta nativa in Europa, nord-vestul Africii si in
vestul Asiei. Este un arbust cu frunze cazatoare, cu o inal(ime care variaza intre 1 si 5
metri. Tulpina este acoperita de (epi mici, ascutit i , sub forma de carlig. Frunzele sunt penate, cu
5-7 frunzul i je . Flori le sunt de obicei roz pal, dar exista si plante cu flori albe sau roz inchis. Au
un diametru de 4 6 c m si sunt formate din cinci petale. Fructiil, numit maceasa, are o forma
elipsoida si este rosu sau porloculiu inchis.
MUNICiPIULCAMPINA
Cratacgus moiiof>yna (paducel) , estc un arbust (2 - 6 m) din f;
florile albe si IVuctele rosii, ce au un miros caracleristic si un gust amarui. Ef '
solurile calcaroase sub lorma de tuf isur i la liziera padurilor.
Corylus avellana (alun), este un arbust, care face parte din familia Betulaceae. E1 are o
de 5 m si frun/.e care cad toamna. Fructele sale fi ind cunoscute de mii de ani ca fructe
comestibile. A l u n u l creste in padurile luminoase de stejar, la liziera padurilor, sau tufe, pe
marginea drumuri lor agricole. A l u n u l este un arbust care traieste in luminisuri, sau zone putin
umbrite, care sunt iimcdc, l i ind pu t in pretentios in ce priveste compozitia solului. Nu creste pe
soluri nisipoase sau acide.
- , . - - * . -
MUNlCIPiUL CAMPINA
i ^i_ j^*Ligustrum vulgare flenin cainesc) este un arbust indigen, r3spanditin Europa si regiunidm,Asi&
'-; -;>X""vestic3. inrudit cu frasinul (Fraxinus excekior L.) si liliacul (Syringa vulguris L.), lemnuf
cainesc este o specie ce dovedeste o mare capacitate de adaptare fa{a de condi|iile de mediu,
tlind intalnit la noi frecvent in p3durile din zona de campie si de deal. Poate atinge inaltimi de 3-
4 metri. Lemnul cainesc are lujeri verzui, brun-verzui, care degaj3 un miros nepl3cut prin rupere
sau zdrelire (de aici si numele popular al speciei). Frunzele sunt alungite, de 2-7 cm lungime si
panS la cca. 1 cm ia{ime, acestea putand r2mane uneori verzi si peste iarnS. Fructele sunt mici,
negricioase, moi, sferice, de 5-9 mm in diametru. Lemnul cainesc contribuie, in cadrul
ecosistemelor forestiere, la ameliorarea propriet3{ilor fizice si chimice ale solului. De asemenea
acoper9 solul micsorand riscul declansa>ii proceselor erozionale.
Carpinus orientalis (carpiiiita) este un arhust indigen ce rar depaseste 5 in, asemanator cu
carpcinil dar de d i i n c n s i u n i niult mai mici.
( ' u rp in i | a arc un arcal submeditcranean, mai sudic decat al carpenului, din ltalia, Peninsula
Balcanica si pana in Asia Mica si C'auca/. La noi apare spontan, la campie si coline in stapuni
caldc si r e l a t iv usealc din /oria lbresliera sau silvostepa.
ionnca/a tu lar i s i i r i pc coastele Tnsoritc impreuiia cu slcjarul pufos, vi.sinul turccsc, mojdreanul, ,
li i a c u l . l''.stc o spccic l c i i v ioHla , pronun^al xcroilla, ncpreten|ioasa fa^a de sol, putand vegeta pe
so iu r i Liscale, stancarii calcaroase.
44
MUNlClPIULCAMPlNA
PA$UNEA CAPRARETE VEST
GRAMINEE
Agrostis capillariesPoa nemoralisPoapratensisFestuca arundinaceaArenatherum elatius
IarbacampuluiFiruta de p3dureFirujaP3iu$ TnaltOvSscior
LEGUMINOASE
Trifolium montanumTrifolium pratenseLolus corniculatus
Trifoi montanTrifoi rosuGhizdei
ALTE FAMILII BOTANICE
Plantago lanceolataAchilea MillefoliumTymus montanusPrimella vulgarisTaraxacum ojficinaleDaucus carotaCichorium intybusSymphtium officinaleEchium vidgare
PatlaginaCoada soriceluluiCimbrisorBusuioc s3lbaticPapadieMorcovCicoareTataneasalarba sarpelui
PLANTE TOXICE SI DAUNATOARE
Equisetwn arvenseCarditus nutansRumexAlpinusVerbena OfficinaHsOnopordun Acanlhium
Coada ca lu lu iSpiniStevia stanelorUrziciScaiul Magaresc
45
MUNICIPlULCAMPINA
VH,Vjt!, 1/V1 lt, LiILiVli>HJ/XO/i ^. .|
Rosa CaninaCrategus MonogynaCorylus avelana
Maces .< ,Paducel 'ko%N^
Alun >L'''-'lF'^:ftv. .'. If i t
Arenatherum elatius (ovascior) este o pIanta asemanatoare ovazului, cu rizomi nodurosi si
stoloni scurti. Tulpina este erect5 sau ascendenta, inalta de 50-180 cm, neteda lucioasa.
lnflorescen{a este un panicul lax, cu numeroase spiculete lucioase, verzui sau usor violet. Este o
specie nitrofila, raspandita prin livezi, pa$uni, poieni si fane|e din zona nemorala(stejar), pana in
etajul boreal.
Rumex aIpinus (stevia stanelor), este o planta perena, avand tn pamant un rizom gros, tarator,
cu multe capete, terminat la varfcu o coroana de peri negriciosi. Tulpina aeriana este Tnalta de 1-
2 m, dreapta, prezentand dungi m lungime. La baza tu lp in i i se afla frunze mari, avand un petiol
lung si caniculat. Limbul frunzei este lung de 35-50 cm si lat de 20-24 cm, la baza cordat (Tn
forma de inima). Inflorescenta este de culoare verde si se afla dispusa la varfuI tu lp in i i . Infloreste
Tn lun i l e iulie-august. Creste T n j u r u l stanelor, pasunilorde munte.
46
MUNICIPIULCAMPINA
Verbcna Ot'tlciiialis ( ur/Jci), cslc o planta pcrcna, originara din Europa. Tulpinapoate
ajunge $i la 100 cm. rrun/.clc sunt dintalc iar l lor i lc sunt alungite de culoare mov.
M U N l C I P I U L C A M P I N A
' - - ** -v , . ' ' ' - . , j - —. -TFifr i* %' *:**'**' fl!fc.**^jr - Vttr*
VEGETATIE DISTRUSA IN URMA TARLIRII EXCESIVE
PASUNEA IZLAZ PUNCT CAPRARETE
GRAMINEEPoa nemoralisAgrostis capillariesFestuca pratensisFestuca arundinacea
Firu^a.de padurelarba campuluiPaius de liveziPaiusTnalt
LEGUMINOASETrifolium repensTrifolium montanumTrifolium pratense
Trifoi albTrifoi montanTrifoi rosu
ALTE FAMILII BOTANICETymus montanusPlantago lanceolataTaraxacum officinalePrunella vulgaris
CimbrisorPatlaginaPapadieBusuioc salbatic
PLANTE TOXICE SI DAUNATOAREEuphorbia cyparissiasCarduus niilans
Laptele caineluiSpini
VEGETATIE LEMNOASAHyppophae RhamnoidesCorylus avelanaRosa Canina
CatinaAlunMaces
49
MUNICIPIUL CAMPINA
Hyppophae Rhamnoides (catina), este un arbust foarte ramificat si spinos carecresje^'^ ^ ''
Tn Romaniaincepand din nisipuriIe si pietrisurile litorale pana Tn regiunile muntoase, a(cattiirid
uneori cranguri si tufisuri destuI de Tntinse. , ,
Planta cre$te pana la 2-5 m, are scoar{a brun-Tnchis care se transforma Tn ritidon brazdat. Face
lujeri anuali solzosi, cenusu-argentii, ramuri laterale cu spini numerosi si puternici, cu muguri
mici, parosi, cu gust amarui. Frunzele sunt lanceolate, de pan3 la 6cm lungime, cu nervura
median3 evident3. Face flori unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate Tn
fluorescen|e globulare, iar cele feminine Tn raceme. Face fructe "false", drupe de 6-8 mm,
ovoide, c3rnoase, portocalii cu un sambure foarte tare. Fructele pot ramane peste iarna pe ramuri.
Arbustul fructifica 20-25 ani si lastareste Tn fiecare an foarte puternic.
50
MUNICIPIUL CAMPINA
,
PA$UNEA IZLAZBELCIUGRAMINEEAgrostis capillariesPoapratensisLolium PereneFestuca pseudovinaFestuca pratensisDaclylis glomerataPhelum pretenseMolinia caeruleaCalamagrostis epigeiosBotriochloa ischaemum
Iarba campuluiFiru{a
Raigras perenPaiusul oilorPalusul de liveziGoloma{TimofticaIarba albastraTrestieBSrboasa
LEGUMINOASETrifolium repensTrifolium pratenseLotus corniculatusMolilotus officinalis
Trifoi albTrifoi rosu
GhizdeiSulfina
ALTE FAMILII BOTANICEAchilea MillefoliumPlantago lanceolataTymus montanusPrunella vulgarisDaucus carota ssp.Colchicum autumnaleSalvia o/icinalisEchiitm Vulgare
Coada soriceluluiPatlaginaCimbrisorBusuioc salbaticMorco'v salbaticBrandusa de toamnaJalesIarba sarpelui
PLANTE TOXICE SI DAUNATOAREEquisetum arvenseCarduus mttansOnopordun AcanthiumEringium campestreEuphorbia cyparissiasRanunculus acerXantium strumarimnColchicum autumnale
Coada CaluluiSpiniScaiul MagarescScaiul DraculuiLaptele cuculuiPiciorul cocosuluiCornu{iBrandusa de toamna
VEGETATIE LEMNOASARosa CaninaCrategus MonogynaLigustrum vulgareCarpinus Orientalis
MacesPaducel
Lemn cainescCarpini^a
Grad de acoperire cu vegetatie: 90%
52
MUNICIPIUL CAMPINA
T>;r- O-"ii^.5,^'"T'v* n .<5 ' - ,v .> ;*5 . " 'v . , v - . i , - vf-;--i ' 'H-" 'f"^->nan-*<e'-^,.cv . :,,^,v#tf* ,>^^,v>: i,^-^::.^ife%'%^ 1
M U N I C I P I U L C A M P I N A
PASUNEA lZLAZ 5GRAMINEEAgrostis capillariesPoa nemoralisPoa pratensisFestuca pseudovina
Iarba campuluiFiruta de padureFiru{aPaiusul oilor
LEGUMINOASETrifolium montanumTrifolium pratenseLotus corniculatus
Trifoi montanTrifoi rosuGhizdei
ALTE FAMILII BOTANICEPlantago lanceolataTymus montanus
PatlaginaCimbrisor
PLANTE TOXICE SI DAUNATOAREEquisetum arvenseCardus NutansEiiphorbia cyparissias
Coada CaluluiSpiniLaptele cucului
VEGETATIE LEMNOASARosa CaninaCrategus MonogynaCorylus avelana
MacesPaducel
Alun54
MUNlClPIUL CAMPINA
(!racl clc acopcrirc cu vcgel;itie: K(YY>
* r.- -r *7* C*^* * '** s A^
-,v3Sa*3*fcv'-*:fi^** -s^^Sw4jg5**' ***^* ' '<
MUNICIPIULCAMPINA
TabeIul 4.1
0
12
345
TRUPUL DE PAJI$TEDENUMIREA
1
BELCIU 1CAPRARETE VEST
IZLAZ PUNCTCAPRARETE
IZLAZ BELCIUIZLAZ 5
PARCELEDESPRIPTIVECOMPONENTE
2T2P10, P l l ,Ppl l /3 ,Pl l /4T3F39
T3 Pp40T9 P289, P290, P304T1P6
TOTAL SUPRAFATA
TIPUL DE PAJI$TE3
Agrostis Capillaries; PoaNemoralisAgrostis Capillaries;
Poa Nemoralis;Agrostis Capillaries;Agrostis Capillaris;
SUPRAFATA(ha)
4
10.479.37
3.1820.622.53
%5
22.6720,29
6.8844.665.47
46,17Valoarea pastoralS este un indice sintetic de caracterizare a calitaJii unei pajisti,
determinata prin metode floristice de apreciere. Cea mai folosit5 metoda pentru calculul valorii
pastorale se face prin metoda pratologica (P), care pune accent din start pe aprecierea participarii
procentuale in biomas3 a componentelor botanice pe grupe economice (graminee, leguminoase,
cyperacee, juncaceae si specii lemnoase). Calculul valorii pastorale se face dupa urmatoarea
formula:
V.P. = S PC(%) X IC/5
In care:
V.P.= indicator valoare pastorala(0-100);
P.C. = participarea in covorul ierbos (%);
I.C.= indice de calitate furajera.
Avand la dispozi^ie releveul floristic cu participarea procentuala a speciilor, se trece in dreptul
fiecareia, indicele de calitate furajera (I.C.), cu valori de la 0 (fara valoare) la 5 (valoare
excelenta) din tabelele 4.1 si 4.2 din ghid. In restul tabelelor 4.3,4.4 si 4.5 sunt trecute specii de
balast, daunatoare si toxice din pajisti care nu au valoare furajera.
Dupa determinarea indicatorului de valoare pastorala prin impartirea la 5 a punctajului ob^inut
se apreciaza:
-0-5 %
-5-15%
-15-25%
-25-50%
pajiste degradata
pajiste foarte slaba
pajiste slaba
pajiste mijlocie56
MUNICIPIUL CAMPWA
-50-75% paji$te buna
-75-100% pajiste foarte buna
Reprezentare tabelarS a calculului valorii pastorale pentru trupurile de pajiste apartinand UAT
Campina.
PASUNEA BELCIU1
SpeciaGramineeAgrostis capilaris
Poa nemoralisFestuca pseudovina
Festuca pratensisLeguminoaseTrifolium MontanumTrifolium Repens
Trifolium pratense
Cyperaceae si Juncacae
Alte familii botanice
Thymus montanus
Prunella vulgaris
Daucus carota
Taraxacum officinale
Cichorium intybus
Symphtium officinale
Plantago lanceolata
Plante toxice si daunatoareEquisetum arvense
Euphorbia cyparissias
Ranunculus acer
Hyperium perforatum
Carduus nutans (spini)
TOTAL
Valoare pastorala
Apreciere VP
%PC6520
2020
51264
2
2
18
5
4
2
2*
*
5
31
1
1*
*
100*
IC
3
21
4
25
5
2
1
0
3*
*
1
0
0
0
0
0*
*
PCxIC
60
4020
20
1220
10
10
4
0
6
5
207
41,4
Mijlocie
57
MUNICIPIUL CAMPWA
PASUNEA CAPRARETE VEST
SpeciaGramineeAgrostis capillariesPoa nemoralisPoa pratensisFestuca arundinaceaArenatherum elatiusLeguminoase
Trifolium montanumTrifolium pratenseLotus corniculatusCyperaceae si JuncacaeAIte familii botanice
Plantago lanceolataTymus montanusAchillea MillefoliumPrunella vulgarisTaraxacum officinaleDaucus carotaChicorium intybusSymphtium officinaleEchium vulgarePIante toxice sidaunatoareEquisetum arvenseCardus NutansRumex AlpinusVerbena OfficinalisOnopardon AcanthiumTOTALValoare pastoralaApreciere VP
%PC6220201010210433
25533532
l 2ll
3
*****
100
IC
32434
254
2l2l30l00
00000*
PC x IC ^4,
604040308
81512
1036590200
24849,6
Mijlocie
58
MUNICIPIUL CAMPWA
IZLAZ PUNCT CAPRARETE
Specia
Graminee
Poa nemoralis
Agrostis capillaries
Festuca anmdinacea
Festuca pratensis
Leguminoase
Trifolium repens
Trifolium montanum
Trifolium pratense
AIte familii botanice
Tymus montanus
Plantago lanceolata
Taraxacum officinale
Prunella vulgaris
Plante toxice $i
daunatoare
Euphorbia cyparissias
Cardus Nutans
TOTAL
Valoare pastorala
Apreciere VP
%PC
75
40
20
10
5
12
6
3
3
10
4
3
2
1
3
*
*
100
IC
2
3
3
3
2
2
4
1
2
3
1
0
0*
PCxIC
80
60
30
15
12
6
12
4
6
6
5
236
47,2
Mijlocie
59
MUNICIPIUL CAMPINA
IZLAZBELCIUSpeciaGraminee
Agrostis capillariesPoa pratensis
Lolium Perene-
Festuca pseudovina
Festuca pratensis
Dactylis glomerataPhelum pretenseMolinia caeruleaCalamagrostisLeguminoase
Trifoliwn repensTrifolium pratenseLotus corniculatus
Molilotus officinalisCyperaceae $i JuncacaeAIte familii botanice
Achillea Millefolium
Plantago lanceplataTymus montanus
Prunella vulgarisDaucus carotaChrysantemumleucanthemumSalvia pratensis
Echium VulgarePlante toxice si daunatoareEquisetum palustreCardus AcanthoidesOnopordon AcanthiumErgium campestrisEuphorbia cyparissiasRanunculus acerXantium SpinosaColchicum autumnaleTOTALValoare pastoralaApreciere VP
%PC
4715
106
642211
1364216
2024442
2
11
14335111**
100
IC
345155500
5540
22110
0
00
00000000*
PCxIC
454030
620101000
3020g0
48440
0
00
23947,8
Mijlocie60
MUNICIPIUL CAMPINA
IZLAZ5
Specia
Graminee
Agrostis capillaris
Poapratensis
Poa nemoralis
Festuca pseudovina
Leguminoase
Trifolium montanum
Trifolium pratense
Lotus corniculatus
Cyperaceae $i Juncacae
Alte famiiii botanice
Plantago lanceolata
Tymus montanus
Chicorium intybus
Plante toxice $i daunatoare
Equisetum palustre
Cardus Acanthoides
Euphorbia cyparissias
TOTAL
Valoare pastorala
Apreciere VP
%PC
76
30
6
20
20
14
8
4
2
8
3
3
2
2
100
IC
3
4
2
1
2
5
4
2
1
1
0
0
0
PCxIC
90
24
40
20
16
20
8
6
3
2
229
45,8
Mijlocie
61
MUNICIPIUL CAMPINA
4.4. Descrierea vegetafiei lemnoase
Trup de pajiste
Belciu 1
C5prare{e Vest
Izlaz punct Caprare|e
Izlaz Belciu
Izlaz 5
Vegetatie lemnoasa intalnita:
Miices (Rosa canind), Paducel (Crataegus
monogyna), Alun (Corylius avelland), Catina (
Hippophae rhamnoides).
