Tema nr. 21Parodontite marginaleBIBLIOGRAFIE:3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecventA. dupa 40 aniB. la varstniciC. la copiiD. dupa 20 aniE. la menopauza(pag. 160)

S1221002. Semnul patognomonic al PMCS esteA. durere localizataB. sangerari gingivale la succiuneC. senzatie de egresiuneD. halisterezaE. prezenta pungilor parodontale(pag. 153)

S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in:A. 1960B. 1952C. 1967D. 1977E. 1956(pag. 156)

S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de:A. 2-6%B. 4-8%C. 48%D. 33%E. 0,5%(pag. 160)

S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult la nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive?A. 3B. 4C. 5D. 6E. 7(pag. 159)

S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale:A. molarilor secunzi si incisivilorB. molarilor primi si caninilorC. molarilor primi si incisivilorD. molarilor secunzi si caninilorE. premolarilor(pag. 156)

S1421007. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt:A. pungi de 5-7 mmB. exudat inflamator redus sau clinic absentC. mobilitate dentara accentuataD. migrari patologice frecventeE. radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale(pag. 162)

S1421008. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:A. prurit gingivalB. sangerari frecvente ale gingieiC. papila gingivala tumefiataD. senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dintiE. durere periradiculara si interradiculara(pag. 153)

S1521009. Din punct de vedere clinic, parodontita distrofica prezinta:A. mobilitate dentara accentuata;B. hiperestezie;C. semnificative migrari patologice;D. radiologic, atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal;E. infectii micotice asociate in 50% din cazuri.(pag. 161)

S1521010. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt:A. parodontita de sarcina;B. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase;C. parodontita distrofica;D. parodontita premenstruala;E. gingivostomatita micotica.(pag. 160-161)

S1521011. In parodontita marginala cronica profunda la adult, in epiteliu se evidentiaza:A. infiltrat limfoplasmocitar abundent;B. distructii ale fibrelor Sharpey;C. vasodilatatie cu caracter paralitic;D. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive;E. resorbtii ale cementului radicular.(pag. 157)

S1521012. In parodontita marginala cronica profunda la adult:A. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor;B. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor;C. apar treme patologice;D. in urma deplasarii dintilor, apar ocluzii adanci adevarate;E. radiologic, se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata.(pag. 158-159)

S1521013. In parodontita prepubertara:A. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani;B. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani, cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre;C. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia;D. apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate;E. apar modificari mixte distrofice si inflamatorii, numindu-se si parodontita mixta.(pag. 155)

S1521014. Radiologic, in parodontita juvenila:A. resorbtia osoasa este verticala;B. resorbtia osoasa este orizontala;C. apare halistereza;D. demineralizarea are aspect de canal septal;E. demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar.(pag. 157)

S1621015. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca:A. integritatea osului alveolarB. resorbtia osoasa orizontalaC. halisterezaD. resorbtie osoasa verticalaE. resorbtie osoasa mixta.(pag. 157)

S1621016. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca:A. integritatea osului alveolarB. halisferezaC. resorbtie osoasa orizontalaD. resorbtie osoasa verticalaE. resorbtie osoasa mixta.(pag. 159)

S2121017. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de“parodontoza”(periodontoza) ,actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si posibilitatile de tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli?A. Gingivita cronica simplaB. Gingivita alergicaC. Parodontita marginala cronica profunda agresiva,rapid progresivaD. Parodontita prepubertalaE. Parodontita juvenila(pag. 155-156)

S2121018. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi:A. anemia hipocromaB. neutropenia sau granulocitopeniaC. maladia HodkinD. talasemiaE. sarcoidoza (pag. 155)

S2321019. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri în parodontita marginală profundă rebelă la tratament?A. Fusobacterium nucleatumB. Actinobacillus actinomycetemcomitansC. Prevotella intermediaD. Bacillus forsythusE. Porphyromonas gingivalis(pag. 161)

S2321020. Cum este descrisă parodontita distrofică?A. inflamaţie acută a ţesuturilor gingivaleB. inflamaţie cronică a ţesuturilor gingivaleC. inflamaţie ce apare după instalarea menoipauzeiD. fenomen distrofic caracteristic batrâneţii

