€¦ · amenajament pastoral pentru pajiŞtile comunei otelec 2015 1 introducere reglementarea...
TRANSCRIPT
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
1
INTRODUCERE
Reglementarea organizării, administrării şi exploatării pajiştilor permanente
Modalitatea de administrare a pajiştilor aparţinătoare unei localităţi, reprezintă felul
în care se asigură managementul unei pajişti, respectiv organizarea, administrarea şi
exploatarea pajiştilor permanente din extravilanul localităţilor (conform Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului - OUG nr. 34/2013).
Pajiştile permanente din extravilanul localităţilor, denumite în continuare pajişti
permanente, sunt terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee
cultivate sau spontane, care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din
exploataţie timp de cel puţin 5 ani sau mai mult, aşa cum este prevăzut la art. 4 alin. (1) lit.
(h) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17
decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin
scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE)
nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, denumit în
continuare Regulament.
Toate problemele şi rezolvările acestora vor trebui introduse în „planurile de
amenajamente pastorale” ale pajiştilor permanente, precum şi prin respectarea de către
autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor prevăzute de lege în acest domeniu.
Legislația în domeniu face referire la:
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului - OUG nr. 34/2013 privind organizarea,
administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea
Legii fondului funciar nr.18/1991;
ORDIN nr. 544 din 21 iunie 2013, privind metodologia de calcul a încărcăturii
optime de animale pe hectar de pajişte;
HOTARÂRE nr. 1.064, din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea
şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
Hotărârea nr. 78/2015 privind modificarea şi completarea Normelor
metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
2
34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013.
În vederea asigurării unui management corespunzător a unei pajişti permanente,
trebuie să fie utilizate atât instrumente tehnice şi juridice de specialitate, cât şi instrumente de
ordin financiar fără de care nu ar fi posibilă materializarea măsurilor tehnice şi juridice.
Conform HG 1064 11/12/2013, Art. 4, administrarea pajiştilor aflate în domeniul
public şi/sau privat al comunelor, oraşelor, municipiilor şi al municipiului Bucureşti se face
de către consiliile locale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
În administrarea pajiştilor unei comune, localităţi principalul instrument utilizat este
planul de management, respectiv modul de gestionare a pajiştilor ce se stabileşte prin
amenajamente pastorale, ce îndeplineşte un dublu rol, fiind atât un instrument juridic
(solicitat şi prevăzut de lege), cât şi un instrument tehnic (necesită implicarea specialiştilor în
cercetare din diferite domenii şi elaborarea unor seturi de măsuri tehnice care să conducă la
păstrarea compoziţiei floristice, a ratei de creştere a plantelor şi de randament al pajiştilor,
pentru a asigura cerinţele nutriţionale ale animalelor (OUG nr. 34/2013, ORD. nr.544 din
21/06/2013, HG 1064 din11/12/2013 ).
Modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prin amenajamente pastorale, în
condiţiile legii.
„Amenajamentul pastoral” reprezintă „documentaţia care cuprinde măsurile
tehnice, organizatorice şi economice necesare ameliorării şi exploatării pajiştilor”, în
conformitate cu obiectivele de management al pajiştilor prevăzute în „Normele metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991”, (art.1, lit. a. din HG nr.1064 11/12/2013 ).
Măsurile prevăzute în „amenajamentul pastoral” se elaborează astfel încât să ţină cont
de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularităţile regionale şi locale
ale zonei.
Potrivit prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
34/2013, proiectul de amenajament pastoral se întocmeşte potrivit ghidului-cadru elaborat
de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov.
Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin
următoarele elemente:
a) descrierea situaţiei geografice, topografice şi planul parcelar al pajiştilor aflate pe
teritoriul unităţii administrativ- teritoriale;
b) descrierea solului şi a florei;
c) capacitatea de păşunat a pajiştii;
d) lucrările de îngrijire şi îmbunătăţire a pajiştilor;
e) planul de fertilizare şi măsurile agropedoameliorative.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
3
În condiţiile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în vederea
întreţinerii şi utilizării suprafeţelor de pajişti, precum şi pentru conservarea, ameliorarea şi
păstrarea biodiversităţii acestora, utilizatorii pajiştilor au obligaţia să aplice pe fiecare parcelă
acţiunile tehnice cuprinse în proiectul de amenajament pastoral, precum şi planul de
fertilizare.
Lucrările de întreţinere a pajiştilor cuprind cel puţin:
a) distrugerea muşuroaielor, curăţarea de pietre, a vegetaţiei arbustifere nevaloroase,
combaterea buruienilor şi executarea lucrărilor de desecare;
b) combaterea eroziunii solului şi respectarea strictă a regulilor de exploatare
raţională;
c) corectarea regimului aerohidric al solului;
d) lucrări de fertilizare cu îngrăşăminte chimice şi organice;
e) lucrări de regenerare a pajiştilor prin însămânţări şi supraînsămânţări executate atât
primăvara, cât şi toamna, în funcţie de condiţiile de climă şi sol, cu respectarea măsurilor
stabilite prin angajamentele pastorale.
Întocmirea planului de fertilizare şi stabilirea măsurilor agropedoameliorative se fac
de către oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene."
Consiliile locale au obligaţia să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate
pajiştile aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, potrivit prevederilor ordonanţei
de urgenţă 34/2013.
Folosirea şi exploatarea pajiştilor se fac cu respectarea bunelor condiţii agricole şi de
mediu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Conform legii nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor
permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 -
pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul public al comunelor, oraşelor,
respectiv al municipiilor şi pentru folosirea eficientă a acestora, unităţile administrativ-
teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor
crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE,
încheie contracte de concesiune/închiriere, în condiţiile legii, pentru suprafeţele de pajişti
disponibile, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă
cuprinsă între 7 şi 10 ani.
Pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul privat al comunelor, oraşelor,
respectiv al municipiilor şi pentru folosirea eficientă a acestora, unităţile administrativ-
teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor
crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE,
încheie contracte de închiriere, în condiţiile legii, pentru suprafeţele de pajişti disponibile,
proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă cuprinsă între 7 şi
10 ani."
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
4
Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale de către
proprietari/utilizatori se realizează de inspectori din cadrul Agenţiei Naţionale pentru
Zootehnie «Prof. Dr. G.K. Constantinescu» prin oficiile judeţene de zootehnie.
Utilizator de păşuni şi fâneţe - crescător de animale, persoană fizică/juridică înscrisă
în Registrul naţional al exploataţiilor care desfăşoară activităţi agricole specifice categoriei de
folosinţă păşuni şi fâneţe, conform clasificării statistice a activităţilor economice în Uniunea
Europeană pentru producţia vegetală şi animală, care deţine legal dreptul de folosinţă asupra
suprafeţei agricole şi care valorifică păşunea prin păşunare cu efective de animale aflate în
proprietatea sa sau prin cosire cel puţin o dată pe an;
Deţinători de pajişti - titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra
acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deţinători precari ai
pajiştilor. (Legea 86/2014)
Proiectele de amenajamente pastorale prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele
metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, astfel cum au fost modificate şi completate prin
prezenta hotărâre, se aprobă, în condiţiile legii, de consiliile locale în termen de 6 luni de
la intrarea în vigoare a hotărârii 78/2015.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
5
CAPITOLUL I
SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ
1.1. Amplasarea teritorială a localităţii
Pajiştile analizate se află pe teritoriul administrativ al comunei Otelec. Aceasta este
situată in:
Euroregiunea: V Vest
Judetul: Timis
Comuna: Otelec
Satul: Otelec, Iohanisfeld
Fig 1.1. Hartă Comuna Otelec ( Sursa Google earth)
1.2. Denumirea deținătorului legal
Pajiştile situate pe teritoriul administrativ al comunei Otelec se află în proprietate
comunei şi în administrarea Consiliului Local Otelec cu sediul în localitatea Otelec, str.
Gradiniţei, nr. 471 județul Timiș. Acestea sunt situate pe teritoriul localităţiilor Otelec și
Iohanisfeld.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
6
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală. Istoricul
proprietății
Dreptul de proprietate asupra pajiştilor, este dat de ordinului Prefectului, intabulate în
Cartea Funciară cu drept de proprietate pentru Comuna Otelec.
Prin Ordinul Prefectului, sus mentionat, Comuna Uivar, care avea in componență și
localitațiile Otelec și Ionel, se trece în proprietatea comunei 1219.55 ha pășune respectiv:
- 166.45 ha localitatea Uivar;
- 210.24ha localitatea Otelec;
- 171.41 ha localitatea Pustiniș;
- 198.89 ha localitatea Ionel;
- 130.90 ha localitatea Rauti;
- 333.66 ha localitatea Sânmartinul Maghiar.
In anul 2008 prin legea nr 108/2008, desprinzându-se din comuna Uivar, se înfiinţeaza
comuna Otelec având în administrare şi satul Ionel.
Suprafețele de pajiști luate în studiu pe teritoriul comunei Otelec sunt grupate în
urmatoarele trupuri.
Tabelul 1.1
Trupurile de pajiște existente pe teritoriul comunei Otelec
Nr.crt Teritoriu administrativ Trupul de pajiste
1 Comuna Otelec/sat Otelec Trupul nr 1
2 Comuna Otelec/sat Iohanisfeld Trupul nr 1
3 Comuna Otelec/sat Iohanisfeld Trupul nr 2
4 Comuna Otelec/sat Iohanisfeld Trupul nr 3
5 Comuna Otelec/sat Iohanisfeld Trupul nr 4
6 Comuna Otelec/sat Iohanisfeld Trupul nr 5
Un istoric de folosință a terenurilor înregistrate în registrul agricol este sintetizat în
tabelul 1.1A
Tabelul 1.1.A
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
7
Istoricul de folosință a terenurilor înregistrate în registrul agricol
Nr.
crt.
Ca
teg
ori
a d
e
folo
sin
ță d
in
OP
Nr.
cad
ast
ral
Su
pra
fața
în
ord
inal
pre
fect
ulu
i în
ha
Nr.
Ca
rte
Fu
nci
ară
du
pă
inta
bu
lare
Ca
teg
ori
a d
e
folo
sin
ță
inta
bu
lată
Suprafața
măsurată și
intabulată
în mp
Suprafața
preluată
prin
protocol
în ha
Categoria
de
folosință
Protocol
Observații
OTELEC
1 A 1881 48,15 2914 A 480448 48,15 PS
2 A 1882 0,33 0,33 HCN neintabulat
HCN (canal)
3 PS 1883 4,32 2906 PS 43200 4,32 PS
4 PS 1884 7,45 2900 PS 74500 7,45 NGL
5 PS 1885 0,92 2919 PS 9200 0,92 PS
6 PS 1886 0,44 0,44 HCN neintabulat
HCN (canal)
7 PS 1887 0,28 neintabulat
8 A 1887 5,85 2904 A 58500 6,13 PS intabulat
ARABIL 5,85
din 6,13
9 A 1888 5,02 2886 A 50200 5,02 APJ
10 A 1889 0,14 HCN neintabulat
HCN (canal)
11 A 1890 4,57 2894 A 45700 4,56 APJ
12 A 1892 2,84 2899 A 28400 2,84 A
13 PS 1895/1 3,24 2913 PS 32400 intabulat
PĂȘUNE 3,24
din 8,24
14 A 1895/2 5 2901 A 50000 8,24 PS intabulat
ARABIL 5,00
din 8,24
15 PS 1896 0,28 0,28 HCN neintabulat
HCN (canal)
16 PS 1898/1 50,14 2896 PS 501400 63,14 PS intabulat
PĂȘUNE 50,14
din 63,14
17 A 1898/2 13 2912 A 130000 intabulat
ARABIL 13 din
63,14
18 A 1899 6,34 2908 A 62591 6,34 APJ
19 A 1901 7,18 2895 A 70588 7,18 A
20 A 1903 15,79 2918 A 157900 15,79 APJ
21 PS 2084/1 4,06 402786 PS 40600 11,06 NGL
22 PS 2086/2 13,71 25,07 NGL neintabulat-
diferența fiind
2086/1/11,36
23 PS 310 4,8 Teren aflat OP
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
8
pe Otelec dar în
urma
Protocolului
este pe comuna
Uivar
24 PS 313 0,12 la Uivar
25 PS 314 0,5 la Uivar
Suprafețe CAP 204,47
26 PS 1900 4,59 402642 HB 46251 4,59 HB În OP era
pășune dar în
Protocol și real
este HB și la
intabulare s-a
înscris HB
(baltă)
27 Intravilan 1,19 401481 PS 10246 1,19 PS În OP era doar
trecut intravilan
la intabulare s-a
înscris PS
(pășune)
Suprafețe Cons L 5,78
Total sup. OP
Otelec
210,25 Pe localitatea
Otelec este
210,25 ha de
pășune în care
sunt și canale și
bălți care erau
trecute ca și
PS, dar sunt
imposibil de
folosit ca și
pășune,respecti
v terenul trecut
la Uivar
nr.cad:
1882,1886,1896
,310,313,314,19
00 Otelec
Total pășune utilizată din suprafața constituită prin OP 199,05 ha
Total teren propus împădurit 59,58 Din parcelele:
1881,1892,1898
,1901,1913 în
anul 2005 s-a
împădurit o
lungime de
7284 ml și o
lățime de 20 ml
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
9
în suprafața de
14,56 ha,
respective
parcelele PS
1883,1885,1887
,1895 în
suprafața de
10,52 ha și
parcelele
2086;2084/1;20
99;2100 în
suprafața de
31,4 ha din
care 30 ha
împădurit.
Total teren împădurit: 55,08 Pășune rămasă: 143,47 Pășune efectiv
OTELEC
143,47 ha
IOHANISFELD (IONEL)
28 PS 2380 9,8 400581 PS 98000 9,8 PS
29 PS 2382 4,53 400589 PS 45300 4,53 PS
30 PS 2388 3,22 400590 PS 32200 3,22 PS
31 PS 2406 0,01 PS neintabulat
32 PS 2415 2,39 400594 PS 15330 2,39 PS
33 PS 2482 0,28 PS neintabulat
34 A 2484 13,2 400551 PS 132000 13,2 PS împădurit 13 ha
pe margine
împreună cu
2487
35 PS 2487 38,55 400552 PS 385500 3855 PS
36 PS 2799 48,95 401281 PS 495111 59,95 PS
37 PS 2803 2,52 401278 PS 25089 2,52 PS
38 PS 2805 39,74 401280 PS 397633 39,74 PS
39 PS 2807 9,49 401279 PS 93091 9,49 PS
40 PS 2808 0,08 HCN neintabulat
HCN (canal)
41 PS 2809 11,94 401277 PS 119184 11,94 PS
Suprafețe CAP 184,7
42 PS 2389 3,62 400592 PS 36200 3,62 HB Terenuri care în
realitate sunt
HB (bălți), dar
nu s-a putut
trece la
intabulare ca și
HB fiind trecute
ca și PS
(pășune) în OP
43 PS 2414 4,58 400593 PS 45800 4,58 HB
44 PS 2485 1,33 400556 PS 13300 1,33 HB
45 PS 2488 1,52 400553 PS 15200 2,37 HB
46 PS 2489 1,69 400554 PS 16900 1,69 HB
47 PS 2490 1,45 400555 PS 14500 1,45 HB
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
10
Situația concretă referitoare la fiecare pajiște în parte din punct de vedere
administrativ, categoria de folosință a terenului, suprafața în ha, categoria de animale care
pășunează și suprafețele care sunt declarate la APIA sunt prezentate în tabelele de mai jos.
Suprafețe Cons L 14,19
Total suprafață
OP Iohanisfeld
198,89
Pe localitatea
Iohanisfeld
există 198,89
ha de pășune în
care mai sunt
prezente
suprafețe de
bălți și sunt
imposibil de
folosit ca și
pășune
respectiv
nr.cadastral:28
08,2485,2488,2
489
Total pășune utilizată din suprafața constituită prin OP 194,27 ha
Total propus pentru împădurit 36,45 ha
Din parcelele
2382,2389,2484
,2487,împăduri
t 17,8 ha.
S-a împădurit total 17,8 ha Pășune rămasă 176,47 ha
Total suprafața pe comuna
Otelec conform OP
409,14 Din totalul de
409,14 ha de
pășune
constituită prin
Ordinul
Prefectului,
conform
tabelului este
utilizat ca și
pășune 319,94
ha, restul
hectarelor fiind
împădurite.
Total pășune utilizată în prezent: 319,94 ha
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
11
Tabelul 1.2.
Trupurile de pajiste existente pe teritoriul comunei Otelec declarate la APIA
Nr.
crt.
Denumire
pajiște/Nr.parcelă
Suprafața totală
a pajiștii (ha)
Declarată APIA
(ha)
Nedeclarată APIA
(ha)
1. 1881 48,15
2. 1887 0,28
3. 1887 5,85
4. 1888 5,02
5. 1890 4,57
6. 1892 2,84
7. 1898/1 50,14
8. 1898/2 13
9. 1899 6,34
10. 1901 7,18
11. 1903 15,79
12. 2484 13,2
13. 2487 38,55
14. 2388 1,82
15. 2382 0,84
16. 2380 9,8
17. 2379 19,95
18. 2727 60,32
19. 2726 8.027
20. 2719 45
21. 2706 23,73
22. 2803 2,52
23. 2805 39,74
24. 2807 9,49
25. 2809 11,94
Tabelul 1.3.
Teritoriul administrativ de care aparțin pajiștile
Nr.crt. Teritoriu administrativ Denumire
pajiște/Nr.parcelă
Bazin hidrografic
26. Comuna Otelec/sat Otelec 1881 Timiş-Bega
27. Comuna Otelec/sat Otelec 1887
28. Comuna Otelec/sat Otelec 1887
29. Comuna Otelec/sat Otelec 1888
30. Comuna Otelec/sat Otelec 1890
31. Comuna Otelec/sat Otelec 1892
32. Comuna Otelec/sat Otelec 1898/1
33. Comuna Otelec/sat Otelec 1898/2
34. Comuna Otelec/sat Otelec 1899
35. Comuna Otelec/sat Otelec 1901
36. Comuna Otelec/sat Otelec 1903
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
12
37. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld 2484
38. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld 2487
39. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld 2388
40. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld 2382
41. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld 2380
42. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld 2379
43. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld 2727
44. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld 2726
45. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld 2719
46. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld 2706
47. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld 2803
48. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld 2805
49. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld 2807
50. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld 2809
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament
Pajistile aparţinătoare comunei Otelec au fost exploatate printr-un păşunat liber de
către crescătorii de animale din comună.
În prezent starea generală a pajiştilor este diferită de la trup la trup, prezintă pâlcuri de
vegetaţie indicatoare a excesului de umiditate precum şi unele petece de sărătură (foto 1). Alți
factori limitativi sunt reprezentați de suprapășunat (acest fenomen întâlnindu-se și în lunile în
care este interzisă scoaterea animalelor pe pășune), prezența speciilor dăunătoare, prezența
pâlcurilor cu specii de arbuști, prezența mușuroaielor.
De asemenea unele canale de desecare sunt colmatate împiedicând eliminarea
excesului de umiditate.
Nu există date privind producția medie de iarbă a pajiștilor din ultimii 5 ani, însă
estimările noastre, în funcţie de compoziţia floristică, de condițiile staționle, de cauzele
degradării pajiștilor, de determinările de pe teren și corelate cu datele din bibliografie
indică o producție de cca. 12-15 t/ha masă verde pe trupurile de pajiște cu o compoziție
floristică mai bună (pajiști mezofile), și o producție de aproximativ 5-7 t/ha pe pajiștile
halofile (cu diferite grade de sărăturare).
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
13
Fig. 1. Imagini cu tipurile de vegetatie intalnite pe trupurile de pajsite din Otelec si Iohanesfield (Foto
original)
Pe teritoriile supuse amenajamentului nu au mai fost întocmite amenajamente
pastorale și nu au fost realizate studii și proiecte de execuție pentru ameliorarea și folosirea
rațională a pajiștilor.
Tabelul 1.4.
Categoria de animale cu care sunt pășunate pajiștile permanente
Nr.
crt.
Denumire
pajiște/ Nr.
parcelă
Suprafața (ha) Modul de folosire Categoria de
animale
1. 1881 48,15 PS Ovine
2. 1887 0,28 PS Ovine
3. 1887 5,85 PS Ovine
4. 1888 5,02 PS Ovine
5. 1890 4,57 PS Ovine
6. 1892 2,84 PS Ovine
7. 1898/1 50,14 PS Bovine
8. 1898/2 13 PS Ovine
9. 1899 6,34 PS Ovine
10. 1901 7,18 PS Bovine
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
14
11. 1903 15,79 PS Ovine
12. 2484 13,2 PS Ovine
13. 2487 38,55 PS Ovine
14. 2388 1,82 PS Ovine
15. 2382 0,84 PS Ovine
16. 2380 9,8 PS Bovine
17. 2379 19,95 PS Bovine
18. 2727 60,32 PS Ovine
19. 2726 8.027 PS Ovine
20. 2719 45 PS Ovine
21. 2706 23,73 PS Ovine
22. 2803 2,52 PS Ovine
23. 2805 39,74 PS Ovine
24. 2807 9,49 PS Ovine
25. 2809 11,94 PS Ovine
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
15
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu
Trupurile de pajişte ce urmează a fi amenajate sunt cele descrise şi prezentate la
tabelul 2.1
Tabelul 2.1.
Pajiștile care fac obiectul amenajamentului pastoral
Nr.
crt.
Trupul de pajişte
Parcele componente Suprafata
(ha)
Număr CF Categ. de
folosință în
prezent
1. Trupul nr.1.
Comuna Otelec/sat Otelec
1881 48,15 2914 PS
1887 0,28 - PS
1887 5,85 2904 PS
1888 5,02 2886 PS
1890 4,57 2894 PS
1892 2,84 2899 PS
1898/1 50,14 2896 PS
1898/2 13 2912 PS
1899 6,34 2908 PS
1901 7,18 2895 PS
1903 15,79 2918 PS
Total trup: 159,16 ha
2. Trupul nr.1.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld
2484 13,2 400551 PS
2487 38,55 400552 PS
Total trup: 51,75 ha
3. Trupul nr.2.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld
2388 1,82 - PS
2382 0,84 - PS
2380 9,8 Lot1402740/
Lot2=402741
PS
2379 19,95 Neintabulat PS
Total trup: 32,41 ha
4. Trupul nr. 3. Comuna
Otelec/sat Iohanisfeld
2727 60,32 Neintabulat PS
2726 8.027 Neintabulat PS
2719 45 Neintabulat PS
Total trup: 113.347 ha
5. Trupul nr. 4. Comuna
Otelec/sat Iohanisfeld
2706 23,73 Rezervă PS
Total trup: 23,73 ha
Trupul nr. 5. Comuna
Otelec/sat Iohanisfeld
2803 2,52 401278 PS
2805 39,74 401280 PS
2807 9,49 401279 PS
2809 11,94 401277 PS
Total trup: 136,37 ha
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
16
TOTAL GENERAL: 484, 357 ha
OBSERVAȚIE !!
Suprafața totală care face obiectul prezentului amenajament pastoral este de
484,357 ha. Această suprafață este cea rezultată în urma observațiilor și măsurătorilor
efectuate în teren de către S.C. HIGHTOPOTERRA S.R.L. și corespunde cu situația
concretă din teren la momentul prezent. În comparație cu datele prezentate în tabelul
1.1A., se observă anumite diferențe în ceea ce privește suprafețele și categoriile de
folosință ale pășunilor analizate. De exemplu parcelele cu categoria de folosință arabil
(așa cum apar în Ordinul Prefectului și/sau în CF-uri) sunt de fapt, în teren, pășuni.
Prin urmare, amenajamentul pastoral va analiza sub toate aspectele necesare suprafața
de 484, 357 ha pășune, conform cu tabelul 2.1.
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii
Amplasarea teritorială a trupurilor de pajişte precum şi vecinătăţiile parcelelor de
pajişte sunt redate în tabelul 2.2
Tabelul 2.2
Localitatea
(sat)
Trup de
pajiște
Parcela descriptivă Vecinătăți la :
N S E V
Comuna
Otelec/sat
Otelec
Trupul nr. 1 1881, 1887, 1887, 1888,
1890, 1892, 1898/1, 1898/2
1899, 1901, 1903
Terenuri
din
categoria
pădurilor,
Canalul
Bega și dig
Canale de
desecare,
terenuri
care aparțin
altor
categorii de
folosință
Limita
UIVAR,
Canal de
desecare,
terenuri
care
aparțin
altor
categorii
de
folosință
Intravilan
localitatea
Otelec
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfeld
Trupul nr. 1 2484, 2487 Drum
comunal,
terenuri
care aparțin
altor
categorii de
folosință și
intravilan
localitatea
Iohanisfeld
Drum
comunal,
terenuri
care aparțin
altor
categorii de
folosință
Drum
comunal
și trupul
de
pajiște 2
Terenuri
care aparțin
altor
categorii de
folosință
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfeld
Trupul nr. 2 2388, 2382, 2380, 2379 Localitatea
Iohanisfeld
și pădure
Drum
comunal și
terenuri
Terenuri
care
aparțin
Drum
comunal și
trupul de
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
17
care aparțin
altor
categorii de
folosință
altor
categorii
de
folosință
pajiște 1
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfeld
Trupul nr. 3 2727, 2726, 2719 terenuri
care aparțin
altor
categorii de
folosință
terenuri
care aparțin
altor
categorii de
folosință
terenuri
care
aparțin
altor
categorii
de
folosință
terenuri
care aparțin
altor
categorii de
folosință
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfeld
Trupul nr. 4 2706 terenuri
care aparțin
altor
categorii de
folosință
terenuri
care aparțin
altor
categorii de
folosință
terenuri
care
aparțin
altor
categorii
de
folosință
terenuri
care aparțin
altor
categorii de
folosință
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfeld
Trupul nr. 5 2803, 2805, 2807, 2809 terenuri
care aparțin
altor
categorii de
folosință
terenuri
care aparțin
altor
categorii de
folosință
terenuri
care
aparțin
altor
categorii
de
folosință
terenuri
care aparțin
altor
categorii de
folosință
In imaginile următoare sunt prezentate hărțile din satelit ale trupurilor de pajiște mai
sus menționate.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
18
Fig.1.Trupul de pajiste nr. 1. Comuna Otelec/sat Otelec
(sursa Google earth, prelucrat)
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
19
Fig.2. Trupul de pajiste nr. 1. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld
(sursa Google earth, prelucrat)
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
20
Fig.3.Trupul de pajiste nr. 2. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld
(sursa Google earth, prelucrat)
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
21
Fig.4. Trupul de pajiste nr. 3. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld
(sursa Google earth, prelucrat)
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
22
Fig.5.Trupul de pajiste nr. 4. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld
(sursa Google earth, prelucrat)
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
23
Fig.6. Trupul de pajiste nr 5. Comuna Otelec/sat Iohanisfeld
(sursa Google earth, prelucrat)
2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv
Limitele parcelare au fost materializate de către personalul administratiei
locale.
Proiectul parcelar s-a întocmit pe baza materialului cartografic actualizat și întocmit
de către S.C. HIGHTOPOTERRA S.R.L.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
24
2.4. Baza cartografică utilizată
Planurile ce au stat la baza lucrărilor de identificare şi determinare din punct de
vedere topografic a pajiştilor sunt:
1-Plan cadastral scara 1: 2000;
2-Planul parcelar;
3-Planul de carte funciară;
4-Ortofotoplanul;
5- Schițe și planuri care au fost vectorizate în funcție de măsurătorile efectuate
pentur a determina limitele pajiștilor cu exactitate.