M5ces (Rosa canina), Paducel (Crataegus
monogyna), Alun (Corylius avellana).
Catina ( Hippophae rhamnoides),Maces (Rosa canina),Alun (Corylius avellana).MSces ( Rosa canina) , PSducel ( Crataegusmonogyna) , Catina ( Hippophae rhamnoides),Lemn cainesc ( Ligustrum vulgare), Carpini{a (Carpinus orientalis)Maces (Rosa canina), Paducel (Crataegus
monogyna)., Alun (Corylius avellana).
5. Cadrul de amenajare
5.1. Procedee de cuIegere a datelor din teren
Pentru culegerea datelor din teren am folosit metoda pratologica, ce consta in aprecierea
procentuala Tn biomasa a plantelor pe grupe economice.
Culegerea datelor despre vegeta{ie presupune cunoasterea suprafe{ei de pasune, determinarea
speciilor de plante, analiza lor si stabilirea plantelor dominante, procentual, pe fiecare suprafata
de proba, dupa criteriul botanico-economic si anume:
* Graminee;
* Leguminoase;
* Cyperaceesijuncacee;
* Plante din alte familii botanice;
* Plante daunatoare si toxice;
* Specii lemnoase.
62
MUNICIPIUL CAMPINA
Pentru intocmirea fiselor geobotanice, s-au facut 3 determinari pentrtf
suprafa{a mai mica de 100 ha.
Suprafe{ele de proba au fost alese parcurgand pajistea pe diagonala si au fost delimitate pe
por^iuni cat mai uniforme din punct de vedere floristic. Lucrarea a fost executata in perioada
iulie-august cand majoritatea plantelor se aflau in faza de inflorire. Conform compozitiei
botanice, pajistile de pe teritoriul UAT Campina sunt de tip G, bogate in graminee.
Datele despre plantele daunatoare, arbusti, acoperirea cu vegeta{ie etc., s-au facut prin inspec{ie
vizuala, pe intreaga suprafa{a a pSsunilor. Aceste date au fost corelate cu informatiile preluate
din surse ca: planuri si ortofotoplanuri.
5.2. Obiective social-economice si ecologice
La stabilirea lucrarilor de repunere in valoare a suprafe{elor de pajisti trebuie sa se $ina cont de
caracteristicile unei agriculturi organice (ecologice) care includ:
- Protec{ia pe termen lung a fertilita{ii solului, prin men{inerea con|inutului de materie organica
si stimularea activita{ii biologice ale acesteia;
- Asigurarea nutrien{ilor pentru plante, prin stimularea activita{ii microorganismelor din sol;
-Asigurarea cantita{ilor de azot fixat biologic prin folosirea leguminoaselor cat si a gunoiului de
grajd;
- Existen|a gramineelor perene pe pajisti, care au rol de producere a biomasei vegetale, in
valorificarea ca furaj, iar prin masa de radacini au rolul de restaurare a solului;
- Existen{a leguminoaselor perene ce au rol in producerea furajelor de calitate, bogate in
substan{e proteice, la care se adauga insusirea de a fixa azotul atmosferic, acestea traind in
simbioza pe radacini, cu bacteria Rhizobium;
- Propor|ia ideala pentru pajisti este de: 50-60% graminee, 35-45% leguminoase, 5-10% specii
din alte familii.
5.3. Stabilirea categoriiIor de folosinta a pajistilor
Pajistile ce fac obiectul acestui amenajament, se vor folosi ca pasune, si se vor cosi odata in
luna iunie pentru regenerare.
Modul de folosinta a pajistilor:
63
MUNICIPIUL CAMPESfA
il PRIMARlA
Nr.crt.
12345
PARCELADESCRIPTIVA
BELCIU 1CAPRAREJE VEST
IZLAZ PUNCT CAPRARETEIZLAZ BELCIU
IZLAZ 5
i -j^_Jr^itr^ *-iSUPRAFATA ^"TV
HA10.479.373.18
20.622.53
Categoria de folosi|(a lPasune fe^Fanea{a ^^"Pasune "**PasunePasune
/"' iUTS^*ssJU^at
N,
64
MUNICIPIUL CAMPDs[A
5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral
Avantajul utilizarii pasunilor tn sectorul zoo-economic rezulta din ob{inerea unor cantitati mari
de furaje, valorificarea superioara a ingrasamintelor chimice si organice, reducerea costurilor de
produc{ie la produsele animaliere, prin practicarea pasunatului ra^ional, imbunata{irea starii de
sanatate a animalelor, posibilitatea conservarii terenurilor. Amenajamentul pastoral trebuie sa
respecte codul de bune praptici agricole si sa fie tn concordanta cu condi$iile pedoclimatice ale
arealului unde se afla amplasata pajistea. Se va tine cont de animale tn ansamblu, se va controla
folosirea fondurilor la lucrarile de amenajare a pasunilor, se va intocmi un program rational de
pasunat, cu respectarea perioadei de refacere a pasunilor si a covorului vegetal, dupa fiecare
pasunat. Cu aceasta ocazie, se va stabili data de la care se incepe pasunatul, si data la care
animalele vor fi scoase de la pasunat.
5.4.1. Durata sezonuIui de pa$unat
Pasunile reprezinta cea mai ieftina sursa pentru asigurarea hranei ierbivorelor !n timpul perioadei
de vegeta{ie, avand multiple avantaje ce decurg din efectele favorabile, atat asupra animalelor cat
si asupra pasunilor in rela|ia sol-planta-animal.
In Ordinul nr.544/21 iunie 2013, art.6 se prevad urmatoarele:
1. inceperea pasunatului se face in func{ie de conditiile pedoclimatice si gradul de
dezvoltare a covorului ierbos.
2. Se evita inceperea pasunatului prea devreme, care poate afecta perioada de regenerare,
sanatatea si supravie^uirea plantelor.
3. Perioada de pasunat se va incheia la o data stabilita Tn func^ie de evolutia temperaturilor
si regimul precipitatiilormjurul datei de 1 noiembrie.
4. Data inceperii si incheierii pasunatului, precum si modul de organizare al pasunatului
continuu, in front, etc, se stabilesc prin hotararea Consiliului Local.
/Jinand cont de caracteristicile climei zonale unde se gaseste situat UAT Campina cu
cuprinse intre 450-600m, durata sezonului de pasunat este de cca. 180 zile, din prima
lunii mai pana la sfarsitul lunii octombrie.
Conform Normelor metodologice pentru aplicarea OUG Nr.34/2013 privind organizarea,
administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii
fondului funciar Nr. 18/1991; art.lO (1) - introducerea animalelor pe pajisti este permisa doar in
perioada de pasunat prevazuta in amenajamentul pastoral, iar alin. (2) stipuleaza interzicerea
pasunatului in cazul excesului de umiditate a pajistii.
in faza tanara de vegeta{ie, plantele de pe pasuni au insusiri organoleptice deosebite (gust,
miros) care maresc apetitul animalelor si ca urmare creste gradul de consumabilitate a ierbii care
poate ajunge la 85-95%.
Daca pasunatul incepe prea devreme, cand plantele sunt prea tinere si solul prea umed, efectele
negative asupra vegetatiei sunt urmatoarele:
- Se distruge stratul de Jelina, se batatoreste solul si se inrauta{este regimul de aer si din sol,
se formeaza gropi si musuroaie;
Pe terenurile in panta se declanseaza eroziunea;
Se modifica compozitia floristica, disparand plantele valoroase, mai preten$ioase din
punct de vedere al apei, aerului si hranei in sol;
- Plantele fiind tinere, au suprafa{a foliara redusa si vor folosi pentru refacerea lor
substante de rezerva, acumulate in organele din sol, avand ca efect epuizarea acestora;
Efectele negative asupra animalelor sunt:
- Iarba prea tanara contine multa apa si, ca atare, are efect laxativ epuizant, ceea ce duce la
eliminarea excesiva a sarurilor minerale cu Ca, Mg, Na;
- Continand prea putina celuloza, nu se preteaza la salivatie si rumegare, animalele fiind
predispuse la intoxicatii si meteorizatii;
- Continutul mare de azot al ierbii tinere, determina acumularea in stomac a amoniacului si
ca urmare declansarea unor fermenta{ii periculoase.
in aceeasi masura, nu recomandam nici folosirea pajistilor prin pasunat mai tarziu de data de 1
noiembrie.
65
MUNICIPRJL CAMPiNA
llllll
UltimuI pasunat trebuie sa se realizeze cel mai tarziu cu 20-30 de^zi!e^&tainte <le
instalarea ingheturilor pemanente. Astfel, plantele au posibilitatea sa acumuleze glucide, sa-si
refaca masa vegetativa, ceea ce determina o mai buna suportare a ingheturilor, pe de o parte, iar
pe de alta parte pornirea timpurie in vegeta{ie. intarzierea pasunatului toamna, pana la venirea
ingheturilor, face ca iarba sa nu se poata reface corespunzator, astfel disparand speciile valoroase
din pajisti.
5.4.2. Numarul ciclurilor de pasunat
Ciclul de pasunat este intervalul de timp in care iarba de pe aceeasi parcela de exploatare,
odata pasunata, se regenereaza si devine din nou buna de pasunat.
Numarul ciclurilor de pasunat, este stabilit in func{ie de condi{iile pedoclimatice si stationale de
sol, de compozi|ia floristica si de capacitatea de regenerare a pajistilor. Pe pasunile de pe raza
UAT Campina se realizeaza, in general, trei cicluri de pasunat.
5.4.3. Fanetele
Suprafe{ele de pajisti folosite ca fane{e pe raza UAT Campina, sunt utilizate pentru a asigura
cantitatea necesara de furaje pentru perioada de stabula{ie. Aceste suprafe{e se folosesc de obicei
in prima perioada de vegeta{ie ca pasuni, pasunatul fiind oprit o data cu plecarea oilor la munte,
urmand ca aceste suprafe^e sa fie cosite in momentul optim, pentru a asigura cantitatea maxima
de nutrien|i. Sunt exceptate de la cosit, la momentul optim, fanetele care sunt sub angajamente
APIA, acestea fiind cosite la data prevazuta Tn contractele de agro-mediu.
Recomadam utilizarea acestor suprafe{e ca fane{e in prima perioadS de vegeta^ie, iar dupa
cosire sa fie folosite ca pasuni.
5.4.4. Capacitatea de pasunat
Stabilirea cat mai exacta a capacita{ii de pasunat prezinta o deosebita importanta pentru
exploatarea rationala a pajistii, deoarece, printr-o tncarcare prea mare, prin suprapasunat, se
degradeaza covorul ierbos, iar pe o pajiste neTncarcata corespunzator ramane iarba nepasunata,
putandu-se instala specii invazive, cu o valoare furajera mai scazuta, conducand in final la
degradarea pajistii.
Capacitatea de pasunat a pajistii se va determina in fiecare sezon de pasunat.
incarcatura de animale pe o pajiste, este un instrument util de folosire pentru crescatorul de
animale, deoarece ii permite sa ajusteze incarcatura optima, in func{ie de cantitatea de iarba
66
MUNICIPIUL CAMPft4A
l
l
l
lt
l
l
l
l
l
l'
l
l
l
l
l
ll
* f- l , '
disponibila. Pentru aceasta, se calculeaza capacitatea de pa$unat, respectiv numlflil tfe^animale
care pot pa$una pe unitatea de suprafata. Capacitatea de pasunat si incarcatura optima, se
calculeaza pentru fiecare paji$te in parte, conform metodologiei prevazute in Ordin nr. 544 dm
21 iunie 2013, conform caruia (art. 8, alineat 1), capacitatea de pa$unat, se estimeaza pe baza
produc{iei medii de masa verde din anii anteriori, tjnand cont de compozi{ia floristica a covorului
vegetal, iar articolul 8, alin. 2 prevede ca numarul de animale (UVM pe hectar) trebuie sa fie
suficient, pentru a asigura utili/area maxima a produc|iei de masa verde, mentinand in acelasi
timp sustenabilitatea pe termen lung a pajistii.
Stabilirea capacitatii de pasunat se va face prin impartirea produc{iei totale de masa verde cu
ratia necesara unei unitati vita mare (UVM).
Se recomanda 65 kg masa verde/zi/cap pentru 1 UVM (din care consumate efectiv 50
kg/cap/zi). Conversia in UVM a speciilor de animale domestice este redata in tabelul de mai jos,
intocmit conform legislatiei in vigoare.
Coeficientul de transformare a diferitelor specii$i categorii de animale in UVM
SPECIFICARE
Tauri si boi de munca
Vaci de lapte
Bovine de toate varstele (in medie)
Tineret bovin peste l an
Tineret bovin sub lan
Oi si capre de toate varstele
Oi si capre mature
Cai de toate varstele
Cai de tractiune
Tineret cabalin peste l an
Tineret cabalin sub l an
COEFICIENT DE
TRANSFORMARE lN
UVM
1.0-1.2
l
0.7-0.8
0.5-0.7
0.2-0.3
0.14
0.15-0.16
0.8
1.0-1.1
0.5-0.7
0.2-0.3
NR. CAPETE
PENTRU l UVM
0.8-1.0
l
1.3-1.4
1.4-2.0
3.3-5.0
7.1
6.3-6.7
1.3
0.9-1.0
1.4-2.0
3.3-5.0
67
MUNICIPKJL CAMPmA
llllllll*llll
Productia totala de iarba (Pt) se determina prin cosire si cantarire pe 6 -
proba. aflate in parcela de exploatare ce urmeaza sa fie pasunata.
Pentru delimitarea suprafe*elor de proba, se folosesc ingradituri sau custi metalice c,.
permita consumul de catre animale a vegetatiei din interior, amplasate pe suprafe^e
punct de vedere al compozn1ei floristice si al productiei. Aceste suprafe|e se cosesc la inceputul
fiecarui ciclu de pasunat, respectand restrictia ca pe plante sa nu se regaseasca apa de adi|ie
(plantele nu sunt umede de la roua, ploaie, irigatie, etc.).
Capacitatea de pasunat (Cp) se va determina in fiecare sezon de pasunat utilizand formula:
Pt(kg/ha) x Cf%Cp(UVM/ha) = '^ Nz x DZP x 100
in care: Nz = necesarul zilnic de iarba pe cap de animal, in Kg/zi;
DZP = numarul zilelor sezonului de pasunat;
Cf= coeficient de folosire a pajistii, in %.
Coeficientul de folosire exprimat in procente se stabileste prin cosirea si cantarirea resturilor
neconsumate (Rn) pe 5 - 10 m*, dupa scoaterea animalelor din tarla si raportarea ei la produtia
totala dupa formula:
Cf =Pt(kg/ha)-Rn(kgM
Pt(kg/ha)x100,inprocente
Tabelul de maijos prezinta capacitatea de pasunat actuala a pajistilor de pe teritoriulMunicipiului Campina in functie de productia de masa verde utila si numarul zilelor sezonului
de pasunat.
l TRUP DEAlSTE
|"
o
|
ELC1U lAPRAREJE
VEST
(LAZJNCT^PRARETE
IZLAZB l - L C I UB'.i.AZ5
SUPRAFATAPARCELEI DEEXPLOATARE
(ha)
l
10.47
9.37
3.18
20.62
2.53
PRODUCTIADE MASA
VERDE (t/ha)
2
2
4
1,5
2
2
COEFICIENTDE FOLOSIREA PASUNII (%)
3
80
80
80
85
90
PRODUCTIADE
MASAVERDE
UTILA(t/h)4
(col.2xicol.3)
1,63,2
1,2
1,7
1,8
NUMARZILE DE
PASUNAT/SEZON
5
180
180
180
180
180
CONSUMZILNIC DE IARBA
KG/UVM
6
50
50
50
50
50
lll
68
MUNIClPIUL CAMPiNA
La toate pajistile analizate produc{ia de mas3 verde utilS ob{inuta este sub
pajistilor. Utilizatorii de pajisti au obliga(ia s3 respecte incSrcStura minima de
UVM/ha). Pe pajistiIe aflate sub contract APIA, p3sunatul se efectueaza cu maxim 1 UVF$/ha.
6. Organizarea, imbun&t&tirea, dotarea si folosirea pajistilor
6.1. Lucr&ri de repunere in valoare a suprafe{elor de pajisti
LUCRARI DE REPUNERE !N VALOARE A SUPRAFETELOR DE PAJI$TI
(FACTORI LIMITATIVI. MASURI AMELIORATIVE ALE
SOLURILOR-TERENURILOR)
Cunoasterea naturii si intensitatii factoriIor Iimitativi ai productiei agricole este absolut
oportuna in situa^ia in care se ia decizia diminuSrii ori eliminaririi efectelor negative ale acestora,
m scopul asigurSrii necesarului de furaje pentru ovine $i bovine, a activita|ilor conexe (prelucrat
produse animaliere, colectare plante medicinale, apicultura, etc.).
PrezentSm natura factoriIor Iimitativi ai productiei pe paji$ti si m3surile importante
pentru corectarea sau ameliorarea acestora pentru fiecare unitate de sol (US) in parte.
Masuri ameliorative
1
2
4
l l
EUTICAMBOSOL tipicLL/LL pe gresii alterate,erodat puternic prin apa"
REGOSOL calcaricgleic, epicalcaric moderat
-adancimea apei freaticemare si izvoare decoasta"-eroziunea de suprafa|aputernic3-eroziune de adancime-alunec3ri de teren sipr3bu$iri de mal-arbori grosi-arbori sub|iri-musuroie-cara>i de vite-plante daunatoare-pietre si bolovani
-adancimea apei freaticemare si izvoare de
-combatere eroziune desuprafa{a-combatere eroziune deadancime si alunecari-captare izvoare de coasta-distrugere musuraie/cararide vite, nivelare, cura^arepajisti-combatere plantedaunatoare-cura^are vegeta{ielemnoasa nevaloroasa ^iarbori sub{iri-indepartare materiallemnos, cioate si pietre-completare goluri-fertilizare pajiste-lucrari de mtre^inere-combatere eroziune desuprafa$a
69
MUNIClPIUL CAMPINA
> AX**
u- S
gleizat LL/LL pe gresiialterate, erodat moderatprin apa, cu alunecaiiactive Tn trepte
coastS-eroziunea de suprafa{Smoderata-eroziune de adancime-alunec&ri de teren-arbori gro$i-arbori sub{iri-mu$uroie-cSrari de vite-plante d5unStoare-pietre $i bolovani
-combatere ^eroiitfne deadancime $i alunecari-captare izvoare de coasta-distrugeremu$uroaie/c3rari de vite,nivelare, curS{are paji$ti-combatere planted3unatoare-curS{are vegeta|;ielemnoasS nevaloroasa $iarbori sub{iri-indepSrtare materiallemnos, cioate $i pietre-completare goluri-fertilizare paji$te-Iucr3ri de intre^inere
Principalele masuri de cre$tere cantitativa $i calitativa a produc|iei paji$tilor se bazeaza
pe inlaturarea sau diminuarea efectuluifactorilor limitativi aiproductivita(ii acestora.