E. inflamaţie cronică instalată pe un fond distrofic(pag. 161)

S2321021. Elementul esenţial de diferenţiere şi transformare a gingivitei în parodontită marginală cronică este:A. apariţia sângerării gingivale spontaneB. apariţia fisurilor StillmanC. apariţia tartruluiD. afectarea osului prin demineralizare sau distrucţieE. mobilitatea dinţilor(pag. 151)

S2321022. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferenţiaza de gingivită, este:A. prurit gingivalB. usturimi gingivaleC. jena dureroasă gingivală accentuată de periaj şi masticaţieD. sângerări frecvente ale gingiei la atingeri uşoare şi la succiunea gingieiE.senzaţia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinţi, însoţită de o durere periradiculară şiinterradiculară.(pag. 153)

S2321023. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate? Parodontita juvenilă:A. se caracterizează prin lipsa unei inflamaţii evidentă clinicB. se caracterizează prin prezenţa unei inflamaţii gingivale moderateC. se caracterizează prin prezenţa craterelor la nivelul papilelor gingivaleD. se caracterizează prin prezenţa unor abundente depozite de placă bacteriană şi tartruE. se caracterizează prin liza osoasa orizontală generalizata.(pag. 156)

S2521024. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:A. Pruritul gingivalB. Usturimea gingivalăC. Sângerarea la atingerea gingieiD. Sângerarea la succiunea gingieiE. Senzaţia de egresiune a dintelui(pag. 153)

S2621025. Tratamentul pulpitei seroase totale:A. se face prin coafaj directB. se face prin extirpare vitalăC. se face prin coafaj indirectD. amputaţie devitalăE. toate de mai sus.(pag. 134)

S2621026. Amputaţia vitală este indicată:A. dinţi mobili parodontoticiB. molarii persoanelor în vârstăC. dinţi temporariD. la copii şi la tineri la premolari şi molari cu rădăcinile în curs de formareE. molari de minte.(pag. 142)

S2821027. In plan vertical, afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade:A. gradul 1 = 0…2 mmB. gradul 1 = 0…4 mm

C. gradul 2 = 4…6 mmD. gradul 2 = 4…7 mmE. gradul 3 = > 8 mm(pag. 159)

S2821028. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul:A. primii molari superiori si inferioriB. incisivii superiori si inferioriC. primii molari si incisiviiD. primii molari, incisivii si dintii veciniE. toate cele de mai sus(pag. 156)

S2921029. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este:A. sangeriri ale gingiei la atingeri usoareB. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libereC. usoara mobilitate dentara de gradul 1D. senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dintiE. uneori hiperplazie gingivala(pag. 153)

S2921030. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de:A. 20 aniB. 25-30 aniC. 30-35 aniD. 35-40 aniE. 45 ani(pag. 160)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1221031. In parodontita distrofica aparA. fenomene de hiperestezieB. pungi de adancime mica sau medieC. pungi profundeD. migrari patologice accentuateE. resorbtii orizontale(pag. 162)

S1221032. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire suntA. prezenta pungilor false156B. mobilitate dentara patologicaC. retractii gingivaleD. hiperestezie dentinaraE. senzatie de egresiune a dintilor(pag. 156)

S1221033. In parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa de gradul II a furcatiilor dintilor laterali implicaA. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mmB. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicularC. exista demineralizareD. exista resorbtia limbusului septului interradicularE. leziunile sunt incipiente, afectand in special gingia(pag. 159)

S1221034. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zoneA. zona mentonieraB. liniile oblice externa si internaC. gaura palatina mareD. cresta zigomato-molaraE. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori(pag. 158)

S1221035. In parodontita marginala cronica profunda, la adult histopatologic in epiteliu se evidentiazaA. resorbtii ale cementului radicularB. leziuni proliferative, alternand cu zone de ulceratieC. infiltrat limfoplasmocitar abundentD. degenerescente celulareE. vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie)(pag. 157)

S1221036. Obiectiv, in PMCS existaA. sangerari la atingeri usoare cu sondaB. semne de inflamatie gingivalaC. mobilitate dentara patologicaD. pungi parodontale adevarateE. uneori retractie gingivala(pag. 154)