Dintre factorii topografici, în studiul de monitorizare a unităţilor amenajistice de
pajişti vor fi înregistrate următoarele componente:
a) coordonatele geografice (Latitudine/Longitudine);
b) forma de relief - componentă a factorilor topografici se va înregistra pe baza următoarei
scări:
1- vale;
2- versant;
3- creastă;
4- platou.
c) poziţia pe pantă a pajiştilor, a cărei înregistrare se va face utilizând următoarea scară:
1- baza pantei;
2– treimea inferioară a pantei;
3- treimea mijlocie a pantei;
4– treimea superioară a pantei;
5-vârful pantei.
d) forma pantei influenţează regimul climatic, în principal prin modificarea regimului termic
şi hidric. Pentru cuantificarea acesteia s-au utilizat scări pe 5 forme de relief şi anume:
1- concavă;
2- concav-dreaptă;
3-dreaptă;
4-convexă;
5-convex-dreaptă.
e) - panta sau înclinarea;
f) - altitudinea;
g) - expoziţia (exprimată în % sau grade).
2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor
Suprafața totală a pajiștii inclusă în UAT este de 484, 357 ha. Suprafața cuprinsă în
amenajament s-a determinat prin planimetrare și prin utilizarea mijloacelor de calcul automat
(GIS), conform hărții cadastrale atașate prezentei documentații.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
25
2.5.1. Suprafața pajiștii pe categorii de folosințe
Structura pajiştilor pe categorii de folosinţă este prezentată tabelar pentru fiecare
localitate în parte.
Tabelul 2.3
Trup de pajiste (ha) Păşuni
(ha)
Fâneţe
(ha)
Valorificare
mixtă
(ha)
Fără scopuri
productive
(ha)
Total
suprafaţă
(ha)
Din care la
Consiliul
local
Trupul nr.1.
Comuna Otelec/sat Otelec 159,16 0 0 0 159,16 159,16
Trupul nr.1.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld
51,75 0 0 0 51,75 51,75
Trupul nr.2.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld
32,41 0 0 0 32,41 32,41
Trupul nr.3.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld
113.347 0 0 0 113.347 113.347
Trupul nr.4.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld
23.73 0 0 0 23.73 23.73
Trupul nr.5.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld
136,37 0 0 0 136,37 136,37
2.5.2. Organizarea administrativă
Până în prezent administrarea pajiștilor s-a realizat fie prin contracte de
închiriere/concesiune către utilizatori (persoane fizice sau juridie înscrise în Registrul
național al exploatațiilor care desfășoară activități agricole specifice categoriei de folosință
pajiști), fie prin administrarea de către deținători de pajiști - titularii dreptului de proprietate.
2.6. Enclave
În cadrul trupului de pajiște 1 Otelec, este prezentă o enclavă (NM – mocirle și
smârcuri) în suprafață totală de 0,664 ha.
În cadrul trupurilor de pajiște din localitatea Johnaisfeld nu sunt prezente enclave.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
26
CAPITOLUL III
CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE
3.1 Indicarea zonei geografice şi caracteristicile reliefului
Situată în partea de vest a judeţului Timiş, la frontiera cu Serbia , pe DN 58 B,
localitatea Otelec, reşedinţa comunei cu acelaşi nume, se află la o distanţă de 45 km de
municipiul Timişoara şi 37 km de oraşul Jimbolia. În componenţa comunei se regăsesc
următoarele localităţi: Otelec, Ionel, (ŢĂRĂU D. şi LUCA I., 2002).
3.2 Altitudine, expoziţie, pantă
Încadrat din punct de vedere geomorfologic Câmpiei Banato-Crişane, teritoriul
aparţine sectorului de câmpie joasă, caracteristic prin absenţa unei denivelări care să separe
luncile principalelor râuri (cu numeroase meandre, despletiri şi cursuri părăsite) de interfluvii,
fapt care favorizează, adeseori, confundarea acestora cu luncile râurilor respective. Concret,
arealul este parte a Câmpiei de interfluviu Timiş-Bega (aval Timişoara), cu o altitudine sub
100 m, reprezentând o câmpie de acumulare, subsidenţă şi divagare, în cea mai mare parte
recentă, drenată de Timiş, Bega şi toţi afluenţii şi braţele acestora (ŢĂRĂU D. şi LUCA I.,
2002).
Tabelul 3.1.
Date geografice cu referire la altitudine, expoziție și pantă pentru pajiștile analizate
Nr.
crt.
Trup de pajişte Parcela
descriptivă
Altitudine
(m)
Expoziţie Pantă
(%)
1 Trupul nr.1.
Comuna Otelec/sat Otelec
1881, 1887, 1887, 1888, 1890,
1892, 1898/1, 1898/2
1899, 1901, 1903
74m - ≤ 1%
2 Trupul nr.1.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld
2484, 2487 74m - ≤ 1%
3 Trupul nr.2.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld
2388, 2382, 2380, 2379 74m - ≤ 1%
4 Trupul nr.3.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld
2727, 2726, 2719 75m - ≤ 1%
5 Trupul nr.4.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld
2706 75m - ≤ 1%
5 Trupul nr.5.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld
2803, 2805, 2807, 2809 74m ≤ 1%
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
27
3.3. Caracteristici pedologice și geologice
Situația detaliată a tipurilor de sol și subsol pentru fiecare parcelă în parte este
prezentată în tabelul 3.2, conform studiului OSPA:
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
28
Tabel 3.2.
Principalele caracteristici pedologice ale suprafeţelor cu pajişti la UAT Otelec
Nr.
crt.
Parcela
descriptivă
Tip de sol/suptipul TEO/trup Varietate Succesiune de orizonturi Suprafaţa Observaţii
din studiu
ha %
1 A 1881 AS gc, 4.01/1 Xse(095), X03(013), G4,
k6,
Ap-Atp-Cng2-CnGo3-CnGo4 -CnGr6-bAmGr5 6.30 13,08 In studiu A
1881-27.15
ha si
A1881/1-
21.00 ha
AS gc-sc 9.01/2 X vm, Xse, G3, S23, k6 Ap-Atp-ACng2-Cng2sc-CnscGo3-CnGo3–CnGo4-
CnGr5
6.65 13,81
AS gc-sc 9.01/3 X vm, Xse, G3, S23, k6 Ap-Atp-ACng2-Cng2sc-CnscGo3-CnGo3–CnGo4-
CnGr5
1.55 3,21
CZ gc-ss-ka 37.01/1 G5, S21, A33, k1 Apscac-Atp-AmGo3sc-ac-ACcaGo4sc-ac-Ccasc-
naGr5-CcascnaGr6
2.50 5,19
CZ cb-gc-sc 51.01/3 G3, S23, k3 Ap-Atp-Am-ABv-Bvg2-BCkGo3-CkGo3-
CcascGo3-CkGo3
1.30 2,69
FZ pe-gc-ss 69.01/1 X03(013), G5, S23, A23,
k3
Ap-Atp-Am-Az-AzCkg2-CkGo3-CkGr5-bAmGo4-
CcaGo4
19.55 40,60
FZ pe-gc-ss 69.01/2 X03(013), G5, S23, A23,
k3
Ap-Atp-Am-Az-AzCkg2-CkGo3-CkGr5-bAmGo4-
CcaGo4
8.30 17,23
SN sc-gc-ka 125.01/1 X08(025) G3, S31, A51,
k2
Apsc-na-Atp-Btnascg2-Cksc-naGo3-CcascnaGo3-
CcascacGo4
0.40 0,83
SN mo-gc-sc 60%
CZ ss-ka 40%
704.01/1 X08(025) G4, S22, A52,
k3
G2, S22, A23, k2
Ap-Atp-Am-ABtnascGo3-BtnascGo3-BtnascGo4-
CcaGo4-CcaGr5-CcaGo4
Ap-Atp-Am-ACksc-Ccasc-Ccasc-ac-Ccag2sc-ac-
Ckg2sc-ac
1.60 3,32
TOTAL 48.15 100
2 A 1882 CZ gc-ss-ka 37.01/1 G5, S21, A33, k1 Apsc-ac-Atp-AmGo3sc-ac-ACcaGo4sc-ac-Ccasc-
naGr5-CcascnaGr6
0.33 100
TOTAL 0.33 100
3 PS 1883 AS gc-sc 9.01/3 X vm, Xse, G3, S23, k6 Aţ-Ao-ACng2-Cng2sc-CnscGo3-CnGo3–CnGo4- 0.10 2,31
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
29
Nr.
crt.
Parcela
descriptivă
Tip de sol/suptipul TEO/trup Varietate Succesiune de orizonturi Suprafaţa Observaţii
din studiu
ha %
CnGr5
CZ gc-ss-ka 37.01/1 G5, S21, A33, k1 Aţsc-ac-AmGo3sc-ac-ACcaGo4sc-ac-Ccasc-
naGr5-CcascnaGr6
4.02 93,05
FZ pe-gc-ss 69.01/1 X03(013), G5, S23, A23,
k3
Aţ-Am-Az-AzCkg2-CkGo3-CkGr5-bAmGo4-
CcaGo4
0.20 4,62
TOTAL 4.32 100
4 PS 1884 CZ gc-ss-ka 37.01/1 G5, S21, A33, k1 Aţsc-ac-AmGo3sc-ac-ACcaGo4sc-ac-Ccasc-
naGr5-CcascnaGr6
7.45 100
TOTAL 7.45 100
5 PS 1885 CZ gc-ss-ka 37.01/1 G5, S21, A33, k1 Aţsc-ac-AmGo3sc-ac-ACcaGo4sc-ac-Ccasc-
naGr5-CcascnaGr6
0.92 100
TOTAL 0.92 100
6 PS 1886 VS gc 103.01/1 X03(013) ,G4, k4 Aţ-Ayg2-AyCng2-CyGo3-bAyGo4-CcaGo4-CcaGr5 0.44 100
TOTAL 0.44 100
7 PS 1887 CZ gc-ss-ka 38.01/1 G5, S23, A33, k2, Aţ-AmGo3 -ACkcaGo4-Ccasc-naGr5-Ccasc-naGr6 0.28 100 In studiu PS
1887/1
TOTAL 0.28 100
8 A 1887 AS gc, 4.01/1 Xse(095), X03(013), G4,
k6,
Ap-Atp-Ao-Cng2-CnGo3-CnGo4 -CnGr6-bAmGr5 0.25 4,27
AS gc-sc 9.01/1 X vm, Xse, G3, S23, k6 Ap-Atp-Ao-ACng2-Cng2sc-CnscGo3-CnGo3–
CnGo4-CnGr5
0.45 7,69
CZ gc-ss-ka 38.01/1 G5, S23, A33, k2, Ap-Atp-AmGo3 -ACkcaGo4-Ccasc-naGr5-Ccasc-
naGr6
3.05 52,13
VS gc 103.01/1 X03(013) ,G4, k4 Ap-Atp-Ayg2-AyCng2-CyGo3-bAyGo4-CcaGo4-
CcaGr5
2.10 35,89
TOTAL 5.85 100
9 A 1888 AS gc, 4.01/1 Xse(095), X03(013), G4,
k6,
Ap-Atp-Ao-Cng2-CnGo3-CnGo4 -CnGr6-bAmGr5 0.75 14,94
AS gc-sc 9.01/1 X vm, Xse, G3, S23, k6 Ap-Atp-Ao-ACng2-Cng2sc-CnscGo3-CnGo3– 2.10 41,83
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
30
Nr.
crt.
Parcela
descriptivă
Tip de sol/suptipul TEO/trup Varietate Succesiune de orizonturi Suprafaţa Observaţii
din studiu
ha %
CnGo4-CnGr5
CZ gc-ss-ka 38.01/1 G5, S23, A33, k2, Ap-Atp-AmGo3 -ACkcaGo4-Ccasc-naGr5-Ccasc-
naGr6
2.17 43,22
TOTAL 5.02 100
10 A 1889 AS gc, 4.01/1 Xse(095), X03(013), G4,
k6,
Ap-Atp-Ao-Cng2-CnGo3-CnGo4 -CnGr6-bAmGr5 0.06 42,85
AS gc-sc 9.01/1 X vm, Xse, G3, S23, k6 Ap-Atp-Ao-ACng2-Cng2sc-CnscGo3-CnGo3–
CnGo4-CnGr5
0.08 57,15
TOTAL 0.14 100
11 A 1890 AS gc, 4.01/1 Xse(095), X03(013), G4,
k6,
Ap-Atp-Ao-Cng2-CnGo3-CnGo4 -CnGr6-bAmGr5 2.36 41,75
AS gc-sc 9.01/1 X vm, Xse, G3, S23, k6 Ap-Atp-Ao-ACng2-Cng2sc-CnscGo3-CnGo3–
CnGo4-CnGr5
2.20 48,24
TOTAL 4.56 100
12 A 1892 AS gc, 4.01 Xse(095), X03(013), G4,
k6,
Ap-Atp-Ao-Cng2-CnGo3-CnGo4 -CnGr6-bAmGr5 1.74 61,26
AS gc-sc 9.01/1 X vm, Xse, G3, S23, k6 Ap-Atp-Ao-ACng2-Cng2sc-CnscGo3-CnGo3–
CnGo4-CnGr5
1.10 38,73
TOTAL 2.84 100
13 PS 1895/1 CZ gc-ss-ka 37.01/1 G5, S21, A33, k1 Aţsc-ac-AmGo3sc-ac-ACcaGo4sc-ac-Ccasc-
naGr5-CcascnaGr6
3.24 100 PS 1895
TOTAL 3.24 100
14 A 1895/2 CZ gc-ss-ka 37.01/1 G5, S21, A33, k1 Apsc-ac-Atpcsac-AmGo3sc-ac-ACcaGo4sc-ac-
Ccasc-naGr5-CcascnaGr6
5.00 100 A 1895/1
TOTAL 5.00 100
15 PS 1896 CZ pe-gc 15.01/1 G4, S12, k3 Aţ-Az-Azg2-CnGo3 -CkGo3-CcaGo4-CcaGr5 0.28 100
TOTAL 0.28 100
16 PS 1898/1 AS gc-sc 9.01/1 X vm, Xse, G3, S23, k6 Aţ-Ao-ACng2-Cng2sc-CnscGo3-CnGo3–CnGo4-
CnGr5
4.10 8,17 PS 1898
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
31
Nr.
crt.
Parcela
descriptivă
Tip de sol/suptipul TEO/trup Varietate Succesiune de orizonturi Suprafaţa Observaţii
din studiu
ha %
CZ pe-gc 15.01/1 G4, S12, k3 Aţ-Az-Azg2-CnGo3 -CkGo3-CcaGo4-CcaGr5 19.44 38,77
CZ gc-ss-ka 38.01/1 G5, S23, A33, k2, Aţ-AmGo3 -ACkcaGo4-Ccasc-naGr5-Ccasc-naGr6 1.80 3,58
FZ cb-gc 66.01/2 G3, k3,
Aţ-Am-Bv-BCkg2-Ckg2-CkGo3-CkGo4 2.60 5,18
VS gc 102.01/2 G4, k4 Aţ-Ay-Ayg2-ACyGo3-CyGo4-CkGo4-CcaGr5 4.80 9,57
VS gc 103.01/1 X03(013) ,G4, k4 Aţ-Ayg2-AyCng2-CyGo3-bAyGo4-CcaGo4-CcaGr5 17.40 34,70
TOTAL 50.14 100
17 A 1898/2 CZ pe-gc 15.01/1 G4, S12, k3 Ap-Atp-Az-Azg2-CnGo3 -CkGo3-CcaGo4-CcaGr5 13.00 100 A 1898/1
TOTAL 13.00 100
18 A 1899 CZ pe-gc 15.01/1 G4, S12, k3 Ap-Atp-Az-Azg2-CnGo3 -CkGo3-CcaGo4-CcaGr5 6.34 100
TOTAL 6.34 100
19 A 1901 AS gc, 4.01/1 Xse(095), X03(013), G4,
k6,
Ap-Atp-Ao-Cng2-CnGo3-CnGo4 -CnGr6-bAmGr5 0.05 0,69
ET ga-mi-ct 13.01/1 G3, k1
Ap-Atp-Ao 0.40 5,57
CZ pe-gc 15.01/1 G4, S12, k3 Ap-Atp-Az-Azg2-CnGo3 -CkGo3-CcaGo4-CcaGr5 1.50 20,89
FZ cb-gc 66.01/2 G3, k3,
Ap-Atp-Am-Bv-BCkg2-Ckg2-CkGo3-CkGo4 2.40 33,42
VS gc 103.01/1 X03(013) ,G4, k4 Ap-Atp-Ayg2-AyCng2-CyGo3-bAyGo4-CcaGo4-
CcaGr5
2.83 39,41
TOTAL 7.18 100
20 A 1903 AS gc, 4.01/1 Xse(095), X03(013), G4,
k6,
Ap-Atp-Ao-Cng2-CnGo3-CnGo4 -CnGr6-bAmGr5 3.80 24,06
AS gc-sc 9.01/1 X vm, Xse, G3, S23, k6 Ap-Atp-Ao-ACng2-Cng2sc-CnscGo3-CnGo3–
CnGo4-CnGr5
1.00 6,33
VS gc 102.01/2 G4, k4 Ap-Atp-Ay-Ayg2-ACyGo3-CyGo4-CkGo4-CcaGr5 8.79 55,66
VS gc 103.01/1 X03(013) ,G4, k4 Ap-Atp-Ayg2-AyCng2-CyGo3-bAyGo4-CcaGo4-
CcaGr5
2.20 13,93
TOTAL 15.79 100
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
32
Nr.
crt.
Parcela
descriptivă
Tip de sol/suptipul TEO/trup Varietate Succesiune de orizonturi Suprafaţa Observaţii
din studiu
ha %
21 PS 2084/1 CZ pe-gc-sc 24.01/3 G4, S23, k3 Aţ-Az-ACzGo3-CzGo4–CcaGo4sc-CcaGr5sc-
CcaGr6sc
4.06 100 A 2084
TOTAL 4.06 100
22 PS 2086/2 CZ pe-ss-gc 27.01/1 G4, S23, A23, k2 Aţ-Az-ACnGo3-CkGo3- CcaGo4-CcaGr6-CcaGr5 13.71 100 PS 2086/1
TOTAL 13.71 100
23 PS 310 AS gc 2.01/5 X02(012) G4, k6
Aţ-Aog2-Cng2-bAGo – AC nGo4-CnGr5 0.60 12,50
AS gc 2.01/6 X02(012) G4, k6
Aţ-Aog2-Cng2-bAGo – AC nGo4-CnGr5 0.55 11,45
AS gc 2.01/7 X02(012) G4, k6
Aţ-Aog2-Cng2-bAGo – AC nGo4-CnGr5 1.20 25,00
AS gc-sc 9.01/5 X vm, Xse, G3, S23, k6 Aţ-Ao-ACng2-Cng2sc-CnscGo3-CnGo3–CnGo4-
CnGr5
2.10 43,75
CZ gc-pe-sc 29.01/5 G5, S23, k3,
Aţ-Az-AzGo3-CcascGo4-CcascGr5 0.35 7,29
TOTAL 4.80 100
24 PS 313 AS gc 2.01/5 X02(012) G4, k6
Aţ-Aog2-Cng2-bAGo – AC nGo4-CnGr5 0.12 100
TOTAL 0.12 100
25 PS 314 AS gc 2.01/5 X02(012) G4, k6
Aţ-Aog2-Cng2-bAGo – AC nGo4-CnGr5 0.20 40,00
AS gc 2.01/6 X02(012) G4, k6
Aţ-Aog2-Cng2-bAGo – AC nGo4-CnGr5 0.30 60,00
TOTAL 0.50 100
26 PS 1900 CZ pe-gc 15.01/1 G4, S12, k3 Aţ-Az-Azg2-CnGo3 -CkGo3-CcaGo4-CcaGr5 4.59 100
TOTAL 4.59 100
TOTAL OTELEC 209.06 HA
28 PS 2380 FZ vs-gc 60.01/4 G4, k3 Aţ-Ay-Ayg2-AyCnGo3-CnGo3-CkGo4-CkGr5-
CkGr6
5.90 62,10 In studiu
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
33
Nr.
crt.
Parcela
descriptivă
Tip de sol/suptipul TEO/trup Varietate Succesiune de orizonturi Suprafaţa Observaţii
din studiu
ha %
9.80 PE gc 87.01/2 G3, k4 Aţ-Az-ABzg2-BzGo3-CkGo3-CkGo4-CcaGo4-
CcaGr5
2.50 26,31 9.50 ha
VS gc-sc-ac 114.01/21 G4, S23, A23, k3 Aţ-Ay-Ayg2-AyCkGo3-Cy Go4ac-CcaGo4sc-ac-
GkGr5
0.45 4,73
SN sc-gc-ka 50%
CZ cb-ss-gc 30%
EC mo-gc-vs 20%
703.01/1 X07(024) G5, S21, A51,
k2
G3, S23, A23, k3 ,
X01(011), G3, k3,
Aţsc-na-Btnascg2-Cksc-naGo3-CcascnaGo3-
CcascacGo4
Aţ-Am-ABvg2-BvGo3-BCkGo3sc-ac-CcaGo3sc-
ac-CkGo4sc-ac
Aţ-Am-Cng2-bAyg2-AByGo3-ByGo3-CcaGo3-
CcaGo4
0.65 6,84
TOTAL 9.50 100
29 PS 2382 FZ vs-gc 60.01/1/4 G4, k3 Aţ-Ay-Ayg2-AyCnGo3-CnGo3-CkGo4-CkGr5-
CkGr6
4.03 88,96
SN sc-gc-ka 50%
CZ cb-ss-gc 30%
EC mo-gc-vs 20%
703.01/1 X07(024) G5, S21, A51,
k2
G3, S23, A23, k3 ,
X01(011), G3, k3,
Aţsc-na-Btnascg2-Cksc-naGo3-CcascnaGo3-
CcascacGo4
Aţ-Am-ABvg2-BvGo3-BCkGo3sc-ac-CcaGo3sc-
ac-CkGo4sc-ac
Aţ-Am-Cng2-bAyg2-AByGo3-ByGo3-CcaGo3-
CcaGo4
0.50 11,04
TOTAL 4.53 100
30 PS 2388 FZ vs-gc 60.01/4 G4, k3 Aţ-Ay-Ayg2-AyCnGo3-CnGo3-CkGo4-CkGr5-
CkGr6
3.22 100
TOTAL 3.22 100
31 PS 2406 PE gc 87.01/13 G3, k4 Aţ-Az-ABzg2-BzGo3-CkGo3-CkGo4-CcaGo4-
CcaGr5
0.01 100
TOTAL 0.01 100
32 PS 2415 FZ vs-gc 60.01/4 G4, k3 Aţ-Ay-Ayg2-AyCnGo3-CnGo3-CkGo4-CkGr5-
CkGr6
2.39 100
TOTAL 2.39 100
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
34
Nr.
crt.
Parcela
descriptivă
Tip de sol/suptipul TEO/trup Varietate Succesiune de orizonturi Suprafaţa Observaţii
din studiu
ha %
33 PS 2482 VS gc 105.01/5 G4, k3
Aţ-Ay-Ayg2-CnGo3-CkGo4 0.28 100
TOTAL 0,28 100
34 A 2484 EC mo-gc-vs 84.01/6 X01(011), G3, k3 Ap-Atp-Am-Cng2-bAyg2-AByGo3-ByGo3-
CcaGo3-CcaGo4
4.95 37,5
VS gc 105.01/5 G4, k3
Aţ-Ay-Ayg2-CnGo3-CkGo4 8.25 62,50
TOTAL 13.20 100
35 PS 2487 AS gc, 4.01/1 Xse(095), X03(013), G4,
k6,
Aţ-Ao-Cng2-CnGo3-CnGo4 -CnGr6-bAmGr5 0.80 2,07
FZ ti 56.01/7 G2, k3
Aţ-Am-ACk-CkAm-Ck-Ckg2CnGo3 2.70 1,00
FZ vs-gc 60.01/4 G4, k3 Aţ-Ay-Ayg2-AyCnGo3-CnGo3-CkGo4-CkGr5-
CkGr6
5.60 14,52
EC mo-gc-vs 84.01/6 X01(011), G3, k3 Aţ-Am-Cng2-bAyg2-AByGo3-ByGo3-CcaGo3-
CcaGo4
8.50 22,04
PE gc 87.01/2 G3, k4 Aţ-Az-ABzg2-BzGo3-CkGo3-CkGo4-CcaGo4-
CcaGr5
6.35 16,47
VS br-gc 108.01/5 G4, k6
Aţ-ABy-ByGo3-ByGo4-ByCnGr5-CnGr5 1.55 4,02
VS gc-sc-ac 114.01/21 G4, S23, A23, k3 Aţ-Ay-Ayg2-AyCkGo3-Cy Go4ac-CcaGo4sc-ac-
GkGr5
1.45 3,76
VS gc-sc-ac 115.01/2 X02(012) G3, S23, A23,
k4
Aţ-AyCn-bAyGo3sc-ac-CcaGo4sc-ac-CcaGr5sc-
ac-CcaGr6sc-ac
11.60 30,09
TOTAL 38.55 100
36 PS 2799 SN sc-gc-ka 50%
CZ cb-ss-gc 30%
703.01/6 X07(024) G5, S21, A51,
k2
G3, S23, A23, k3 ,
Aţsc-na-Btnascg2-Cksc-naGo3-CcascnaGo3-
CcascacGo4
Aţ-Am-ABvg2-BvGo3-BCkGo3sc-ac-CcaGo3sc-
15.60 31,86
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
35
Nr.
crt.
Parcela
descriptivă
Tip de sol/suptipul TEO/trup Varietate Succesiune de orizonturi Suprafaţa Observaţii
din studiu
ha %
EC mo-gc-vs 20%
X01(011), G3, k3,
ac-CkGo4sc-ac
Aţ-Am-Cng2-bAyg2-AByGo3-ByGo3-CcaGo3-
CcaGo4
SN mo-gc-sc 60%
CZ sc-ac-ka 40%
704.01/4 X08(025) G4, S22, A52,
k3
G2, S22, A23, k2
Aţ-Am-ABtnascGo3-BtnascGo3-BtnascGo4-
CcaGo4-CcaGr5-CcaGo4
Aţ-Am-ACksc-Ccasc-Ccasc-ac-Ccag2sc-ac-
Ckg2sc-ac
33.35 68,14
TOTAL 48.95 100
37 PS 2803 SN sc-gc-ka 127.01/6 X07(024) G5, S21, A51,
k2
Aţna-Btnasc-BtnascGo3-CkscnaGo4-CkscnaGr5 0.07 2,77
CZ gc-ka-ss 75%
SN mo-gc-sc 25%
701.01/6 G3, S22, A23, k1,
X08(025) G4, S22, A52,
k3
Aţ-Am-ACcasc-Ccasc- Ccag2-CcaGo3sc-ac-
CcaGo4sc-ac
Aţ-Am-ABtnascGo3-BtnascGo3-BtnascGo4-
CcaGo4-CcaGr5-CcaGo4
2.40 95,23
SN sc-gc-ka 50%
CZ cb-ss-gc 30%
EC mo-gc-vs 20%
703.01/6 X07(024) G5, S21, A51,
k2
G3, S23, A23, k3 ,
X01(011), G3, k3,
Aţsc-na-Btnascg2-Cksc-naGo3-CcascnaGo3-
CcascacGo4
Aţ-Am-ABvg2-BvGo3-BCkGo3sc-ac-CcaGo3sc-
ac-CkGo4sc-ac
Aţ-Am-Cng2-bAyg2-AByGo3-ByGo3-CcaGo3-
CcaGo4
0.05 1,98
TOTAL 2.52 100
38 PS 2805 CZ sc-ac 22.01/11 G2, S22, A33, k2 Aţ-Am-ACksc-Ccag2sc-na-CcaGo3sc-na
0.05 0,12
CZ sc-ac-ka 46.01/12 G2, S22, A23, k2 Aţ-Am-ACksc-Ccasc-Ccasc-ac-Ccag2sc-ac-
Ckg2sc-ac
0.07 0,17
SN mo-gc-sc 123.01/10 X08(025) G4, S22, A52,
k3
Aţ-Am-ABtnascGo3-BtnascGo3-BtnascGo4-
CcaGo4-CcaGr5-CcaGo4
2.00 5,03
SN mo-gc-sc 123.01/11 X08(025) G4, S22, A52,
k3
Aţ-Am-ABtnascGo3-BtnascGo3-BtnascGo4-
CcaGo4-CcaGr5-CcaGo4
2.15 5,41
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
36
Nr.
crt.