"Pentru determinarea masurilor $i tehnologiilor de imbunatafire adecvate trebuie sa se
stabileasca in prealabil, cu exactitate, cauzele degradarii pajistii respective, deoarece aplicarea
oricarei masuri de imbunata(ire a covorului vegetalfara a se lndeparta cauzele degradarii lui,
conduc la unele rezultate bune, valabile doarpe termen scurt.
Principalele acfiuni tehnico-organizatorice menite sa duca la cres,terea cantitativa si
calitativa a produc{iei defuraje de pe pajis,ti sunt:
- masuri ameliorative generale, care se aplica pe toate paji$tile afectate de factori
limitativi aiproducfiei;
- masuri de imbunata(ire fara inlocuirea totala a vechiului covor vegetal, numite masuri
de suprafa(a;
- masuri de refacere radicala a covorului ierbos prin inlocuirea totala a vechiului covor
vegetal cu amestecuri valoroase de graminee si leguminoaseperene depajisti;
- valorificarea superioara aproduc(ieipajistilorprinpasunat;
- valorificarea superioaraprin recoltarea si conservareafurajelor depepajisti.
Masurile ameliorative generale care se aplica pe toate pajistile afectate de diferifi
factori limitativi aiproduc(iei sunt:
- eliminarea excesului de umiditate;
70
MUNICIPIUL CAMPINA
- combaterea eroziunii de addncime si alunecarilor solului;
M6surile de suprafa|& de imbundta(ire apaji$tilor cuprind:
- lucrarile de intre|inere a pajistilor ce constau in cura|irea de
provenien|a, de vegetafia ierboasa si lemnoasa nevaloroasa si de pietre, nivelafea
nanoreliefului, impr3ftierea dejec(iilor (ramase in urma pa$unatului sau dupa fertilizarea
organica), aerarea covorului vegetal;
- imbunQtatirea regimului de nutri(ie aplantelorprintr-ofertilizare corespunzatoare;
- suprainsamdn(area paji$tilor.
Mdsurile de refacere radicala a covorului ierbos constau din:
- curd(irea de mu$uroaie, de vegeta(ia ierboasa $i lemnoasa nevaloroasa $i depietre;
- distrugerea vechiului covor vegetal degradat;
- lmbunata|irea regimului de nutri(ie aplantelorprintr-ofertilizare corespunzatoare;
- pregatirea patului germinativ;
- reinsamdn(area cu amestecuri de plante furajere productive $i cu valoare furajera
ridicata;
- intre(inereapajistii nou inJlin(ate." - Hotardrea 78/2015
Pentru ameliorarea $i Tmbunatatirea paji$tilor, METODOLOGIA ELABORARII
STUDIILOR PEDOLOGICE, 1987 recomanda urmatoarele tehnologii:
-LUCRARI DE SUPRAFAJA
-scoaterea cioatelor
-adunarea pietrelor
-nivelarea mu$uroaielor
-tndepartarea vegeta^iei lemnoase
-grapatul paji$tilor (in luncile raurilor dominate de graminee stolonifere $i pe toate paji$tile dupa
autoTnsamantare $i supramsaman{are)
-combaterea bolilor (prin cosiri repetate $i pe cale chimica)
-fertilizarea $i amendarea pajistilor (numai dupa cartarea agrochimica, respectand legisla{ia in
vigoare - vezi DECIZIA nr. 221.983/GC/12.06.2013 PENTRU PROTECTIA APELOR
71
MUNICIPIUL CAMPlNA
IMPOTRIVA POLUARII CU NITRATI DE^ SURSE AGRICOLE - si ::
corespunzfitoare) V'
-autoinsamantarea
-supra!nsamSntarea
-LUCRARIRADICALE
-pregfitirea terenului
-aplicarea ingrds&mintelor
-culturi premergfitoare
-alegerea speciilor si formarea amestecurilor
j^ -semanatul
- IMBUNAlATIREA REGIMULUI DE APA
-inlfiturarea excesului de apfi (freatic, stagnant, captare izvoare de coasta)
-regularizarea cursurilor de vSi
-completarea deficitului de apa (irigarea)
- FOLOSIREA RAJIONALA A PAJI$TILOR
-pajisti permanente
-pSsunat limitat
-p&sunat ra{ional
-folosirea mixtS (alternativ pSsune-fanea{5 sau fanea^a - p&sune)
-pajisti temporare
-p3sunat ra^ional
^ -folosirea mixtS (alternativ pSsune-faneata sau f5nea$ - pSsune)
-COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI
-prin metode specifice antierozionale
-prin !mpSduriri
- COMBATEREA ALUNECARILOR
-prin metode specifice (nivelifri)
-prin msamantari
-prin Tmpaduriri
- COMBATEREA SALINIZARII
72
MUNICffKJL
- SELECTIONAREA TERENURILOR PENTRU LOTURI SEMESICERE
- alte Iucr8ri care pot imbun&t&tii factorii restrictivi (impun procedee dificile cu costuri mari)"',. X
-omogenizareaprofiluluidesol ^V
-aport de material pfim&ntos
-crearea sau stabilizarea structurii folosind conditionatori sintetici
Pentru aplicarea masurilor de ameliorare $i imbun&t&tire a paji$tilor trebuie s& se tin& cont
de bunele conditii agricole $i de mediu in conformitate cu prevederile legale !n vigoare, de
particularitdtile terenului, de impactul social $i economic, fiecare masur& aplicabil& pe o parcel&
fiind tratatft diferen{iat. Introducerea animalelor pe paji5ti este permis& doar in perioada de
^ p&sunat prevazuta in amenajamentul pastoral. (Art. 10 - HOTARAREA GUVERNULUI
1064/2013).
lnainte de alegerea metodelor, mijloacelor $i materialelor necesare imbunatStirii
covorului ierbos al unei paji$ti, trebuie sS se cunoasc5:
- zona biogeogrqficd fi climatica, substratul geologic in care se gaseste paji$tea
- condi(ii orogrqfice (pantS, inclinatie, expozitie) si hidrologice ^paraie, rauri, lacuri,
izvoare, etc.)
- grosimea stratului de sol cu prezen^ sau absen{a rocilor dure la suprafafa sau pe profil,
pana la 25 - 30 cm
- tipul de paji$te dominant, stadiul de degradare al covorului ierbos, invazia cu vegeta{ie
dSunStoare ierboasS $i lemnoasS, mujuroaie dac5 existS, etc.
1. Defri$are vegetafiei lemnoase se face pe baz& de studii $i documentatii in care se
" prevSd toate detaliile privind organizarea, execu^ia lucraYii si valorificarea materialului lemnos,
conform normativelor. PanS la o anumita limita, vegetatia forestier5 are efect benefic prin dublul
rol de protectie a solului, a pajistii, a animalelor in caz de intemperii $i de a satisface nevoia de
material lemnos.
Nu se defri$eaz& vegetaJia lemnoas& de pe urmatoarele portiuni:
- suprafe^e cu pante mai mari de 30", pe cat posibil acestea fiind predate sectorului
forestier cu destina|ia pSduri, preluand in schimb alte suprafeJe apte pentru a fi exploatate ca
paji$ti
73
MUMCffRJL CAMPD^A
- pe ambele maluri ale paraielor sj izvoarelor acestora, in lS{imi variabile m raport cu
inclinarea $i lS{imea pantei <
- pe suprafe{ele degradate, in curs de degradare, pe grohoti$uri, stancarii
- Tnjurul ad3p3toarelor, stanelor, adaposturiIor, saivanelor
- pe suprafe{ele de coasta de langa drumuri
- pe terenurile cu pante Tntre 20" - 30", unde se las3 benzi transversale de diferite la{imi,
tn raport cu panta sj solul sau sub forma de buchete.
Pe suprafe{ele de arborete cu rol de protec{ie, nu se pa$uneaza sj nu se fac nici un fel de
lucrSri, decat numai opera{iuni de igiena,
In partea cea mai joasS sau in interiorul pa$unii se lasa o suprafa{a de maxim 10% din
suprafa{a totalS a trupului de paji$te cu arbori pentru adSpostul animalelor m caz de intemperii,
pe care se practica opera^iuni de igiena $i tSierea crengilor pana la Tnaltimea de 2 m.
TSierea $i valorificarea materialului lemnos se face de catre organele de specialitate
(inspectorate silvice sau tntreprinderi forestiere) pe baza planurilor $i normativelor existente sau
pe baza prevederilor amenajamentului pastoral, cu aten{ie deosebita pentru speciile protejate sau
arealele cu destina^ie specialS.
2. Combatere vegeta(ieifara valoarefurajera sau daunatoare se face pe cale mecanica
prin cosiri repetate sau pe cale chimica prin folosirea erbicidelor. Aceste opera^iuni trebuie facute
cu aten^ie pentru speciile protejate, pentru biologia fiecarei plante nedorite $i pentru efectul
selectiv al pesticidului,
3. Pietrele mobile $i cele semiingropate se strang manual $i se depoziteza pe firul
oga$elor sau ravenelor, pe por{iunile de paji$te erodate sau ca gard de delimitare a parcelelor
4. Distrugerea mu$uroaielor de origine vegetald, animald sau marghilelor, nivelarea si
curafirea pajistilor se face primavara sau toamna prin lucrari obisnuite de grapare, cu ma$ini de
curatat paji$ti sau manual cu diverse unelte. $i Tn acest caz se acorda aten{ie speciilor $i siturilor
protejate. ln cele mai multe cazuri opera{iunile enumerate anterior sunt urmate de
suprainsaman{are saun reTnsaman^are cu amestecuri adecvate.
5. Suprainsaman|area paji$tilor se realizeaza numai cu semin^e de plante erbacee
furajere perene din familiile de graminee si leguminoase sau amestecuri ale acestora, in func{ie
de condi^iile naturale, modul de folosire $i nivelul de intensivizare a produc{iei pajistilor.
74
MUNICIPIUL CAMPWA
SupraTnsaman{area pajistilor cuprinse Tn ariile protejate se realizeaza numai cusSfiSmfedinspecii
adaptate specificului climatic din respectivele arii protejate. Nu se recomanda recomanda
retnsamantarea datorita conditiilor geografice si edafice dificile.
6. Combatera eroziunii de suprafa{a se face preventiv prin respectare cerin{elor din
amenajamentul pastoral privind durata sezonului de pasunat, evitarea pasunatului pe pante, pe
timp ploios, pe sol umed, respectarea tncarcaturii cu animale, fertilizarea optima,
suprainsaman{area, stoparea ramaturilor de porci mistre{i prin limitarea prezen{ei lor pe pante si
alte masuri. Ca masuri curative amintim mobilizare superficiala a solului pe curba de nivel cu
semanarea la l ,5 cm a unui amestec adecvat ln primul an fiind folosit ca fane{a (doar pe zonele
unde poate fi facuta fara pericole ulterioare), realizarea cu pluguri speciale a unor valuri de
pamant care se Tnierbeaza cu rol de colectori spre un emisar pe pante pana la 18", perdele de
protec{ie pe curbele de nivel.
7. Eroziunea de adancime $i alunecarile de teren se combat preventiv prin lucrarile
amintite la eroziunea de suprafa{a sau curativ prin nivelare, pregatire pat germinativ, fertilizare
organica si/sau chimica, semanare amestec de ierburi si folosire ca fane^a in primul an - pentru
stadiul de siroir si rigole. Daca eroziunea de adancime a ajuns la stadiul de oga$ sau ravena sunt
necesare lucrari mai ample de arta proiectate de specialistii autoriza$i in domeniu si executate de
firme de prestari servicii pentru imbunata^iri funciare. Lucrarile se axeaza pe doua aspecte - cele
executate in bazinul hidrografic al ravenei si cele executate pe firul albiei ravenei. Aceleasi
considerente sunt valabile si pentru alunecarile de teren.
8. Excesul de umiditatefreatica $i/sau stagnantd se elimina prin ac|iuni care constau in
realizarea canalelor de desecare, drenuri din diverse materiale, drenaj carti{a, pa{unat ra{ional,
captare izvoare de coasta, cultivare specii ierboase si lemnoase iubitoare de umezeala.
9. Amendarea $i fertilizarea se face prin stabilirea suprafe{elor care necesita aceste
interven^ii, pe baza Situa$iei sintetice a datelor analitice pentru teritoriul studiat.
Dupa aprecierea reactiei solului (pH) si a gradului de asigurare cu elemente nutritive (N,
P, K), situa{ia sintetica a pajistilor se prezinta astfel:
75
MUNICIPIUL CAMPINA
Nr.Crt. US Trup
Nr.tarla,
parcela
Suprafafatrup (Ha)
SuprafaJaAJS(Ha)
Proprietafi: reac{iasoIului, aprovizionare
NPK
1011
T3, F39T3, Pp 40
Tl,P6T9, P289T9, P290
T9, P304
TOTAL
9,373,182,53
20,62
46,17
25,55
20,62
46,17
Reac{ie moderat acida,aprovizionare slaba cuhumus, foarte slaba cufosfor, foarte buna cu
potasiu
Reac{ie slab acida,aprovizionare slaba cuhumus, foarte slaba cufosfor, buna cu potasiu
pH
Interval pH
Moderat acideSlab acide
TOTAL
Suprafa{aHa
25,5520,6246,17
%55,34
44,66100,00
Azot (N)Grad de
aprovizionare-Slab--
TOTAL
Suprafa{aHa-
46,17--
46,17
%-
100--
100
Fosfor (P2Os)Grad de
aprovizionareFoarte slab---
TOTAL
Suprafa{aHa
46,17---
46,17
%100
---
100
Potasiu (K2O)Grad de
aprovizionare--BunFoarte bun
TOTAL
Suprafa{aHa--
25,5520,6246,17
%--
55,3444,66
100
Aplicarea corecta a amendamentelor si a cantitatilor de mgrasaminte chimice si organice se
executa Tn corela{ie cu morfologia terenului si etapele de dezvoltare a vegeta{iei (fenofaze).
Analizand situa{ia reac{iei solului se constata ca sunt Tnregistrate valori situate in
domeniul slab-moderat acid.
76
MUNICIPIUL CAMPWA
^s*MuVSJ^ ' lflfffi*NlN SPentru corectarea reacdei acide (dupa Budoi, 2001) este necesara amefraarea eaKw0p$illiJ 'jfV< ^ lL*ffr,$nwTrsl /'mf^VP*
cu carbonat de calciu (CaCCb ) pentru solurile cu pH < 5,3, VAhi sub 55% (in cazui ^
naturale) sj pentru solurile cu pH < 5,6, VAhi sub 75% (in cazul pajistilor temporare - ;
Amendamentele calcaroase folosite pot fi si piatra de var (agrocalcarul), varul nestins CaO
(pentru efecte ameliorative rapide), varul stins Ca(OH)2, namolul de defeca{ie, dolomitul, etc,
cazuri in care doza de amendare se va modifica in functie de puterea de neutralizare a
amendamentului (PNA), dupa ecua{ia amendarii calcaroase:
- pajisti naturale
D^C,toneCaCO,(amendament)/hectar = SBi*(70/Vi-l)*0.6*100/PNA.
- pajisti temporare(sem3nate)
DAC,toneCaCO ^ (amendament) / hectar = SBi*(80/Vi-1 )* 1.5* 100/PNA.
Aplicarea amendamentelor calcaroase se poate face in special toamna tarziu, dupa
sezonul de pasunat $i uneori in ferestrele iernii, cat si primavara devreme, amendarea facandu-se
la suprafaja, excep{ie cazurile cand se infiin{eaza o pajiste iar amendamentele se pot incorpora in
sol, cu mijloace mecanizate cum este masjna de imprastiat amemdamente MA 3,5 $i altele sau in
cazuri extreme cu mijloace manuale. Aten{ie la aplicarea prafului de var, care necesita ochelari $i
echipament de protec{ie.
Din punct de vedere al nevoii de amendare solurile acide au fost imprar|ite in 3 urgen{e:
I - soluri cu pH in H2O sub 5 si V % < 50
II - soluri cu pH in H2O intre 5,0-5,6 sj V% = 50-70 pe soluri luto-nisipoase $i V%=75 pentru
soluri argiloase si luto-argiloase
lI! - soluri cu pH intre 5,6-5,8 si V% de 75 la 85.
Amendarea solurilor acide sau alcaline este o condi{ie obligatorie dupa unii autori pentru
refacerea radicala a paji$tilor degradate si infiin{area unor pajisti semanate de inalta
productivitate sau in cazul pajistilor naturale la suprainsamam;area lor cu specii de ierburi perene
mai valoroase, in special leguminoase (Hera si Borlan, 1980). Cele mai bune rezultate se ob{in
atunci cand doza de amendament este echivalenta la 3/4 din aciditatea hidrolitica sau doza de
amendament (To/Ha) este de 65*Ah/100. Functie de anumiti factori (doza de amendamente,
conditii climatice, cantitatea de furaj obtinuta etc...), efectul amendarii poate fi de la cativa ani la
8 - I O ( 1 2 ) a n i .
77
MUNICIPIUL CAMPFNA
Pentru pajistile de pe teritoriul Orasului Campina nu recomandam ameI,"'S<,,
majoritatea suprafe{elor de sol acide sunt impSdurite. Se recomand5 doar in cazul f&losjrfl s- ^ ^x.
ingras5minteIor chimice sS nu se utilizeze cele cu reac{ie fiziologicS acidS (azotat de amoniuy
sulfat de amoniu, etc).