Parcela
descriptivă
Tip de sol/suptipul TEO/trup Varietate Succesiune de orizonturi Suprafaţa Observaţii
din studiu
ha %
SN sc-mo-gc 124.01/1 X08(025) G4, S24, A52,
k3
Aţ-Am-Btna-Btnascg2-BtnaCcascGo3-CcaGo4 0.05 0,12
SN en-sc-ka 129.01/1 G2, S41, A41, k1 Aţ-Ana-ACnasc-CAnasc-Ccana-Cca-Ccag2-
CkGo3
1.95 4,90
SN sd-ka-sc 130.01/9 X08(025) G3, S32, A52,
k2
Aţ-El-E+Btna-Btnasc-Btnascg2-CcascnaGo3-
CkscnaGr5
1.60 4,02
CZ gc-ka-ss 75%
SN mo-gc-sc 25%
701.01/6 G3, S22, A23, k1,
X08(025) G4, S22, A52,
k3
Aţ-Am-ACcasc-Ccasc- Ccag2-CcaGo3sc-ac-
CcaGo4sc-ac
Aţ-Am-ABtnascGo3-BtnascGo3-BtnascGo4-
CcaGo4-CcaGr5-CcaGo4
4.40 11,07
SN mo-gc-sc 60%
CZ sc-ac-ka 40%
704.01/4 X08(025) G4, S22, A52,
k3
G2, S22, A23, k2
Aţ-Am-ABtnascGo3-BtnascGo3-BtnascGo4-
CcaGo4-CcaGr5-CcaGo4
Aţ-Am-ACksc-Ccasc-Ccasc-ac-Ccag2sc-ac-
Ckg2sc-ac
27.47 69,12
TOTAL 39.74 100
39 PS 2807 CZ gc-ka-ss 75%
SN mo-gc-sc 25%
701.01/6 G3, S22, A23, k1,
X08(025) G4, S22, A52,
k3
Aţ-Am-ACcasc-Ccasc- Ccag2-CcaGo3sc-ac-
CcaGo4sc-ac
Aţ-Am-ABtnascGo3-BtnascGo3-BtnascGo4-
CcaGo4-CcaGr5-CcaGo4
9.49 100
TOTAL 9.49 100
40 PS 2808 CZ gc-ka-ss 75%
SN mo-gc-sc 25%
701.01/6 G3, S22, A23, k1,
X08(025) G4, S22, A52,
k3
Aţ-Am-ACcasc-Ccasc- Ccag2-CcaGo3sc-ac-
CcaGo4sc-ac
Aţ-Am-ABtnascGo3-BtnascGo3-BtnascGo4-
CcaGo4-CcaGr5-CcaGo4
0.08 100
TOTAL 0.08 100
41 PS 2809 CZ sc-ac 22.01/11 G2, S22, A33, k2 Aţ-Am-ACksc-Ccag2sc-na-CcaGo3sc-na
0.45 3,76
SN sc-mo-gc 124.01/1 X08(025) G4, S24, A52, Aţ-Am-Btna-Btnascg2-BtnaCcascGo3-CcaGo4 1.80 15,07
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
37
Nr.
crt.
Parcela
descriptivă
Tip de sol/suptipul TEO/trup Varietate Succesiune de orizonturi Suprafaţa Observaţii
din studiu
ha %
k3
SN sd-ka-sc 130.01/8 X08(025) G3, S32, A52,
k2
Aţ-El-E+Btna-Btnasc-Btnascg2-CcascnaGo3-
CkscnaGr5
1.30 10,88
CZ gc-ka-ss 75%
SN mo-gc-sc 25%
701.01/6 G3, S22, A23, k1,
X08(025) G4, S22, A52,
k3
Aţ-Am-ACcasc-Ccasc- Ccag2-CcaGo3sc-ac-
CcaGo4sc-ac
Aţ-Am-ABtnascGo3-BtnascGo3-BtnascGo4-
CcaGo4-CcaGr5-CcaGo4
4.15 34,75
SN mo-gc-sc 60%
CZ sc-ac-ka 40%
704.01/4 X08(025) G4, S22, A52,
k3
G2, S22, A23, k2
Aţ-Am-ABtnascGo3-BtnascGo3-BtnascGo4-
CcaGo4-CcaGr5-CcaGo4
Aţ-Am-ACksc-Ccasc-Ccasc-ac-Ccag2sc-ac-
Ckg2sc-ac
4.24 35,51
TOTAL 11.94 100
42 PS 2389 PE gc 87.01/10 G3, k4 Aţ-Az-ABzg2-BzGo3-CkGo3-CkGo4-CcaGo4-
CcaGr5
3.62 100
TOTAL 3.62 100
43 PS 2414 PE gc 87.01/10 G3, k4 Aţ-Az-ABzg2-BzGo3-CkGo3-CkGo4-CcaGo4-
CcaGr5
4.58 100
TOTAL 4.58 100
44 PS 2485 EC mo-gc-vs 84.01/6 X01(011), G3, k3 Aţ-Am-Cng2-bAyg2-AByGo3-ByGo3-CcaGo3-
CcaGo4
1.33 100
TOTAL 1.33 100
45 PS 2488 EC mo-gc-vs 84.01/6 X01(011), G3, k3 Aţ-Am-Cng2-bAyg2-AByGo3-ByGo3-CcaGo3-
CcaGo4
1.52 100 2488/1
TOTAL 1.52 100
46 PS 2489 EC mo-gc-vs 84.01/6 X01(011), G3, k3 Aţ-Am-Cng2-bAyg2-AByGo3-ByGo3-CcaGo3-
CcaGo4
1.69 100
TOTAL 1.69 100
47 PS 2490 FZ vs-gc 60.01/4 G4, k3 Aţ-Ay-Ayg2-AyCnGo3-CnGo3-CkGo4-CkGr5- 1.45 100
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
38
Nr.
crt.
Parcela
descriptivă
Tip de sol/suptipul TEO/trup Varietate Succesiune de orizonturi Suprafaţa Observaţii
din studiu
ha %
CkGr6
TOTAL 407,95 ha 1.45 100
Lipseşte parcela din intravilan nr. crt. 27 în suprafaţă de 1,19 ha
Total suprafaţă OP Otelec 209,06 ha + total suprafaţă OP Iohanisfeld 198,89 ha = 407.95 ha (total suprafaţă pe comuna Otelec conform OP)
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
39
Tabel - pentru decodificarea tipului, subtipului, varietăţii de sol şi a principalilor indicatori de caracterizare ecopedologică
S.R.T.S. 2012 şi M.E.S.P. 1987
TIPURI DE SOLURI
Nr. crt Simbol Denumire
1 AS Aluviosol
2 CZ Cermoziom
3 FZ Faeoziom
4 EC Eutricambosol
5 VS Vertosol
6 PE Pelosol
7 SN Soloneţ
8 ET Tehnosol
SUBTIPURI DE SOLURI
Nr. crt Simbol Denumire
1 ti Tipic
2 gc Gleic
3 ss salsodic
4 gc-sc Gleic - salinic
5 ss-ka Salsodic-calcaric
6 pe-gc Pelic-gleic
7 cb-gc Cambic-gleic
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
40
8 vs-gc Vertic-gleic
9 mo-gc-sc Molic-gleic-salinic
10 mo-gc-vs Molic-gleic-vertic
11 gc-ss-ka Gleic - salsodic calcaric
12 cb-gc-sc Cambic-bleic-salinic
13 pe-gc-ss Pelic-gleic salsodic
14 sc-gc-ka Salinic-gleic-calcaric
15 ga-mi-ct Garbic-mixic-copertic
16 en-sc-ka Entic-salinic-calcaric
17 sd-ka-sc Solodic-calcaric-salinic
TEMPERATURA
Simbol Cod Valoare Denumire
3C 10,5 10,1-11,0 Foarte ridicată
PRECIPITATIILE
Simbol Cod Valoare Denumire
4C 575 551-600 Submijlocii
650 601-700 Mijlocii
750 701-800 Mijlocii
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
41
Caractere particulare sol
Simbol Cod Valoare Denumire
X Xse 095 Semihistic
Xvm 480 Vermic
X01 011 Cu sol îngropat între 50-75 cm
X02 012 Cu sol îngropat între 76-100 cm
X03 013 Cu sol îngropat între 101-150 cm
X07 024 Adâncimea orizontului Btna între 12-25 cm
X08 025 Adâncimea orizontului Btna între ≥ 25 cm
Gleizare
Simbol Cod Valoare Denumire
G 14 2 Slab
3 Moderat
4 Puternic
5 Foarte puternic
Salinizare
Simbol Cod Valoare Denumire
S 16 12 Moderată sub 100 cm
21 Slabă între 0-25 cm
22 Slabă între 25-50 cm
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
42
23 Slabă între 50-100 cm
24 Moderată între 25-50 cm
31 Moderată între 0-25 cm
32 Puternică între 25-50 cm
41 Puternică între 25-50 cm
Sodicizare
Simbol Cod Valoare Denumire
A 17 23 Slabă între 50-100 cm
33 Foarte puternică între 50-100 cm
41 Puternică între 0-25 cm
51 Foarte puternică între 0-25 cm
52 Foarte puternică între 25-50 cm
Adâncimea apariţiei carbonaţilor
Simbol Cod Valoare Denumire Criterii
k 18 1 proxicalcaric Efervescenţă cu HCl în primii 25 cm
2 epicalcaric Efervescenţă cu HCl între 26-50 cm
3 Slab levigat Efervescenţă cu HCl între 51-100 cm
4 Moderat levigat Efervescenţă cu HCl între 101-125 cm
6 Puternic levigat Efervescenţă cu HCl între 126-150 cm
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
43
Reacţia solului pH
Simbol Cod Valoare Denumire
pH 63 6,6 Slab acidă
7,0 Neutră
8,1 Slab alcalină
8,7 Moderat alcalină
Gradul de saturaţie în baze
Simbol Cod Valoare Denumire
V 69 87 Eubazic
96 Saturat în baze
Volumul edafic
Simbol Cod Valoare Denumire
VEU 133 175 Excesiv de mare
Rezerva de humus
Simbol Cod Valoare Denumire
RHu 144 090 Mică
140 Moderată
180 Mare
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
44
225 Foarte mare
275 Extrem de mare
Exces de umiditate de suprafaţă
Simbol Cod Valoare Denumire
EUS 181 1 Practic nul
2 Slab
3 Moderat
Notă:
Conform Ordinului MADR 278/2011 art. 5 – Anexa 3 – Norme de conţinut pentru studiile pedologice şi agrochimice elaborate în
vederea realizării/reactualizării periodice a sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură privind valabilitatea informaţiei
agrochimice este de 4 ani.
Măsurile agropedoameliorative vor viza în primul rând îmbunătăţirea regimului aero-hidric prin măsuri de eliminarea excesului
de umiditate freatică (G4-5), desecare, drenaj, ameliorarea sărăturilor, spălarea sărurilor, fertilizare radicală.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
45
3.4. Rețeaua hidrografică
Aparţinând bazinului hidrografic Timiş-Bega, cursurile mai importante sunt râul Bega
(canalul navigabil), pârâurile Beregsău şi Timişaţ, canalul Ţeba-Timişaţ (Bega Mică), cărora
li se adaugă o densă reţea de canale de desecare (ŢĂRĂU D. şi LUCA I., 2002).
3.5. Date climatice
Climatul temperat-continental moderat, într-o zonă de interferenţă a două sectoare de
provincie climatică, unul cu influenţă oceanică şi altul sub influenţă submediteraneană,
prezintă ierni mai blânde, primăveri timpurii, scurte şi cu mari variaţii termice, veri dominate
în lunile iulie-august de mase de aer tropical, toamne mai lungi, cu temperaturi mai constante.
Temperatura medie multianuală este de 10,60C (staţia Timişoara), iar precipitaţiile
medii multianuale prezintă valori între 631,0 mm (staţia Timişoara) şi 585,8 mm (staţia
Răuţi), existând condiţii favorabile pentru dezvoltarea plantelor de cultură, atunci când
repartiţia lunară a temperaturilor şi precipitaţiilor este corespunzătoare (ŢĂRĂU D. şi LUCA
I., 2002).
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
46
CAPITOLUL IV
VEGETAȚIA
4.1. Date fitoclimatice
Vegetaţia zonală se caracterizează printr-o variaţie foarte mare de asociaţii şi specii de
plante adaptate la condiţiile de mediu extreme, într-un evantai ce merge de la exces până la
deficitul sever de umiditate şi săruri solubile.
Astfel, în formele depresionare, în care apa stagnează cvasipermanent, se întâlnesc
asociaţii de Phragmites communis (stuf), Calamagrostis pseudophragmites (trestie de câmp),
Carex spp. (rogoz), Juncus spp. (rugină), în zonele cu drenaj moderat şi cu specii mezofile,
între care Festuca sulcata (păiuş), Koeleria gracilis, Salvia austriaca (jaleş), Centaurea
micranthos (pesmă, mături), ca şi specii precum Agropyron cristatum (pir), Lolium perenne
(raigras), Bromus inermis (obsigă), Poa bulbosa (firuţă), Cynodon dactylon (pir gros),
Euphorbia glareosa (laptele câinelui), iar pe suprafeţele cu soluri saline şi alcalice sunt
frecvente specii ca Festuca pseudovina (păiuş), Aster tripolium (steluţă), Atriplex littoralis
(lobodă), Poa annua (hirişor), Statice gmelini (limba peştelui), Artemisia monogyna (pelin),
Puccinellia distans, Camphorosma ovata, Lotus tenuis (ghizdei), Trifolium fragiferum
(trifoi), Hordeum histrix (orz), Matricaria chamomilla (muşeţel).
Vegetaţia lemnoasă, practic pe cale de dispariţie, se mai regăseşte sub formă de
pâlcuri răzleţe formate din Quercus robur (gorun), Fraxinus excelsior (frasin), Ulmus
foliacea (ulm), în asociaţie cu specii ca Prunus spinosa (porumbar), Crataegus monogyna
(păducel), Pirus piraster (păr pădureţ), Ligustrum vulgare (lemn câinesc), Morus alba (dud
alb) (ŢĂRĂU D. şi LUCA I., 2002).
4.2. Descrierea tipurilor de stațiune
Stațiunea din care fac parte pajiștile din comuna Otelec poate fi încadrată în zona de
silvostepă.
Solul carateristic acestei zone este cernoziomul slab până la puternic levigat.
Terenurile de silvostepă sunt defrișate și desțelenite, solurile foarte fertile ale acestei
zone fiind utilizate ca și terenuri agricole.
Vegetația lemnoasă din această zonă este reprezentată prin păduri de stejar, mai rare,
adesea poienițe, cu arbori scunzi, având trunchiuri sinuoase și schelete de ramuri foarte
dezvoltate, cu multi arbuști (Prunus spinosa și Crataegetum) care alcătuiesc desișuri de
nepătruns.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
47
4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor
4.3.1. Principii de bază în tipizarea pajiştilor
Tipologia pajiştilor este o ştiinţă multidisciplinară, recent apărută în ansamblul
ştiinţelor agricole. Apariţia tipologiei pajiştilor a fost pregătită de dezvoltarea anterioară a
fitocenologiei datorită căreia s-a conturat un sistem complet de clasificare a vegetaţiei
pajiştilor (Popovici şi colab., 1996).
Şenikov (1960), consideră clasificările fitocenologice ca fiind baza celor tipologice,
iar după Achinger (citat de Borza şi Boşcaiu, 1959), asociaţiile vegetale pot fi utilizate la
stabilirea tipurilor de pajişte.
Primele preocupări pe plan european datează din a doua jumătate a secolului XIX,
datorate lui Stebler şi Schröter (1892), iar la noi în ţară în prima jumătate a secolului XX
(Safta, 1936). Contribuţii însemnate privind clasificarea bazelor teoretice ale clasificării
tipologice a pajiştilor în ţara noastră au adus Anghel (1960); Anghel şi Motcă (1975);
Bărbulescu şi colab., (1977).
În ultimele decenii s-au conturat câteva principii esenţiale pentru lucrările de
tipizare a pajiştilor şi care au la bază o concepţie ecosistemică după care pajiştea este o
unitate structurală şi funcţională complexă, pentru a cărei cunoaştere sunt necesare cercetări
multidisciplinare. Printre aceste principii se numără:
-principiul productivităţii – element hotărâtor de cunoaştere şi diferenţiere a
unităţilor tipologice, cantitatea şi calitatea producţiei depinde de natura vegetaţiei;
-principiul ecologiei pajiştilor – producţia furajeră se obţine sub continua influenţă a
factorilor de mediu;
-principiul tehnologiei aplicate – măsurile tehnologice se aplică funcţie de vegetaţia
şi staţiunea unităţilor de pajişte, iar acţiunea lor influenţează direct capacitatea de producţie.
Cercetările ştiinţifice din acest domeniu au fost sintetizate într-o lucrare de tipizare a
pajiştilor din România de Ţucra şi colab. (1987).
4.3.1.1.Sistematica unităţilor tipologice
Conform concepţiei ecosistemice pajiştile sunt alcătuite din unităţi funcţionale de
vegetaţie denumite fitocenoze elementare, a căror existenţă este determinată de staţiuni
elementare (unităţi ecologice), şi de intervenţia omului. Ambele elemente se condiţionează
reciproc şi alcătuiesc o unitate denumită staţiune ecologică de pajişti cu vegetaţie uniformă
şi condiţii ecologice omogene (Popovici şi colab., 1996).
Fitocenozele de pajişti prezintă asemănări sau deosebiri din punct de vedere
floristic, al exigenţelor ecologice, funcţie de care pot fi sistematizate şi grupate în unităţi de
diferite ranguri.
După unele idei care au evoluat din 1972 şi până în 1985 ale acestor cercetători
sistemul actual de clasificare tipologică a pajiştilor permanente cuprinde următoarele unităţi:
-tipul de pajişte, ca unitate sistematică de bază, ca unitate de nivel inferior acestuia
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
48
-subtipul de pajişte
-unităţile de nivel superior tipului: seria de tipuri zona sau etajul de vegetaţie.
Cu alte cuvinte identificarea tipurilor de pajişte se face după următoarele criterii:
-compoziţia floristică; -condiţiile staţionale; -productivitatea pajişti; -măsurile
tehnologice; -evoluţia vegetaţiei
Sistemul actual de clasificare tipologică şi fitoecologică a pajiştilor cuprinde
următoarele unităţi (Ţucra şi colab., 1987):
-tipuri de pajişte – ca unitate sistematică de bază;
-subtipul de pajişte – unitate de nivel inferior;
-seria de tipuri;
-zona respectiv etajul de pajişte.
Tipul de pajişte, reuneşte totalitatea fitocenozelor sub aspectul compoziţiei
floristice, condiţiilor staţionale şi productivităţi şi care sunt supuse anumitor măsuri
tehnologice. Prezintă în general aceeaşi direcţie de evoluţie.
Definirea tipului de pajişte devine preocuparea mai multor pratologi care încearcă să
creeze scheme – cadru pentru regruparea asociaţiilor în tipuri de pajişti sau care relevă strânsa
legătură dintre asociaţii şi condiţiile staţionale, bazându-se pe analize de laborator, date
meteorologice din staţii speciale de microclimat, studii pedologice etc. (Motcă, 1972;
Cernelea, 1974,1976; Lauer, 1974; etc).
În concepţia actuală, tipul de pajişte este unitatea de vegetaţie ierboasă care
cuprinde totalitatea fitocenozelor asemănătoare sub aspectul compoziţiei floristice, condiţii
staţionale şi productivităţii care supuse anumitor măsuri tehnologice, prezintă în general
direcţii evolutive specifice. Pentru necesităţile practice de exploatare raţională a pajiştilor se
determină capacitatea de producţie a tipurilor de pajişti. Aceasta se realizează prin acţiunea
de caracterizare, cartare şi bonitare a pajiştilor, care scot în evidenţă elementele esenţiale din
structura ecosistemului cu repercusiuni concrete asupra îmbunătăţirii şi folosirii lor raţionale.
Aceste acţiuni sunt cercetări cu aplicabilitate imediată (Neacşu şi colab., 1978;
Ţucra şi colab.,1984; etc.).
Bonitarea pajiştilor, este o acţiune deosebit de importantă şi se face după cele 10
clase de productivitate. Se face cu desfăşurarea simultană a două acţiuni:
1) bonitarea staţiunii (determinarea favorabilităţii terenurilor, a capacităţii de
producţie a terenurilor folosite ca pajişti),
2) bonitarea vegetaţiei (determinarea capacităţii de producţie a vegetaţiei, a
capacităţii de păşunat sau numărul de UVM), (UVM-unităţi vită mare), la hectar.
Tipurile principale de pajişti se prezintă pe hărţi la diferite scări, în funcţie de scopul
urmărit, ceea ce reprezintă acţiunea de cartare a pajiştilor. Aceste hărţi, însoţite de anexe cu
caracterizarea datelor principale obţinute din teren, permit o cunoaştere amănunţită a
potenţialului productiv al pajiştilor, corelat cu încărcătura de animale la hectar, o planificare a
lucrărilor de suprafaţă şi radicale, a cantităţilor necesare de îngrăşăminte şi seminţe pe
sortimente, o planificare a sistemei de maşini în funcţie de pante (Ţucra şi Neacşu, 1985)
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
49
Subtipul de pajişte, se constituie atunci când se constată o variabilitate locală a
însuşirilor legate de vegetaţie şi staţiune, determinate de diferenţieri care sunt prea mici
pentru a justifica crearea altor tipuri de pajişti.
Astfel în pajiştile de Agrostis tenuis şi Festuca rubra, subtipurile cu Poa pratensis
sau cu Nardus stricta desemnează prin dominanţa locală a acestor specii situaţii staţionale
diferite. Subtipurile sunt importante din punct de vedere teoretic şi practic, semnalând
tendinţele evolutive majore ale tipului iar, pe de altă parte, determină alegerea unor variante
diferenţiate de îmbunătăţire.
Tipurile de pajişti asemănătoare sub aspectul compoziţiei floristice sunt reunite în
serii de tipuri de pajişte, cu caracter dinamic şi evolutiv, ce cuprind de regulă tipuri de
pajişti care aparţin aceleiaşi direcţii de evoluţie.
Alături de categoriile de staţiuni şi de măsurile tehnologice grupele cenoecologice
constituie elemente de caracterizare a tipurilor de pajişti. Grupele cenoecologice sunt axate pe
caracterizarea unor elemente de natură biologică a vegetaţiei staţiunilor şi măsuri tehnologice
de ameliorare. Conceptul de grupă cenoecologică reflectă cerinţele speciilor faţă de factorii
ecologici (lumină, temperatură, reacţia solului umiditate), cât şi comportamentul cenotic
asemănător (frecvenţa ridicată a speciilor în cadrul unităţii de vegetaţie, acoperire, vitalitate şi
capacitatea de concurenţă).
Au fost stabilite pentru ţara noastră 64 de grupe cenoecologice de plante indicatoare,
iar în cadrul grupelor speciile sunt prezente în ordinea alfabetică după familiile botanice. Cu
ajutorul datelor care cuprind grupele de specii se pot realiza uşor conexiuni cu sistemul
staţional şi cel fitocenologic.
4.3.2.Tipuri de pajişti permanente din Banat (Samoilă şi colab., 1979)
Condiţiile naturale din Banat au determinat existenţa a numeroase asociaţii ierboase
praticole. Cercetări tipologice privind pajiştile din Banat au efectuat Safta (1939); Popescu şi
Bujorean (1957), Popescu, Bujorean şi Samoilă (1963) ş.a., folosind în stabilirea tipurilor de
pajişti îndeosebi criteriul dominanţei.
În continuare sunt prezentate principalele tipuri de pajişti naturale din Banat, luând în
considerare, îndeosebi condiţiile staţionale, potenţialul lor productiv şi calitatea furajului
obţinut. Aceste tipuri de pajişti au fost încadrate în formaţiile de pajişti naturale zonale,
intrazonale şi azonale, după literatura de specialitate (Puşcaru - Soroceanu şi colab. 1989).
Din acest punct de vedere, se deosebesc în Banat, ca de altfel şi în restul ţării,
următoarele formaţii de pajişti:
pajişti de câmpie şi podişuri joase;
pajişti de dealuri şi podişuri înalte;
pajişte de munte și pajişti subalpine;
pajişti din lunci, văi şi depresiuni;
pajişti din terenuri mlăştinoase;
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
50
pajişti de pe terenuri sărăturate.
4.3.2.1. Pajişti de câmpie şi podişuri joase
In condiţiile Banatului, pajiştile de câmpie şi podişuri joase sunt reprezentate prin
păşuni slab până la mijlociu productive a căror suprafaţă se restrânge permanent, fiind
transformate în pajişti temporare. După nivelul şi calitatea producţiei, deosebim următoarele
tipuri:
A. Păşuni productive, mezofile, cu valoare furajeră bună de pe terenuri plane, pe
soluri fertile, mezobazice-eubazice, mijlociu aprovizionate cu fosfor şi potasiu, slab până la
humifere, fertilizate eusistemic. In covorul ierbos al acestor pajişti predomină speciile Lolium
perenne, Trifolium repens, Poa pratensis. Din punct de vedere fitocenologic majoritatea
acestor pajişti aparţine la asociaţia Trifolio repentis-Lolieutum.
B. Păşuni slab productive, mezoxerofile, până la xerofile termofile, cu valoare
furajeră mediocră, de pe versanţi şi coaste, pe soluri mezobazice, mediu aprovizionate cu
fosfor şi potasiu, slab humifere, nefertilizate. In componenţa acestor pajişti se află frecvent
Festuca valesiaca, Festuca rupicola, Botriochloa ischaemum. La acest tip de pajişte aparţin
asociaţiile Poterio-Festucetum valesiacae şi Salvio nemorosa + S. Nutans - Festucetum
rupicolae.
4.3.2.5. Pajişti din lunci, văi şi depresiuni
Aceste pajişti se situează pe al doilea loc, ca suprafaţă, după pajiştile de dealuri şi
podişuri înalte, suprafaţa lor fiind însă în continuă scădere, în urma numeroaselor lucrări de
hidroamelioraţii efectuate în această parte a ţării, ele fiind asigurate cu umezeală suficientă şi
elemente fertilizante.
A. Pajişti cu folosire mixtă, mediu productive, mezofile până la higrofile, neutrofile,
de valoare furajeră bună, pe soluri aluvionare, bine aprovizionate în elemente fertilizante,
eutrofe. In compoziţia floristică a acestor pajişti predomină: Alopecurus pratensis, Lolium
perenne, Poa pratensis, P. trivialis, Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Festuca
partensis, la care se raportează asociaţiile: Alopecuretum pratensis, Rorippo silvestris-
Agrostietum stoloniferae, Rorippa-Agropyretum repentis, Agrostio stoloniferae-Caricetum
distantis, Poeto trivialis-Festucetum pratensis.
4.3.2.6. Pajişti din terenuri mlăştinoase
Pe terenurile cu umiditate în exces se instalează o vegetaţie alcătuită din specii
hidrofile şi higrofile, de constituţie grosieră, slab consumate de animale, sau folosite drept
aşternut.
A. Pajişti higrofile, mediu productive, cu valoare furajeră scăzută, de pe terenuri cu
exces de umiditate. In componenţa acestui tip de fâneţe predomină îndeosebi speciile genului
Carex, iar dintre graminee Phalaris arundinacea, Agrostis canina, Poa palustris. Asociaţiile
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
51
reprezentative sunt: Caricetum ripario-acutiformis, Caricetum vesicariae, Caricetum
vulpinae.
4.3.2.7. Pajişti de pe terenuri sărăturate
In partea vestică a Banatului se dezvoltă o vegetaţie praticolă halofilă, cu deosebire
în Câmpia joasă a Timişului, folosită prin păşunat. După productivitate şi valoare furajeră se
pot deosebi:
A. Păşuni de pe soluri slab până la mediu sărăturate, mediu productive, de valoare
furajeră mediocră spre bună. In covorul ierbos al acestor păşuni predomină Puccinellia
limosa, Festuca pseudovina, Agrostis stolonifera, diverse specii de trifoi de sărătură.
Asociaţiile reprezentative pentru acest tip de păşune sunt: Puccinellietum limosae şi Agrostio
stoloniferae-Beckmanietum erucaeformis.
B. Păşuni de pe soluri puternic sărăturate, slab productive, de valoare furajeră
scăzută. In componenţa acestui tip de păşune predomină: Festuca pseudovina, Hordeum
marinum, Achillea setacea, Artemisia maritima ssp. monogyna. Asociaţiile reprezentative
sunt: Hordeetum hystricis, Achilleo setaceae-Festucetum pseudovinae, Artemisio
monogynae-Festucetum pseudovinae.
4.3.2.8. Asociaţiile vegetale
Vegetaţia pajiştilor, unitară în ansamblul ei fizionomic se diferenţiază floristic în
funcţie de factorii pedoclimatici, fapt ce determină existenţa unor asociaţii şi tipuri de pajişti
specifice.
Situate pe soluri deosebit de variate, începând cu lăcoviştile şi sărăturile din zona de
câmpie, la sub 100 m altitudine şi până la culmile munţilor, la cca 2000 m altitudine pe
podzoluri scheletice şi grohotişuri, pajiştile din Banat prezintă un ansamblu floristic şi
fitocenotic deosebit, zonându-se pe verticală, în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi modul
de folosire.
Pajiştile de terenuri mlăştinoase sunt reprezentate de:
pajişti de rogozuri înalte (Caricetum ripariae);
pajişti de rogoz aspru (Caricetum gracilis);
pajişti de rogozul vulpii (Caricetum vulpinae);
paajişti de ierbăluţă (Phalaridetum arundinaceae).
Pajiştile higrofile, mezohigrofile şi mezofile aparţin ordinului Molinietalia şi
cuprinde numeroase asociaţii: Epilobio-Juncetum effusi, Peucedano rocheliani-Molinietum
coerulae, Lythro-Calamagrostetum epigeii, Alopecuretum pratensis.
Pajiştile mezohigrofile ruderalizate pe aceste pajişti se întâlnesc următoarele
asociaţii: Rorippo silvestris-Agrostietum stoloniferae, Junco inflexi-Menthetum longifoliae,
Rorippo austriacae-Agropyretum repentis
Pajiştile mezofile rezistente la călcare şi tasarea solului. Acestor pajişti le sunt
atribuite asociaţii de: Lolio-Plantaginetum majoris
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
52
Pajişti mezofile secundare aparţin ordinului Arrhenatheretalia şi sunt reprezentate
de cele mai valoroase asociaţii.
Asociaţiile întâlnite pe aceste pajişti sunt:
-Trifolio repentis-Lolietum perennis;
- Arrhenatheretum elatioris;
-Poaeto trivialis-Festucetum pratensis;
- Lolio-Cynosuretum;
-Festuco rubrae-Agrostietum tenuis;
Pajişti mezoxerofile, termofile - aceste pajişti cuprind asociaţii mezoxerofile cu
vădite nuanţe termofile. Pe aceste pajişti se întâlneşte asociaţia: Danthonio-
Chrysopogonetum.
Pajişti de sărături. Asociaţiile praticole halofile întâlnite pe aceste pajişti sunt:
-Puccinellietum limosae;
-Hordetum hystricis;
-Champhorosmetum annuae;
-Juncetum gerardi;
-Agrostio stoloniferae-Beckmannietum erucaeformis;
-Artemisio-Festucetalia pseudovinae;
-Achillea setacea-Festucetum pseudovinae;
-Heleochari palustris-Alopecuretum geniculati;
-Artemisio monogynae- Festucetum pseudovinae.
Pentru determinarea compoziţiei floristice au fost efectuate relevee floristice după
metode descrise la punctul 5.1.
În Comuna Otelec, pajiștile sunt afectate pe alocuri de factori limitativi precum
excesul de umiditate și sărăturare.
Excesul de umiditate creează condiţii nefavorabile dezvoltării plantelor valoroase
înrăutăţind regimul de aer din sol, determinând fenomenele de reducere şi nu de oxidare şi ca
atare apar compuşi toxici pentru plante cum ar fi: amoniac, hidrogen sulfurat, metan cât şi o
serie de compuşi ai fierului şi sulfului. Lipsa aerului stânjeneşte procesele de descompunere
aerobă a materiei organice, stânjeneşte nitrificarea cât şi fixarea azotului atmosferic de către
microorganisme, cum, de asemenea, determină formarea unor compuşi greu solubili în care
sunt încorporate o serie de microelelemente ca borul, molibdenul etc.
Excesul de umiditate face ca aceste soluri să fie mai reci, cu aproximativ 5oC, lucru
deosebit de important mai ales primăvara când datorită acestui lucru se întârzie pornirea în
vegetaţie.
De asemenea, din punct de vedere al zooigienei, solurile umede sunt
necorespunzătoare întrucât sunt favorabile înmulţirii paraziţilor, care duc la evidente scăderi
de producţie animalieră.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
53
Recunoaşterea pajiştilor cu exces de umiditate se face uşor, în primul rând prin
existenţa speciilor higrofile şi hidrofile, prin existenţa apei aproape de suprafaţă și prin
procesele de gleizare a solului.
În cazul pajiştiilor analizate cauza execesului de umiditate o reprezintă apa freatică la
mică adâncime şi colmatarea canalelor de desecare.
În România zeci de mii de hectare de pajiște sunt instalate pe soluri cu reacţie alcalină
(sărături). În acest caz se pune problema corectării pH-ului de la alcalin spre neutru. Pe
solurile bazice cresc un număr redus de plante, cu valoare economică redusă şi care nu sunt
capabile de a forma o ţelină bine închegată.
Aplicarea amendamentelor împreună cu îngrășămintele face ca în aceste pajişti să
apară leguminoasele, iar dintre graminee să domine Puccinelia distans.
Pentru determinarea compoziţiei floristice au fost efectuate mai multe relevee
botanice, în funcţie de suprafaţa pajiştii luată în studiu. S-a avut în vedere colectarea
datelor care să permită identificarea diferitelor tipuri de pajiști/comunităţi vegetale
(asociaţii). În acest sens au fost utilizate metode de studiu specifice fitosociologiei
(metoda geobotanică şi metoda dublului metru).
Releveu sintetic al pajiştilor analizate
Nr.
crt Specia
A% A% Is Vp
Pajiște mezofilă Pajiște halofilă
1. Lolium perenne 40 1 5
2. Poa bulbosa var. vivipara - 6 2
3. Poa pratensis 10 - 5
4. Bromus mollis - 0,5 0
5. Festuca pseudovina 2 50 1
6. Agropyron repens 6 - 2
7. Bromus hordeaceus 0,5 - 0
8. Cynodon dactylon 10 20 2
9. Dactylis glomerata 0,1 - 5
10. Festuca pratensis 0.5 - 5
11. Festuca arundinacea 0.5 - 4
12. Alopecurus pratensis 0,5 - 5
13. Calamagrostis arundinaceae 0,1 - 0
14. Agrostis stolonifera 0,5 - 3
15. Puccinellia limosa - 2 2
16. Hordeum hystrix - 0,2 0
17. Trifolium repens 15 - 5
18. Trifolium pratense 0,1 - 5
19. Vicia sativa 0,1 - 3
20. Lotus corniculatus 1 - 4
21. Lotus tenuis - 1 3
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
54
22. Medicago lupulina - 3 4
23. Achillea millefolium 3 - 2
24. Achillea setacea - 5 2
25. Aster tripolium - 0,1 0
26. Artemisia santonicum - 10 0
27. Cichorium intybus 5 - 0
28. Plantago laneolata 1 0,1 2
29. Conium maculatum 0,1 - 0
30. Statice gmelini - 0,1 0
31. Carlina acaulis 0,1 0,1 0
32. Stellaria media 0,1 - 0
33. Eryngium campestre 0,1 - 0
34. Ononis spinosa 0,1 - 0
35. Taraxacum officinale 0,3 - 2
36. Capsella bursa-pastoris 0,1 - 0
37. Ranunculus acris 0,5 - 0
38. Plantago media 0,2 - 2
39. Xanthium spinosum 0,1 - 0
40. Carduus nutans 1 0,1 0
41. Dipsacus laciniatus 0,1 - 0
42. Centaurea cyanus 0,1 0,2 0
43. Daucus carota 0,1 0,1 2
44. Prunella vulgaris 0,1 - 0
45. Salvia pratensis 0,1 - 0
46. Potentilla reptans 0,1 - 0
47. Juncus gerardi 0,5 0,1 0
48. Limonium gmelini 0,1 - 0
49. Urtica dioica 0,3 - 0
50. Cardaria draba 0,1 - 0
51. Veronica hederifolia 0,1 - 0
52. Lactuca serriola - 0,2 0
53. Draba verna 0,1 - 0
54. Leontodon autumnalis 0,1 - 1
55. Euphorbia cyparisias 0,1 0,1 0
56. Rumex acetosa 0,1 - 0
57. Galium aparine - 0,1 0
58. Setaria viridis 0,1 - 0
59. Hordeum murinum 0,2 - 0
TOTAL 382,1 136,4
VALOARE PASTORALĂ (VP) 76,42 27,28
Din analiza compoziţiei floristice, în suprafețele de probă analizate, reiese un număr
ridicat de specii, respectiv 59, din care 16 de graminee, 6 de leguminoase şi 37 de specii din
alte familii botanice.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
55
Chiar dacă numărul speciilor din alte familii botanice este mai mare, acoperirea totală
cu aceste specii este cea mai mică din suprafaţa utilă a pajiştii. Gramineele au acoperirea cea
mai mare, urmate de leguminoasele.
Valoarea pastorală calculată pentru pajiștiile mezofile este de 76,42, ceea ce indică o
valoare agronomică bună a pajiștilor, iar pajiștea halofilă are o VP de 27,28 (slabă).
În pajiștile halofile (cu diferite grade de sărăturare) domină speciile indicatoare,
adaptate la un conținut și grad de sărăturare al solurilor, cu producții mai mici și de o calitate
mai slabă.
În trupurile de pajiște studiate domină un mozaic de vegetație adaptată de la
exces de umiditate până la deficitul sever de umiditate şi săruri solubile. Sărăturarea
este prezentă în principal datorită regimului hidric din această stațiune.
În timpul verii producţia pajiştilor scade foarte mult datorită secetei, urmând
ca iarba să se refacă apoi în toamnă.
Fig.7.Vegetație prezentă în trupul de pajiște Otelec (foto original)
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
56
Fig.8. Vegetație prezentă pe trupurile de pajiste din Iohanisfeld (foto original)
4.4. Descrierea vegetației lemnoase
Pe pajiștile supuse amenajamentului nu este prezentă vegetația lemnoasă sub forma unor
arbori, pot fi prezente izolat doar pâlcuri de arbusti.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
57
CAPITOLUL V
CADRUL DE AMENAJARE
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren
Pentru determinarea compoziţiei floristice au fost efectuate mai multe relevee, în
funcţie de suprafaţa pajiştii luată în studiu. S-a avut în vedere colectarea datelor care să
permită identificarea diferitelor tipuri de comunităţi vegetale (asociaţii). În acest sens au fost
utilizate metode de studiu specifice fitosociologiei (metoda geobotanică şi metoda dublului
metru).
Analiza vegetaţiei are drept scop identificarea influenţei factorilor abiotici dar şi
evoluţia vegetaţiei prin prisma influenţei antropice adică gestiunea de exploatare şi prezenţa
sau absenţa lucrărilor de îngrijire pe suprafaţa respectivă.
Modul de gestiune al unei suprafeţe de pajişte permanentă influenţează direcţia de
evoluţie a structurii floristice cât şi dinamica de vegetaţie a acesteia.
Pentru determinarea compoziţiei floristice au fost efectuate relevee floristice după
metoda geobotanică. Prin această metodă, compoziţia floristică se studiază într-o suprafaţă de
probă pătrată. Numărul suprafeţelor de probă este de 3 pentru suprafeţe de până la 100 ha de
pajişte şi de 3-5 pentru cele de peste 100 ha.
Suprafeţele de probă se aleg parcurgând pajiştea pe diagonală şi se delimitează cu
ţăruşi porţiuni cât mai uniforme din punct de vedere floristic. Ţăruşii rămân pentru întreaga
perioadă de vegetaţie, urmărind aspectele sezoniere sau fenologice. Mărimea suprafeţelor de
probă este de cel puţin 100 mp.
După delimitarea suprafeţelor de probă se trece la întocmirea fişei geobotanice sau a
releveului notându-se:
- localitatea;
- data;
- suprafaţa probei cercetate;
- modul de folosire a pajişti cercetate;
- suprafaţa de probă;
- altitudinea;
- expoziţia;
- înclinarea terenului;
- solul;
- apa freatică;
- înălţimea plantelor (cm);
- acoperirea generală (%).
După această etapă se trece la determinarea speciilor întâlnite în interiorul fiecărei
suprafeţe de probă şi se înregistrează în fişa geobotanică pe grupe după criteriul botanico-
economic şi anume:
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
58
- 1. graminee
- 2. leguminoase
- 3. cyperaceae şi juncaceae
- 4. plante din alte familii botanice
- 5. muşchi şi licheni
- 6. specii lemnoase.
Pentru mai multă exactitate se cercetează şi suprafeţele limitrofe, iar speciile întâlnite
în fitocenoză, dar în afara suprafeţei de probă, se notează la sfârşitul listei floristice. Ordinea
speciilor în cadrul fiecărei grupe se va face în funcţie de dominanţa lor.
După înscrierea speciilor în fişe, în dreptul fiecărei specii se trec principalele
caracteristici: abundenţa, dominanţa, frecvenţa şi fenofaza.
Abundenţa (A) reprezintă numărul de indivizi dintr-o specie; care se apreciază vizual
în procente sau note (1-5) sau prin numărarea acestora (de obicei în suprafeţe de 1 mp în 3-4
repetiţii).
Dominanţa (D) reprezintă gradul de acoperire a solului de masa aeriană a plantelor
apreciat vizual şi exprimat în procente sau note.
Dominanţa se poate referi la toate plantele şi în acest caz se vorbeşte de „acoperire
generală” sau la fiecare specie în parte „acoperire specifică”.
De regulă dominanţa si abundenţa se exprimă asociat după scara lui Braun Blanquet:
- (+) specii reprezentate prin indivizi rari, cu acoperire sub 1%;
- (1) indivizi mai numeroşi, dar cu o acoperire mica, de 1-5%;
- (2) indivizi abundenţi, cu o acoperire de 5-25%;
- (3) indivizi abundenţi, cu o acoperire de 25-50%;
- (4) indivizi abundenţi, cu grad mare de acoperire de 50-75%;
- (5) indivizi foarte abundenţi, cu grad de acoperire de 75-100%.
Pentru calcularea indicilor sintetici este necesar, pentru fiecare specie, să se aprecieze
gradul de acoperire în procente (A%).
Frecvenţa reprezintă modul de răspândire a indivizilor unei specii în suprafaţa de
probă. O specie poate fi reprezentată mai mult sau mai puţin în cadrul unui anumit areal:
- + specii doar prezente,
- 1 specie prezentă în 1-20% din suprafaţa,
- 2 specie prezentă în 21-40% din suprafaţa,
- 3 specie prezentă în 41-60% din suprafaţa,
- 4 specie prezentă în 61-80% din suprafaţa,
- 5 specie prezentă în 81-100% din suprafaţa.
Fenofaza este faza de dezvoltare în care se află indivizii unei specii la data la care se
fac observaţiile:
- Fz - plantele se află în stadiul vegetativ,
- fl - platele sunt înflorite,
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
59
- frt - plantele cu fruct.
O pajişte naturală bună trebuie sa aibă o buna densitate şi o compoziţie botanică
echilibrată. Densitatea este considerată bună când golurile sunt puţine sau deloc, mijlocie
când sunt până la 20% goluri, sau slabă.
Conform compoziţiei sale botanice o pajişte poate fi de tipul:
- G- bogată în graminee;
- L- bogată în leguminoase;
- E- echilibrată;
- D- bogată în diverse „alte specii”.
După întocmirea fişelor geobotanice, acestea se centralizează şi apoi se grupează pe
asociaţii şi se întocmeşte tabelul asociaţiei.
Pasul următor îl constituie determinarea Valorii pastorale (VP) care ne oferă
informaţii despre calitatea pajiştilor cercetate.
Datele referitoare la starea actuală a pajiștilor, prezența căilor de acces, a
construcțiilor zoopastorale și surselor de apă, au fost obținute prin observații directe în
teren.
Conform „Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale”, calculul VP se face
astfel:
VP = ∑PC (%) x IC/5
unde:
VP - indicator valoare pastorală (0-100);
PC – participare în covorul ierbos (%) indiferent de metoda de determinare (AD, P,
Cs, G);
IC – indice de calitate furajeră;
După determinarea indicatorului de valoare pastorală prin împărţirea la 5 a
punctajului obţinut din înmulţirea PC x IC, acesta se apreciază astfel:
• 0-5 – pajişte degradată;
• 5-15 – foarte slabă;
• 15-25 – slabă;
• 25-50 – mijlocie;
• 50-75 – bună;
• 75-100 – foarte bună.
Indicele obţinut pentru VP are valori de la 0 într-o pajişte fără valoare furajeră, până
la 100 pentru o pajişte semănată (ideală).
Următorii indici ecologici utilizaţi în lucrare sunt cei nominalizaţi de ELLEMBERG
(1974) pentru Europa Centrală, cu adaptările făcute pentru flora ţării noastre.
Indicii de umiditate (U) se notează de la 0 la 6 şi reprezintă specii de plante:
- amfitolerante 0;
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
60
- xerofite 1;
- xeromezofite 2;
- mezofite 3;
- mezohidrofite 4;
- hidrofite 5;
- ultrahidrofite 6
Indicii de temperatură (T) se notează de la 0 la 5 şi reprezintă specii de plante:
amfitolerante 0;
hechistoterme (criofile) 1;
microterme 2;
mezoterme 3;
moderat termofile 4;
termofile 5
Indicii de reacţie a solului (R) se notează de la 0 la 5 şi reprezintă:
plante eurioice (amfitolerante) 0;
specii foarte acidofile 1;
acidofile 2;
acido-neutrofile 3;
slab acide-neutrofile 4;
neutro-bazifile 5.
5.2. Obiective social-economice și ecologice
Prezentul amenajament pastoral are ca obiectiv principal creșterea valorii pastorale a
pajiștilor din comuna Otelec. Prin sporirea producție pajistilor vor crește și producțiile
animalelor și implicit bunăstarea proprietarilor acestora.
Din punct de vedere ecologic, o exploatare rațională și controlată a acestor pajiști,
duce la o creștere a biodiversității covorului vegetal și la protejarea și degradarea solului.
Organizarea unui pășunat rațional creează o imagine plăcută a pajiștilor, acestea având
un aspect îngrijit, iar prin conservarea biodiversității covorul vegetal în perioada de vară are
un aspect multicolor încântător.
5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor
Suprafețele de pajiști supuse acestui Amenajament Pastoral vor fi exploatate prin
pașunat cu două categorii de animale: ovine și bovine.
Factorii limitativi pe aceste pajiști sunt excesul de umiditate și un grad scăzut de
sărăturare, acestea fiind corelate cu posibilitatea unor ani secetoși.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
61
5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral
5.4.1. Durata sezonului de pășunat
Păşunile reprezintă cea mai ieftină sursă pentru asigurarea hranei ierbivorelor în
timpul perioadei de vegetaţie, având multiple avantaje ce decurg din efectele favorabile atât
asupra animalelor, cât şi asupra păşunilor în relaţia sol-plantă-animal.
În Ordinul nr. 544 din 21 iunie 2013, Art. 6, se prevăd următoarele:
(1) începerea păşunatului se face în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi de gradul
de dezvoltare a covorului ierbos.
(2) Se evită începerea păşunatului prea devreme, care poate afecta perioada de
regenerare, sănătatea şi supravieţuirea plantelor.
(3) Perioada de păşunat se va încheia în luna noiembrie, la o data stabilită în funcţie
de evoluţia temperaturilor şi regimul precipitaţiilor.
(4) Data începerii şi încheierii păşunatului, precum şi modul de organizare a
păşunatului, continuu sau pe tarlale, se stabilesc prin hotarâre a consiliului local.
Ţinând cont de toate caracteristicile climei zonale - durata sezonului de păşunat, în
zona de câmpie, unde se află şi comuna Otelec, este de cca 194 de zile, de la ultima decadă
a lunii aprilie (23 aprilie, Sf. Gheorghe) până la sfârşitul lunii octombrie (26 octombrie,
Sf. Dumitru).
Animalele pot fi introduse în pajişti după data de 20 aprilie în anii secetosi şi în
mod excepţional oile pot fi admise la păşunat după 26 octombrie, până la 1 noiembrie.
Conform Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor
permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, art Art.
10.(1) - introducerea animalelor pe pajişti este permisă doar în perioada de pășunat
prevăzută în amenajamentul pastoral, iar la alin. (2) se stipulează: este interzis păşunatul
în cazul excesului de umiditate a pajiştii.
În faza tânără de vegetaţie plantele de pe păşuni au însuşiri organoleptice deosebite
(gust, miros) care măresc apetitul animalelor şi ca urmare creşte gradul de consumabilitate a
ierbii care poate ajunge la 85-95%.
Dacă păşunatul se începe prea devreme, când plantele sunt prea tinere şi solul prea
umed, asupra vegetaţiei efectele negative sunt următoarele:
- se distruge stratul de ţelină, se bătătoreşte solul şi se înrăutăţeşte regimul de aer
din sol. Se formează gropi şi muşuroaie;
- pe terenurile în pantă se declanşează eroziunea;
- se modifică compoziţia floristică dispărând plantele valoroase mai pretenţioase
din punct de vedere al apei, aerului şi hranei din sol;
- plantele fiind tinere au suprafaţa foliară redusă şi vor folosi pentru refacerea lor
substanţe de rezervă acumulate în organele din sol ce are ca efect epuizarea lor.
Efectele negative asupra animalelor sunt:
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
62
- iarba prea tânără conţine multă apă şi ca atare are un efect laxativ epuizant, ceea
ce duce la eliminarea excesivă a sărurilor minerale de Cu, Mg, Na;
- conţinând prea puţină celuloză nu se pretează la salivaţie şi rumegare, animalele
fiind predispuse la intoxicaţii şi meteorizaţii;
- conţinutul mare de azot al ierbii tinere determină acumularea în stomac a
amoniacului şi ca atare declanşarea unor fermentaţii periculoase.
În aceaşi măsură nu recomandăm nici folosirea pajiştilor prin păşunat mai
târziu de 1 noiembrie. Ultimul păşunat trebuie să se realizeze cel mai târziu cu 20-30 zile
înainte de instalarea îngheţurilor permanente. Astfel plantele au posibilitatea să acumuleze
glucide, să-şi refacă masa vegetativă, ceea ce determină o mai bună suportare a îngheţurilor
pe de o parte, iar pe de altă parte pornirea timpurie în vegetaţie.
Întârzierea toamna a păşunatului, până la venirea îngheţurilor, face ca iarba să nu se
poată reface corespunzător, primăvara constituind una din cauzele dispariţiei speciilor
valoroase din pajişti.
5.4.2. Numărul ciclurilor de pășunat
Pe suprafața pajiștilor din localitatea Otelec se practică pășunatul continuu (liber), pe
niciuna din suprafețele de pajiști nu se realizează păşunatul raţional (prin rotaţie) .
Păşunatul continuu (liber) - conform acestui sistem, animalele sunt lăsate să pască pe
păşune de primăvara devreme şi până toamna târziu.
Sistemul este practicat în zonele secetoase, unde producţia pajiştilor permanente este
mică şi neuniform repartizată pe cicluri de păşunat; perioada de secetă din vară duce la
diminuarea producţiei în ciclurile trei şi patru.
În condiţiile actuale, din studiul vegetaţiei pajiştilor, nu recomandăm tarlalizarea
în niciun trup de pajişte analizat, producţia pajiştilor fiind prea mică pentru a se
justifica economic.
Cu toate acestea în următorii ani, după ce se vor face toate lucrările de
ameliorare a pajiştilor, unele pajişti pot fi tarlalizate şi se va putea trece la păşunatul
raţional cu garduri electrice.
5.4.3. Fânețele
Pe UAT Otelec nu există pajiști folosite în regim de fâneață.
5.4.4. Capacitatea de pășunat
Încărcătura cu animale pe o pajişte sau capacitatea de pășunat, este un
instrument util de folosire pentru crescătorul de animale deoarece îi permite să ajusteze
încărcătura de animale în funcţie de cantitatea de iarbă disponibilă. Pentru stabilirea
încărcăturii corecte se calculează capacitatea de păşunat, respectiv numărul de animale ce pot
păşuna pe unitatea de suprafaţă.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
63
Capacitatea de păşunat şi încărcătura optimă de animale pe hectar se calculează,
pentru fiecare pajişte în parte, conform metodologiei prevăzute în ORDIN nr. 544 din 21
iunie 2013.
Conform literaturii de specialitate şi Ordinului 544/2013, art. 8 (1) capacitatea de
păşunat se estimează pe baza producţiei medii de masă verde obţinută în anii anteriori, ţinând
cont de fertilitatea solului, condiţiile meteorologice şi compoziţia floristică a covorului
vegetal; iar art.8 (2) prevede ca numărul de animale (UVM/ha) trebuie să fie suficient pentru
a asigura utilizarea maximă a producţiei de masă verde, menţinând în acelaşi timp
sustenabilitatea pe termen lung a pajiştii.
Capacitatea de păşunat sau încărcătura de animale, conform Ordinului 544/2013,
art.10, se defineşte prin numărul de animale (exprimat în unităţi vită mare UVM) care pot fi
hrănite pe întreg sezonul de păşunat de pe 1 ha de pajişte, la care se cunoaşte producţia de
furaje disponibilă şi se stabileşte conform formulei:
Î.A. = P.d. / (C.i. x Z.p.)
în care:
- Î.A. - încărcătura cu animale/ha de pajişte, exprimată în UVM/ha;
- P.d. - producţia disponibilă de masă verde - kg/ha;
- Z.p. - număr de zile de păşunat într-un sezon;
- C.i. - consum zilnic de iarbă - kg/UVM.
- [necesarul zilnic pentru 1 UVM este de 65 kg (50 kg m.v. utilă) de
masă verde sau ≈ 13 kg (65:5) substanţă uscată (SU)].
Producţia actuală (Pa) se determină sau se estimează în tone masă verde/ha.
Încărcarea păşunii cu animale se stabileşte în funcţie de producţia ei.
Producţia disponibilă sau reală (Pd) se raportează în tone masă verde/ha. În anul
întocmirii amenajamentului producţia disponibilă se estimează în funcţie de vegetaţia
existentă, lucrările efectuate pe pajişte şi de datele din literatura de specialitate.
În anii următori este bine să se determine pe fiecare pajişte în parte.
Stabilirea încărcării cu animale a unei păşuni se face în baza determinării
producţiei păşunii , respectiv a producţiei totale de iarbă (Pt) pe cicluri de păşunat cât şi
prin stabilirea coeficientului de folosire a ierbii (Cf).
Producţia totală de iarbă (Pt) se determină prin cosirea repetată, în decursul
perioadei de păşunat a unor suprafeţe de probă. Pentru aceasta se aleg în funcţie de teren şi de
uniformitatea vegetaţiei mai multe suprafeţe reprezentative (1-2,5m2) ce se îngrădesc cu gard
de sârmă (cuşti de păşunat). Accesul în interiorul acestor suprafeţe este restricţionat
animalelor şi permite creşterea şi dezvoltarea nestingherită a ierbii (Fig.8.).
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
64
Fig.9. Model de amplasare al cuştilor de păşunat în pajişte
(Luminiţa Cojocariu, 2014, note de curs Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere )
Iarba din interiorul cuştilor de păşunat se coseşte la începutul fiecărui ciclu de
pășunat. Prin însumarea coaselor şi raportarea la ha se obţine producţia totală (Pt) de iarbă din
pajişte. Cum animalele consumă selectiv iarba, în urma lor în pajişti rămân plante
neconsumate (Rn), după fiecare ciclu de păşunat. De aceea este bine să se determine şi
coeficientul de folosire al pajiştilor(Cf).