Prin aplicarea ingras3mintelor se realizeazS sporirea produc{iei si cre$terea calita{ii
pajistilor. Pentru a ob{ine eficien$ maximS Tn utilizarea !ngrasSmintelor este necesar sa se
parcurgS etapele:
a) stabilirea suprafetelor ce se pot in$rasa prin t&rlire
"Tarlirea se face cu oile si anume 2 - 3 nop{i 1 oaie adulta / mp pe pSsuni cu covor ierbos
corespunz2tor si 4 - 6 nopji 1 oaie / mp pe p&sunile degradate, care in zona montana sunt
invadate de Nardus stricta (parul porcului, tSposicS). Dep5sirea acestui prag de 6 nop{i, tn toate
situatiile, duce la supratarlire, cu intreg cortegiul de dezechilibre grave ale covorului ierbos si ale
celorlaIji factori de mediu.
Tarlirea cu bovineIe, se face respectand aceeasj intensitate, in func^ie de starea covorului
ierbos de 2 - 3 nop{i $i 4 - 6 nop{i 1 vac3 /6 mp sau alte durate cu Tncarc3ri echivalente cum ar fi
4 - 6 nop{i sau 8 - 12 nop{i 1 vacS / 12 mp.
Prin aceste metode de tarlire, o p5sune de munte, Tntr-o perioadS de 90 - 120 zile poate fi
amelioratS abia pe 10-20 % din suprafa{a totala, o dat3 pentru cca 5 ani, cat dureaza efectul
tarlirii, datS fiind inc&rcarea mic3 cu animale de 1 - 2 unita{i vita mare (UVM) la hectar si durata
scurta a sezonului de pasunat.
DupS al{i autori, pentru a calcula suprafa|a luam spre exemplificare o pajiste de Nardus
stricta - Jeposica, Festuca rubra - Paiusul rosu si una de Agrostis capillaris - Iarba vantului:
Tipul depajiste
Perioadade
pasunat(zile)
Numarulnopfilor
detarlire
Suprafafa repartizata pe cap de animaIpentru tarlire (mp)
78
MUNICIPIUL CAMPWA
S >Hera (1980) sus{ine cfi o turmfi de 100 capete bovine sau 2000 ovinep8atefngra$aM
cursul unei perioade de pa$unat o suprafa{a de 12 - 15 Ha, pe aceasta suprafa{& putandu-se
reveni cu o noua ingra$are dupa aproximativ 6 ani.
Pentru completarea necesaruluil de elemente nutritive se vor folosi fertilizanti organici $i
chimici.
b) stabillrea sistemului de fertilizare cu inerHs&minte orsanice si chimice tn functie de tivul de
paiiste. modul defolosire apaibtii. sortimentulde tmp&s&minte
Acest sistem se va referi la tipul de ingrS$amfint, raportul dintre principalele elemente
chimice O^PK), dozele !n substanfS activ& (sa), epoca, modul de aplicare $i periodicitatea.
Fertilizarea paiistilor cu $unoi de eraidsi alte tner8s&minte or$anice
Se poate folosi gunoiul de grajd, compostul, tulbureala de grajd (gUlle), urina $i mustul
de grajd, etc, doar dup& ce in prealabil a fost facut "Studiu pedologic special privind impactul
azotului provenit din dejec{iile animale utilizate la fertilizarea organici asupra solului $i apelor
freatice".
Fertilizarea paiistilor cu ingrds&minte nunerale
PAJISTISEMANATE
Iner$s&mintele cu azot
I Epoci si metode de aplicare:
a) la !nfiintare $i in primul an de exploatare
- O - l/3 din doza de N tn preajma semanatului prin impra$tiere uniformS
- O - l/3 din doza de N la desprimavarare prin impra$tiere uniform5
-1/3 - l/2 din doza de N dupa prima coasS prin impra$tiere uniform5
-1/3 - l/2 din doza de N dupS a doua coasa prin impra5tiere uniforma
b) pentru anul II $i urmatorii de exploatare
- O - l/2 din doza de N in toamna precedentS dupa lncetarea vegeta^iei prin impra$tiere uniforma
- l/3 - l/2 din doza de N la desprimavarare prin impra$tiere uniforma
-1/4 - l/2 din doza de N dupa prima coasa prin impra$tiere uniforma
-1/4 - l/2 din doza de N dupa a doua coasa prin imprastiere uniforma
II Corectarea dozelor medii optime economic de N la Tnfiintare. in functie de:
a) aplicarea de ingra$aminte organice sJ resturi vegetale
79
MUNICffRJL CAMPmA
-aplicaredegunoi pentrupaji$te - 1,5 KgN/tgunoi
- aplicare de gunoi pentru culturapremergatoare - 1 KgN/tgunoi
- introducerea de coceni de porumb $i tulpini de floarea soarelui + 7KgN/t coceni sau
tulpini introduse in sol
- introducerea de paie de grau + 8Kg N/t de paie
b) asigurarea cu apft
- naturala din precipitatii la nivelul mediei multianuale 0 Kg NflIa
- naturalft din precipitatii + aport freatic tn profll + 20 Kg Nftfa
- precipitatii sub media multianual& - 5 Kg Nfl3a pentru
^ fiecare 10 mm deficit de precipitatii
- precipitatii peste media multianualS + 5 Kg N^Ha pentru
fiecare 10 mm de precipitatii in plus
- naturalfi din precipitatii + irigare la nivel optim + 40 Kg htfHa
Corectarea dozelor medii optime economic de N, pentru anul II si urmatorii de exploatare a
pajistilor semanate. Tn functie de:
a) aplicarea de ingra$aminte organice $i resturi vegetale
-aplicaredegunoi lainfiintareapaji$tii - l,OKgN/tgunoi
b) compozitia botanicS a pajistii
- echilibrata cu graminee si legiminoase 0 Kg Nflia
- predomin5 legiminoasele perene - 40 - 50Kg N^Ha
- predomina gramineele perene + 20 - 30Kg
^ - paji5te de graminee perene + 40Kg
c) asigurarea cu apS
- naturalS din precipita{i la nivelul mediei multianuale 0 Kg
- naturala din precipitatii + aport freatic in profil + 50 - 100 Kg MHa
- precipitatii sub media multianualS - 5 Kg NMa pentru
fiecare 10 mm deficit de precipitatii
- precipitatii peste media multianualS + 5 Kg NAia pentru fiecare
10 mm de precipitatii Tn plus
III Tipurile de ingrasaminte cu N folosite:
80
MUNICH>nJL CAMPD4A
a) pentru aplicarea la infiin{are
-Ingra$amintecomplexe22:22:0, 16:48:0, 13:26:13
-uree
- azotat de amoniu
- nitrocalcar;
b) pentru aplicarea Tn primul an $i urmatorii de exploatare
- azotat de amoniu
- sulfat de amoniu
- nitrocalcar
- uree
insrasantintele cu fosfor
I Epoci si metode de aplicare:
a) la infiintare $i in primul an de exploatare
- intreaga doza se da vara sau toamna prin impra$tiere uniforma sJ incorporare in sol cu plugul la
aratura de baza
b) pentru anul II $i urmatorii de exploatare
- Tntreaga doza se poate da fie in toamna anului precedent, fle la desprimavarare in anul curent
prin impra$tiere
II Corectarea dozelor medii optime economic de P la infiintare, in functie de:
a) aplicarea de ingra$aminte organice
- aplicare de gunoi Ia infiintare paji$te - 1,5 Kg P2Os/1 gunoi
- aplicare de gunoi pentru cultura premergatoare - 0,75 Kg P2Os/t gunoi
Corectarea dozelor medii optime economic de P, pentru anul II si urmatorii:
a) aplicarea de ingra$aminte organice
- aplicare de gunoi lainfiin^are paji$te -0,75 Kg PiCVt gunoi
III Tipurile de ingrasaminte cu P folosite:
a) pentru aplicarea la infiintare
-ingrasamintelecomplexe 15:15:15, 16:48:0,0:15:10, 10:25:10, 10:22:10, 13:26:13
- superfosfat simplu granulat
- superfosfat concentrat granulat
81
MUNICIPIUL CAMPINA
b) pentru aplicarea Tn anul II sJ urmatorii de exploatare
- Tngrasamintele complexe 0:15:10
- superfosfat simplu praf
- superfosfat simplu granulat
- superfosfat concentrat praf
- superfosfat concentrat granulat
Iner&sQmintele cu potasiu
I Epoci si metode de aplicare:
a) la Tnfiintare si in primul an de exploatare
- intreaga doz5 se d3 vara sau toamna prin imprastiere uniforma si incorporare in sol cu plugul la
aratura de baz3
b) pentru anul I1 $i urmatorii de exploatare
- Tntreaga doz3 se poate da fie in toamna anului precedent, fie la desprimavarare in anul curent
prin imprastiere
II Corectarea dozelor medii optime economic de K la infiinfore, in func{ie de:
a) aplicarea de ingra$aminte organice si resturi vegetale
- aplicare de gunoi pentru paji$te ......................................... - 3 Kg K2
- aplicare de gunoi pentru cultura premergatoare ...................... - 1 Kg K2
- introducerea de coceni de porumb ................... - 8 Kg K2O /t coceni introdusa in sol
- introducerea de tulpini de floarea soarelui ..... - 15 Kg K2O /t tulpini introduse in sol
b) gradul de carbonatare a solului
-carbonatiTnstratularat
- carbona{i imediat sub stratul arat ...................................... + 20 - 30
Corectarea dozelor medii optime economic de K pentru anul I1 si urmatorii:
a) aplicarea de Tngrasaminte organice
- aplicare de gunoi lainfiin{are ............................................. - 1 Kg
b) gradul de carbonatare a solului
- carbona{i Tn stratul arat .................................................... + 30 - 40
- carbonati imediat sub stratul arat ...................................... + 20 - 30 Kg
III Tipurile de Tngrasaminte cu K folosite:
guno
/t gunoi
gunoi
82
MUNICIPIUL CAMPFNA
a) pentru aplicarea la infiin{are
b) pentru aplicarea Tn anul II si urmatorii de exploatare
-Tngrasamintelecomplexe 15:15:15,0:15:10, 10:18:10, 13:26:13
- sare potasica 40%, K2O
- saruri potasice brute 10% K2O
PAJISTINA TURALE
fn%ras&mintele cu azot
1 Epoci si metode de aplicare:
- toamna sau la desprimavarare, recomandata fiind varianta a doua pentru reducerea poluSrii
solului si pentru o mai bunS valorificare mai ales pe solurile slab evoluate sau cu panta peste 5%,
prin imprastiere uniform3, urmata sau nu de gr3pare
- cand doza este mare se poate da in doua reprize, la desprimavarare (2/3) si dupa prima coasa
sau dupa prima faza a pasunatului (l/3) sau in cantit3{i egale. In regim de pa$unat se pot aplica
mai multe doze egale in func{ie de numarul ciclurilor de recolta, la desprimavarare si dupa
cicIuri, excep{ie ultimul.
11 Corectarea dozelor medii optime economic de N. in functie de:
- aplicarea mustului de balegar si a urinei - 3 Kg N/t must sau urina
IH Tipurile de ingrasaminte cu N folosite:
- ingrasaminte complexe 22:22:0, 27:13:0
- azotat de amoniu
- uree
Inerasamintele cu fosfor
I Epoci si metode de aplicare:
- intreaga doza se da toamna sau la desprimavarare (daca se folosesc complexe de NPK) prin
imprastiere uniforma si urmata sau nu de incorporare in sol prin grapare
I I Corectarea dozelor medii optime economic de P, in func{ie de:
a) aplicarea de ingrasaminte cu N
- aplicare de N in optim O Kg P2Os
- dacaingrasamintele cuN nu s-au putut aplica nu se aplica nici P2Os
III Tipurile de ingrasaminte cu P folosite:
83
MUNICIPIUL CANMNA
-ingrasamintelecomplexe 16:48:0,22:22:0, 10:25:10, 13:26:13
- superfosfat concentrat praf
- superfosfat concentrat granulat
- superfosfat simplu praf
- superfosfat simplu granulat
$ner&s&mintele cu potasiu
1 Epoci si metode de aplicare:
- intreaga dozS se dS toamna sau la desprimavarare (daca se folosesc complexe de NPK)
tmpreun3 cu celelalte ingrS$&minte minerale, prin impr5$tiere uniforma $i urmata sau nu de
tncorporare in sol prin grSpare
II Corectarea dozelor medii optime economic de K. in funcjie de:
a) aplicarea mustului de balegar $i a urinei -4Kg K2O /t must sau urina
b) gradul de carbonatare a solului
-carbonatiinstratularat + 40-50KgK2O/Ha
- carbona{i imediat sub stratul arat + 30 - 40 Kg KiCVHa
c) aplicarea de ingra$aminte cu N
-aplicaredeN Tnoptim OKgK2O
- dacS ingr<isamintele cu N nu s-au putut aplica nu se aplica nici K2O
III Tipurile de TngrasSminte cu K folosite:
-Ingrasamintelecomplexe 15:15:15, 13:26:13, 10:18:10
- clorur3 de potasiu 60% K^O
i - sare potasica 40%, K2O
c) stabilirea schemelor de aplicare a msratamintelor oreanice si chimice (substanta activa - sa)
in cadrul sistemului defertittzare ales.
Aplicarea se face diferen{iat pe parcele de fertilizare omogene, alcatuindu-se schemele de
fertilizare pe ani $i parcele agrochimice de recoltare. Dozele de ingra$aminte recomandate sunt
dozele optim economice (DOE) si corespund unui profit maxim la hectar raportat la costurile cu
ingrasamintele minime pentru ob{inerea recoltei scontate. Recomandarile de fertilizare pentru
paji$tile de pe teritoriul Campina au un caracter general, urmand a fi detaliate pe tarla si parcela
dupa urmatoarea cartare agrochimica. Data realizarii cartarilor agrochimice va fi stabilita de
84
MUNICIPIUL CAMPFNA
OSPA Prahova conform unui calendar intocmit pentru toatc localitStile din jude^sijva
comunicata institutiilor implicate in Amenajamentul Pastoral. Ulterior, aplicarea
organice si chimice se va face {inand cont de aprovizionarea solului cu elemente nutrra|fe^'u*l^ -** -jE5SS
necesarul culturii, tipul de pajiste, compozitia covorului floristic, conformplanului defertilizare
intocmit anual de OSPA Prahova, pe baza cartarttor agrochimice care se vor reattza o data la
cel mult 4 ani, conform Legii 7/1996 $iLegtt 444fi002.
O schema general& $i simplificata de utilizare a tngra^amintelor chimice si fractionarea lar
apHcabUa doar pe parcdete cu vegeta^e vahroasa $i cu factori edafici optimi, dupa ce in prealbil au fost
aplicate celelalte lucrari de repunere in valoare a suprafetelor pajistilor, este prezentata in
continuare.
lngrasamintele azotate se aplica frac{ionat in funcJie de modul de folosin$. ln regim de
fanea$ pe pajistile permanente dozele de N se aplica in doua fractii, de regula prima de 2/3
primavara $i a doua de l/3 din total dupa primul ciclu de recolta in zone mai secetoase si
munJi mijlocii, respectiv in doua pSrJi egale in zone mai favorabile din zona de dealuri umede si
premontana. ln regim de pa$unat pe pajistile permanente si temporare pentru esalonarea
productiei dozele se aplic5 in mai multe fractii egale in func{ie de numSrul ciclurilor de recolta,
in doze de cate 30 N pana la 50 N kg^ia primavara devreme $i dupa fiecare ciclu,
exceptand ultimul.
Raportul optim intre elementele fertilizante (nutritive) NPK pentru condi{iile din ^ara
noastr5 in cazul pajistilor permanente este de 2 - 1 - 1, adica la douS par{i azot Q$) revine o
parte fosfor sub forma de P2Os si o parte de potasiu sub form& de K2O.
Ingrasamintele fosfatice si potasice se aplicS pe pajisti de regula toamna, cu exceptia
situa^iilor cand folosim ingrasaminte chimice complexe NPK cand PK se aplica concomitent cu
N primavara. Aplicarea unilaterala a N a dus la scaderea rezervei de P si K din sol, de aceea
aplicarea acestor eIemente deficitare care produc caren{e in furaje, este in prezent obligatorie.
Doza recomandata, fara intocmirea studiului agrochimic, este in raport de 100 kg s.a. N
:50 kg sa Pz05 .* 50 kg sa faO. La fertilizarea cu azot se folose$te nitrocalcar - pe solurile acide
si sulfat sau azotat de amoniu - pe solurile alcaline, ingrasamintele cu fosfor (superfosfat simplu
sau concentrat) $i potasiu (sare potasicS - pe solurile acide $i sulfat de potasiu - pe solurile
alcaline) folosinduse doar daca in prealabil solul a fost ameliorat prin masurile specificate
85
MUMCmUL
anterior $i prin amendare. ' ^
Tehnologiile moderne recomanda un sistem integrat de amendare,fertilizare'chimica
sifertilizare organica, tn care un rol important tl au si crescatorn de animale care utilizeaza J
paji$tile, prin contribufta generata de aplicarea agrotehnicilor corespunzatoare, masurttor de
crestere a catttafti fi respectarea duratelor si normelor impuse de pa$unatul si utittzarea
covorului vegetal raftonaL
Fertilizarea cu ingr&$aminte organice y/ chimice se va face obttgatoriu tn urma
studtilorpedologice si agrochimice executate de OSPA, recomandarile respectandprevederile
din CODUL DE BUNE PRACTICIAGRICOLE. aprobatprin Ordin nr.l270 din 30.1L2005,
legislafta implementdrii Directivei Nitraftlor in Romania (HG nr. 964/2000 si actele normative
ulterioare), in special DECIZL4 nr. 221983/GC/12.06.2013 a MINISTERULUIMEDIULUI
SISCHIMBARILOR CLIMATICEprivind "PROGRAMUL DEACJIUNEpentruprotecfta
apelor impotriva poludrtt cu nitraft din surse agricole", care identiflca perioadele de
interdicfle pentru aplicarea pe terenul agricol a ingras,amintelor, modul $i condiftile de
depozitare, gestionare si aplicare, restricfttte privind aplicarea, zonele de protecfie, normele
privind aplicarea pe terenul agricol, optimizarea rotafiei culturilor, documentele de evidenfa
ale exploataftei agricole.
FertiIizareapajistilor se va realizape baza unuiplan defertilizare intocmit anual de catre specialistii
OSPA Prahova, (inand cont de cartarea agrochimica.
Dozele de ingrasaminte din Planul de fertilizare pot fi modiflcate la reinsamantare sau
suprainsamantare, functie de speciile de plante recomandate de specialistii Camerei Agricole.
^ Corectiile necesare se vor realiza doar de catre specialistii OSPA Prahova.