Dacă se exprimă numărul animalelor admise pentru 1 ha păşune cu Ip (încărcarea
păşunii) necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal cu Nz şi numărul zilelor de păşunat cu Zp,
formula pentru stabilirea încărcării unei păşuni va fi:
Ip (cap/ha) =
Mențiuni:
Semnalăm faptul că prin lucrări de ameliorare se poate mări producția pajiștilor cu
20-30%. În această situație încărcătura de animale pe ha (CP-capacitate de pășunat) poate
ajunge sau chiar depăși 1 UVM/ha.
Atenţie!
Pe pajiştile sub contract APIA (măsura 214/1, 214/2): păşunatul se efectuează cu
maxim 1,0 UVM (Unitate Vită Mare) - maxim o bovină la hectar – a se vedea tabele de
conversie din Ghidul pentru Fermieri de la APIA. De asemenea păşunatul se va efectua cu
maximum 0.7 UVM pe hectar (214/3.1, pentru Cristelul de câmp).
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
65
CAPITOLUL VI
ORGANIZAREA, ÎMBUNĂTĂȚIREA, DOTAREA ȘI FOLOSIREA
PAJIȘTILOR
6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști
NOȚIUNI GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
Îmbunătăţirea regimului elementelor nutritive din sol
Una din cele mai importante măsuri de îmbunătăţire a producţiilor pajiştilor este
aplicarea de îngrăşăminte chimice; organice şi mixte (chimice şi organice).
În aplicarea îngrăşămintelor pe pajiştile permanente trebuie să se ţină seama de unele
particularităţi imprimate de perenitatea culturii şi de complexitatea vegetaţiei, de numărul mai
mare de recolte pe an, de modul de folosire a pajiştilor (păşunat-cosit) şi nu în ultimul rând de
condiţiile foarte diferite de relief şi altitudine.
Ţinând cont de toate acestea, fertilizarea pajiştilor se realizează în cadrul unui
program bine organizat.
Utilizarea îngrăşămintelor chimice pe pajişti
Creşterea plantelor şi productivitatea pajiştilor sunt sensibil afectate de
biodisponibilitatea elementelor nutritive, azotul, fosforul şi potasiul fiind în general limitanţii
principali. O slabă aprovizionare determină o creştere lentă a plantelor şi reduce în acelaşi
timp concentraţia acestor elemente în biomasa produsă. Într-o pajişte excesul fertilizării poate
provoca dezvoltarea unei flore nitrofile în detrimentul altor specii şi diminuarea sau dispariţia
leguminoaselor.
Fertilizarea cu azot. Pentru a adapta producţia de iarbă la nevoile animalelor,
fertilizarea cu azot nu se justifică decât dacă prezenţa leguminoaselor din pajişte este scăzută
iar acestea nu pot fixa azotul necesar funcţiilor plantelor.
Doza de azot nu trebuie să depăşească 200 kg/ha, aplicat fracţionat (2-3 repetiţii).
Excepţie fac solurile podzolite deosebit de sărace, cu pajişti degradate şi invadate de buruieni
unde se pot folosi doze de până la 250 kg/ha azot.
Administrarea fracţionată a dozelor mari de azot este impusă de necesitatea
aprovizionării ritmice a plantelor cu elemente nutritive şi de cerinţa folosirii cu eficienţă
maximă a azotului din îngrăşământ, înlăturând pe cât posibil pierderile prin levigare.
Epoca optimă de aplicare a îngrăşămintelor cu azot este primăvara, întrucât el este
mai eficient folosit de către plantele din pajişti în primele faze de vegetaţie, când consumul în
azot este maxim.
Forma îngrăşământului cu azot aplicat pajiştilor trebuie să fie în funcţie de reacţia
solului. Astfel, pe pajiştile de pe solurile acide sunt mai indicate nitrocalcarul, ureea şi chiar
azotatul de amoniu, în timp ce pe sărături este indicat sulfatul de amoniu.
De asemenea, în regiunile cu regim pluviometric ridicat este mai indicată ureea, iar în
regiunile secetoase ureea este contraindicată fiind de preferat azotatul de amoniu.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
66
Fertilizarea cu fosfor. Dintre fertilizanţii care se aplică în mod regulat pe pajişti,
superfosfatul şi triplu-superfosfatul sunt adesea aplicaţi ca şi fertilizanţi individuali, în timp
ce fosfatul de amoniu este administrat în complex împreună cu N şi/sau K.
Dozele de fosfor aplicate pe pajişti sunt în funcţie de cartarea agrochimică, cert este că
raportul N/P trebuie să fie de 2/0,5-1 cu excepţia unor pajişti în care lipsesc leguminoasele şi
unde raportul trebuie să fie net în favoarea azotului (2/0,3-0,5). Epoca optimă de aplicare a
îngrăşămintelor cu fosfor este toamna, la sfârşitul perioadei de vegetaţie.
Când din anumite motive nu s-au administrat toamna, aceste îngrăşăminte se pot aplica
primăvara devreme pe sol îngheţat. Îngrăşămintele cu fosfor se aplică în general toamna, iar
efectul remanent este de 2-4 ani.
Fertilizarea cu potasiu. Aplicarea unilaterală a îngrăşămintelor cu potasiu pe pajişti
nu duce la sporuri de producţie cum nici asocierea cu azotul nu sporeşte producţia. Pe solurile
normal aprovizionate este necesară aplicarea potasiului astfel ca raportul N/P/K să fie de
2/0,5-1/0,5 ceea ce înseamnă doze de 40-60 kg K2O aplicate la 2-3 ani. Pe pajiştile foarte
productive potasiul se va aplica anual, toamna.
Îngrăşăminte cu microelemente. La plante microelementele întră în alcătuirea unor
vitamine, pigmenţi, a enzimelor, influenţând sintezele specifice din organism.
Microelementele esenţiale pentru nutriţia plantelor sunt: Fe,Cu, Zn, B, Mn, Mo, Co. La
animale lipsa microelementelor pot provoca o serie de boli.
Epoca de administrare este primăvara devreme odată cu îngrăşămintele cu azot, dar pot fi
aplicate şi extra – radicular, sub formă de soluţie, în perioada de vegetaţie a plantelor.
ATENŢIE
Pe pajiştile care sunt sub angajament APIA (măsurile 214/1, 214/2,
214/3.1 214/3.2) utilizarea pesticidelor şi a fertilizanţilor chimici este
interzisă.
Utilizarea îngrăşămintelor organice pe pajişti
Îngrăşămintele organice prin calitatea lor de îngrăşăminte complexe, exercită un efect
ameliorativ asupra însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale solului, utilizarea lor
determinând sporuri însemnate de producţie în pajişti.
Pe pajiştile permanente se folosesc toate tipurile de îngrăşăminte organice, o pondere
mai mare având-o gunoiul de grajd, îngrăşămintele semilichide mustul de grajd şi îngrăşarea
prin târlire.
Gunoiul de grajd. Folosirea gunoiului de grajd pe păşuni reprezintă una dintre cele
mai importante măsuri de sporire a producţiei şi îmbunătăţire a compoziţiei floristice.
Gunoiul de grajd este un îngrăşământ organic complet, care îmbogăţeşte solul în humus, în
principalele elemente nutritive, în unele microelemente cât şi în microorganisme şi produse
ale metabolismului lor.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
67
Cantitatea administrată este în funcţie de compoziţia floristică a pajiştilor, stadiul de
degradare a acestora, de cantitatea de gunoi de grajd disponibilă. Dozele recomandate variază
între limite largi şi anume de la 20 la 40 t/ha.
Epoca optimă de aplicare este toamna la încheierea ciclului de păşunat. În felul acesta
pe lângă faptul că se obţin sporuri de producţii de 10 % faţă de fertilizarea din primăvară, mai
există avantajul că timpul de transport este mai lung, deci lucrarea poate fi efectuată în
condiţii mai bune şi că precipitaţiile din iarnă antrenează mai bine elementele nutritive în sol.
Primăvara devreme se poate administra gunoi de grajd fâneţelor şi eventual
acelor tarlale de pe pajişte pe care se va intra târziu la păşunat.
Gunoiul de grajd este indicat a se administra bine fermentat, deci după ce a stat un an
în platformă. Acest lucru este necesar întrucât el se aplică la suprafaţă. Se recomandă ca
gunoiul de grajd să se repartizeze cât mai uniform pe păşune. În felul acesta se evită
îmburuienarea păşunii prin înmulţirea plantelor nitrofile nevaloroase, acolo unde prin
împrăştiere neuniformă a căzut o cantitate mai mare de gunoi.
Durata de remanenţă a gunoiului este de 4-5 ani în funcţie de doza aplicată, calitatea
îngrăşământului, compoziţia floristică a pajiştii. Sporurile cele mai mari de recoltă se obţin în
anul I, spor ce scade treptat de la un an la altul.
Îngrăşăminte organice semilichide (tulbureala de grajd). Îngrăşăminte organice
semilichide provin din adăposturile de bovine prevăzute cu un sistem de evacuare hidraulică
a dejecţiilor sau prin spălarea cu jet de apă a padocurilor de la taberele de vară. Aceste
îngrăşăminte sunt bogate în azot şi în potasiu; conţinutul în fosfor este însă scăzut.
Îngrăşăminte organice semilichide sunt împrăştiate, pe pajişti, cu maşini speciale în
doze de 20-30m3/ha, primăvara devreme sau toamna târziu. Dacă se aplică primăvara,
păşunatul este permis numai după o perioadă de 4-5 săptămâni.
Această fertilizare are un efect remanent de 2-3 ani.
Târlirea - reprezintă un mod de fertilizare a pajiştilor care se execută direct cu
animalele. Astfel animalele, care sunt ţinute închise în perioada de odihnă peste zi dar mai
ales în timpul nopţii, lasă pe sol însemnate cantităţi de dejecţii lichide şi solide.
Astfel de terenuri se întâlnesc des în jurul saivanelor, a stânelor. Se pune deci
problema folosirii acestor dejecţii în scopul sporirii valorii pajiştilor, a producţiilor, cu atât
mai mult cu cât cantitatea acestor dejecţii este considerabilă.
Pentru a se realiza fertilizarea prin târlire animalele sunt ţinute mai multe nopţi pe
acelaşi teren, în nişte locuri îngrădite, numite târle.
Suprafaţa strungii, târlei, se calculează în raport cu specia sau numărul animalelor.
S = N x s
unde: - s este suprafaţa rezervată unui animal; N- numărul de animale din turmă.
Târlirea se execută pe întreg sezonul de păşunat cu o intensitate de maximum 2-3
nopţi o oaie/1m2 pe pajişti cu covor vegetal valoros, sau 4-6 nopţi o oaie /1m
2 pe pajişti
degradate.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
68
Târlirea se execută cu toate speciile de animale, revenind ca echivalent 2-3 nopţi
1UVM/6m2 pe pajişti valoroase sau 4-6 nopţi pe pajişti degradate.
Depăşirea pragului de 6-8 nopţi o oaie/1m2 sau 1UVM/6m
2 duce la degradarea
accentuată a covorului vegetal prin apariţia speciilor de buruieni nitrofile (ştevia, urzica, etc.)
cât şi la poluarea apelor, solului, peisajului, îmbolnăvirea animalelor şi alte neajunsuri.
În nopţile în care se realizează târlirea se acumulează cantităţi suficiente de elemente
nutritive, care să determine sporirea procentului de participare în covorul ierbos a unor specii
cu valoare foarte mare cum sunt: Lolium perenne, Trifolium repens, Trifolium pratense.
Menţinerea animalelor pe târlă se realizează cu ajutorul unor garduri mobile numite
porţi de târlire (sau ţarcuri, oboare, garduri). Acestea au 3-4m lungime, 1,3m înălţime fiind
prevăzute cu 4-5 bare orizontale şi şipci oblice pentru asigurarea rezistenţei.
Porţile din plasă de sârma cu rame metalice uşoare 21-23 kg au o durabilitate mai
mare, sunt uşor de manipulat şi de fixat în pământ, costul lor amortizandu-se în 2-3 ani. Cu
asemenea porţi, schimbarea târlei (ocolului) se face de un singur om într-un timp relativ scurt.
Efectul târlirii se resimte 2-5 ani. Astfel prin mutarea succesivă a târlei, în sezonul
de păşunat (în decursul unui an), se poate fertiliza o suprafaţă destul de mare de pajişte.
ATENŢIE
Pe pajiştile care sunt sub angajament APIA (măsurile 214/1, 214/2,
214/3.1 214/3.2) utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă
până în echivalentul a maxim 30 kg azot substanţă activă (N s.a.)/hectar
(măsurile 214/1, 214/2, 214/3.1, 214/3.2) a se vedea Caietul de
Agromediu/APIA.
Corectarea reacţiei solurilor
O mare parte din pajiştile permanente din ţara noastră se află pe soluri acide; iar
câteva zeci de mii de hectare pe soluri cu reacţie alcalină (sărături). Înlăturarea acestor
neajunsuri se realizează prin aplicarea amendamentelor.
O categorie aparte de pajişti care necesită amendamente sunt cele de pe sărături. În
acest caz se pune problema corectării pH-ului de la alcalin spre neutru. Pe solurile bazice
cresc un număr redus de plante furajere, cu valoare economică redusă şi care nu sunt capabile
de a forma o ţelină bine închegată.
Recomandări pentru corectarea alcalinităţii
Primă intervenţie pe sărături este eliminarea excesului temporar de umiditate
prin desecare, după care se aplică amendamentele cu reacţie acidă cum este gipsul,
fosfogipsul, praful de lignit şi sulful.
Dozele care se aplică sunt de 3-12 t/ha ghips sau fosfogips şi 0,5-6 t/ha sulf.
Efectul amendării durează 10-12 ani.
Epoca de aplicare a amendamentelor este toamna şi în „ferestrele” iernii, însoţite
de administrarea gunoiului de grajd bine fermentat.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
69
Lucrările de îmbunătăţire sunt necesare pentru întreţinerea corespunzătoare a
pajiştilor ceea ce face ca valoarea economică a unei pajişti să sporească.
Lucrări de îmbunătăţire anuală a pajiştilor
Combaterea buruienilor
Apariţia şi înmulţirea buruienilor în vegetaţia pajiştilor este favorizată de
manifestarea în exces sau deficit a unor factori ecologici, precum şi de gospodărirea
necorespunzătoare a pajiştilor: neexecutarea lucrărilor de curăţare, nefolosirea unei
încărcături cu animale adecvate producţiei pajiştei, neschimbarea locurilor de odihnă şi
adăpost pentru animale, fertilizarea neuniformă cu îngrăşăminte organice sau chimice,
recoltarea cu întârziere a fâneţelor, folosirea la supraînsămânţare a unor seminţe infestate cu
buruieni, etc.
Practic trebuie considerate buruieni sau cel puţin vegetaţie nedorită şi plantele din
familia Juncacee şi Cyperacee cât şi speciile din alte familii botanice.
Speciile de rogozuri şi pipiriguri prezente în unele pajişti analizate ajung la
dimensiuni foarte mari, iar după moartea plantelor, formează muşuroaie greu de distrus.
În general rogozurile în faza tânără au o valoare mai mare, dar atunci, primăvara,
excesul de umiditate împiedică ajungerea la ele. Prin maturizare valoare furajeră a
rogozurilor scade foarte mult astfel încât după apariţia inflorescenţelor şi când terenul s-a
uscat şi poate fi păşunat, valoarea furajeră a acestor plante este echivalentă cu valoarea
furajeră a paielor.
Rogozurile au un conţinut scăzut în calciu ceea ce produce îmbolnăviri ale
sistemului osos. Conţinutul ridicat în siliciu determină scăderea consumabilităţii acestora.
Acest lucru este amplificat şi de faptul că multe specii sunt acoperite cu perişori tari
impregnaţi cu siliciu, care irită mucoasa bucală şi intestinală provocând animalelor grave
leziuni.
Majoritatea speciilor care fac parte din grupa plantelor din alte familii botanice sunt
neconsumate de animale.
Folosirea neraţională a pajiştilor, supraîncărcarea acestora, intrarea prea devreme cu
animalele la păşunat sau scoaterea prea târziu a animalelor de pe păşune, lipsa unor lucrări
elementare de îngrijire, fac ca plantele din alte familii botanice, neconsumate de animale, să
devină dominante.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
70
Fig.10.Prezență specii nedorite în pajiștile din localitatea Otelec (foto original)
Fig.11.Prezență specii nedorite în pajiștile (foto original)
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
71
Fig.12. Specii dăunătoare (buruieni) în pajiștile analizate (foto original)
Recomandări:
Pentru îmbunătăţirea pajiştilor din orașul Otelec recomandăm combaterea
speciilor neconsumate de animale din păşuni, prin cosiri repetate şi eliberarea terenului
de resturile vegetale.
Această operaţiune este obligatorie după fiecare ciclu de păşunat şi cu
precădere înainte ca speciile nedorite să fructifice, evitând astfel proliferarea lor.
Obligatoriu, primăvara înainte de intrarea cu animalele pe păşune se fac cosiri
de curăţire a pajiştii.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
72
Distrugerea muşuroaielor şi nivelarea
Muşuroaiele se formează ca urmare a neângrijirii pajiştilor.
Muşuroaiele prezente pe pajiştile analizate sunt de origine vegetală, fiind cauzate de
acumularea materiei organice de la plantele neconsumate (rogozuri şi pipiriguri) sau de
cioatele care putrezesc treptat, dar şi de origine animală în special povocate de cârtiţe.
Animalele calcă printre tufe, datorită excesului de umiditate existent aici, bătătoresc
solul, îl dislocă în jurul tufelor şi formează astfel muşuroaiele care pot ajunge la 50-150 cm în
diametru şi 30-80 cm în înălţime. Aceasta determină o înţelenire puternică şi formarea unui
strat compact ce poate fi foarte greu distrus.
a
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
73
b
c
Fig.13. (a,b,c) Mușuroaie de origine animală prezente în pajiști (foto original)
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
74
Recomandări
Pentru combaterea muşuroaielor (de orice tip) recomandăm măsuri preventive
care trebuiesc aplicate anual, spre sfârşitul perioadei de vegetaţie sau primăvara
devreme, folosindu-se grapele obişnuite sau târşitorile.
Există şi maşini speciale de distrugere şi împrăştiere a muşuroaielor lăsând în
urmă un sol mărunţit şi nivelat. Unde muşuroaiele ocupă o suprafaţă prea mare, dacă
este posibilă desţelenirea, e bine să se facă aceasta, iar acolo unde nu se poate se face o
nivelare cu lama greder.
După distrugerea muşuroaielor este obligatorie aplicarea de îngrăşăminte şi
supraînsămânţarea cu un amestec de specii perene cu valoare furajeră ridicată.
ATENŢIE:
Nu se vor efectua lucrări mecanizate pe pajiştile sub angajament APIA
(măsurile 214/2, 214/3.1, 214/3.2).
Curăţirea pajiştilor, îndepărtarea pietrelor, cioatelor
Pe o serie de pajişti, există pietre la suprafaţă. De asemenea există cioate putrezite,
resturi de vegetaţie aduse de ape cât şi materiale rezultate în urma activităţii omului (aceasta
în special pe pajiştile de lângă aşezările umane).
Este de notorietate situaţia izlazurilor comunale în foarte multe regiuni ale ţării
ajungând mai degrabă gropi de gunoi decât teren agricol, aici aruncându-se tot ce nu mai este
necesar în gospodărie. Pentru stoparea unor astfel de activităţi se impune o legislaţie foarte
severă.
Recomandări:
Curăţirea pajiştilor de pietre, cioate; tăierea şi scoaterea buturugilor, copacilor
uscaţi, resturi menajere (peturi, pungi, conserve).
Curăţirea singură nu este eficientă. Orice măsură de îmbunătăţire a pajiştii
trebuie să înceapă cu curăţirea, dar ea trebuie să fie urmată de alte măsuri cum sunt:
nivelarea, supraînsămânţarea, fertilizarea, toate urmate de utilizarea corespunzătoare
a pajiştilor.
Lucrări ce se execută în timpul păşunatului
După trecerea animalelor rămân o serie de dejecţii solide care trebuiesc considerate,
în primul rând, ca sursă de elemente nutritive pentru vegetaţie.
Importanţa acestora este mare pe pajiştile unde nu se aplică fertilizarea sau pe acelea
situate în zone cu regim pluviometric bogat, care face ca o serie de elemente nutritive să fie
spălate.
Dacă pe pajişte sunt vaci de lapte de exemplu, atunci în medie o dejecţie solidă de
vacă acoperă în întregime o suprafaţă de 0,09 mp, dar acţiunea ei asupra vegetaţiei se întinde
pe o suprafaţa chiar de 10 ori mai mare. Aceasta cauzează neajunsuri mari, întrucât
favorizează dezvoltarea speciilor nitrofile, lipsite de valoare economică, creând astfel mari
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
75
neuniformităţi în compoziţia floristică. Dacă dejecţiile nu se împrăştie, după 10 zile, dispar
toate leguminoasele şi 75 % din graminee.
Un alt neajuns este şi faptul că dejecţiile sunt focare de infecţii.
De aceea impunem ca pe pajiştile folosite de către animale din localitatea Otelec,
după fiecare ciclu de păşunat dejecţiile solide să fie împrăştiate; în mod special în pajiştile
unde păşunează vacile.
După ce animalele au fost scoase de pe păşune rămân o serie de plante neconsumate.
Aceste plante sunt cele pe care animalele le ocolesc. Rămânând pe pajişte ele pot forma
seminţe şi ca atare proliferează. De aceea ele trebuiesc îndepărtate prin cosire. Operaţia este
obligatorie, ca şi precedenta, după fiecare ciclu de păşunat.
Recomandări:
În timpul păşunatului trebuie să se execute o serie de lucrări care să ducă la
îmbunătăţirea compoziţiei floristice, la refacerea cât mai rapidă a plantelor, la sporirea
producţiei de masă verde pe unitatea de suprafaţă, la asigurarea zooigienei.
- cosirea resturilor nepăşunate după ce animalele au părăsit tarlaua, ceea ce
împiedică fructificarea şi deci înmulţirea plantelor slabe din punct de vedere
furajer, neconsumate de animale;
- împrăştierea dejecţiilor animaliere, care prezintă cel puţin trei avantaje
legate de faptul că: se împiedică astfel crearea condiţiilor de dezvoltare a
buruienilor nitrofile nevaloroase, care s-ar putea dezvolta în jurul acestora;
se realizează o anumită fertilizare a pajiştilor; se înlătură focarele de
infecţie cu viermi paraziţi.
Toate aceste măsuri, aplicate în complex, au ca efect creşterea valorii
economice a păşunii respective.
Supraînsămânţarea
Pentru completarea golurilor şi proliferarea plantelor valoroase, recomandăm
supraînsămânţarea cu specii valoroase corespunzătoare condiţiilor ecologice specifice.
Supraînsămânţarea trebuie executată în urma unei mobilizări superficiale a solului,
recomandabil primăvara.
ATENŢIE
Nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări pe pajiştile
aflate sub angajament APIA (măsurile 214/1, 214/2, 214/3.1, 214/3.2). Se pot face doar în
cazul terenurilor degradate şi doar cu specii din flora locală.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
76
MENȚIUNI
Menționăm faptul că, în cazul în care se dorește supraînsămânțarea pajiștii,
amestecul se va face cu speciile recomandate în prezentul amenajament.
Lucrări de îmbunătăţire al pajiştilor pe termen lung
Lucrări de înlăturare a excesului de umiditate
Excesul de umiditate creează condiţii nefavorabile dezvoltării plantelor valoroase
înrăutăţind regimul de aer din sol, determinând fenomenele de reducere şi nu de oxidare şi ca
atare apar compuşi toxici pentru plante cum ar fi: amoniac, hidrogen sulfurat, metan cât şi o
serie de compuşi ai fierului şi sulfului. Lipsa aerului stânjeneşte procesele de descompunere
aerobă a materiei organice, stânjeneşte nitrificarea cât şi fixarea azotului atmosferic de către
microorganisme, cum, de asemenea, determină formarea unor compuşi greu solubili în care
sunt încorporate o serie de microelelemente ca borul, molibdenul etc.
Excesul de umiditate face ca aceste soluri să fie mai reci, cu aproximativ 5oC, lucru
deosebit de important mai ales primăvara când datorită acestui lucru se întârzie pornirea în
vegetaţie.
De asemenea, din punct de vedere al zooigienei, solurile umede sunt
necorespunzătoare întrucât sunt favorabile înmulţirii paraziţilor, care duc la evidente scăderi
de producţie animalieră.
Eliminarea excesului de umiditate se poate realiza prin următoarele metode:
- desecarea prin canale deschise – constă în săparea unui sistem de canale cu
panta continuă de 5 ‰ de 50-150 cm adâncime cu secţiune trapezoidală.
Acestea sunt canalele de desecare propriu-zise sau de absorbţie. Ele se fac la
distanţe de 150-300 m, iar funcţie de gradul de umiditate, configuraţia şi tipul
terenului, iar lungimea lor este de 400-1000 m. Aceste canale sunt legate între
ele prin canale colectoare, perpendiculare pe curbele de nivel care au
dimensiuni mai mari decât canalele de absorbţie. Canalele colectoare se varsă
în canalul principal care duce până la cel mai apropiat recipient. Aceste canale
trebuie de aşa manieră făcute încât să se evite declanşarea eroziunii.
Pământul care rezultă din săparea canalelor se împrăştie uniform pe pajişte sau, dacă
pajiştea are depresiuni, atunci acestea se umplu cu pământul din canale.
Pereţii canalelor se consolidează cu brazde de ţelină sau în anumite locuri cu bârne şi
scânduri. Pentru a preveni o desecare prea puternică de-a lungul canalului principal se
construiesc stăvilare cu ajutorul cărora se reglează nivelul apei din sol. Desecarea cu ajutorul
canalelor de suprafaţă este uşoară ca şi execuţie şi întreţinere şi foarte eficientă, eliminând o
cantitate mare de apă în timp scurt. În plus aceste canale pot servi ca delimitatoare ale
tarlalelor. Peste canalele de desecare este necesară construirea podeţelor pentru trecerea
animalelor.
- desecarea prin drenuri – constă în instalarea drenurilor la 1-1,5 m adâncime,
distanţate între ele la 10-50 m funcţie de natura solului şi de cantitatea de
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
77
umiditate în exces. În cazul în care drenurile sunt din argilă sau din piatră,
beton sau lemne, durate de funcţionare este foarte mare. Dacă se fac drenuri
cârtiţă, după 3-4 ani drenurile trebuiesc refăcute. În general desecarea prin
drenuri prezintă câteva avantaje deosebite. În primul rând ele funcţionează tot
anul ceea ce face ca păşunatul să se poată începe primăvara mai devreme,
mărind astfel perioada de păşunat. De asemenea se îmbunătăţeşte regimul de
aeraţie şi cel termic.
- desecarea pe cale biologică – desecarea se face cu ajutorul plantării unor
arbori mari consumatori de apă ca Salix, Populus care se plantează de aşa
manieră încât să delimiteze tarlalele de păşunat, putând fi folosite în perioada
de arşiţă ca şi umbrare.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
78
Fig.14. Exces de umiditate în pajiștile de la Iohanisfeld, cu băltire la suprafață (foto original)
Trupul de pășune/parcelă
descriptivă
Volumul lucrărilor de îmbunătățire (ha) Suprafețe de
protecție
Nr.
crt. Denumire
Suprafața
(ha)
Înlă
tura
rea
veg
etaț
iei
arb
ust
ive
Tăi
erea
arb
ore
telo
r,
sco
ater
ea c
ioat
elo
r
Co
mb
ater
ea p
lan
telo
r
dău
năt
oar
e și
to
xic
e
Niv
elar
ea m
ușu
roai
elor
Co
mb
ater
ea e
rozi
un
ii
solu
lui
Dre
năr
i, d
esec
ări
Total
1 Trupul nr.1.
Comuna
Otelec/sat Otelec.
Parcelele: 1881,
1887, 1887, 1888,
1890, 1892,
1898/1, 1898/2
1899, 1901, 1903
159,16
x x x
2 Trupul nr.1.
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfeld.
Parcelele: 2484,
2487
51,75
x x x
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
79
3 Trupul nr.2.
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfeld.
Parcelele: 2388,
2382, 2380, 2379
32,41
x x x
4 Trupul nr.3.
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfeld.
Parcelele: 2727,
2726, 2719
113.347
x x x
5 Trupul nr.4.
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfeld.
Parcelela 2706
23.73
x x
6 Trupul nr.5.
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfeld.
Parcelele: 2803,
2805, 2807, 2809
136,37
x x
Trupul de pășune/parcelă descriptivă Volumul lucrărilor de
îmbunătățire (ha)
Nr.
crt. Denumire
Suprafața
(ha)
Fer
tili
zare
ch
imic
ă
Fer
tili
zare
org
anic
ă
Su
pra
însă
mân
țare
Reî
nsă
mân
țare
1 Trupul nr.1.
Comuna Otelec/sat Otelec.
Parcelele: 1881, 1887,
1887, 1888, 1890, 1892,
1898/1, 1898/2
1899, 1901, 1903
159,16
x x x -
2 Trupul nr.1.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld. Parcelele:
2484, 2487
51,75
x x x -
3 Trupul nr.2.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld. Parcelele:
32,41
x x x -
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
80
2388, 2382, 2380, 2379
4 Trupul nr.3.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld. Parcelele:
2727, 2726, 2719
113.347
x x x -
5 Trupul nr.4.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld. Parcelela 2706
23.73
x x x
6 Trupul nr.5.
Comuna Otelec/sat
Iohanisfeld. Parcelele:
2803, 2805, 2807, 2809
136,37
x x x -
OBSERVAȚIE!
Conform Hotărârii 78/2015 întocmirea planului de fertilizare și stabilirea măsurilor
agropedoameliorative se fac de către oficiile de studii pedologice și agrochimice
județene (OSPA).
Lucrările de îmbunătățire se vor face conform indicațiilor prezentate în capitolul VI,
pct. 6.1.
Pentru pajiștile supuse amenajamentului se propun următoarele lucrări pe
termen lung:
- Desecări prin canale, drenuri sau pe cale biologică;
- Forări de fântâni, foraje, puțuri, aducții, pentru surse de apă potabilă pentru adăpatul
animalelor, dar şi pentru deservirea stânelor, taberelor de vară, etc, acolo unde acestea
lipsesc;
- Construirea de adăpători specializate;
- Garduri electrice pentru asigurarea păşunatului raţional, pe tarlale cu păstor electric
(panouri fotovoltaice pentru alimentare cu curent electric);
- Plantarea unor perdele de arbori și arbuşti pentru protecţie împotriva vânturilor şi a
zăpezii, umbrare pentru animale, etc.
- Efectuarea unor construcţii pastorale: stâne, saivane, şoproane, spaţii de locuit pentru
îngrijitori, magazii, fânare, etc.
Aplicarea lucrărilor de îmbunătățire pe pajiști trebuie întreprinse după un
calendar bine stabilit, astfel încât lucrările să fie efectuate la momentul optim pentru o
îmbunătățire reală și utilă a pajiștilor, fără a aduce prejudicii prin volumul lucrărilor
de îmbunătățire aplicate.
Pentru a respecta cele amintite mai sus recomandăm orientarea utilizatorilor de
pajiști după calendarul prezentat mai jos.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
81
Calendarul lucrărilor de îmbunătățire a pajiștilor
IANUARIE
- Nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face doar în cazul
terenurilor degradate şi doar cu specii din flora locală (pentru măsurile de agromediu 214/1, 214/2,
214/3.1, 214/3.2).
FEBRUARIE
- Continuarea curăţirii pajiştilor, respectiv defrişării vegetaţiei lemnoase în "ferestrele" iernii, dacă
vremea o permite. Vegetaţia nedorită trebuie adunată de pe pajişte;
- Transportul gunoiului de grajd şi aplicarea lui. Utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este
permisă până în echivalentul a maxim 30 kg azot substanţă activă (N s.a.)/hectar (214/1, 214/2,
214/3.1, 214/3.2) a se vedea Caietul de Agromediu/APIA;
- Aplicarea amendamentelor pe sărături;
- Aplicarea îngrăşămintelor chimice complexe din formele 16-16-16 sau 22-11-11 (NPK) pe pajiştile
permanente, îndeosebi unde dorim să începem păşunatul mai devreme. Pe pajiştile care sunt sub
angajament APIA (214/1, 214/2, 214/3.1, 214/3.2) utilizarea pesticidelor şi a fertilizanţilor chimici
este interzisă;
- Curățarea și drenarea canalelor de desecare, acolo unde este cazul, dacă solul nu este acoperit;
- Interzicerea păşunatului, îndeosebi cu oile şi caprele, pentru a preveni degradarea solului şi rărirea
prematură a covorului vegetal.
MARTIE
- Se continuă defrişarea vegetaţiei lemnoase;
- Împrăştierea muşuroaielor şi nivelarea terenului;
- Se continuă, unde este cazul, transportul şi aplicarea gunoiului de grajd şi al amendamentelor;
- Eliminarea excesului de umiditate temporară prin canale de desecare şi al excesului permanent prin
drenaje;
- Începe plantarea arborilor pentru eliminarea umidităţii (unde este cazul - plopi, salcie), umbră la
animale sau delimitare tarlale (unde este cazul);
- Continuă aplicarea îngrăşămintelor chimice după topirea zăpezii (unde este cazul);
- Se construiesc sau se refac drumurile de acces pe păşune;
- Se verifică sursa de apă, în vederea asigurării apei necesară adăpatului pentru animale, din râuri sau
fântâni. Se vor realiza: captări, amenajări specifice, puţuri, jgheaburi etc.
- Se vor realiza (acolo unde este cazul) construcţii uşoare pentru adăpostirea animalelor (tabere de
vară). În cazul în care ele există se va trece la dezinfectarea şi repararea acestora. Adăposturile vor fi
dimensionate după numărul animalelor iar acolo unde este cazul vor fi prevăzute cu instalaţii de
colectare şi distribuţie a dejecţiilor şi alte utilităţi.
- Se vor repara şi dezinfecta stânele, saivanele, etc.
APRILIE
- Încheierea acţiunilor de împrăştiere a muşuroaielor, defrişării vegetaţiei lemnoase dăunătoare şi
nivelarea terenului;
- Încheierea fertilizării cu gunoi de grajd şi aplicarea amendamentelor (daca este cazul);
- Continuarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (eliminarea excesului de umiditate);
- Continuarea aplicării îngrăşămintelor chimice (daca este cazul);
- Lucrări de supraînsămânţare a pajiştilor cu covor vegetal degradat (acolo unde este cazul);
- Eliminarea crengilor uscate la arborii izolaţi de pe păşuni;
- Finalizarea lucrărilor de plantare arbori pentru umbră, împrejmuiri sau desecări biologice (acolo
unde este cazul);
- Reparaţii la alimentările cu apă (puţuri, jgheaburi etc) podeţe, drumuri, garduri de împrejmuire,
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
82
adăposturi pentru animale, stâni şi alte dotări pentru sezonul de păşunat;
- Începerea sezonului de păşunat pe păşuni după data de 20 aprilie şi respectarea păşunatului pe specii
şi categorii de animale.
- Păşunatul începe când solul e bine zvântat. Păşunile inundate nu trebuie păşunate mai devreme de 2
săptămâni de la retragerea apelor (pentru măsurile de agromediu 214/1, 214/2, 214/3.1, 214/3.2);
- Este interzis aratul şi discuitul pajiştilor sub angajament APIA (214/1, 214/2, 214/3.1, 214/3.2) a se
vedea Caietul de Agromediu/APIA ;
- Respectarea încărcăturii optime de animale la hectar.
MAI
- Utilizatorii de pajişti au obligaţia să respecte încărcătura minima de animale pe hectar (0,3 UVM).
Păşunatul se efectuează cu maxim 1,0 UVM (Unitate Vită Mare) - maxim o bovină la hectar (pentru
măsurile de agromediu 214/1, 214/2, 214/3.2) – a se vedea tabele de conversie din Ghidul pentru
Fermieri de la APIA.
- Trebuie să se asigure o densitate optimă pe întreaga suprafaţă (CP x suprafaţa pajiştii), pentru
prevenirea păşunatului excesiv, care conduce la reducerea ratei de refacere a păşunii, scăderea
producţiei de iarbă şi a cantităţii de iarbă consumată de animale în ciclurile următoare de păşunat.
- Planificarea succesiunii de păşunat a tarlalelor (păşunatul continuu) cu respectarea următoarelor
criterii:
a.conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din când în când este modificat. Astfel
animalele nu stau în acelaşi loc, ci păşunează pe locuri diferite şi în aceiaşi zi şi în zile diferite;
b. păşunatul în front. În acest caz animalele sunt dirijate în deplasarea lor pe păşune de către un
cioban ce le permite înaintarea numai pe măsura consumării plantelor;
c. păşunatul continuu (liber) intensiv simplificat unde parcelarea este redusă în mod substanţial
la 1-2 parcele, delimitate prin bariere naturale (canal, albia unui râu, garduri de arbuşti),
drumuri, semne convenţionale sau prin garduri, cu efect direct asupra diminuării cheltuielilor
ocazionale de parcelare şi alimentare cu apă.
- Se respectă păşunatul cu speciile de animale (oi, vaci, capre, cai) stabilite anterior, pentru a preveni
reducerea potenţialului productiv al pajiştii şi afectarea calităţii acesteia.
IUNIE
- În zona de câmpie şi dealuri joase începe campania de combatere a principalelor buruieni din pajişti,
respectiv plantele neconsumate de animale.
- Începe recoltarea fânețelor si conservarea furajelor sub forma de siloz, semisiloz şi fân, în funcţie de
regimul pluviometric şi dotarea fermelor.
- Nu se vor efectua lucrări mecanizate pe pajiştile sub angajament APIA (214/2, 214/3.1, 214/3.2);
Cositul trebuie efectuat până la 1 IULIE, realizat în etape. O bandă necosită de 3 metri va fi lăsată
pe marginile fiecărei parcele. Această bandă poate fi cosită după 1 septembrie (214/3.2 pentru
sfrâncioc cu fruntea neagră şi omuleţ de seară).
IULIE
- Cositul poate începe doar după data de 1 iulie (pentru măsurile de agromediu 214/1, 214/2);
- Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa fâneţei nu mai târziu de două săptămâni de la
efectuarea cositului (pentru măsurile de agromediu 214/1, 214/2);
- Prima coasă permisă după 31 IULIE (214/3.1, pentru Cristelul de câmp). Cositul se va realiza
dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia. O bandă necosită sau nepăşunată de 3 metri va fi
lăsată pe marginile fiecărei parcele. Această bandă poate fi cosită / păşunată după 1 SEPTEMBRIE;
- Folosirea mixtă - păşunatul permis după prima coasă (Ca bun gospodar). Iarba cosită se adună în
maxim 2 săptămâni de la cosire (pentru măsura de agromediu 214/1)
AUGUST
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
83
- Cositul resturilor neconsumate şi împrăştierea dejecţiilor solide, după fiecare ciclu de păşunat;
- Aplicarea fazială a azotului pentru pajiştile care nu sunt sub angajament APIA (cu măsurile 214/1,
214/2, 214/3.1, 214/3.2);
Agricultorii care utilizează pajişti permanente nu trebuie să ardă vegetaţia, inclusiv iarba rămasă
după cositul pajişti (GAEC 8), obiectivul acestei condiţii fiind menţinerea unui nivel minim de
întreţinere a solului prin protejarea pajiştilor permanente.
SEPTEMBRIE
Menţinerea pajiştilor permanente, prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau cosirea lor cel
puţin odată pe an (GAEC 7);
Nu este permisă tăierea arborilor solitari sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole (GAEC
9);
Niciun tip de îngrăşământ nu poate fi aplicat pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în
exces sau pe terenuri îngheţate. (Ordin Comun 1182/1270/2005,cerinţe pentru zonele vulnerabile la
nitraţi);
Nu vor fi folosiţi fertilizatori în apropierea resurselor de apă în conformitate cu următoarele
indicaţii:
1. Fertilizator solid – nu mai aproape de 6 m de apă.
2. Fertilizator lichid – nu mai aproape de 30 m de apă.
3. În apropierea staţiilor de captare a apei potabile, nu va fi folosit nici un tip de
fertilizator la o distanţă mai mică de 100 m faţă de staţia de captare a apei.
OCTOMBRIE
La sfârşitul lunii animalele se pregătesc să iasă de pe păşune;
NOIEMBRIE
Este interzis a se intra cu animalele în pajişte, plantele din covorul vegetal au nevoie de o perioadă
de repaus.
DECEMBRIE
Este interzis a se intra cu animalele în pajişte, plantele din covorul vegetal au nevoie de o perioadă
de repaus.
SPECIFICARE:
Codul 214 reprezintă – Măsura de Agromediu din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală,
din cadrul Pilonul 2/Axa 2 GAEC reprezintă– Bune Practici Agricole şi de Mediu – SAPS
Plăţile Directe (pe suprafaţă) din cadrul Pilonului 1
ATENŢIE!
UTILIZAREA PESTICIDELOR ŞI A FERTILIZANŢILOR CHIMICI ESTE INTERZISĂ!
EXPLICAŢII
214/1 (Pachetul1) – „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală”;
214/2 (Pachetul 2) – „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală - Practici Agricole Tradiţionale”;
214/3.1(Pachetul 3: Varianta 3.1) – „Crex Crex/ Cristelul de câmp;
214/3.2(Pachetul 3: Varianta 3.2) – „Lanius minor şi Falco vespertinus/ Sfrâncioc cu fruntea
neagră şi omuleţ de seară.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
84
6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea sau
supraînsămânțarea pajiștilor
În marea majoritate a cazurilor pajiştile din ţara noastră au covorul ierbos degradat
datorită lipsei de întreţinere curentă (grăpat, combatere buruieni, etc.), absenţa sau
insuficienţa fertilizării cu îngrăşăminte organice şi chimice, cât şi a folosirii neraţionale prin
păşunat (durată, încărcare, abandon, starea necorespunzătoare a ţelinii, etc.) sau alte cauze.
Îmbunătăţirea prin mijloace de suprafaţă cu menţinerea covorului „original” poate să
nu dea rezultate după aplicarea îngrăşămintelor datorită expansiunii unor specii nitrofile
nedorite existente aici sau a încetinelii cu care se instalează speciile mai valoroase (Marușca
și colab., 2014).
Pentru refacerea parţială a unei pajişti este obligatoriu ca în covorul ierbos să existe
30-50 % specii furajere valoroase, care necesită a fi completate prin supraînsămânţare cu alte
specii valoroase (Marușca și colab., 2014).
O situaţie aparte o constituie pajiştile cu covor ierbos valoros, dar cu o densitate
scăzută care necesită a fi îndesit prin autoînsămânţare. În acest caz, odată la 4-6 ani prin
rotaţie, se recoltează prin cosire covorul ierbos mai târziu, după coacerea şi scuturarea
seminţelor care cad pe sol, încolţesc şi înlocuiesc plantele care au îmbătrânit şi în cele din
urmă au pierit, lăsând goluri care trebuiesc completate.
În acest caz înlocuirea covorului ierbos se face de la sine prin procesul de
autoînsămânţare, acesta fiind unul din cele mai eficiente mijloace de îmbunătăţire a densităţii
pajiştilor, cu condiţia ca plantele componente să aibă valoare furajeră corespunzătoare.
Dacă avem un covor ierbos îmburuienat nu putem apela la autoînsămânţare întrucât
am stimula şi mai mult extinderea buruienilor nedorite (Marușca și colab., 2014).
Principalele specii cultivate la noi în țară sunt:
Graminee perene Leguminoase perene
Agropyron pectiniforme – pir cristat
Bromus inermis – obsigă nearistată
Dactylis glomerata – golomăţ
Festuca arundinacea – păiuş înalt
Festuca pratensis – păiuş de livadă
Festuca rubra – păiuş roşu
Lolium perenne – raigras peren
Phalaris arundinacea – ierbăluţă
Phleum pratense – timoftică
Poa pratensis – firuţă
Lotus corniculatus – ghizdei
Medicago sativa – lucerna albastră
Onobrychis viicifolia – sparcetă
Trifolium hybridum – trifoi corcit
Trifolium pratense – trifoi roşu
Trifolium repens - trifoi alb
Pentru semănat se foloseşte sămânţă de cea mai bună calitate, cu o puritate şi o
germinaţie ridicată.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
85
Calcularea normei de semănat comportă două faze: calcularea normei de semănat în
cultură pură, calcularea normei de sămânță pentru fiecare specie din amestec (Vîntu și colab.,
2004).
Norma de sămânță în cultură pură (N), în kg/ha:
N= DxMMB/SU
unde:
- D este numărul de boabe germinabile la mp;
- MMB este masa a 1000 de boabe (g);
- Su este sămânța utilă.
Samanta utilă (Su) se determină după formula:
Su= PxG/100
unde:
P este puritatea semintelor (%);
G este facultatea de germinatie (%).
Calcularea cantității de sămânță (C):
C= NxK/100
unde:
N este norma de semănat în cultură pură (kg/ha);
K este procentul de participare în amestec.
În tabelul 19 se prezintă principalele date necesare calculării cantităţii de sămânţă
pentru principalele specii de graminee şi leguminoase recomandate în vederea înfiinţării
pajiştilor semănate.
Tabelul 6.1.
Elemente necesare în vederea calculării normelor de semănat
(după Bărbulescu, 1980)
Specia
Densitatea
(boabe
germinabil
e la m2)
MMB
(g)
Puritatea Germinaţia Norma de
semănat
(kg/ha
sămânță
utilă)
Clasa
I II III I II III
Alopecurus pratensis
ppratensis
2000-3000 0,7-1,0 80 70 60 85 70 60 21 Arrhenatherum elatius
ela elatius
700-1000 2,8-3,6 95 90 80 85 80 70 27
Bromus inermis 700-1000 3,5-4,4 95 90 85 85 80 70 34 Dactylis glomerata 1500-2500 0,8-1,5 90 85 80 85 75 65 23
Festuca pratensis 1500-2000 1,6-2,4 95 90 85 85 80 70 35
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
86
Festuca rubra 1500-2500 1,2-2,5 95 90 80 85 80 60 37 Lolium multiflorum 1000-1500 2,0-2,4 97 95 90 90 85 75 28
Lolium perene 1000-1500 2,0-2,5 97 95 90 90 85 75 28 Phleum pratense 2000-3000 0,3-0,5 96 94 90 90 85 75 10
Poa pratensis 5000-7000 0,3-0,4 90 85 80 85 75 65 21 Trisetum flavescens 3000-4000 0,3-0,5 80 70 70 80 70 60 14
Lotus corniculatus 1000-1500 1,2-1,5 97 96 94 85 75 60 17
Medicago sativa 700-900 1,5-2,3 98 96 94 84 80 70 15 Onobrychis viciifolia 300-400 12,0-15,0 98 96 94 80 70 60 47
Trifolium hybridum 1500-2000 0,6-0,8 97 95 90 85 75 65 12
Trifolium pratense 700-900 1,0-2,2 98 96 53 90 85 70 13 Trifolium repens
repens repens
1500-2000 0,6-0,8 97 95 90 85 80 70 12
Pentru supraînsămânţarea pajiştilor din comuna Otelec recomandăm un
amestec care poate fi compus din: graminee [Raigras englezesc (Lolium perenne),
Golomăț (Dactylis glomerata), Păiuș de livezi (Festuca pratensis), Firuța (Poa pratensis) şi
leguminoase (Trifoi alb (Trifolium repens), Ghizdei (Lotus corniculatus), Trifoi roșu
(Trifolium pratense)].
Cantitatea de sămânţă: Speciile propuse pt amestec
8 kg - Trifoi alb
7 kg - Golomaţ
10 kg - Paiuş de livezi
7 kg - Raigras englezesc
Cantitate totală = 32 kg/ha
6.3. Capacitatea de pășunat
Producţia utilă de masă verde la hectar pe suprafaţele de pajişte analizate a fost
estimată la aproximativ 12-15 t/ha, în cadrul suprafețelor care nu prezintă exces de
umiditate sau petice de sărătură, această suprafață fiind neuniform repartizată, iar pe
suprafețele sărăturate producția utilă de masă verde a fost estimată la 5-7 t/ha. La prima
recoltă (primele cicluri de păşunat) producţia de masă verde reprezintă aproximativ 50% din
producţia totală. În timpul verii producţia pajiştilor scade foarte mult datorită secetei,
urmând ca iarba să se refacă apoi în toamnă.
Utilizatorii de pajişti au obligaţia să respecte încărcătura minimă de animale pe
hectar (0,3 UVM) conform legislației din domeniu în vigoare. Păşunatul se efectuează cu
maxim 1,0 UVM (Unitate Vită Mare) - maxim o bovină la hectar pe pajiștile sub angajament
APIA cu măsurile (214/1, 214/2, 214/3.2.
Păşunatul se va efectua cu maximum 0.7 UVM pe hectar pe pajiștile sub angajament
APIA cu măsura (214/3.1), pentru Cristelul de câmp.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
87
Capacitatea de păşunat determinată, la o producţie maximă de 15 t/ha masă
verde, este de 1,5 UVM/ha, iar pentru producția de 7 t/ha m.v. CP este de 0,6 t/ha m.v.
Pe suprafețele de pajiști afectate de exces de umiditate sau petice de sărătură,
producția de masă verde este mult diminuată, la fel și capacitatea de pășunat.
Tabelul 6.2.
Coeficientul de transformare a diferitelor specii
şi categorii de animale în UVM
(după Maruşca şi colab., 2014 „Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale” )
Specificare Coeficient de transformare
în UVM
Nr. capete pentru
1UVM
Tauri și boi de muncă 1,0-1,2 0,8-1,0
Vaci de lapte 1,0 1,0
Bovine de toate varstele (în medie) 0,7-0,8 1,3-1,4
Tineret bovin peste 1 an 0,5-0,7 1,4-2,0
Tineret bovin sub 1 an 0,2-0,3 3,3-5,0
Oi şi capre de toate vârstele 0,14 7,1
Oi şi capre mature 0,15-0,16 6,3-6,7
Cai de toate vârstele 0,8 1,3
Cai de tracţiune 1,0-1,1 0,9-1,0
Tineret cabalin peste 1 0,5-0,7 1,4-2,0
Tineret cabalin sub 1 an 0,2-0,3 3,3-5,0
6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animale
Metodele de păşunat se clasifică în două categorii: păşunatul liber (continuu sau
neraţional) şi păşunatul raţional. Ambele metode au variante pentru exploatarea intensivă şi
extensivă.
Păşunatul continuu (liber) este sistemul de păşunat practicat, în zonă, din cele mai
vechi timpuri, fiind un sistem extensiv. Conform acestui sistem, animalele sunt lăsate să
pască pe păşune de primăvara devreme şi până toamna târziu.
Sistemul este practicat în zonele secetoase, unde producţia pajiştilor permanente este
mică şi neuniform repartizată pe cicluri de păşunat; perioada de secetă din vară duce la
diminuarea producţiei în ciclurile trei şi patru.
În condiţiile actuale, din studiul vegetaţiei pajiştilor, nu recomandăm tarlalizarea în
niciun trup de pajişte analizat; producţia pajiştilor fiind prea mică pentru a se justifica
economic.
Cu toate acestea în următorii ani, după ce se vor face toate lucrările de ameliorare a
pajiştilor, unele pajişti pot fi tarlalizate (în mod special blocurile fizice – cu subvenţii APIA)
şi se va putea trece la păşunatul raţional cu garduri electrice.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
88
Recomandări:
Practicarea unor variante de raţionalizare a păşunatului continuu:
- conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din când în când este modificat.
Astfel animalele nu stau în aceelaşi loc, ci păşunează pe locuri diferite şi în
aceiaşi zi şi în zile diferite;
- păşunatul în front. În acest caz animalele sunt dirijate în deplasarea lor pe
păşune de către un cioban ce le permite înaintarea numai pe măsura consumării
suficiente a plantelor;
- păşunatul continuu (liber) intensiv simplificat unde parcelarea este redusă în
mod substanţial la 1-2 parcele cu efect direct asupra diminuării cheltuielilor
ocazionale de parcelare şi alimentare cu apă.
În momentul în care producţia pajiştii se va îmbunătăţii considerabil se va putea
trece la organizarea unui păşunat raţional, pe anumite unităţi de exploatare.
Păşunatul raţional (prin rotaţie). Are ca principiu împărţirea păşunii în tarlale şi
intrarea succesivă cu animalele pe tarlale.
Organizarea unui păşunat raţional (prin rotaţie) presupune stabilirea numărului de
parcele (tarlale) în care se împarte pajiştea, suprafaţa acestora şi durata de timp cât stau
animalele pe tarla.
În această metodă păşunea este păscută doar pentru anumite perioade, intercalate cu
pauze care permit refacerea plantelor din pajişti (25-30 de zile).
Ciclul de păşunat se referă la durata de refacere a pajiştii şi durata păşunatului pe o
tarla. Astfel în intervalul de păşunat de 194 de zile (20.04.-1.11.), avem 4-6 cicluri de păşunat
în funcţie de evoluţia factorilor climatici; în general în zona de câmpie pe timpul verii
vegetaţia pajiştilor suferă foarte mult.
Şi această metodă prezintă mai multe variante:
O primă variantă – păşunatul dozat, pe care o recomandăm pentru pajiştile
permanente, cu producţii mai mici de 8 t/ha m.v. utilizate în mod special cu oile, se referă la
atribuirea unei suprafeţe mai mari de păşune, pe care animalele stau o periodă mai lungă de
timp. Suprafaţa tarlalei se calculează în funcţie de producţia păşunii şi de numărul de
animale. Tarlalele sunt utilizate în succesiune, conform figurii de mai jos.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
89
Fig.13. Păşunatul dozat, în succesiune
(http://www.gazetadeagricultura.info/animale/ovine-caprine/12981-pasunatul-oilor.html)
Varianta intensivă - a păşunatului raţional constă în împărţirea păşunii în 8-12 tarlale
şi intrarea succesivă cu animalele pe tarlale. Această variantă este deja mai pretenţioasă şi se
recomandă acolo unde producţia păşunii depăşeşte 13-15 t/ha masă verde.
Conform Ordinului 544/2013 şi a literaturii de specialitate, pentru stabilirea
numărului de tarlale se face raportul între durata de refacere a vegetaţiei pajiştii şi durata
păşunatului pe o tarla:
N.t.= D.r. ÷ D.p.
în care:
- N.t. - numărul de tarlale;
- D.r. - durata de refacere a pajiştii (pentru regenerarea plantelor), cu variaţii
cuprinse între 24 şi 50 zile, în funcţie de numărul ciclului de păşunat, condiţiile
meteorologice, altitudine, tipuri de plante etc.;
- D.p. - durata de păşunat pe o tarla cu variaţii cuprinse între 3 şi 6 zile.
Numărul de tarlale se majorează cu 1-2, reprezentând tarlalele care se scot anual prin
rotaţie de la păşunat, pentru aplicarea metodelor de îmbunătăţire.
După stabilirea numărului de tarlale şi a suprafeţelor acestora se trece la delimitarea
tarlalelor.
Delimitarea tarlalelor – se realizează prin formele naturale ale reliefului (râuri, văi)
vegetaţia lemnoasă existentă (liziere, pâlcuri de arbori), drumuri, semne convenţionale sau
prin garduri.
Gardurile fixe sunt formate din stâlpi înalţi de 1,5 m de la suprafaţa solului, cu
distanța între ei de 3-4 m, pe care se fixează 3-4 rânduri de sârmă ghimpată sau şipci.
Gardurile interioare pot avea numai două rânduri de sârmă. Gardurile fixe sunt costisitoare şi
necesită lucrări permanente de întreţinere.
Gardurile electrice – cu păstor electric, reprezintă soluţia cea mai bună pentru
organizarea păşunatului pe tarlale. În interiorul tarlalelor se pot delimita suprafeţe mai mici,
pe care animalele să stea 1-2 zile sau doar o jumătate de zi.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
90
Fig.14. Păşunatul în interiorul tarlalelor
(http://www.gazetadeagricultura.info/animale/ovine-caprine/12981-pasunatul-oilor.html)
Delimitarea între parcele se poate face şi prin garduri vii formate din foioase.