Prezentul Plan de fertilizare respecta SMR4, respectiv DECIZL4 nr. 221.983/GC/I2.06.20I3 a
COMISIEI PENTRUAPLICAREA PLANULUI DE ACTIUNE PENTRU PROTECTL4 APELOR
IMPOTRIVA POL UARIICUNITRA TI DIN SURSE AGRICOLE.
Punerea in aplicare a masurilor privind fertilizarea se face tinand cont de Calendarul privind
interdictia aplicarii ingrasamintelorpe terenurile agricole, respectivAnexa 6din PROGRAMUL
DE ACTIUNE LA NIVELUL LOCALITATII PENTRU PROTECTU APELOR IMPOTRWA
POLUARII CU NITRATI DM SURSE AGRICOLE, conform DECIZIEI nr.
22I.983/GC/12.06.20I3.
86
MUNICffRJL CAMPBSTA
-Calendarulprivind interdictia aplicarii ingrasamintelorpe terenurile agricole, respectivAnexa leste
parte integranta a prezentului amenajament.
-Momentul aplicarii ingrasamintelor depinde de compozitiafloristica apajistii.
-Aplicarea gunoiului de grajd se face primavara devreme, cu mult timp inainte de inceperea sezonului
de pasunat sau dupa prima coasa/pasunat ori toamna, cu respectarea Calendarului privind
interdictia aplicarii ingrasamintelor.
In tabelul 6.1.a si 6.1.b se prezint& necesarul lucr&rilor de imbunat&tire pentru sporirea
productiei si conservarea biodiversit8tii si suprafetele totale ale TEO - urilor care necesita aceste
mSsuri.
- Tabelul 6.1 a, necesar lucrari de frnbunataflre pe total TEOTrupuri de p5sune/parcel5
descriptivfiNecesarul lucr&rilor de imbun3t5{ire pe total US
4>
12345
6
7
8
9
10
4
11
4
1
2
3
4
5
T2, P10T2,P11
T2,T2,Pll/4T3, F39
T3, Pp 40
T9, P289
T9, P290
T9, P304
T1,P6
TOTAL
10,47
9,37
3,18
20,62
2,53
46,17
--
P5dure
--
Padure
-
-
-
DADA
-DADA
-
DA
DA
DA
DA
DADA
-DADA
-
DA
DA
DA
DA
DADA
-DADA
-
DA
DA
DA
DA
DADA
-DADA
-
DA
DA
DA
DA
DADADADADA
DA
DA
DA
DA
DA
-----
-
-
-
-
-
-----
-
-
-
-
-
-----
-
-
-
-
-
87
MUNICEPEJL CAMPEMA
- Tabelul 6. l b, necesar lucrari de imbunatatire pe tptal TEO
Trupuri de pa$une/parcela
descriptiva
Nr.
crt
U
S
Tru
P
Nr.
tarla,
parcela
Suprafa
taha
Necesarul lucrarilor de imbunatatire pe total US
Fertilizare
chimica
Fertilizare
organica
Supralnsama
njareRemsamantare
l
2
3
4
5
6
7
8
9
10
4
11
4
l
2
3
4
5
T2, P10
T2,P11
T2,
Ppll/3
T2,Pll/4
T3, F39
T3, Pp 40
T9, P289
T9, P290
T9, P304
T1,P6
TOTAL
10,47
9,37
3,18
20,62
2,53
46,17
NU
NU
-
NU
NU
"
NU
NU
NU
NU
TARLIRE
TARLIRE
-
TARLIRE
TARLIRE
"
TARLIRE
TARLIRE
TARLIRE
TARLIRE
DA
DA
-
DA
DA
-
DA
DA
DA
DA
"
-
-
"
"
-
-
"
-
*
88
MUNICffnJL CAMPmA
Anexa 1CALENDARUL PERIOADEI DE lNTERDICTIE PENTRU APLICAREA
iNGRA$AMINTELOR PE TERENURILE AGRICOLE
ModalitS(i
de utilizare
a terenului
agricol
Soluri
nccultiv;ite
Feren arabil
$i pa>uni
Culturi de
toainna
jUte culturi
Pn$uni
>nVf
'2M)
IM+I|
O
IM+I|
O
iM+i|O
IM+I|
O
Luna
lI
I5
HI
I531:
IV
I530 I531
VI
1530
VII
53
VIII
31
IX
30
X XI
153C
XII
15 31
G- giinoi de grajd (solid)IM + IOsl-l - Tngra$aminte minerale $i ingra$aminte organice semilichide $i lichide
perioada interzisa pentru impra$tiereamgra$amintelor
89
MUNICIPlULCAMPINA
6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru retnsSmantarea saupajistilor
Pentru completarea golurilor si Tnmul{irea speciilor valoroase se
supraTnsiSmantarea cu specii valoroase dupa o prealabil3 mobilizare a solului, de preferabil
primSvara. Trebuie men{ionat faptul cS, atunci cand se va executa aceastS lucrare, amestecul se
va face cu speciile indicate in acest amenajament.
La efectuarea lucrarilor de suprainsaman{are trebuie sa se Jina cont de urmatoarele
aspecte: compozi{ia covorului vegetal, insusirile fizico-chimice ale solului si produc|ia de masa
verde.
lndiferent de speciile de animale care pSsuneaza, compoziJia floristic3 este bine sa aiba Tn
amestec leguminoase perene Tn propor|ie de 30-40%, iar dintre acestea, trifoiul alb este cel mai
indicat. Din grupa gramineelor, amintim goloma{ul, raigrasul peren si paiusul atunci cand
pasunea este folosita de ovine, raigras peren sau paius de livezi Tn amestec cu trifoi alb atunci
cand pasunea este utilizata de bovine.
Se vor folosi amestecuri de graminee si leguminoase, Tn cantitate de 25 kg^ia (Dactylis
glomerata 10 kg, Festuca pratensis 6 kg, Festuca rubra 3 kg, Lotus corniculatus 2 kg, Poa
pratensis 2 kg, Trifolium repens 2 kg), dupa care se tarleste 2-3 nopti cu Tncarcatura de o
oaie/mp, respectivjumatate din durata normala de tarlire. Pe suprafa{a pasunilor apartinand UAT
Campina, nu se recomand3 reTnsaman{area pe nici unul dintre trupurile existente.
Lucrari de imbunata{ire anuala sj pe termen Iung:
Propuneri de lucrSri anuale:
imprastierea uniform3 a pamantului de pe musuroaie, care diminueaza considerabil masa
verde;
Cura^irea pasunilor de crengi uscate, arboret, resturi de radacini si pietre;
Defrisarea de maracini si lastarisuri daunatoare (maces, paducel, alun, etc);
indepartarea diverselor deseuri, resturi de ambalaje, deseuri tip hartie, carton si mase
plastice;
Combaterea plantelor daunatoare si toxice;
Eliminarea vetrelor cu buruieni nedorite si Tnsamantarea cu plante valoroase pentru
sporirea produc{iei si a calitatii pasunilor;
Graparea pajistilor primavara pentru aerisirea |elinei;
90
MUNICIPIUL CAMPDMA
- Evitarea baltirii apei prin deschiderea de santule|e care s3 ducS la canale de desecare;*1|
LucrSri ce se executa in timpuI p&$unatului:
Dupa trecerea animalelor pe pasuni raman o serie de dejectii solide care trebuiesc-
considerate in primul rand ca surse de elemente nutritive pentru vegetatie. Importan^ acestora
este mai mare pe pajistile unde nu se aplica fertilizare sau pe cele situate in zone cu regim
pluviometric bogat care face ca o serie de elemente nutritive sa fie spalate. Daca pe pajiste sunt
vaci de lapte, de exemplu, atunci in medie o dejectie solid& de vacS acopera in intregime o
suprafaJa de O.09m*, dar actiunea ei asupra vegetatiei se intinde pe o suprafa{a de 10 ori mai
mare. Acestea cauzeaz& neajunsuri mari, intru-cSt favorizeazS dezvoltarea speciilor nitrofile,
lipsite de valoare economicS, creand astfel mari neuniformit&ti in compozitia floristicS. Daca
dejectiile nu se imprSstie, dup& 10 zile dispar toate leguminoasele si 75% din graminee. Un alt
neajuns este si faptul c5 dejectiile sunt focare de infectii. De aceea propunem ca, pe pajistile
folosite de cStre animalele din UAT Campina, dup& fiecare ciclu de p5sunat, dejectiile solide sa
fie imprastiate. Astfel, ele vor contribui la imbunSt3tirea pajistei.
Dupa ce animalele au fost scoase de pe pSsune, raman o serie de plante neconsumate.
Aceste plante sunt cele pe care animalele le ocolesc. Ramanand pe pajiste, ele pot forma semin{e,
si ca atare prolifereazS. De aceea ele trebuiesc indepartate prin cosire. Operatia este obligatorie,
ca si precedenta, dupS fiecare ciclu de pasunat.
Recomandari:
In timpul p3sunatului, trebuie s5 se execute o serie de lucrari, care sa ducS la
imbunStatirea compozitiei floristice, la refacerea cat mai rapidS a plantelor, la sporirea productiei
de masa verde pe unitatea de suprafa{a si la asigurarea zoo-igienei si anume:
- Cosirea resturilor nep5sunate dupa ce animalele au p5rSsit tarlaua, ceea ce impiedica
fructificarea, si deci inmultirea plantelor slabe din punct de vedere furajer, neconsumate de
animale;
- Imprastierea dejectiilor animaliere, care prezinta cel putin trei avantaje legate de faptul ca:
Se impiedica astfel crearea conditiilor de dezvoltare a buruienilor nitrofile, nevaloroase, care s-ar
putea dezvolta in jurul acestora;
Se realizeaza o anumita fertilizare a pajistilor;
Se inlatura focarele de infectii cu viermi paraziti;
MUNICffRJL CAMPD^A
vigc
Propuneri de lucrari pe termen lung:
Tntocmirea studiilor agrochimice si pedologice periodice, conform legisla|iei Tn
elaborarea planului de fertilizare;
Repararea drumurilor de exploatare si de acces pe pasune, consolidarea pode{elor si a san$urilor;
Pentru men{inerea Tn covorul vegetal a plantelor valoroase, Tn special al leguminoaselor, este
nevoie ca macar o datS la 4-5 ani sa se fertilizeze cu Tngrasaminte organice;
Corectarea reactiei solurilor
Pe por^iunile de pasune unde PH-uh ajunge sub valoarea de 5.2, se recomanda administrarea de
amendament calcaros Tn doza de 5-7 t/ha. Efectul asteptat se manifesta pe parcursul a 6-8 ani, de
la momentul aplicarii. Toate aceste masuri, aplicate Tn complex, au ca efect cresterea valorii
economice a pasunii respective.
Suprainsaman{area
Pentru completarea golurilor si proliferarea plantelor valoroase, recomandam supraTnsamantarea
cu specii valoroase, corespunzatoare conditiilor ecologice specifice. SupraTnsamam>rea trebuie
executata Tn urma unei mobilizari superficiale a solului, recomandabil primavara. Men|ionam
faptul ca Tn cazul Tn care se doreste supraTnsSman{area pajistii, amestecul se va face cu speciile
recomandate Tn prezentul amenajament.
92
MUNICIPIUL
de masa verde.
6.3. Capacitatea de pa$unat
Rezultatele preconizate pe urmatorii ani in ceea ce priveste compozipa flo?s
folosire si incarcatura optima a pajistii, exprimata in UVM^a, ca urmare a imbunata{i
CAPACITATEA DE PA$UNAT ACTUALA A PA$UNILOR DIN UAT CAMPINA
<*-
Tabeiui 6.3
T R U P D EPAJISTE
0
BELCIU 1CAPRARETEVESTIZLAZCAPRARETEIZLAZBELCIUIZLAZ 5TOTAL
SUPRAFAJATRUPULUI
1
10,47
9,37
3,I8
20,622,53
46,17
PRODUCJ1ADE MASA
VERDE (t/ha)
2
2
4
1,5
22
COEFICIENTDE FOLOSIREA PA$UNH (%)
3
80
80
80
8590
PRODUCJIADE MASA
VERDEUTILA(t/hay
4(col.2xcol,3)
1,6
3,2
1,2
1,71,8
PRODUCTIATOTALA DE
MASAVERDE (t)
5(col.lxcol.2
)20,94
37,48
4,77
41,245,06
Z.A.F
6(coL4/0,05)
32
64
24
3436
INCARCAREA CU UVM
/tia
7(col.6/DS)
0.18
0,36
0,13
0,190,20
Total
8(coUxcoL7)
1,88
3,37
0,41
3.920,5110,09
*ZAF - numar de zile animal furajat pe pa$une; DSP - durata sezon pa$unat. 0,05 - cantitatea de masa verde. in tone. consumataefectiv de un UVM/zi.
Trebuie sa mentionam faptul ca, prin lucrari de ameliorare, productia pajistilor se poate mari cu 25-30%. in aceasta situa^ie incarcaturade animale pe hectar poate ajunge sau chiar depasi 1 UVM^iectar. Utilizatorii de pajisti au obliga^ia sa respecte incarcatura minima deanimale pe hectar (0,3 UVM).
93
MUNICIPlUL CAMPINA
CAPACITATEA DE PASUNAT SUNILOR DIN UAT CAMPINA IN URMA LUCRARILOR DEPROPUSE * --'"-.'.-''*/ l
Tab*r6<3b
;- TRUP DE
,; PAJISTE
3/l^r "
0
BELCIU lCAPRARETEVESTIZLAZCAPRARETEIZLAZBELCIU
IZLAZ 5
TOTAL
SUPRAFAJA
TRUPULl)I
l
10,47
9,37
3,18
20,62
2,53
46,17
^5&a^PRODU^FRT
DE MASA
VERDE (t/ha)
2
2,6
5,2
L95
2,6
2,6
w'/
COEFICIENT
DE FOLOSIRE
A PASUNII (%)
3
90
90
90
90
95
PRODUCTIA
DE MASA
VERDE
UTILA(t/ha)
4
(col-2xcol.3)
2,34
4,68
1,76
2,34
2,47
PRODUCTIA
TOTALA DE
MASA VERDE
(t)
5 (coLlxcoL2)
27,22
48,72
6,20
53,6I
6,58
Z.A.F
6
(col-4/0,0
5)
46,80
93,60
35,20
46,80
49,40
INCARCAREA CU UVM
yfaa
7(coL6/DSP
)
0,26
0,52
0,20
0,26
0,27
Total
8(coLlxcoL7
)
2.72
4,87
0,64
5,36
0,68
14.27
,,,V? ^L
^
94
MUNICIPIUL CAMPINA
6.4. Organizarea p&sunatului pentru diferiteIe specii de animale
Pentru folosirea ra(ional5 a pSsunilor existente pe suprafa{a UAT Campina,
Tnc3rcatura de animale pe hectar, astfel incat sa nu existe situa{ii de supraTncarcare si
subincSrcare, care sunt d3unStoare pentru pajisti. Astfel pentru fiecare trup s-a stabilit mcarcatura
de UVM /suprafa{a utilS. Parcelele nu sunt delimitate Tn teren decat de limite naturale (fir de
vale, zona TmpaduritS, etc).
Sisteme si metode de p8sunat
Metodele de pasunat se clasific3 Tn doua categorii: pdsunatul Iiber (continuu sau
nera{ional) si pasunatul ra(ional. Ambele metode au variante pentru exploatarea intensiva si
extensiv5.
P5sunatuI continuu (liber)
Este sistemul de pasunat practicat Tn zona din cele mai vechi timpuri, fiind un sistem
extensiv. Conform acestui sistem, animalele sunt lSsate s3 pascS pe pSsune de primavara
devreme si pan3 toamna tarziu. In condijiile actuale, din studiul vegeta|iei paji$tilor, nu
recomand3m Tn nici un trup de pajiste anaIizat, impar^irea in suprafe{e mai mici, deoarece
produc(ia pajistilor este prea mic5 si nu se justiflca econoniic.
Cu toate acestea, Tn urm3torii ani, dupa ce se vor face toate lucr5rile de ameliorare a pajistilor,
unele pajisti pot fi tarlalizate si se va putea trece la pasunatul rational cu garduri electrice.
Recomandari:
Practicarea unor variante de rationalizare a p&sunatului continuu:
Conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din cand Tn cand este modificat. Astfel,
animalele nu stau Tn acelasi loc, ci pSsuneaza pe locuri diferite, Tn aceeasi zi si Tn zile diferite;
Pasunatul Tn front - Tn acest caz animalele sunt dirijate Tn deplasarea lor pe pasune de catre un
cioban care le permite Tnaintarea numai pe masura consumarii suficiente a plantelor;
Pasunatul continuu (liber) intensiv, simplificat, unde parcelarea este redusa substantial la l-2
parcele cu efect direct asupra cheltuielilor ocazionate de parcelare si alimentare cu apa;
ln momentul in care produc{ia pajistii se va Tmbunatati considerabil se va putea trece la
organizarea unui pasunat ra{ional pe anumite unita{i de exploatare.
Pasunatul rational are ca principiu impar{irea pasunii Tn tarle si intrarea succesiva cu animale
pe tarlale. Organizarea unui pasunat rational (prin rotatie), presupune stabilirea numarului de
MUNICIPIUL CAMPINA
^^rparcele (tarlale) in care se imparte pajistea, suprafa{a acestora si durata de timp cat s?
pe tarla. Prin aceastfi metoda, pfisunea este pascuta doartn anumite perioade, interc
pauze, care permit refacerea pIantelor din pajisti (25-30 de ziIe). CicIul de pSsunat se referS
la durata de refacere a pajistii si durata pasunatului pe o tarIa. AstfeI, in intervaluI de
pfisunat de 150 de zile, avem 3-4 cicIuri de pasunat in func{ie de evolu(ia factoriIor
climatici. fn general, in zona de campie, pe timpul verii, vegetafia pajistiIor sufera foarte
mult.
1. P3sunatul pe parcele este sistemul (clasic) de p3sunat, sistematic (rational), fiind cel
mai rSspandit in {Srile cu zootehnie dezvoltata. Ca principiu, el se bazeaz3 pe subimpartirea unei
p3suni (trup, unitate de exploatare) cu ajutorul unor garduri fixe in mai multe parcele (6 - 12),
urmand ca pe fiecare parcela p3sunatul sS se fac& liber pe l/6 pan3 la 1/12 din suprafata.
In general s-a preconizat ca fiecare parcela s& fie pasunatS timp de 4 - 7 zile, nu mai mult,
pentru a se evita pSsunatul de dou3 ori a ierbii p&scute in prima zi, aceasta fiind in plina crestere.
Intre durata pSsunatului parcelelor (Dpp) si durata refacerii ierbii (Drp) ideal ar trebui sa
fie un raport de 1 : 13. ln practicS, deseori acest raport este de 1 : 4 - 1 : 6, c3nd vegeta{ia sufera,
pentru c3 este p3scut3 a doua oar5 in timp foarte scurt, este cSlcatS inutil in picioare sau este
insuficient valorificata, cu resturi neconsumate, datorita dejec{iilor si alte cauze.
Fa$ de sistemele de p3sunat mai simple, pasunatul pe parcele dupa metoda clasica,
reprezintS un progres considerabil, asigurand vegetadei o perioada de refacere suficienta, un grad
de folosire ridicat prin evitarea pSsunatului selectiv, cu posibilitatea interventiei intre cicluri pe
parcela pentru aplicarea fazialS a ingrasamintelor chimice, cosirea resturilor neconsumate,
imprastierea dejecUlor, etc. cat si a efectelor binefScatoare ale razelor solare in distrugerea unor
germeni patogeni.
Unele probleme apar totusi cu incarcarea momentana a parcelei (Ip) care intr-un anumit
interval de 4 - 7 zile este prea mica, animalele avand la dispozi{ie o suprafa0 prea mare, incep sa
aleaga in primele zile, calca iarba in picioare, o murdaresc, nu o consuma suficient de bine,
preferand sa flamanzeasca la sfarsitul duratei de pasunat in parcela (Dpp) decat sa pasca toata
iarba avuta la dispozi{ie. La un numar redus de parcele, este mai greu de organizat un pasunat pe
grupe de produc{ie (la vaci de lapte de exemplu) sau un pasunat succesiv cu mai multe specii de
96
MUNICIPRIL CAMPFNA
animale, ca de exemplu cu ovine dupa bovine (niciodata invers), pentru a valorific^integra|
productia de iarba.
2. Pa>unatul dozat este o metoda $i mai intensivft de folosire, in care animalelor le sunt
delimitate, cu ajutorul gardului electric, suprafete de pfisunat, care sd le asigure hrana pentru o
jumfitate de zi sau o zi, in interiorul unei tarlale cu gard fix.
Organizarea pasunatului pe parcele si a celui dozat, presupune respectarea cu stricte{e a
unor reguli de bazfi ale exploatSrii pSsunilor, care se adapteazS in funcJie de mersul timpului,
ritmul de crestere a ierbii, influenta p3sunatului asupra covorului ierbos, si alte criterii
zooeconomice.
Iata cateva reguli mai importante de folosire rationalfi a p8sunilor in sistem dirijat de
conducere a animalelor:
1. Obisnuirea treptat3 a animalelor cu iarba de pe p3sune, cu ratii de trecere si pa$unat moderat in
primele zile ale sezonului.
2. Durata pSsunatului intr-o parcela (Dpp) sS fie cfit mai mica, iar durata de refacere a ierbii dup&
pasunat (Drp) s& fie suficienta, respectiv: 16 ziIe in luna mai, 20 ziIe in iunie, 25 zile in iulie,
32 zile in august, 37 zile in septembrie sj peste 40 zile in luna octombrie.
3. Inc3rcarea parcelelor sS fie in limite rationale, care se poate realiza prin reducerea Dpp,
pSsundndu-se zilnic portiuni cSt mai mici, cu incfircare maximS, calculate pe baza rezervei de
iarba (Rip) disponibila, delimitate de gardul electric.
4. Fortarea animalelor sS consume integral iarba din parcele, pentru a preveni pasunatul selectiv
si a asigura o otavire uniformS, la ciclurile urmStoare de pSsunat.
5. Modificarea incarcarii parcelelor in cursul perioadei de vegetatie, in functie de productia de
iarba, prin m3rirea, respectiv, micsorarea suprafetelor repartizate zilnic animalelor, cu ajutorul
gardului electric.
6. Compensarea variatiilor sezoniere de crestere a ierbii prin cosirea unor parcele in prima
perioada de pSsunat si furajarea suplimentara in a douajumatate a verii.
7. Folosirea din plin a perioadei de refacere a ierbii pentru efectuarea lucrarilor de ingrijire a
pasunii (imprastierea baligilor, combaterea buruienilor, cosirea resturilor neconsumate, fertilizare
faziala, irigare, etc.).
8. Practicarea pasunatului de noapte pe timpul temperaturilor ridicate din timpul verii.
97
MUNICffRJL CAMHNA
9. Evitarea pasunatului pe vreme excesiv de umeda si furajarea la iesle, pentru a feri{elinade
stricaciuni prin calcare cu animalele.
10. Asigurarea pe cat posibil in parcela a alimentarii permanente cu apa a animalelor.
11. Ocrotirea animalelor de arsita verii si frigul din primavara sau toamna, prin asigurarea unor
umbrare forestiere sau adaposturi usoare.
12. Oprirea din timp a pasunatului, inainte ca animalele sa sufere din lipsa de iarba si mai ales
pentru a asigura pasunii timpul necesar de pregatire pentru iernare.
La aceste reguli se mai poate adauga multe altele care se refera la intretinerea covorului ierbos si
la programul animalelor in sezonul de pasunat.
Marimea si impSr(irea paji$tii Tn parcele de pa$unat
Pentru buna desfasurare a valorificarii ierbii dintr-un trup de pasune, se prezinta cateva
calcule care sunt necesare, pentru determinarea m8rimii unei parcele de pasunat O^P) $i
determinarea numarului de parcele (Np) din tarlaua care face parte dintr-o unitate de exploatare
(UE) prin pasunat a unei pajisti:
Marimea parcelei se face in functie de rezerva de iarba (Rip), dupS formula:
Numarul animalelor x DppMP =
Rip
De exemplu, daca Rip este de 120 ra{ii UVM / ha la un ciclu de pasunat (7.800 kg^ia : 65
kgAJVM = 120 raJii) Dpp (durata de pasunat pe parcela) de 3 zile si numarul animalelor de 60
UVM, marimea parcelei va fi urmatoarea :
60x3 180
Se in$elege ca producJia de 7.800 kg^ia este cea consumata efectiv de animale QjroducJia
valoriflcatS) care rezulta in urma scaderii resturilor neconsumate din produc{ia totala sau
aplicand coeficientul de folosire a ierbii (Cf) .
Numarul parcelelor se stabileste dupa formula:
Drp
Dpp
Astfel, daca durata medie a pasunatului intr-o parcela (Dpp) este de 4 zile si durata perioadei de
refacere a ierbii (Drp) este in medie de 28 zile, atunci numarul de parcele necesar va fi:
98
MUMCMUL CAMPENA
28Np = - + 1 = 8 parcele
Dac5 pSsunatul se face pe 3 grupe de produc{ie (1 - vaci de mare produc|ie; 2 - vaci
mici si int&rcate; 3 - tineret femel + vaci sterpe), formula de mai sus va fi urmStoarea:
Drp 28Np = -— + nr.grupe = - + 3 = lOparcele
In mod normal, iarba se valorificS cu atfit mai bine cu c&t numarul parcelelor dintr-o tarla de
pSsunat este mai mare, lntrucat se poate reduce Dpp si mfiri Drp.
Un numar prea mare de parcele, ridicS foarte mult costurile ocazionate de imprejmuirile cu
garduri fixe. De aceea, in practic3 este mai r3spandit sistemul de imparJire a unei p3suni in
minim 4 parcele panS la maxim 12 parcele, cu un optim de 6 - 8 - 10 parcele cu garduri fixe, in
interiorul carora, p3sunea se subdivide cu gardul electric, pentru necesarul de iarba pe o jumatate
sau o zi intreagS.
Modul de divizare a unei tarlale in parcele, care face parte dintr-o unitate de exploatare (UE),
este determinat de configuratia terenului si de de forma lui geometricS.
6.5. C5i de acces
La fiecare corp de pajiste existS un drum de acces.
Pentru p5sunea BeIciu 1, accesul se face prin DE 8;
Pentru pajistea C3pr5refe Vest, accesul se face din drumul DJ 102I si prin str. Silvicultori;
Pentru pajistea Izlaz C5prSre|e, accesul se face prin drumul Dj 102I;
Pentru pajistea Izlaz Belciu, accesul se face prin proprietatea Municipiului Campina din
vecinState;
Pentru pajistea Izlaz 5, accesul se face prin proprietatea Municipiului C&npina din vecinState si
DE8;
Recomandari:
Se recomanda efectuarea lucr3rilor de intretinere, consolidare si reparatie a drumurilor catre caile
deacceslapasuni.
6.6. Construcfii zoopastorale si surse de apS
Pe pasunile din apropierea UAT Campina nu este nevoie de adaposturi pentru animale, deoareceanimalele stau in permanenta in parcela unde pSsuneaza pe timpul zilei iar seara se intorc in
99
MUMCD>nJL CAMPDsTA
V v C , ,localitate. > ; - .
Toate pasunile de pe raza UAT Campina beneficiaza de surse de apa din izvoare natufale sr
paraurile Belciu si Campinita.
Tabelul de mai jos prezinta date orientative cu privire la dimensiunile necesare pentru adapatori:
SPECIA
Vaci si Cai
Tineret bovin-cabalin
0i si capre
Tineret ovin
NECESARZILNIC (l
apa)
40-45
25-30
4-5
2-3
LATIMEA DE JGHEAB
ADAPAT PE OLATURA
0,5
0,4
0,2
0,2
ADAPAT PEAMBELELATURI
1,2
i,o
0,5
0,5
TIMPUL PENTRUADAPAREA UNUIANIMAL (minute)
7-8
5-6
4-5
4-5
Tabelul de maijos prezinta date referitoare la cerintele adapatorilor, m functie de specie (cm):
SPECIA
Cornute mari
Cai
Oi sj Capre
ADANCIMEA
ADAPATORII
35
35
20
LATIMEA
sus
35
40
30
JOS
25
30
25
INALTIMEA DE LA
PAMANT
40-60
60-70
25-35
Lungimea adapatorilor (L) este data de formula:. Nxtxs ^L = ,in care:
N= numarul de animale care urmeaza sa se adape;
t= timpul necesar pentru adaparea unui animal (minute);
s= frontal de adapare necesar pentru un animal (metri);
T= timpul necesar pentru adaparea unei turme, care este de 60 minute.
100
MUNICIPIUL CAMPWA
7. Descriere parceIar3
PA$UNEA BELCIU 1
U.A.T Trup de pajisteParcela
descriptivSSuprafa{a
(ha)
Categoria defolosin{a si
grupafunc{ionala
Unitateade relief
Configurafie
CAMPINA BELCIU 1
iRititu
T2 P10,
Pll,Pp
ll/3,Pll/4
10,47 P;FP VERSANTNeuniform
Lung
ititudine: 500m
Sol:EUTICAMBOSOL
Expozitie:
S;S-E
inclinatie:
Panta
70%>10"
Tip de paji$te: Iarba campului; Firufa de p5dure
Graminee: (65%): iarba campului 20%; firu{a de p5dure 20%; paiusul oiIor20%; paiusul de livezi 5%;
Leguminoase (12%): Trifoi montan 8%; trifoi alb 4%; trifoi rosu 2%;
Diverse plante (18%): patlagina 5%, cimbrisor 5%, busuioc salbatic 4%; papadie 2%; morcov saIbatic
2%; cicoare; tataneasa;
Plante daunatoare si toxice (5%): coada calului; laptele cainelui; piciorul cocosului, pojarnita, maracini;
Inaintea lucrarilor de
Tmbunatatire
Dupa efectuarea lucrarilor
de imbunata|ire
Grad de acoperire cu vegetafie a parceIei: 80% 90%
Incarcarea cu animale: 0.62 UVM/ha 0.91 UVM/ha
Vegeta{ia lemnoasa: maces, paducel, aIun;catina;
Lucrari executate: -
Lucrari propuse: combaterea buruienilor anuale si a plantelor neconsumate prin cosiri repetate,
nivelarea/distrugerea musuroaielor, cura{area pajistei de pietre, cioate, gunoaie, fndepartarea vegetatiei
lemnoase conform documentatiei intocmite de SC Forest Grup Proiect SRL Bucuresti, nivelarea
terenului; fertilizare chimica, fertilizare organica si suprainsamanfare.
lOl
MUNICIPIUL CAMPESiA
PASUNEA CAPRARETE VEST
U.A.T
CAMPINA
Trup de paji$te
CAPRARETEVEST
ParceladescriptivS
T3F39
Suprafa{a(ha)
9,37
Categoria defolosinta si
grupafunc{ionala
P;FP
Unitateade relief
VERSANT
Configurafie
NeuniformLung
Altitudine: 500m Expozitie: Inclinatie:.Sol:EUTICAMBOSOL S;S-E
Panta
22%>5"
Tip de pajiste: Iarba campului; FiruJa de p5dure
Graminee: (62%): iarba campului 25%; firu{a de p5dure 20%; firu|a 20%; paiusuI inalt 10%; ovascior
2%;
Leguminoase: (10%) Trifoi montan 4%; trifoi ro$u 3%; ghizdei 3%;
Diverse plante (25%): patlagina 5% cimbri$or 3%, busuioc salbatic 5%; coada soricelului 3%; papadie
3%; morcov s31batic 2%; cicoare 2%; tat3neas& 1%; iarba sarpelui 1%;
Plante dSunatoare ;i toxice (3%): stevia stanelor, urzici, coada calului, spini, scai magaresc;
Inaintea lucrarilor de
imbunata|ire
Dupa efectuarea lucrarilor
de imbunata(ire
Grad de acoperire cu vegeta(ie a parcelei: 80% 90%
Incarcarea cu animale: 0.71 UVM/ha 1.03 UVM/ha
Vegeta(ia lemnoasa: maces, paducel, aIun;
Lucrari executate: -
Lucrari propuse: combaterea buruienilor anuale si a plantelor neconsumate prin cosiri repetate,
nivelarea/distrugerea musuroaielor, curatarea pajistei de pietre, cioate, gunoaie,!ndepartarea vegeta|iei
Iemnoase conform documentatiei intocmite de SC Forest Grup Proiect SRL Bucuresti, nivelarea
terenului; fertilizare chimica, fertilizare organica si suprainsamanfare.
102
MUNICIPIUL CAMPINA
PASUNEA IZLAZ PUNCT CAPRARETE
U.A.T Trup de pajisteParceIa
descriptiva
Suprafa{a
(ha)
Categoria de
folosin{a si
grupa
func(ionaIa
Unitatea
de relief
CAMPINAIZLAZ PUNCT
CAPRARETET3 Pp 40 3,18 P;FP VERSANT
Neuniform
Lung
Altitudine: 525m
SgrtEUTICAMBOSOL
Expozi(ie:
S
Inclinatie:
Panta 22%
Tip de paji$te: Firufa de paduse; Iarba campului;
Graminee: (75%): firu|a de padure 40%; iarba campului 20%; paiusuI de livezi 10%; paiusul inalt
5%;
Leguminoase: (12%) Trifoi aIb 6%; Trifoi montan 4%; trifoi ro$u 2%;
Diverse plante (10%): cimbrisor 4%; patIagina 3% ,pSpSdie 2%; busuioc salbatic 1%;
Plante daunatoarc $i toxice (1%): laptele cainelui; maracini;
Inaintea lucrarilor de
fmbunata(ire
Dupa efectuarea lucrarilor
deimbunatafire
Grad de acoperire cu vegeta(ie a parcelei: 80% 90%
InArcarea cu animale: 0.53 UVM/ha 0.78UVM/ha
Vegeta{ia lemnoasa:
catina,alun, maces.
Lucrari executate: -
Lucrari propuse: combaterea buruienilor anuale si a plantelor neconsumate prin cosiri repetate,
niveIarea/distrugerea musuroaiclor, cura^area pajistei de pietre, cioate, gunoaie, indepartarea vegetatiei
lemnoase conform documentatiei lntocmite de SC Forest Grup Proiect SRL Bucuresti, nivelarea
terenului; fertilizare chimica, fertiIizare organica si suprainsamanfare.
103
MUNICIPRJL CAMPn>JA
/ O <-LB.
PA$UNEA IZLAZ BELCIU
U.A,T
CAMPINA
Trup de pajiste
IZLAZ BELCIU
Parceladescriptiva
T9 P289P290 P304;
Suprafa(a(ha)
20,62
Categoria defolosinfa si
grupafunc{ionala
P;FP
Unitateade relief
VERSANT
,-. .' *' r- "il
, - r > ' V ''-' '.Vf-'-
Caiifigiicatie. ^'- . , . -;;>'
NeuniformLung
Neuniformitatemare
: 500m
Sol:REGOSOL
Expozi(ie:
E;N-E
Inclina(ie:
Tip de paji$te: Iarba campului; Firu{a
Graminee( 47Vo): iarba campului 15*/o; firuta 10%; raigras peren 6%; paiu$ul oilor 6%;paiusul de livezi4%; goloma^ 2%;timofticS 2%; iarba albastr3 1%;
Leguminoase: (13%) Trifoi alb 6%;trifoi rosu 4%; ghizdei 2%; sulfma 1%;
Diverse plante: Cyperacee si Juncacae 6%Alte familii botanice 20%:coada $oriceIului 1%; pStlagina 4%;cimbrisor 4%; busuioc salbatic 4%;margarete 2%; morcov s51batic 2%; jale$ 1%; iarba sarpelui 1%;Plante daunatoare $i toxice (14%); Scaiul m3garesc 5%; coada calului 3%; spini 3%; scaiul draculuil%,laptele cainelui 1% piciorul cocosului 1%; cornuti, brandusa de toamna;
Grad de acoperire cu vegetafie a parcelei:
Incarcarea cu animale:
Inaintea lucrarilor de
imbunatatire
85%
0.75 UVM/ha
Dupa efectuarea lucrarilor
de imbunatatire
95%
1.03 UVM/ha
Vegeta{ia lemnoasa: niaces, paducel, catina, lemn cainesc, carpinita;
Lucrari executate: -
Lucrari propuse: combaterea buruienilor anuale si a plantelor neconsumate prin cosiri repetate,
nivelarea/distrugerea musuroaielor, cura{area pajistei de pietre, cioate, gunoaie, tndepartarea vegetatiei
lemnoase conform documentatiei tntocmite de SC Forest Grup Proiect SRL Bucuresti, nivelarea terenului;
fertilizare chimica, fertilizare organica si supraTnsaman^are.