Gardurile sunt indispensabile din punct de vedere tehnologic, economic şi ecologic. Ele reduc
viteza vânturilor, asigură umbra pentru animale în zilele toride, păstrează umiditatea solului,
produc oxigen. Se recomandă următorii arbuşti: soc, lemn câinesc, gledice, sălcioară, cătină
albă, păducel, alun, etc.
Timpul de păşunat pe tarla prezintă de asemenea o importanţă deosebită. Se cunoaşte
faptul că animalele erbivore reuşesc, în câteva ore, să-şi procure necesarul de hrană. În rest se
plimbă bătătorind iarba şi solul. De aceea este indicat să se păşuneze dimineaţa 3-4 ore, să se
întrerupă păşunatul 2-4 ore ( timp în care animalele se odihnesc şi beau apă) şi să se reia după
- amiază de asemenea 3-4 ore.
În cazul păşunatului raţional (când se face tarlalizarea) păşunea se menţine la un nivel
productiv ridicat prin fertilizarea periodică, la fiecare 3-4 săptămâni cu îngrăşăminte pe bază
de azot, în doze de 50-60 kg/ha N. În timpul administrării îngrăşămintelor nu se întrerupe
păşunatul. Excepţie fac pajiştile care sunt sub angajament APIA. La acestea fertilizarea se va
face în funcţie de recomandările din pachetul accesat.
Avantajele sistemului raţional (în oricare din variante) de păşunat sunt:
- se limitează timpul petrecut de animale pe un anumit teritoriu;
- sporeşte producţia păşunilor ca urmare a faptului că plantele după folosire au timp
pentru refacere;
- ciclurile de păşunat determină o mai bună uniformizare a producţiilor în decursul
perioadei de vegetaţie;
- înlăturarea păşunatului selectiv prin faptul că animalele sunt obligate să consume toate
speciile, adică atât cele valoroase cât şi cele nevaloroase, ceea ce face ca procentul de
buruieni să se reducă şi deci să se îmbunătăţească compoziţia floristică a pajiştii;
- folosirea uniformă a întregii suprafeţe de păşunat, nemaiexistând suprafeţe
subpăşunate (cu plante nevaloroase) sau suprapăşunate (cu plante valoroase);
- sporeşte gradul de consumabilitate al plantelor;
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
91
- posibilitatea aplicării lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor, inclusiv fertilizare, irigare
etc.;
- animalele nu distrug ţelina şi în consecinţă nu se declanşează fenomene erozionale;
- obţinerea unor producţii mai mari la animale (lapte, carne) prin faptul că au la
dispoziţie tot timpul furajul în cantitatea şi de calitatea corespunzătoare;
- prevenirea îmbolnăvirii animalelor de parazitoze pentru că în intervalul de 25-30 zile
cât animalele lipsesc de pe tarla ouăle şi larvele paraziţilor sunt omorâte de acţiunea razelor
solare;
- posibilitatea grupării animalelor pe categorii omogene, ceea ce prezintă mari avantaje
din punct de vedere tehnic, economic, şi organizatoric.
Lucrări tehnice şi instalaţii
Pe pajişti unele împrejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai bună exploatare a
covorului ierbos.
Aceste împrejmuiri, sub forma de garduri, servesc la delimitarea de tarlale, la
separarea unor fâneţe de păşuni, la împrejmuirea stânelor, taberelor de vară, a locuinţelor,
plantaţiilor, terenurilor degradate, a prăpăstiilor, a terenurilor mlăştinoase etc.
Intr-o economie prosperă, nu se poate renunţa la asemenea amenajări. Împrejmuirile
se execută, în general, din materiale locale (lemn, piatră), sau pot fi garduri din sârmă şi stâlpi
din beton.
În momentul în care se va trece la realizarea împrejmuirilor, acestea se vor face pe
baza unui plan ce va ţine cont de reglementările în vigoare; ORDIN 544 21/06/2013, art. 14,
alin (1) şi (2) ce prevede următoarele:
(1) Amplasarea gardurilor în vederea împărţirii pe tarlale a pajiştilor se va face conform
schiţei-hartă care cuprinde:
a) suprafeţele care se vor supraînsămânţa;
b) tarlalele situate pe pajişti permanente (pentru menţinerea compoziţiei floristice
printr-un păşunat raţional);
c) suprafeţele cu pajişti anuale/temporare;
d) suprafeţele utilizate ca fâneţe;
e) terenurile fragile care sunt susceptibile la eroziune;
f) cursurile de apă, şanturile, în care se pot înfiltra nutrienţi;
g) alte caracteristici naturale de peisaj.
(2) Gardurile temporare reprezintă un sistem eficient pentru păşunatul raţional al tuturor
ierburilor, modalitate rapidă de a regla suprafaţa de pajişte la cerinţele reale ale animalelor, de
a păstra densitatea optimă a animalelor şi pentru gestionarea corectă a cantităţii de masă
verde consumată de către animale.
Gardul electric constituie un mijloc foarte eficient pentru organizarea păşunatului pe
tarlale, pentru delimitarea parcelelor sau pentru protejarea împotriva animalelor sălbatice.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
92
Acest echipament funcţionează pe principiul producerii unor şocuri de tensiune înaltă,
dar de intensitate joasă şi de foarte scurtă durată, asupra animalului care atinge conductorul
gardului, prin închiderea unui circuit electric între conductor şi pământ prin corpul
animalului.
Gardurile electrice moderne folosesc pentru alimentare baterii de acumulatoare care
sunt menţinute în stare de încărcare cu instalaţii cu panouri fotovoltaice.
Generatoarele de impulsuri sunt construcţii electronice compacte care au rolul de a
transforma curentul preluat de la sursa de alimentare în curent cu impulsuri de tensiune
ridicate, la intensitate scăzută şi de foarte scurtă durată.
Parametrii pe care trebuie să-i realizeze un generator de impulsuri la nivelul lungimii
totale a conductorului sunt: tensiunea minimă a impulsului de 2000 V, tensiunea impulsului
pentru oi poate ajunge până la 4.000 V; energia impulsului cuprinsă între 1 şi 5 J; perioada
dintre două impulsuri cuprinsă între 1 şi 1,5 secunde; durata impulsului de maxim 25
milisecunde.
Drept conductori pentru garduri electrice se folosesc: conductori din sârmă zincată cu
diametru cuprins între 1,5 şi 2,5mm; conductori rotunzi acoperiţi la exterior cu împletitură
din liţe de cupru cu diametrul exterior cuprins între 2,5 şi 12,5 mm; conductori sub formă de
panglică cu lăţimi cuprinse între 6 şi 40 mm. Lungimea conductorului pe care poate să-l
alimenteze un generator de impulsuri poate atinge chiar 30 km şi depinde de rezistenţa
specifică a conductorului şi de puterea generatorului de impulsuri folosit.
Ca stâlpi pentru gardul electric se pot folosi: stâlpii din lemn; stâlpii metalici; stâlpii
din fibre de sticlă sau mase plastice dure etc. Conductorii se fixează pe stâlpi folosind
izolatori.
La instalarea pe teren a gardului trebuiesc respectate indicaţiile din notiţa tehnică.
(http://pajisti-grassland.ro/proiecte/lucrari/ghid1.pdf).
Pe lângă avantajele legate de sporirea gradului de valorificare a ierbii prin păşunatul
porţionat cu "păstorul" electric se reduce numărul păstorilor care pot efectua alte lucrări
necesare pe pajişti în perioada de păşunat.
Pe suprafața pajiștilor analizate există garduri (electrice sau de altă natură), dar
care sunt amplasate doar cu scopul de a delimita anumite parcele de pășuni de alte parcele
pășunate sau terenuri cu altă categorie de folosință, și nu în scopul folosirii unui pășunat
rațional.
6.5. Căi de acces
La fiecare corp de pajişte trebuie să existe un drum de acces pe care să poată circula
mijloace auto şi mecanizate, ca să efectueze în bune condiţii, în sezonul primavără-vară-
toamnă, toate transporturile necesare, inclusiv pentru mersul animalelor la şi de la păşune.
De la drumul principal de acces la corpul de pajişti se vor deschide şi amenaja
drumuri în continuare, pe cât posibil la toate trupurile de pajişti, iar în interiorul fiecarui trup
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
93
se vor amenaja drumuri sau căi de acces simple, până la adăposturile de animale, la stâne, la
adăpători, depozite de furaje, silozuri etc.
La proiectarea şi execuţia drumurilor pastorale se ţine seama de unele criterii, şi
anume (Marușca și colab., 2014):
- drumul să servească pe cât posibil mai multor scopuri: pastorale, forestiere,
turistice, etc. ;
- să ofere posibilităţi de acces la o cât mai mare suprafaţă de pajişti;
- să traverseze cât mai puţine văi şi pâraie, în vederea reducerii volumului
lucrărilor de artă, poduri, podeţe etc. şi să evite complet locurile înmlăştinate;
- să fie pietruit, de la drumul de legătură până la corpul de pajişti;
- să solicite un cost redus pe fiecare kilometru.
În localitățile Otelec și Iohanisfeld, accesul pe pășuni este posibil atât pe drumuri
principale cât și pe căi de acces care aparțin altor categorii după cum urmează:
Trupul de pajiște Acces pe pajiște pe:
Trupul nr.1.
Comuna Otelec/sat Otelec. Parcelele: 1881,
1887, 1887, 1888, 1890, 1892, 1898/1,
1898/2, 1899, 1901, 1903
drumul comunal, mai multe drumuri de
exploatare precum și pe căi de acces simple
în interiorul parcelelor
Trupul nr.1.
Comuna Otelec/sat Iohanisfeld. Parcelele:
2484, 2487
drumul județean, drumul comunal, mai multe
drumuri de exploatare precum și pe căi de
acces simple în interiorul parcelelor
Trupul nr.2.
Comuna Otelec/sat Iohanisfeld. Parcelele:
2388, 2382, 2380, 2379
drumul comunal, mai multe drumuri de
exploatare precum și pe căi de acces simple
în interiorul parcelelor
Trupul nr.3.
Comuna Otelec/sat Iohanisfeld. Parcelele:
2727, 2726, 2719
drumul comunal, mai multe drumuri de
exploatare precum și pe căi de acces simple
în interiorul parcelelor
Trupul nr.4.
Comuna Otelec/sat Iohanisfeld. Parcelela
2706
drumul comunal, mai multe drumuri de
exploatare precum și pe căi de acces simple
în interiorul parcelelor
Trupul nr.5.
Comuna Otelec/sat Iohanisfeld. Parcelele:
2803, 2805, 2807, 2809
mai multe drumuri de exploatare precum și
pe căi de acces simple în interiorul parcelelor
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
94
Amplasarea căilor de acces sunt prezentate pe harta cadastrală atașată
prezentului amenajament pastoral.
6.6. Construcții zoopastorale și surse de apă
O lucrare de deosebită importanţă se referă la asigurarea apei pe păşune. Modul de
amenajare depinde de sursa de apă. Cel mai indicat este folosirea surselor de apă naturale
(râuri, izvoare, fântâni) dar, care să nu fie poluate. Se cunoaşte că producţiile obţinute de la
animale sunt mult influenţate de calitatea şi cantitatea apei.
În general, animalele beau multă apă, cantităţile consumate fiind condiţionate de mai
mulţi factori. Astfel, cu cât animalele sunt mai grele şi dau producţii mai mari de lapte, vor
consuma mai multă apă. De asemenea, consumul de apă este în strânsă legătură cu conţinutul
de substanţă uscată ingerată. În mod obişnuit, pentru 1kg SU ingerată, bovinele au nevoie de
4-5 l apă, iar ovinele şi cabalinele de 2-3l apă.
Când adăpatul se face în râuri, trebuie amenajată o porţiune de râu unde animalele să
aibă acces fără a fi periclitate de accidentări. Porţiunea respectivă trebuie pietruită pentru a
preîntâmpina înmlăştinarea.
Dacă se face adăparea în jgheaburi cu apă permanentă de la izvoare, (a căror debit
trebuie să fie superior consumului de apă al animalelor), locul trebuie să fie pietruit şi
prevăzut cu pantă de asemenea pentru prevenirea înmlăştinării.
Tot adăpători (jgheaburi) se fac şi atunci când adăpatul se face din fântâni. La
construirea adăpătorilor trebuie să se ţină seama de câteva elemente pentru ca adăpatul să se
desfăşoare în bune condiţii şi cât mai repede.
În continuare prezentăm câteva date orientative cu privire la dimensiunile necesare
pentru adăpători:
Tabelul 6.3.
Date necesare pentru calcularea lungimii adăpătorilor
Specia
Necesar
zilnic
(1 apă)
Lăţimea de jgheab Timpul necesar pentru
adăparea unui animal
(minute)
Adăpat pe o
latură
Adăpat pe ambele
laturi
Cornute mari şi cai 40-45 0,5 1,2 7-8
Tineret bovin-cabalin 25-30 0,4 1,0 5-6
Oi şi capre 4-5 0,2 0,5 4-5
Tineret ovin 2-3 0,2 0,5 4-5
Porci 8-10 0,2 0,5 4-5
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
95
Tabelul 6.4.
Date referitoare la cerinţele adăpătorilor, în funcţie de specie (cm)
Specia Adâncimea adăpătorii Lăţimea Înălţimea de la pământ
sus jos
Cornute mari 35 35 25 40-60
Cai 35 40 30 60-70
Oi şi capre 20 30 25 25-35
Porci 25 30 25 20-30
Lungimea adăpătorii (L) este dată de formula:
T
NxtxsL , în care:
N – numărul de animale care urmează să se adape;
t – timpul necesar pentru adăparea unui animal (minute)
s – frontul de adăpare necesar pentru un animal în metri;
T – timpul necesar pentru adăparea unei turme, care este de 60 minute.
În trupurile de pajiște din localitatea Otelec trebuie realizate lucrări pentru
asigurarea apei necesare adăpatului animalelor. În prezent, pe pajiști, nu există surse de
apă.
Recomandări:
- Verificarea anuală a sursei de apă: fântâni, surse de apă naturale;
- Înainte de a intra cu animalele pe păşune trebuie reparate şi dezinfectate
adăpătorile ( jgheaburile);
- Verificarea anuală a sursei de apă (fântâni), ce deservesc stânile;
- Forarea unor fântâni acolo unde este cazul.
Activitatea pastorală cere încă destul de multe braţe de muncă, atât pentru lucrările de
îmbunătăţire a pajiştilor, cât mai ales pentru exploatarea lor, inclusiv recoltatul fânului şi
îngrijirea şi deservirea animalelor.
Păstorul de vite sau ciobanul are un rol important în cadrul activităţii pastorale, de
aceea lor trebuie să li se creeze condiţii de locuit corespunzătoare.
Pentru personalul care deserveşte animalele, încăperile de locuit se pot construi ataşate de
celelalte construcţii zoopastorale, stâne, grajduri, tabere de vară, magazii sau amenaja ca
adăposturi speciale.
Asemenea tipuri sau modele de locuinţe sau adăposturi pot varia de la un etaj
altitudinal la altul, după zone, după numărul oamenilor ce urmează să locuiască în ele şi după
felul şi numărul animalelor ce le deservesc. Este de dorit ca asemenea locuinţe să-şi păstreze
din punct de vedere arhitectural întregul specific local.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
96
Stânele
Sunt construcţii unde se face prepararea laptelui de oaie şi a brânzeturilor şi unde au
ciobanii locuinţa de vară.
Se amplasează construcţia lângă sursa de apă sau se are în vedere posibilitatea de a
aduce apa la stână prin conducte sau forarea de fântâni. Amplasarea stânei este legată şi de
existenţa unei căi de acces, drum sau potecă. De la stână trebuie, pe cât posibil, să fie vedere
largă spre trupul de păşune. Stâna se aşează cu spatele către vântul dominant şi cu celarul
orientat către nord sau nord-est, nord-vest, pentru că e necesar ca în această încăpere să fie în
permanenţă răcoare, să nu fie în bătaia directă a razelor solare. La stână şi în jurul ei este
necesară în permanenţă o mare curăţenie.
Activitatea la stânele cu oi mulgătoare este legată de aşa numita strungă, amenajare
pentru muls şi pentru separarea oilor mulse de cele nemulse. Se consideră că sistemul
strungilor fixe nu este bun, pentru că stând prea mult într-un loc, se distruge complet
vegetaţia ierboasă şi nu mai cresc decât buruieni nitrofile ca: urzici (Urtica dioica), ştevii
(Rumex sp.), şi altele. Strunga trebuie sa fie mutată și ea la fiecare 2-4 zile în alt loc, toate
porţiunile de pajişte din apropierea stânei putând fi fertilizate prin târlire, prin mutarea
strungii.
Pentru muncitorii care lucrează la îmbunătăţirea pajiştilor se construiesc adăposturi
ţinând seama de numărul de ani în care se va lucra cu un număr sporit de muncitori şi de
destinaţia ce urmează a se da adăpostului (va rămâne ca atare sau se va transforma în
magazie, adapost pentru tineretul taurin, grajd pentru tauri sau pentru vaci înainte de fătare
etc).
În general în zona de câmpie, locuinţele pentru oameni nu se amenajează în pajişti,
muncitorii care lucrează pe pajişte seara se retrag, având case în sat. Excepţie fac ciobanii
care rămân şi peste noapte lângă oi.
În zona de câmpie, bovinele sunt duse vara la păşune şi nu au în general nevoie de
adăposturi, pentru că stau în permanenţă în parcela unde păşunează, făcând în acelaşi timp şi
fertilizarea prin târlire, iar pe timpul unor intemperii se adăpostesc de obicei sub arbori.
Recomandări:
- Amenajarea stânelor, magaziilor, locuinţelor şi sau adăposturilor pentru
îngrijitori, acolo unde se impune și se dorește asta;
- Reamenajarea şi dezinfectarea grajdurilor, taberelor de vară, acolo unde
este cazul;
- Amenajarea strungii (amenajare pentru muls).
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
97
Fig.16. Drum principal de acces pe pășunile din comuna Otelec (foto original)
Fig.17. Drum de exploatare înspre pășunile din comuna Otelec (foto original)
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
98
Fig.18. Drum de acces pe pășunile din Iohanisfeld (foto original)
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
99
CAPITOLUL 7
DESCRIERE PARCELARĂ
U.A.T. Trup de
pajiște
Parcelă descriptivă Suprafața
(ha)
Categorie de
folosință
Unitate
de relief
Configurație
Otelec/sat
Otelec
1 1881
1887
1887
1888
1890
1892
1898/1
1898/2
1899
1901
1903
159,16 Pășune Câmpie Plană
Altitudine: 74-75 m Expoziție: - Înclinație: - Sol: conform studiu pedologic, tabelul 3.2.
Tip de pajiște – Pajişti de câmpie şi podişuri joase/ Păşuni productive, mezofile
Graminee: Lolium perenne, Poa pratensis, Festuca pseudovina, Dactylis glomerata, Cynodon dactylon,
Festuca pratensis, Festuca arundinacea, Alopecurus pratensis, Bromus inermis, Agropyron repens, Agrostis
stolonifera, Bromus hordeaceus, Calamagrostis arundinaceae.
Leguminoase: Trifolium repens, Trifolium pratense. Vicia sativa, Lotus corniculatus.
Diverse plante, între care și plante dăunătoare: Achillea millefolium, Cichorium intybus, Conium maculatum,
Carlina acaulis , Stellaria media, Taraxacum officinale, Capsella bursa-pastoris, Ranunculus acris, Plantago
media, Plantago laneolata, Xanthium spinosum, Carduus nutans, Dipsacus laciniatus, Centaurea cyanus,
Daucus carota, Prunella vulgaris, Salvia pratensis, Potentilla reptans, Eryngium campestre, Ononis spinosa,
Urtica dioica, Cardaria draba, Veronica hederifolia, Dipsacus laciniatus, Juncus gerardi, Limonium gmelini,
Draba verna, Leontodon autumnalis, Euphorbia cyparisias, Rumex acetosa, Galium aparine, Setaria viridis
Hordeum murinum.
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei – 100%
Încărcarea cu animale – în prezent pjiștile suportă o CP de maxim 1,5 UVM, însă prin lucrări de ameliorare se
poate mări producția pajiștilor cu 20-30%. În anul I capacitatea maximă de pășunat este de 1,5 UVM. Pentru
următorii ani CP se calculează conform formulei: Î.A. = P.d. / (C.i. x Z.p.).
Vegetația lemnoasă: nu este prezentă
Lucrări executate: cosire resturi vegetale neconsumate, nivelare mușuroaie, aplicare sporadică a
îngrășămintelor organice
Lucrări propuse:
- Aplicarea îngrășămintelor minerale/organice (conform unui plan de fertilizare avizat)
- Eliminarea excesului de umiditate, acolo unde este prezent, prin decolmatarea canalelor de desecare și prin
săparea de puțuri absorbante sau prin plantarea unor specii ca salcia/plop
- Nivelarea mușuroaielor
- Înlăturarea vegetației arbustive, daca aceasta se instalează
- Supraînsămânțare golurilor rezultate după nivelarea mușuroaielor, decolmatare sau unde vegetația este rară
- Cosirea resturilor vegetale neconsumate de către animale, înainte de fructificare
Combaterea plantelor dăunătoare și toxice
Asigurarea unei surse de apă pentru adăpatul animalelor care pășunează.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
100
U.A.T. Trup de
pajiște
Parcelă
descriptivă
Suprafața
(ha)
Categorie de
folosință
Unitate de
relief
Configurație
Otelec/ sat
Iohanesfield
1 2484
2487
51,75 Pășune Câmpie Plană
Altitudine: 74-75 m Expoziție: - Înclinație: - Sol: conform studiu pedologic, tabelul 3.2.
Tip de pajiște – Pajişti de câmpie şi podişuri joase/ Păşuni productive, mezofile
Graminee: Lolium perenne, Poa pratensis, Festuca pseudovina, Dactylis glomerata, Cynodon dactylon, Festuca
pratensis, Festuca arundinacea, Alopecurus pratensis, Bromus inermis, Agropyron repens, Agrostis stolonifera,
Bromus hordeaceus, Calamagrostis arundinaceae.
Leguminoase: Trifolium repens, Trifolium pratense. Vicia sativa, Lotus corniculatus.
Diverse plante, între care și plante dăunătoare: Achillea millefolium, Cichorium intybus, Conium maculatum,
Carlina acaulis , Stellaria media, Taraxacum officinale, Capsella bursa-pastoris, Ranunculus acris, Plantago
media, Plantago laneolata, Xanthium spinosum, Carduus nutans, Dipsacus laciniatus, Centaurea cyanus,
Daucus carota, Prunella vulgaris, Salvia pratensis, Potentilla reptans, Eryngium campestre, Ononis spinosa,
Urtica dioica, Cardaria draba, Veronica hederifolia, Dipsacus laciniatus, Juncus gerardi, Limonium gmelini,
Draba verna, Leontodon autumnalis, Euphorbia cyparisias, Rumex acetosa, Galium aparine, Setaria viridis
Hordeum murinum.
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei – 100%
Încărcarea cu animale – în prezent pjiștile suportă o CP de maxim 1,5 UVM, însă prin lucrări de ameliorare se
poate mări producția pajiștilor cu 20-30%. În anul I capacitatea maximă de pășunat este de 1,5 UVM. Pentru
următorii ani CP se calculează conform formulei: Î.A. = P.d. / (C.i. x Z.p.).
Vegetația lemnoasă: nu este prezentă
Lucrări executate: cosire resturi vegetale neconsumate, nivelare mușuroaie, aplicare sporadică a îngrășămintelor
organice
Lucrări propuse:
- Aplicarea îngrășămintelor minerale/organice (conform unui plan de fertilizare avizat)
- Eliminarea excesului de umiditate, acolo unde este prezent, prin decolmatarea canalelor de desecare și prin
săparea de puțuri absorbante sau prin plantarea unor specii ca salcia/plop
- Nivelarea mușuroaielor
- Înlăturarea vegetației arbustive, daca aceasta se instalează
- Supraînsămânțare golurilor rezultate după nivelarea mușuroaielor, decolmatare sau unde vegetația este rară
- Cosirea resturilor vegetale neconsumate de către animale, înainte de fructificare
Combaterea plantelor dăunătoare și toxice
Asigurarea unei surse de apă pentru adăpatul animalelor care pășunează.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
101
U.A.T. Trup de
pajiște
Parcelă
descriptivă
Suprafața
(ha)
Categorie de
folosință
Unitate de
relief
Configurație
Otelec/ sat
Iohanesfield
2 2388
2382
2380
32,41 Pășune Câmpie Plană
Altitudine: 74-75 m Expoziție: - Înclinație: - Sol: conform studiu pedologic, tabelul 3.2.
Tip de pajiște – Pajişti de câmpie şi podişuri joase/ Păşuni productive, mezofile
Graminee: Lolium perenne, Poa pratensis, Festuca pseudovina, Dactylis glomerata, Cynodon dactylon, Festuca
pratensis, Festuca arundinacea, Alopecurus pratensis, Bromus inermis, Agropyron repens, Agrostis stolonifera,
Bromus hordeaceus, Calamagrostis arundinaceae.
Leguminoase: Trifolium repens, Trifolium pratense. Vicia sativa, Lotus corniculatus.
Diverse plante, între care și plante dăunătoare: Achillea millefolium, Cichorium intybus, Conium maculatum,
Carlina acaulis , Stellaria media, Taraxacum officinale, Capsella bursa-pastoris, Ranunculus acris, Plantago
media, Plantago laneolata, Xanthium spinosum, Carduus nutans, Dipsacus laciniatus, Centaurea cyanus,
Daucus carota, Prunella vulgaris, Salvia pratensis, Potentilla reptans, Eryngium campestre, Ononis spinosa,
Urtica dioica, Cardaria draba, Veronica hederifolia, Dipsacus laciniatus, Juncus gerardi, Limonium gmelini,
Draba verna, Leontodon autumnalis, Euphorbia cyparisias, Rumex acetosa, Galium aparine, Setaria viridis
Hordeum murinum.
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei – 100%
Încărcarea cu animale – în prezent pjiștile suportă o CP de maxim 1,5 UVM, însă prin lucrări de ameliorare se
poate mări producția pajiștilor cu 20-30%. În anul I capacitatea maximă de pășunat este de 1,5 UVM. Pentru
următorii ani CP se calculează conform formulei: Î.A. = P.d. / (C.i. x Z.p.).
Vegetația lemnoasă: nu este prezentă
Lucrări executate: cosire resturi vegetale neconsumate, nivelare mușuroaie, aplicare sporadică a îngrășămintelor
organice
Lucrări propuse:
- Aplicarea îngrășămintelor minerale/organice (conform unui plan de fertilizare avizat)
- Eliminarea excesului de umiditate, acolo unde este prezent, prin decolmatarea canalelor de desecare și prin
săparea de puțuri absorbante sau prin plantarea unor specii ca salcia/plop
- Nivelarea mușuroaielor
- Înlăturarea vegetației arbustive, daca aceasta se instalează
- Supraînsămânțare golurilor rezultate după nivelarea mușuroaielor, decolmatare sau unde vegetația este rară
- Cosirea resturilor vegetale neconsumate de către animale, înainte de fructificare
Combaterea plantelor dăunătoare și toxice
Asigurarea unei surse de apă pentru adăpatul animalelor care pășunează.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
102
U.A.T. Trup de
pajiște
Parcelă
descriptivă
Suprafața
(ha)
Categorie de
folosință
Unitate de
relief
Configurație
Otelec/ sat
Iohanesfield
3 2727
2726
2719
113.347 Pășune Câmpie Plană
Altitudine: 74-75 m Expoziție: - Înclinație: - Sol: conform studiu pedologic, tabelul 3.2.
Tip de pajiște – Pajişti de câmpie şi podişuri joase/ Păşuni productive, mezofile
Graminee: Lolium perenne, Poa pratensis, Festuca pseudovina, Dactylis glomerata, Cynodon dactylon, Festuca
pratensis, Festuca arundinacea, Alopecurus pratensis, Bromus inermis, Agropyron repens, Agrostis stolonifera,
Bromus hordeaceus, Calamagrostis arundinaceae.