104
MUNICIPIUL CAMPINA
PASUNEA IZLAZ BELCIU
U.A.T Trup de pajisteParcela
descriptiv3
Suprafafa
(ha)
Categoria de
foIosin{3 si
grupa
func(ionala
Unitatea
de reliefConfigura{ia
CAMPINA IZLAZ 5 TlP6 2,53 P;FP VERSANT Neuniform
Lung
Altitudine: 500m
Sol:EUTICAMBOSOL
Expozi{ie:
S;S-E
InclinaJie:
Panta
70%<5"
Tip de paji$te: Iarba campului; Firu|a de p5dure
Graminee: (76%): iarba campului 30%; firu(a de padure 20%; paiu$ul oilor 20%;paiusul de livezi 6%;
Leguminoase: (14%) Trifoi montan 8%; trifoi alb 4%; ghizdei 2%;
Diverse plante (8%): cimbri$or 3%, p3tIagina 3%;cicoare 2%;
Plante d&unatoare $i toxice (2%); coada caIului; lapteIe cainelui; spini;
Inaintea lucrariIor deimbunata(ire
Dupa efectuarea lucrariIorde Tmbunata|ire
Grad de acoperire cu vegetafie a parcelei: 90% 95%
0.80 UVM/ha 1.09 UVM/ha
Vegetafia lemnoasa: maces, paducel, aIun;
Lucrari executate: -
Lucrari propuse: combaterea buruienilor anuale $i a plantelor neconsumate prin cosiri repetate,
nivelarea/distrugerea musuroaielor, cura(area pajistei de pietre, cioate, gunoaie, tndepartarea vegetatiei
lemnoase conform documentatiei Tntocmite de SC Forest Grup Proiect SRL Bucuresti, nivelarea
terenului; fertilizare chimica, fertilizare organica si supratnsamantare.
105
MUNICIPIUL CAMPEMA
fefr8. Descrierea vegeta(iei forestiere
8.1 Date generale
8.2 Descrierea stafiunii
8.3 Descrierea vegetafiei forestiere
8.4 Organizarea pdsunatuIui
Fondul pastoral al Municipiului CSmpina este in suprafa$ de 46,17 Ha din care:
- 23,15 Ha pa$uni si fSneJe;
- 23,02 Ha pSsuni acoperite cu vegetatfe forestierd a carei consisten{& este de minim 0.3
SuprafaJa ce face obiectul acestui studiu este de 23,02 ha, impSrtita in trei tarlale dupa
cum urmeazfi:
- T1 - in suprafa$ de 10,47Ha;
- T2 - in suprafata de 9,37 Ha;
- T3 - in suprafa$ de 3,18 Ha.
Descrierea vegetatfei forestiere a fost facutS pentru fiecare tarla in parte.
1. Tarlaua T1
Descriere:
Este un sleau de deal complet derivat avand urmfitoarea componen0:
40TE + 30CA + 20PLA + lODT
Suprafa^ este amplasatfi pe un versant inferior cu aspect framantat, expozi{ie SV si inclinare
<10^ avand o altitudine medie de 500m.
Tipul de sta{iune este :
Deluros de f5gete Bm, podzolit, edafic mijlociu cu Festuca (5232). Este o staJiune de bonitate
mijlocie.
Tipul natural fundamental de pSdure este: Goruneto-faget cu Festuca drymea.
Arboretul este complet derivat, deoarece nici una din speciile principale nu se regaseste in
compozi{ia actualS.
Varsta arboretului a fost identificat3 folosind tabelele de produc{ie din "Biometria arboretelor"
precum si prin numararea directa a inelelor acolo unde am gasit cioate.
Am descris cate douS elemente de arboret diferem;iate prin varsta si elemente taxatorice pentru
Tei (40 ani, 20 ani), Carpen (40 ani si 20 ani) si Plop alb (60ani si 30 ani).
106
MUNICffRJL CAMPWA
Consistenta arboretului actual este neuniformS avand o medie de 0.4, arboretuI fiind regenerat
din saman{a.
Clasa de produc{ie medie este 3, si se constata o stare de vegeta{ie normal3.',N- -
Se observa prezen{a pe aproximativ 20% din suprafa{a a unui semintis utilizabil in varsta de
aproximativ 5 ani avand compozi{ia 60TE + 40PLA.
Dimensiunile taxatorice pentru fiecare element de arboret se regSsesc in fisa de descriere
parcelara pe care o anexSm.
Lucr5ri propuse:
Avand in vedere ca suprafa{a face parte din fondul pastoral al municipiuIui Campina, folosin{a ei
in viitor este p8sunatul.
Pentru a indeplini acest obiectiv, propunem reducerea consistentei pana la 0.1 - 0.2 prin
extragerea cu prioritate a carpenului si a celorlalte specii de diverse tipuri.
De asemenea, recomandSm curS{area pSsunii de semin{isul identificat precum si de subarboret.
Prin exceptie, recomand3m, pSstrarea arbustilor de catinS alba, paducel si m3ces pe zonele unde
exist3 risc de alunecari de teren.
Astfel, se va ob{ine o pasune cu arbori care pe langa pasunat asigura si zone cu umbra pentru
animale.
2. Tarlaua T2
Descriere:
Este un sleau de deal complet derivat avand urmatoarea componen{a:
80TE+ lOSA+ lOSC
Suprafata este amplasata pe un versant cu aspect ondulat, expozi{ie SE si inclinare <5^avand o
aItitudine medie de 520m.
Tipul de statiune este : Deluros de fagete Bm, podzolit, edafic mijlociu cu Festuca (5232). Este o
sta{iune de bonitate mijlocie.
Tipul natural fundamental de padure este: Goruneto-faget cu Festuca drymea.
ArboretuI este complet derivat deoarece nici una din speciile principale nu se regaseste in
compozi{ia actuala.
Varsta arboretului a fost identificata folosind tabelele de productie din "Biometria arboretelor"
precum si prin numararea directa a inelelor acolo unde am gasit cioate.
107
MUNICIPIUL CAMPRMA
x^
Am descris douS elemente de arboret pentru Tei, diferen{iate prin varstS si elemente ta^atori< ! _j
Consisten{a arboretului actual este neuniforma, avand o medie de 0.3, arboretul fiirid rege
din
Clasa de produc{ie medie este 3 si se constata o stare de vegeta{ie normala."- *iwi;
Nu am descris semintis.
Dimensiunile taxatorice pentru fiecare element de arboret se regasesc tn fisa de descriere
parceIarS pe care o anexam.
Lucrari propuse:
Avand tn vedere c3 suprafa|a face parte din fondul pastoral al municipiului Campina, folosin{a ei
in viitor este pasunatul.
Pentru a Tndeplini acest obiectiv, propunem executarea de lucrari de igiena care vor duce la
reducerea consisten{ei pan5 la 0.1 - 0.2 prin extragerea arborilor usca{i sau afectati de factori
destabilizatori.
De asemena recomandam extragerea salcamului si a salciei cu prioritate, deoarece aceste specii
au frunze mici si coronament rar, astfel incat nu isi indeplineste rolul de umbrire.
De asemenea recomandam cura{area pa$unii de subarboretul existent.
Astfel, se va ob{ine o pasune cu arbori care pe langS p3sunat asigura si zone cu umbra pentru
animale.
3. Tarlaua T3
Descriere:
Este un salcamet complet derivat avand urmatoarea componenta: 100 SC
Suprafata este amplasatS pe un platou plan, avand o altitudine medie de 520m.
TipuI de sta{iune este : Deluros de fagete Bm, podzolit , edafic mijlociu cu Festuca (5232). Este
o staJiune de bonitate mijlocie.
Tipul natural fundamentaI de padure este: Goruneto-faget cu Festuca drymea.
Arboretul este complet derivat deoarece nici una din speciile principale nu se regaseste in
compozi{ia actuala.
Varsta arboretului a fost identificata folosind tabelele de produc{ie din "Biometria arboretelor"
precum si prin numararea directa a inelelor acolo unde am gasit cioate.
Am descris un singur element de arboret pentru Salcam.
108
MUNICIPIUL CAMPDs[A
Consisten{a arboretului actual este plina avand coeficientul 1.0, arboretul
artificiaia.
CIasa de produc{ie medie este 3 si se constat3 o stare de vegeta{ie normala.
Nu am descris semintis.
Dimensiuniie taxatorice pentru fiecare element de arboret, se regasesc in fisa de descriere
parceiarS pe care o anexSm.
Lucr5ri propuse: |
Avand in vedere c5 suprafa{a face parte din fondul pastoral al municipiului Campina, folosin{a
ei, in viitor, este pSsunatul.
Pentru a indepIini acest obiectiv propunem extragerea salcamului in totalitate
Astfel se va reda p3sunatului aceast& suprafa{a.
In m5sura in care se doreste mentinerea arboretului de salcam si conduce^ea acestuia pana la
varsta exploatabilita{ii care este de 25 ani, va trebui intocmit un amenajament pentru aceasta
suprafa{3 si proiectarea unor lucrSri de r3rituri pe toatS suprafa^a, pentru reducerea consistentei
pan3 la 0.8
9. Diverse
9.1. Data intr&rii in vigoare a amenajamentului; durata acestuia
10 ani, de la data aprobarii in Consiliul Local al Municipiului Campina.
9.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucra>i
Este prezentat la inceputul lucr&rii.
9.3. Har{ile ce se ataseazS amenajamentului
Sunt anexate.
9.4. Eviden|a lucrarilor executate anuaI pe flecare parceIa.
Se vor prezenta lucr3rile efectuate Tn fiecare an, pe fiecare parcela, conform ta,belului 9.
109
MUMCIPIUL CAMPEvfA
9.3. Eviden{a lucrarilor executate anual pe fiecare parcela
Tabelul 9
Parcela Suprafa{a
Combaterea
buruienilor si
vegeta{iei lemnoase
Perioada/
AnulSuprafa{a
Strangerea cioatelor,
pietrelor $i nivelarea
mu$uroaielor
Perioada/
AnulSuprafa^a
Grapatul paji$tilor
Perioada/
AnulSuprafa^a
Amendarea
paji$tilor
Perioada/
AnulSuprafa^a
Supratnsamantarea
sau reinsaman^area
pajistilor
Perioada/
AnulSuprafa^a
Fertilizarea*)
pajistilor
Perioada/
AnulSuprafaja
110
MUNICIPIUL CAMPWA
9.5. Bibliografle selectiva
1 .Anghel Gh., R3vSru{ M., Turcu Gh., 1971 - Geobotanica, Ed. Ceres, Bucuresti.
2. Anghel Gh., B5rbulescu C., Burcea P., Gnneanu A., Niedermaier K., Samoila!
1967 - Culturapajiftilor, Ed. Agro-silvica de Stat, Bucuresti.
3.B3rbulescu C., Burcea P., l97l-DeterminatorpentruJlorapajistilor, Ed. Ceres, Buc
4. B3rbulescu C., Burcea P., Motca Gh., 1980 - Determinatorpentruflorapaji$tilor cu
elemente de tehnologie, Ed. Ceres, Bucuresti.
5. B3rbulescu C., Motc3 Gh., 1983 - Pasunile mun(ilor inal(i, Ed. Ceres, Bucuresti
6. BSrbulescu C., Motca Gh., 1987 - Pajistile de deal din Romdnia, Ed. Ceres, Bucuresti
7. Berbecel O., Stancu M., Ciovica N., Jianu V., Apetroaiei St., Socor Elena, Rogojdan Iulia,
Eftimescu Maria, l97Q-Agrometeorologie, Ed. Ceres, Bucure$ti.
8. Bold 1., Cr3ciun A., 2012 - Organizarea teritoriului agricol, concepte - traditii - istorie,
Ed. Mirton, Timisoara.
9. Burcea P., Gheorghit& R., DincS N., 2006 - Ghidpentru recunoastereaprincipalelor specii
dinflorapajistilormontane, Ed. AmandA Edit.
10. Burcea P., Marusca T., Neagu M, 2007 - Pajistile montane din Carpatii Romdniei, Ed.,
AmandA Edit.
11. Cernelea E., Bistriceanu C., 1977 - Cultura si exploatareapajistilor montane, Ed. Ceres,
Bucuresti.
12. Cernelea E., 2004 - Pasunile si pastoritul in Parcul Nafional Retezat, Ed. Calauza v.b.,
Deva.
13. Ciocarlan V., 2009 - Flora Ilustrata a Romdniei. Pteridophyta et Spermatophyta,Ed. Ceres,
Bucuresti.
14. Chiri{a D., Tufescu V., Beldie A., Ceuca G., Haring A., Stanescu V., Toma G., Tomescu
Aurora, Vlad 1., 1964 - Fundamente naturalistice si metodologice ale tipologiei si cartarii
stationaleforestiere, Ed. Academiei Republicii Populare Romine, Bucuresti.
15. Chiri|a C., Vlad I., Paunescu C., Patrascoiu N., Rosu C., Iancu I., 1977 - Statiuniforestiere,
vol. //, Ed. Academiei Romane, Bucuresti.
16. Dmitriev A.M., 1953 -Pasuni sifdne{e, Agrotehnica si agrobiologia lor, Ed. Agro-silvica
de stat, Bucuresti.
1 1 1
MUNICIPIUL CAMPFNA
17. Doni{a N., ChiriJS C., StSnescu V., s.a., 1990 - Tipuri de
Romdnia, ICAS, RedacJia de propagandS tehn. agr. Bucuresti.
18. Donita N., Popescu A., PaucS-Comanescu M., Mihailescu S., Biri? I.A.,
m Romdnia, Ed. Tehnic5 Silvic3, Bucure$ti.
19. Dragomir N., 2005 - Paji$ti $iplantefurajere, Tehnolognpentru cultivare,
Timi$oara.
20. Dragomir N., Dragomir Carmen Maria, 2012 - Fixarea azotului in ecosistemele depaji$ti
$i leguminoaseperene, Ed. Eurobit, Timi$oara.
21. Dumitrescu N., Grtneanu A., Sirbu Gh., 1979 - Paji$ti degradate de eroziune $i
ameliorarea lor, Ed. Ceres, Bucure$ti.
22. Dumitrescu N., Iacob T., Vtntu V., Samuil C., Rotar I., Moisuc I., Dragomir N., Vidican
Roxana, Motc& Gh., Ionescu I., 201 1 - Dic(ionar de pratologie - termeni $i expresii, Ed. Ion
Ionescu de la Brad, Iasi.
23. Model amenajament pastoral Comuna MSneciu.
24. Model amenajament pastoral Comuna Gepiu.
Siteuri web: foto si descriere.
commons.wikimedia.org
www.naturespot.org.uk
www.bgflora.net
www.samen-seeds.de
www.plantsystematics.org
davesgarden.com
vvww.panoramio.com
szent-gyorgyi.hu
www.summitpost.org
vvwvv.badvoeslau.at
extension.umass.edu
112
MUNICIPIUL CAMPEMA
o
BibIiografle selectiv5 - OSPA
INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU PEDOLOGIE SI AGROCHIMIE, 1987
elaborarii studiilorpedologice (volumul I, II, III), Bucure$ti.
INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU PEDOLOGIE SI AGROCHIMIE, 2012 - Sisti
de Taxonomie a Solurilor (SRTS), Ed. SlTECH, Craiova.
INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU PEDOLOGIE SI AGROCHIMIE, 2009 - Ghid pentru
descrierea Tn teren a profilului de soI si a conditiilor de mediu specifice, Ed. SITECH, Craiova.
INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU PEDOLOGIE SI AGROCHIMIE, 1981 - Instructiuni
privind executarea studiilor agrochimice, Bucure$ti.
INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU PEDOLOGIE SI AGROCHIMIE, 2012 - Metodologia de
W realizare si interpretare a bazelor de date aIe unita{ilor de sol-teren (BDUST) la nivel na{ional si
jude{ean, Bucuresti.
MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE, 2011 - Ordinul 278/9.XII.2011,
Monitorul Oficial al Romaniei, Bucure$ti.
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR, 2005 - COD DE BUNE PRACTICI
AGRICOLE pentru protec{ia apelor impotriva poluarii cu nitra{i din surse agricole- revizuit in
Iuna noiembrie 2005, Bucuresti.
M I N I S T E R U L U I M E D I U L U I $I SCHIMBARILOR CLIMATICE, 2013 - DECIZIA nr.
221983/GC/12.06.2013 privind "PROGRAMUL DE ACTIUNE pentru protec{ia apelor
Tmpotriva poluarii cu nitraJi din surse agricole", Bucuresti.
C. HERA, Z. BORLAN, 1980 - Ghid pentru alcatuirea planurilor de fertilizare, Ed. Ceres, Bucure$ti.
0iEORGHE BUDOI, 2004 - Tratat de agrochimie (volumul I), Ed. Sylvi, Bucuresti.
GHEORGHE BUDOI, 2001 -Agrochimie (volumul I1), Ed. Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti.
M. MIRCEA, I. LEONARD, 2009 - Bonitarea terenurilor agricole, Ed. Do-MinoR, Bucuresti.
G. BLAGA, L. PAULETTE, S. UDRESCU, F. FILIPOV, I. RUS, D. VASILE, 2008 - Pedolgie, Ed.
Mega, Cluj-Napoca.
U.S.A.M.V, 2003 - Tractoare $i masini agricole (partea a II-a), Bucuresti.
T. MARU$CA, V MOCANU, V. CARDASOL, I. HERMENEAN, V. A. BLAJ, G. OPREA, M. A.
TOD, 2010- GHID de producere ecologica a furajelor de pajisti montane, Ed. UNIVERSITATH
TRANSILVANIA, Brasov.
113
MUNICIPIUL CAMPFNA
T. MARU$CA, V. A. BLAJ, M. RUSU, 2012 - Tehnologii de cre$tere a valorii pastdrgte* pentru
paji$tilemontane,Bucure$ti. |, ^' |4,''' '- ' ' ' ' ' '
L. GEAMANU, N. DINCA, 2004 - Pratologie $i cultura plantelor furajere (lucrSri practice),Bucure$ti.
V. MUTlHAC, L. 1ONES1, 1974 - Geologia Romaniei, Ed. TehnicS, Bucure$ti. fe ^. :<
G. MCULESCU, 1. VELCEA, 1973 - Jude{ul Prahova, Ed. Academiei RSR, Bucure$ti. '^4UJ^
COMlTETUL DE STAT AL APELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC, 1966 - Atlasul
climatologic al RSR, Bucure$ti.
OSPA PLOIE$TI, 2014 - PLANUL LOCAL DE ACTKJNE pentru protectia apelor
lmpotriva poluarii cu nitra^i din surse agricole,Ploie$ti.