Leguminoase: Trifolium repens, Trifolium pratense. Vicia sativa, Lotus corniculatus.
Diverse plante, între care și plante dăunătoare: Achillea millefolium, Cichorium intybus, Conium maculatum,
Carlina acaulis , Stellaria media, Taraxacum officinale, Capsella bursa-pastoris, Ranunculus acris, Plantago
media, Plantago laneolata, Xanthium spinosum, Carduus nutans, Dipsacus laciniatus, Centaurea cyanus,
Daucus carota, Prunella vulgaris, Salvia pratensis, Potentilla reptans, Eryngium campestre, Ononis spinosa,
Urtica dioica, Cardaria draba, Veronica hederifolia, Dipsacus laciniatus, Juncus gerardi, Limonium gmelini,
Draba verna, Leontodon autumnalis, Euphorbia cyparisias, Rumex acetosa, Galium aparine, Setaria viridis
Hordeum murinum.
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei – 100%
Încărcarea cu animale – în prezent pjiștile suportă o CP de maxim 1,5 UVM, însă prin lucrări de ameliorare se
poate mări producția pajiștilor cu 20-30%. În anul I capacitatea maximă de pășunat este de 1,5 UVM. Pentru
următorii ani CP se calculează conform formulei: Î.A. = P.d. / (C.i. x Z.p.).
Vegetația lemnoasă: nu este prezentă
Lucrări executate: cosire resturi vegetale neconsumate, nivelare mușuroaie, aplicare sporadică a îngrășămintelor
organice
Lucrări propuse:
- Aplicarea îngrășămintelor minerale/organice (conform unui plan de fertilizare avizat)
- Eliminarea excesului de umiditate, acolo unde este prezent, prin decolmatarea canalelor de desecare și prin
săparea de puțuri absorbante sau prin plantarea unor specii ca salcia/plop
- Nivelarea mușuroaielor
- Înlăturarea vegetației arbustive, daca aceasta se instalează
- Supraînsămânțare golurilor rezultate după nivelarea mușuroaielor, decolmatare sau unde vegetația este rară
- Cosirea resturilor vegetale neconsumate de către animale, înainte de fructificare
Combaterea plantelor dăunătoare și toxice
Asigurarea unei surse de apă pentru adăpatul animalelor care pășunează.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
103
U.A.T. Trup de
pajiște
Parcelă
descriptivă
Suprafața
(ha)
Categorie de
folosință
Unitate de
relief
Configurație
Otelec/ sat
Iohanesfield
4 A 2706 23,73 Pășune Câmpie Plană
Altitudine: 74-75 m Expoziție: - Înclinație: - Sol: conform studiu pedologic, tabelul 3.2.
Tip de pajiște – Pajişti de câmpie şi podişuri joase/ Păşuni productive, mezofile.
Graminee: Lolium perenne, Poa pratensis, Festuca pseudovina, Dactylis glomerata, Cynodon dactylon, Festuca
pratensis, Festuca arundinacea, Alopecurus pratensis, Bromus inermis, Agropyron repens, Agrostis stolonifera,
Bromus hordeaceus, Calamagrostis arundinaceae.
Leguminoase: Trifolium repens, Trifolium pratense. Vicia sativa, Lotus corniculatus.
Diverse plante, între care și plante dăunătoare: Achillea millefolium, Cichorium intybus, Conium maculatum,
Carlina acaulis , Stellaria media, Taraxacum officinale, Capsella bursa-pastoris, Ranunculus acris, Plantago
media, Plantago laneolata, Xanthium spinosum, Carduus nutans, Dipsacus laciniatus, Centaurea cyanus,
Daucus carota, Prunella vulgaris, Salvia pratensis, Potentilla reptans, Eryngium campestre, Ononis spinosa,
Urtica dioica, Cardaria draba, Veronica hederifolia, Dipsacus laciniatus, Juncus gerardi, Limonium gmelini,
Draba verna, Leontodon autumnalis, Euphorbia cyparisias, Rumex acetosa, Galium aparine, Setaria viridis
Hordeum murinum.
Excepție face o porțiune de teren care a fost utilizată pentru culturi agricole și care necesită lucrări speciale așa
cum sunt prezentate în continuare. Se vor executa lucrări de reînsămânțare cu un amestec care poate fi compus
din următoarele specii: [Raigras englezesc (Lolium perenne), Golomăț (Dactylis glomerata), Păiuș de livezi
(Festuca pratensis), Firuța (Poa pratensis) şi leguminoase (Trifoi alb (Trifolium repens), Ghizdei (Lotus
corniculatus), Trifoi roșu (Trifolium pratense)].
Cantitatea de sămânţă: Speciile propuse pt amestec
8 kg - Trifoi alb
7 kg - Golomaţ
10 kg - Paiuş de livezi
7 kg - Raigras englezesc
Cantitate totală = 32 kg/ha
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei – 100%
Încărcarea cu animale – în prezent pjiștile suportă o CP de maxim 1,5 UVM, însă prin lucrări de ameliorare se
poate mări producția pajiștilor cu 20-30%. În anul I capacitatea maximă de pășunat este de 1,5 UVM. Pentru
următorii ani CP se calculează conform formulei: Î.A. = P.d. / (C.i. x Z.p.).
Vegetația lemnoasă: nu este prezentă
Lucrări executate: cosire resturi vegetale neconsumate, nivelare mușuroaie, aplicare sporadică a îngrășămintelor
organice
Lucrări propuse: Pentru reînsămânțare se va distruge vechiul covor vegetal (prin erbicidare), iar prin lucrări
specifice de pregătire a solului (arat, discuit, lucrări cu freza sau combinatorul, tavălugit) se va pregăti patul
germinativ în vederea semănatului odată cu încorporarea îngrășămintelor în sol. Semănatul se va executa cu
semănători speciale, la o adâncime în sol de maxim 2,5 cm cu amestecul recomandat mai sus.
În primul an, se recomandă ca pajiștea să fie utilizată prin cosit ca fâneață, după care în anii următori să fie
utilizată prin pășunat. Aceste lucrări se vor face pe terenul care a fost utilizat ca și teren agricol.
Pentru restul suprafeței se vor aplica următoarele lucrări:
- Aplicarea îngrășămintelor minerale/organice (conform unui plan de fertilizare avizat)
- Eliminarea excesului de umiditate, acolo unde este prezent, prin decolmatarea canalelor de desecare și prin
săparea de puțuri absorbante sau prin plantarea unor specii ca salcia/plop
- Nivelarea mușuroaielor
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
104
- Înlăturarea vegetației arbustive, daca aceasta se instalează
- Supraînsămânțare golurilor rezultate după nivelarea mușuroaielor, decolmatare sau unde vegetația este rară
- Cosirea resturilor vegetale neconsumate de către animale, înainte de fructificare
Combaterea plantelor dăunătoare și toxice
Asigurarea unei surse de apă pentru adăpatul animalelor care pășunează.
U.A.T. Trup de
pajiște
Parcelă
descriptivă
Suprafața
(ha)
Categorie de
folosință
Unitate de
relief
Configurație
Otelec/ sat
Iohanesfield
5 2803
2805
2807
2809
136,37 Pășune Câmpie Plană
Altitudine: 74-75 m Expoziție: - Înclinație: - Sol: conform studiu pedologic, tabelul 3.2.
Tip de pajiște –Pajişti de pe terenuri sărăturate/ Păşuni de pe soluri slab până la mediu sărăturate, mediu
productive, de valoare furajeră mediocră spre bună
Graminee: Festuca pseudovina, Poa bulbosa var. vivipara, Agropyron repens, Bromus mollis, Cynodon
dactylon, Puccinellia limosa, Hordeum hystrix, Lolium perenne.
Leguminoase: Lotus tenuis, Medicago lupulina.
Diverse plante, între care și plante dăunătoare: Artemisia santonicum, Aster tripolium, Statice gmelini, Achillea
setacea, Plantago lanceolata, Galium aparine, Euphorbia cyparisias, Carlina acaulis, Daucus carota, Lactuca
serriola, Draba verna, Centaurea cyanus, . Juncus gerardi, Carduus nutans.
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei – 95-100%
Încărcarea cu animale – în prezent pjiștile suportă o CP de 0,6 UVM, însă prin lucrări de ameliorare se poate
mări producția pajiștilor cu 20-30%. În această situație încărcătura de animale pe ha poate depăși 0,6 UVM/ha.
În anul I capacitatea maximă de pășunat este de 1 UVM. Pentru următorii ani CP se calculează conform
formulei: Î.A. = P.d. / (C.i. x Z.p.).
Vegetația lemnoasă: nu sunt prezente specii de arbuști
Lucrări executate: cosire resturi vegetale neconsumate, nivelare mușuroaie, aplicare îngrășăminte?
Lucrări propuse:
- Aplicarea îngrășămintelor organice (conform unui plan de fertilizare avizat)
- Eliminarea excesului de umiditate, acolo unde este prezent, prin decolmatarea canalelor de desecare și prin
săparea unor puțuri absorbante sau prin plantarea unor specii ca salcie/plop
- Nivelarea mușuroaielor
- Înlăturarea vegetației arbustive, daca aceasta se instalează
- Supraînsămânțare golurilor rezultate după nivelarea mușuroaielor, decolmatare sau unde vegetația este rară
- Cosirea resturilor vegetale neconsumate de către animale, înainte de fructificare
Combaterea plantelor dăunătoare și toxice
Asigurare sursă de apă pentru adăpatul animalelor care pășunează.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
105
CAPITOLUL VIII
DIVERSE
8.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia.
Prezentul amenajament pastoral intră în vigoare la data de ………….. și este valabil
10 ani de zile.
8.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrării:
Agent Agricol Primaria Otelec
..................................................................................
Consultanți:
..................................................................................
……………………………………………………..
AVIZAT Reprezentant
DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA A JUDEȚULUI
TIMIȘ
8.3. Hărţile ce se ataşează amenajamentului: hartă cadastrală.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
106
8.4. Evidenţa lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă
Parcela
Su
pra
faţa
tota
lă
Combaterea buruienilor şi
vegetaţiei lemnoase
Strângerea
cioatelor, pietrelor
şi nivelarea
muşuroaielor
Grăpatul pajiştilor Amendarea
pajiştilor
Supraînsămânţarea
sau
reînsămânţarea
pajiştilor
Fertilizarea*
pajiştilor
Perioada/
anul
suprafața Perioada/
anul
suprafata Perioada/
anul
suprafața Perioada/
anul
suprafața Perioada/
anul
suprafața Perioada/anul suprafața
Trupul
nr.1.
Comuna
Otelec/sat
Otelec.
Parcelele:
1881,
1887,
1887,
1888,
1890,
1892,
1898/1,
1898/2
1899,
1901,
1903
159,16
ha
Se vor
executa lucări
anuale de
combatere a
buruienilor și
vegetației
arbustive
după ce
animalele au
iesit de la
pașunat,
înainte de
fructificarea
buruienilor
Pe întreaga
suprafață
Se vor
executa
lucări
anuale de
strângere a
pietrelor și
nivelarea
mușuroaiel
or după ce
animalele
au iesit de
la pășunat
Pe întreaga
suprafață
Se vor
executa
lucrări
anuale de
grăpare și
împrăștiere
a
dejecțiilor
depuse pe
întreaga
perioadă
de pășunat,
după ce
animalele
au iesit de
la pășunat
Pe întreaga
suprafață
Nu se
aplică
amendame
nte, ci doar
îngrășămin
te organice
acide
Pe
porțiunile
unde este
prezent un
grad de
sărăturare
Lucrările de
reînsămânţare
și
supraînsămânța
re a pajiştilor
se vor executa
primăvara cu
amestecul
recomandat în
subcapitolul
6.2.
Se vor
face acolo
unde apar
goluri
după
nivelarea
mușuroaie
lor și unde
se fac
lurări de
decolmata
re a
canalelor
de
desecare,
respectiv
unde
vegetația
este rară
Ingrășămitele cu
fosfor și potasiu
se vor aplica la
sfârțitul
perioadei de
vegetație odata
la 4 ani, iar cele
cu azot se aplică
anual de
preferință
primăvara
devreme.
Îngrășămintele
organice se
aplică de
preferință
toamna la
încheierea
ciclului de
păşunat.
Fertilizarea se
va face conform
Pe
întreaga
suprafață
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
107
unui plan de
fertilizare anual
întocmit de
către OSPA.
Date orientative
referitoare la
administrarea
îngrățămintelor
minerale și
organice pot fi
consultate la
cap. 6, pct.6.1.
Trupul
nr.1.
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfel
d.
Parcelele:
2484,
2487
51,75
ha
Se vor
executa lucări
anuale de
combatere a
buruienilor și
vegetației
arbustive
după ce
animalele au
iesit de la
pașunat,
înainte de
fructificarea
buruienilor
Pe întreaga
suprafață
Se vor
executa
lucări
anuale de
strangere a
pietrelor și
nivelarea
mușuroaiel
or după ce
animalele
au iesit de
la pășunat
Pe întreaga
suprafață
Se vor
executa
lucrări
anuale de
grapare și
împraștiere
a
dejecțiilor
depuse pe
întrreaga
perioadă
de pășunat,
după ce
animalele
au iesit de
la pășunat
Pe întreaga
suprafață
Nu se
aplică
amendame
nte, ci doar
îngrășămin
te organice
cu pH acid
Pe
porțiunile
unde este
prezent un
grad de
sărăturare
Lucrările de
reînsămânţare
și
supraînsămânța
re a pajiştilor
se vor executa
primăvara cu
amestecul
recomandat în
suncapitolul
6.2.
Se vor
face acolo
unde apar
goluri
după
nivelarea
mușuroaie
lor și unde
se fac
lurări de
decolmata
re a
canalelor
de
desecare,
respectiv
unde
vegetația
este rară
Ingrășămitele cu
fosfor și potasiu
se vor aplica la
sfârțitul
perioadei de
vegetație odata
la 4 ani, iar cele
cu azot se aplică
anual de
preferință
primăvara
devreme.
Fertilizarea se
va face conform
unui plan de
fertilizare anual
întocmit de
către OSPA.
Date orientative
Pe
întreaga
suprafață
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
108
referitoare la
administrarea
îngrățămintelor
minerale și
organice pot fi
consultate la
cap. 6, pct.6.1.
Trupul
nr.2.
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfel
d.
Parcelele:
2388,
2382,
2380,
2379
32,41
ha
Se vor
executa lucări
anuale de
combatere a
buruienilor și
vegetației
arbustive
după ce
animalele au
iesit de la
pășunat,
înainte de
fructificarea
buruienilor
Pe întreaga
suprafață
Se vor
executa
lucrări
anuale de
strângere a
pietrelor și
nivelarea
mușuroaiel
or după ce
animalele
au ieșit de
la pășunat
Pe întreaga
suprafață
Se vor
executa
lucări
anuale de
grăpare și
împraștiere
a
dejecțiilor
depuse pe
întrreaga
perioadă
de pășunat,
după ce
animalele
au iesit de
la pășunat
Pe întreaga
suprafață
Nu se
aplică
amendame
nte, ci doar
îngrășămin
te organice
cu pH acid
Pe
porțiunile
unde este
prezent un
grad de
sărăturare
Lucrările de
reînsămânţare
și
supraînsămânța
re a pajiştilor
se vor executa
primăvara cu
amestecul
recomandat în
suncapitolul
6.2.
Se vor
face acolo
unde apar
goluri
după
nivelarea
mușuroaie
lor și unde
se fac
lurări de
decolmata
re a
canalelor
de
desecare,
respectiv
unde
vegetația
este rară
Ingrășămitele cu
fosfor și potasiu
se vor aplica la
sfârțitul
perioadei de
vegetație odata
la 4 ani, iar cele
cu azot se aplică
anual de
preferință
primăvara
devreme.
Fertilizarea se
va face conform
unui plan de
fertilizare anual
întocmit de
către OSPA.
Date orientative
referitoare la
administrarea
îngrățămintelor
minerale și
organice pot fi
Pe
întreaga
suprafață
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
109
consultate la
cap. 6, pct.6.1.
Trupul
nr.3.
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfel
d.
Parcelele:
2727,
2726,
2719
113.34
7 ha
Se vor
executa lucări
anuale de
combatere a
buruienilor și
vegetației
arbustive
după ce
animalele au
iesit de la
pășunat,
înainte de
fructificarea
buruienilor
Pe întreaga
suprafață
Se vor
executa
lucrări
anuale de
strângere a
pietrelor și
nivelarea
mușuroaiel
or după ce
animalele
au ieșit de
la pășunat
Pe întreaga
suprafață
Se vor
executa
lucări
anuale de
grăpare și
împraștiere
a
dejecțiilor
depuse pe
întrreaga
perioadă
de pășunat,
după ce
animalele
au iesit de
la pășunat
Pe întreaga
suprafață
Nu se
aplică
amendame
nte, ci doar
îngrășămin
te organice
cu pH acid
Pe
porțiunile
unde este
prezent un
grad de
sărăturare
Lucrările de
reînsămânţare
și
supraînsămânța
re a pajiştilor
se vor executa
primăvara cu
amestecul
recomandat în
suncapitolul
6.2.
Se vor
face acolo
unde apar
goluri
după
nivelarea
mușuroaie
lor și unde
se fac
lurări de
decolmata
re a
canalelor
de
desecare,
respectiv
unde
vegetația
este rară
Ingrășămitele cu
fosfor și potasiu
se vor aplica la
sfârțitul
perioadei de
vegetație odata
la 4 ani, iar cele
cu azot se aplică
anual de
preferință
primăvara
devreme.
Fertilizarea se
va face conform
unui plan de
fertilizare anual
întocmit de
către OSPA.
Date orientative
referitoare la
administrarea
îngrățămintelor
minerale și
organice pot fi
consultate la
cap. 6, pct.6.1.
Pe
întreaga
suprafață
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
110
Trupul
nr.4.
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfel
d.
Parcelela
2706
23.73
ha
Se vor
executa lucări
anuale de
combatere a
buruienilor și
vegetației
arbustive
după ce
animalele au
iesit de la
pășunat,
înainte de
fructificarea
buruienilor
Pe întreaga
suprafață
Se vor
executa
lucrări
anuale de
strângere a
pietrelor și
nivelarea
mușuroaiel
or după ce
animalele
au ieșit de
la pășunat
Pe întreaga
suprafață
Se vor
executa
lucări
anuale de
grăpare și
împraștiere
a
dejecțiilor
depuse pe
întrreaga
perioadă
de pășunat,
după ce
animalele
au iesit de
la pășunat
Pe întreaga
suprafață
Nu se
aplică
amendame
nte, ci doar
îngrășămin
te organice
cu pH acid
Pe
porțiunile
unde este
prezent un
grad de
sărăturare
Lucrările de
reînsămânţare
și
supraînsămânța
re a pajiştilor
se vor executa
primăvara cu
amestecul
recomandat în
suncapitolul
6.2.
Se vor
face acolo
unde apar
goluri
după
nivelarea
mușuroaie
lor și unde
se fac
lurări de
decolmata
re a
canalelor
de
desecare,
respectiv
unde
vegetația
este rară
Ingrășămitele cu
fosfor și potasiu
se vor aplica la
sfârțitul
perioadei de
vegetație odata
la 4 ani, iar cele
cu azot se aplică
anual de
preferință
primăvara
devreme.
Fertilizarea se
va face conform
unui plan de
fertilizare anual
întocmit de
către OSPA.
Date orientative
referitoare la
administrarea
îngrățămintelor
minerale și
organice pot fi
consultate la
cap. 6, pct.6.1.
Pe
întreaga
suprafață
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
111
Trupul
nr.5.
Comuna
Otelec/sat
Iohanisfel
d.
Parcelele:
2803,
2805,
2807,
2809
136,37
ha
Se vor
executa lucări
anuale de
combatere a
buruienilor și
vegetației
arbustive
după ce
animalele au
iesit de la
pășunat,
înainte de
fructificarea
buruienilor
Pe întreaga
suprafață
Se vor
executa
lucrări
anuale de
strângere a
pietrelor și
nivelarea
mușuroaiel
or după ce
animalele
au ieșit de
la pășunat
Pe întreaga
suprafață
Se vor
executa
lucări
anuale de
grăpare și
împraștiere
a
dejecțiilor
depuse pe
întrreaga
perioadă
de pășunat,
după ce
animalele
au iesit de
la pășunat
Pe întreaga
suprafață
Nu se
aplică
amendame
nte, ci doar
îngrășămin
te organice
cu pH acid
Pe
porțiunile
unde este
prezent un
grad de
sărăturare
Lucrările de
reînsămânţare
și
supraînsămânța
re a pajiştilor
se vor executa
primăvara cu
amestecul
recomandat în
suncapitolul
6.2.
Se vor
face acolo
unde apar
goluri
după
nivelarea
mușuroaie
lor și unde
se fac
lurări de
decolmata
re a
canalelor
de
desecare,
respectiv
unde
vegetația
este rară
Ingrășămitele cu
fosfor și potasiu
se vor aplica la
sfârțitul
perioadei de
vegetație odata
la 4 ani, iar cele
cu azot se aplică
anual de
preferință
primăvara
devreme.
Fertilizarea se
va face conform
unui plan de
fertilizare anual
întocmit de
către OSPA.
Date orientative
referitoare la
administrarea
îngrățămintelor
minerale și
organice pot fi
consultate la
cap. 6, pct.6.1.
Pe
întreaga
suprafață
*Fertilizarea pajiştilor se va realiza pe baza unui plan de fertilizare anual, ţinând cont de cartarea agrochimică
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
112
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. BĂRBULESCU C., 1971 - Producerea şi păstrarea furajelor., Ed. , Didact. şi Pedag.,
Bucureşti.
2. BĂRBULESCU C., MOTCĂ G., PUIA I., MOISUC Al. 1991 - Cultura pajiştilor şi a
plantelor furajere, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
3. BĂRBULESCU, C. BURCEA, P. MOTCĂ,G., 1980 - Determinator pentru flora
pajiştilor cu elemente de tehnologie, Editura Ceres.
4. BOSTAN CRISTIAN, SAMFIRA IONEL, 2014 – Aplicații practice în Ecopratotehnică,
Editura Eurobit, Timișoara, 2014.
5. COJOCARIU LUMINIŢA, 2013 – Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere, note de curs
(suport electronic).
6. COJOCARIU LUMINIŢA, 2013 – Pratologie, note de curs (suport electronic).
7. COSTE I., 1998 – Botanica, Morfologia şi anatomia plantelor, Tipografia Agroprint,
Timişoara USAMVB.
8. CRISTEA M.D., 2006 - Biodiversitatea, Editura Ceres Bucureşti.
9. CRISTEA V., GAFTA D., PEDROTTI F., 2004 - Fitosociologie, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
10. CRISTEA V., GAFTA D., PEDROTTI F., 2004 – Fitosociologie, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
11. DRAGOMIR N., PEŢ I., DRAGOMIR CARMEN, 2005 - Pajişti şi plante furajere,
Tehnologii de cultivare, Editura Eurobit, Timişoara.
12. DRAGOMIR NECULAI, CARMEN MARIA DRAGOMIR, 2012 - Fixarea azotului în
ecosistemele de pajişti şi leguminoase perene. Editura Eurobit, Timişoara.
13. HORABLAGA M., COJOCARIU LUMINIŢA, 2010 –Managementul pajiştilor şi al
plantelor furajere, Eurostampa Timişoara.
14. LĂPUŞAN A., DRAGOMIR N., 1977 – Îmbunătăţirea prin amendare şi fertilizare,
lucr.şt. SCCP Măgurele-Brasov, vol.III.
15. LĂPUŞAN A.,NIEDERMAIER K. ş.a., 1975 – Aplicarea amendamentelor calcaroase şi
a îngrăşămintelor pe pajiştile naturale şi semănate din România, lucr.şt. SCCP
Măgurele-Braşov, vol.I.
16. MARUSCA T. MOCANU V., HAȘ E., TOD MONICA, ANDREOIU ANDREEA,
DRAGOȘ MARCELA, BLAJ V, ENE T., SILISTRU D, ICHIM E, ZEVEDEI P.,
CONSTANTINESCU C., TOD S.: Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale,
Editura Capolovoro, Brașov.
17. MOGA I., MATEIAŞ M. C:, 2000 – Cultura plantelor furajere, Editura Agris, Redacţia
revistelor agricole Bucureşti
18. MOISUC A., DUKIC D, 2002 - Cultura plantelor furajere, Editura Orizonturi Universitare
Timişoara.
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
113
19. MOISUC A., SAMFIRA I., CARRERE P., 2001 – Pajişti naturale şi exploataţii
ecologice, Editura Agroprint Timişoara.
20. MOISUC AL., SAMFIRA I., CARRERE P., 2001, Pajişti naturale şi exploataţii
ecologice, Editura Agroprint.
21. OPREA C.V. et al. – 1961, Transformarea sărăturilor în terenuri bune de cultură, Editura
Agro-Silvică.
22. PUIA I., SORAN V., CARLIER L., ROTAR I., VLAHOVA MARIANA, 2001-
Agroecologie şi dezvoltare, Editura Academicpres, Cluj-Napoca.
23. PUIA I., SORAN V., ROTAR I., 1998 - Agroecologie. Ecosistem, Ecologizare, Editura
Genesis, Cluj-Napoca.
24. ROTAR I., 1997 – Cultura pajiştilor, Ed. Agronomia Cluj-Napoca.
25. ROTAR I., VIDICAN ROXANA, SIMA N., 2005 – Cultura pajistilor si a plantelor
furajere, Ghid practic, Edituta Risoprint Cluj Napoca, ISBN 973-656-828-8.
26. SAMFIRA I., MOISUC A., 2007- Ecopratotehnică, Editura Eurobit, Timişoara.
27. SAMFIRA I., MOISUC A., SĂRĂȚEANU VERONICA, MARUȘCA T.,
HĂRMĂNESCU M., POPESCU C., HERBEI M. - 2011 - Elemente metodologice
aplicate în cercetarea pajiștilor, Editura Mirton Timisoara.
28. SAMOILĂ Z., SAFTA I., GRIGORE S., POPA T., LAUER C., TEACI D., CREŞAN I.,
COSTE I., ARVAT N., OLTEANU D., CRISTOI I., 1979 - Pajiştile din Banat sporirea
producţiei şi îmbunătăţirea calităţii lor, Editura, Redacţia de propagandă tehnică agricolă,
Bucureşti,
29. SANDA V. POPESCU A., DOLTU I.M., DONITA N., 1983 - Caracterizarea ecologica
si fitocenologica a speciilor spontane din flora Romaniei, Studii si comunicari Sibiu.
30. ŢĂRĂU D. şi LUCA I., 2002 - Panoptic al comunelor bănăţene din perspectiva
pedologică, Editura Marineasa Timişoara.
31. ŢĂRĂU DORIN, 1998,- Cercetări privind relaţiile dintre condiţiile ecopedologice şi
capacitatea de producţie a terenurilor pentru pajişti din Banat, Teză de doctorat ASAS.
32. VÎNTU V., MOISUC A., MOTCĂ G., ROTAR I., 2004 – Cultura pajistilor si aplantelor
furajere, Editura ion Ionescu de la Brad, Iasi.
33. *** Ordonanţa de urgenţă a Guvernului - OUG nr. 34/2013 (act publicat în monitorul
oficial nr. 267 din 13 mai 2013)
34. *** Ordin nr. 544 din 21 iunie 2013 - Metodologia de calcul al încărcăturii optime de
animale pe hectar de pajişte, emis de MINISTERUL AGRICULTURII ŞI
DEZVOLTĂRII RURALE (act publicat în monitorul oficial nr. 386 din 28 iunie 2013).
35. *** Hotărârea Guvernului nr. 1064, din 11 decembrie 2013 - Normele metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul României
(act publicat în monitorul oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013).
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE COMUNEI OTELEC
2015
114
36. *** Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013
privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru
modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
37. *** Hotărârea nr. 78/2015 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.064/2013.
38. *** www.madr.ro