114
MUNICIPIUL CAMPINA
Denum re
Formul : EC ti - 4/4 SpnVNI e^
Profile sondaje: 10
Jude{ul Prahova, Teritoriul Administrativ: Campina
R8sp&v lirea:Trup 1, T 2, P 10, P ll, Pp ll/3, P ll/4Trup2,T3,F39Trup 3, T 3, Pp 40Trup 5, T 1, P 6
Aspect^l suprafe{ei terenului: versant neuniform lung
naturale in care apare : deal, panta 22% - Trup 2,3,5 70% - Trup 1, Q/ >10,0 m sau
de coasta
Principi Jele soluri cu care se asociazS:
CondiJi
izvoare
CARA( TERISTICILE SOLULUI
Morfol'
,/
m *,|PRI*fARIA
FI$A SOLURILOR
UNFTATEA TERrTORL<VLA DE SOL OJS) Nr. 4
X-t' ''-: EUTICAMBOSOL tipic LL^LL pe gresii alterate, erodat putemic prin apa, cu alunecari active in
trepte $i prSbu$iri de mal
Suprafa|a 25,55 Ha, 55,34
gice $i fizice:
Suborizantul A{ - de 15 cm (0-15) culoare brun, structura graun|oasa, textura lutoasa,efervescenfa, cu radacini fine, poros, moderat compact, reavan
OrizontM AB - de ll cm (13-24) culoare brun-g81bui, structura poliedrica mica, textura lutoasa,fara efervescen$, poros, moderat compact, reavan
OrizontM Bvi - de 21 cm (24^5) culoare galben ruginiu, structura poliedrica mica, textura lutoasa,fa>a efervescenta, poros, moderat compact, reavan
OrizontM Bva - de 25 cm (45-70) culoare galben-inchis, structura poliedrica, textura lutoasa, faraefervescen{a, poros, compact, reavan
OrizontUl C - apare de la 70 cm, culoare galben cenusiu, nestructurat, textura luto-nisipoasa,efervescenja in puncte, poros, moderat compact, reavan.
Chimia
Adancicm
0-1(15-224-350-670-8
nea
l)))
pH
5,95,85,56,06,8
Carbonati%-----
Humus%
2,341,800,84
--
Ntotal%
0,1600,0900,026
--
Pl0s
ppm2,523,062,52
--
KjOppm232,4205,8118,7
--
Argila%
31,230,728,925,817,5
Alte cai icteristici fcrocese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global): Drenaj global bun.
OFICIUL t>E STUDII PEDOLOGICE Sl AGROCHIMICE PRAHOVA
*ann, Nr.7, Ploiesti, Prahova;; Srte : www.dadrph.ro (JoF,r,,,
Morfol
FI$A SOLURELOR
UNFTATEA TERFTORL^LA DE SOL flJS) Nr. 11
Denum|re: REGOSOL calcaric gleic, epicalcaric moderat gleizat UVLL pe gresii alterate, erodat
moderat prin apa, cu aIunecari active tn trepte
Formul i: RS ka gc - KaGj 4/4 SpnVNB e^ SuprafaJa 20,62 Ha, 44,66 %
Profile sondaje: 13
Jude{ul Prahova, Teritoriul Administrativ: Campina
RaspSn lirea:Trup 4, T 9, P 289, P 290, P 304
Aspecti 1 suprafe{ei terenului: versant neuniform lung, neuniformitate mare
Conditi naturale in care apare : deal, pantd 12%, Q? >10,0 m sau Qg izvoare de coasta
CARAdrTERISTICILE SOLULUI
gice ai fizice:
Suborizfcmtul At - de 20 cm (0-20), culoare brun-deschis, radadni, structura graun{oasa, texturalutoasa, fara efervescenta, poros, moderat compact, reavSn.
Subori4>ntul Ci - de 20 cm (20-40), culoare brun^eschis, structura poliedrica mica, texturalutoasa, f5ra efervescenta, poros, moderat compact, reav8n.
Orizontiil Q> - de 10 cm (40-50), culoare galben inchis, structura poliedrica, textura lutoasa,efervescenta slaba, poros, moderat compact, jilav.
Orizonq^l Cag - de 20 cm (50-70), culoare galben vinetiu, nestructurat, textura lutoargiloasa,efervescenja evidenta, fin poros, compact, jilav.
Orizontid C4 - apare la 70 cm, culoare galben, nestructurat textura lutoargiloasa, efervescentaevidenta, poros, afanat,jilav.
Chimio
Adancicm5-l20-350-6
aea
)(
PH
6,06,27,6
Carbonati%--
4,0
Humus%3,02,06
-
Ntotal%
0,2200,098
-
PzOsppm3,495,67
-
KzOppm149,4149,4
-
Argiia%
21,627,036,3
Alte cai acteristici Q)rocese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global): gleizare moderata.
OFICIUL 0E STUDII PEDOLOGICE Sl AGROCHIMICE PRAHOVA
, Nr.7, Ploiesti, Prahova, .,,_3<jj fe44.525220;;< spapfafibv !yahoo.com; Sfte : www.dadrph.ro'-^ ' S ' ^*_- V^iC-''.
*JL>S
Sl*v-M- ^ -^ f*T1PUL Sl
SUBTIPUL
DE 8Ul
TIPDEHUM:iS
CM,H
DEHUMUS
M M-MG,MO,HB,HB,TU,ACH5A,MCA,MOCA, HBCA. TU, &*iZ
LH, SH. MH, BH FBM
0-I4 15-30>30
GROSFK"CM|
j tixTURA NI5IP.USOARA,MUL FINA
jfeTRUTURA
SCHELET
PE3IM h'DP.s or
UMDfTATE
CAPAC*T DFAPROV. CU APA
uMirnTAT^VERNALA Sl
GLEiZAREPSEUDQGl
PH
ROCA, DEP.SOLIFIC.
P0TENTIALSTATIONAL
NS. SD, M0. 8D. DJ
L SL SCH. SFM! SCHSCH. cX SCH
EXOH OLH. OLMZH.MZ H, EU H, MEG H
UR-U, U-R R-UR.RJ-R, JUM-RJ UMUM SUBMERS
L-FSl . SL MODP FP, EXCES
PA, A MA, SLA NSL ALe.P.ALG,
SUP. MtJL iNF.
..
/0y. ei(A^. ^tf^^ c -; -, . 5 f#J**e#ttDATE COMPLEMENTARE /<' /> / rt *5 ' '& "fa' ^f^ & r -tu QaJL<^;:bl -1&.Cl.LjLM,^U.t&- — ap'
si *
_
" '
i
iJ%AM^> '
teLtMENtEtfAXAfrORJCEl l 'DtAMETRE
P1 , P2
_
_,
_.
—
.*.
-
-
P3 P4 P5
^j,
.__
lj
i - -_
i
|i_ i
.-....v , —
__,,,
:::
INALTIMJ
Pt PZ P3
— w -
--,_
i
_
,
* - ' . v
_.,,-... —
_
_
. ^
—
CAUTATE
' i "
-.
m
:
tv
- .-._.
GR*M3DSVATAM.
l H lll
|
;- "
.
. - . ,:,
- j.. ,, i
tv
_-,
y,,
. .
. .J .
. . ,
, .
! l
L.
...
-tr.
f
lXS? S WALntvJLORWlW SONDM SE EXPf MA CUAAnaRUt fCSC8_O?
)J
li
. .i --"|- -.- i" - -< T
-J.-iJ>J-JLJ_JL. ^LJ. _ i ;* f
L3J0tf&fcflT TipPAciuKP
" w - v - ^ f. p . .
TIPPAOURE ErwrfpQlUARE||H-< fPOl- '
., _ 3k l, !!L, j. ,*%_^_ ,^"'"'"""-" KBito ;.'jJ—iS_^,i^,fc,,,..w^_i...._J^^-fcJ-J>n,.:-
VKUM ! r4$*A0* fc>(DF"l!
f TIPUL 8l
SU8TIPUI.PESOL
TIPOEHUWUS
J C.M,H
J6ROS;STfWfc0te HUMUS
6ROSF I2. C:,M
T6XTURA
[STRUGTURA
j SCHELET
PEGIMHtl>RSi0E
UMIOi7AtE JC^VPAC(T De
APROV. CU APA
UMIDtTATEAVERWAtASt
[ ESTIVALA
GLE(2AREPSEUOoeiL
PH
"RDCA;DEP.SOUF(C
POTENTIALSTATIONAL
M. M-MG,MO.HB,HBJU^CIDA,MCA.MOCA, H8CA, TU, BAZ
LH, SH, MH. BH, FBH
0-14 1 5-30 > 30
NIS(P,USOARA,<vlfJLsF INA
NS. SD. MO. 8D, 0J
L, SL. SGH. SEMI SCH.SCH. EX.SCH
H, H, H,. H, H,
EX.OH, OL H. OLMZH,M2. H, EU. H, MEG H.
UR-U,U-R, R4m.RJ,R. JUW-RJ. UM,UM-SL;BMERS.
L^PSL. SL MODP. FPvEXC6S
PA, A, MA. SLA, N,SL:ALC P. ALC
SUP. MIJL. INf.
DATECX)MPtEM^TAftfe ' t>/ ^p > . /3J-j;} ^^v M(S^A** dLj&&Uf^(
-^&. *"-<! 4^iKiyCfe^<S - t &JQi**<jekJF& &o f* ifew 0ifa*^ 'i
ELEMARB. ysBW
.
EVEMCNTa T A X A t O R ( C SOIAMEtR6
Plj.W
-.--
---
- --
—
-'
--
iP3
L_
If*
""" ''T" -""i
--W-- MJ-
J
INALTfM)
P1 P2 ; P3
--r-
j
'.
._
i
_
CALfTATE
l ll
j
- f
if)
.._- .:
N
"""-
GRAO DE VATAM,
f
_
fl
,
Jll
j'i
i. i
IV(2/' V
ij
1
j
ii
ilt.O? S! !WAOTv1LOriLA UN SOfC>AJ SE EXPRWA CU AMQRUL OKtffl?
, 11.' ; o.s >'<r u p.
i- i''fo ..
.*; Ffi*i ;HK!<'W>
m&jj::LLl:. :' c o f<* p o r
l K,.,Ji !
| (ttMi
f-i
-JS , , .
MR
><S
-^
Mss,,v <*HWM(J<RihvI<
VAftSW(VRTJ
i s,
PROP
/|
*M)
zW*AU
.1*"W
- M,
_.
M-
-*<- .
,
3
>7irM i i..< J G
*...
.,
l
v
itj^
''j"._
..-
CAl!i|Ot!
z
::— n
-^**-j
VCft
^*"
!
- --,.-,,i
/oii
I
- -_,.
p-to'
U-S*v*
_
***i
' STEW^^*?! *'
.
.-,
L_
_4 — ...|.,..,-
^iwo^
-M>V.
-""-
L
---
.,
l
-0*v
&*$f>
'r*v
-
3PTi
:
jj
:.tr*Mf
:
T1PULS1
SUBTIPIA
DESOL
TIPBEHUMOS
!
| C,fc*.H
JteOSSTRATi>O*JS
J0RO&FtZ. C,M
TEXTtiA
STRU0TURA
SCH6LET
""ii(3BfT5i5R"""SlDE
UMl6ITATc j
CAPACITOg
APROV CW ARA
ttyiDifAt6AVERNALA BfestlVALA'
X3LE1ZAREPSei)OOOL
PH|
ROCA. DEP,SOLIFtC
POTENTIALSTATIONAL
5
M,M^G,W@,HB.mmACIDA_Mt ,MC>CA; *GA, TU. BAZ
LH SH, MH, fiH, PBH.0*"M' 1,5-3ar> 3-0
*BSWSW^M 1NN^N;4:SO,MO.BD,CU
L, SL, S6H. SEMI SCH.SGH. EX,SCH'
Wj % HS Hj HS
EX,GH. OLM,OL,M2H,MZ, H. Ett, H. MEG,H.
UR-U, U-R-,-R-Uft,RJ-R, Jtfik4-R^, 0M,UMi-SUgjWE;ftS
t-FSl, SL* MO'&.P, FP, 6XC;ES
PA. A. MA, SLA, N,SL,ALC, P. ALC.
SUP. MIJL, INF..,. ., ..,,. _- .,.,.. ..... ,. 4 -.- - j
DATEOOAJPLEWENTARi ^^ , ^T"^*?
ELEM,Wfi,-
-
. , . . . ELEMEfi lT:E TAXATiORiGE,
VfeStA
,,, ;
pfjSM|TRe
P1 | P2' ; P3
_'.o-, —
— w
—
"'""
.
— ,...
VHVU*>
^
-- —
— ;
—
P4 P5
,,,,,,.-
_..
imtfMipr;pr;;p3
(l
.^__;
-^_
GAUfAti;i
i
""7
)I
ii
!H
""'" ;
il
ivGRAD OE VATAM
l jl
t
fB <y
"'""*"
-,v-. .,J
y/v
j
ifj
j
"lTErtfeflA-DWME7RH.OR S WW.tMLC3RLA lN SONCVUSE EXFWK4ACtIAJUrORLl J*JOClOR
o
''
i V $ ,< '' l W> -n* '. r-. O <2
D --....,-s $ <> -g
,;; .s. <r"o -i **""!. ' - - *-"
; .. - o^- ' "'
-" ' -" ; "" ' ' '' ' -^
V'X,^o "'>.
.,-^'>x -<, -1 u; '
^ O ^ ;' - t"
H
&o " ^"tx>
*3>.3- *
to !; .i; v , /-
r --- -f ;' W '
*Sj,
Nx.
U
P '-_.n.',.,,t .^--'
''..v'-
:J
A
.- T/^f>-o n7-<rv .^'rr^ -rr' -*fe>* i tJ-^-/ T^' y c .-/ . Sl -,' ;J^ ^<-/ '
ROMANIAJUDETUL PRAHOVAMUNICIPIUL CAMPINA
CONSILIERINr.69.394/13 noiembrie 2017
EXPUNERE DE MOTIVE
Subsemnatii: Albu Elena, Lupu Livia - Rodica, Bondoc Viorel - Gheorghe,Frincu Anda - Lorena si Dochia Adrian - membri ai Comisiei de specialitate dincadrul Consiliului local al Municipiului Campina - buget, flnante, programe fmantareeuropeana, administrarea domeniului public si privat si agricultura, in conformitatecu prevederile art.45, alin.(6) din Legea nr.215/2001 a administra{iei publice locale,republicata, a art.44, alin.(2) si art.50, alin.(l) din Regulamentul de Organizare $iFunc{ionare al Consiliului local al Municipiului Campina, maintam la Aparatulpermanent al Consiliului local proiectul de hotarare privind aprobareaProiectului de Amenajament pastoral pentru pajistile permanente aIeMunicipiului Campina, situate in extravilan.
Ordonanta de Urgenta nr.34/2013 privind organizarea, administrarea siexploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fonduluifunciar nr.l8/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede faptul ca"modul de gestionare a pajistilor se stabileste prin amenajamente pastorale". Totodatastabileste obligatia consiliilor locale "sa elaboreze amenajamentul pastoral, valabilpentru toate pajistile aflate pe unitatea administrativ-teritoriala in cauza".
Amenajamentul pastoral a fost elaborat de un colectiv format din reprezentantiai Primariei Municipiului Campina, Oflciului de Studii Pedologice si AgrochimicePrahova si Camera Agricola Judeteana Prahova, acesta cuprinzand urmatoareleelemente importante: descrierea situatiei geograflce, descrierea solului si a florei,capacitatea de pasunat a pajistii si lucrarile de ingrijire si imbunatatire a pajistilor.
Conform prevederilor legale pajistile permanente (pasuni si fanete) dinextravilanul localitatilor sunt terenuri destinate producerii de furaje, iarba si alteplante erbacee pentru animale, recoltate prin cosire sau valorificate prin pasunare.
Prin amenajamentul pastoral a fost studiata suprafata de 46,17 ha de pajistipermanente, proprietatea Municipiului Campina, situata in extravilanul localitatii,diferenta pana la 251 ha fiind pajisti situate in intravilan.
Avand in vedere ca pajistile Municipiului Campina se incadreaza in categoriade pajisti cu productivitate mijlocie, starea actuala a acestora fiind afectata deeroziuni ale solului (terenuri cu inclinatie mare) si impaduriri necontrolate, prinamenajamentul pastoral s-a stabilit ca productia actuala de masa verde este cuprinsaintre 1,5 tone si 4 tone, precum si lucrari de repunere in valoare a suprafetelor depajisti.
Aplicarea amenajamentului pastoral este obligatorie incepand cu anul 2018 si afost intocmit conform Ghidului - cadru pentru amenajamentul pastoral, prevazut inAnexa nr.l la Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor O.U.G.nr.34/2013, aprobate prin H.G. nr.l064/2013, cu modificarile si completarileulterioare.
De subliniat este si faptul ca proiectul de amenajament pastoral a fost verificatde Directia Agricola Prahova, care, in conditiile legii a avizat aceasta documentatie,conform avizului nr.3007/23.03.2016, mregistrat la Primaria Municipiului Campinasubnr.8.972/24.03.2016.
Cadrul legal aplicabil:- prevederile art.6, alin.(l) si (2) si art.9, alin.(9) din O.U.G. nr.34/2013 privind
organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificareasi completarea Legii fondului funciar nr.l8/1991, modificata si completata;
- prevederile art.4, art.8, alin.(l), (7), (8) si (9) si art.9, alin.(l) si (2) dinNormele metodologice pentru aplicarea prevederilor O.U.G. nr.34/2013 privindorganizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificareasi completarea Legii fondului funciar nr.l8/1991, aprobate prtin H.G. nr.l064/2013,modificata si completata;
- prevederile Ordinului nr.544/2013 privind metodologia de calcul alincarcaturii optime de animale pe hectar de pajiste;
- prevederile Ordinului nr.407/2013 pentru aprobarea contractelor - cadru deconcesiune si inchiriere a suprafetelor de pajisti aflate in domeniul public/privat alcomunelor, oraselor, respectiv al municipiilor, modificat si completat.
- prevederile art.36, alin.(l), alin.(2), lit."c", art.ll5, alin.(l), lit"b", coroboratcu art.45, alin.(3) din Legea nr.215/2001 privind administra{ia publica locala,republicata, modificata si completata.
CONSILIERI,d-na Albu Elenad-na Lupu Livia - Rodicadl.Bondoc Viorel -d T^ ^ A j-na Fnncu Anda -dl.Dochia Adrian
edit.I.G.
Cod FP-06-02, ver.l