S1221037. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala aparA. migrari dentare patologiceB. prurit gingivalC. jena dureroasa la nivelul gingieiD. usturimi gingivaleE. sangerari gingivale(pag. 153)

S1221038. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva suntcaracterizate prinA. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacutB. absenta mobilitatii patologiceC. tumefactii voluminoase ulcerateD. prezenta exudatului pururlentE. usturimi gingivale(pag. 160)

S1321039. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de:A. celule epiteliale descuamateB. infiltrat limfoplasmocitarC. bacterii intregi si fragmentateD. leucocite distruseE. imunoglobuline(pag. 158)

S1321040. in parodontita marginala cronica profunda la adult, in corion apar:A. vasoplegieB. meiopragieC. halisterezaD. distrucţia fibrelor de colagen

E. infiltrat limfoplasmocitar abundent(pag. 157)

S1321041. in parodontita marginala cronica superficiala, in derm apare:A. infiltrat dens limfoplasmocitarB. degenerescenta filetelor nervoaseC. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatieD. vasodilataţie pasivaE. segregatie celulara(pag. 152)

S1321042. in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele microorganisme:A. Bacillus forsytus - 25%B. Bacillus forsytus - 52%C. Bacillus forsytus - 40%D. Porphyromonas gingivalis –50%E. Porphyromonas gingivalis - 15 %(pag. 161)

S1321043. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin:A. lipsa unei inflamatii evidenta clinicB. pungi parodontale falseC. radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisiviD. mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisiviE. resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi(pag. 156)

S1321044. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva:A. apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 aniB. este cauzata geneticC. apare dupa varsta de 35 aniD. are cauza microbianaE.prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite marginale cronice profunde(pag. 160)

S1321045. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana, fiind implicati:A. Prevotella intermediaB. Eikinella corrodensC. CapnocytophagaD. Campylobacter rectusE. Veillonella(pag. 160)S1321046. Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi:A. semne de inflamatie gingivalaB. mobilitate dentara accentuataC. culoare roz-palida a gingiei marginaleD. radiotransparenţa cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolarE. uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate(pag. 154)

S1321047. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt:A. mobilitate patologica de gradul 1B. pungi parodontale adevarateC. retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului ososD. absenţa semnelor inflamaţiei gingivale

E. radiografic apare resorbtia osoasa verticala(pag. 158-159)

S1321048. Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ:A. degenerescente celulereB. disjunctie epiteliu-dinteC. distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultuluiD. infiltrat inflamator predominant plasmocitarE. vasodilatatie cu caracter paralitic(pag. 156)

S1321049. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul:A. apofizelor geniiB. spinei nazaleC. liniilor oblice: interna si externaD. crestei zigomato-malareE. zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori(pag. 158)

S1421050. In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicate urmatoarele microorganisme:A. A. actinomycetemcomitansB. Eikenella corrodensC. Porphyromonas gingivalisD. CapnocytophagaE. Veillonela(pag. 160)

S1421051. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt:A. fisuri StillmanB. feston McCallC. atrofie osoasa predomonant verticalaD. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuateE. hiperestezie(pag. 162)

S1421052. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor:A. gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicularB. gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativaC. gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mmD. gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opusE. gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular(pag. 159)

S1421053. In parodontita marginala cronica profunda la adult, pungile parodontale contin:A. leucocite distruseB. celule epiteliale descuamateC. fragmente de os alveolar necrozatD. exudat seros, sero-fibrinos, rar purulentE. tesut conjunctiv de neoformatie(pag. 158)

S1421054. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca:A. sindromul DownB. sindromul Papillon-LefevreC. hiperfosfatazia

D. anemiaE. sindromul Chediak-Higashi(pag. 155)

S1421055. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt:A. Fusobacterium nucleatumB. Prevotella intermediaC. A. actinomycetemcomitansD. Peptostreptococus microsE. Capnocytophaga(pag. 161)

S1521056. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt:A. dureri intense iradiate;B. mobilitate dentara patologica;C. retractie gingivala;D. pungi parodontale false;E. hiperestezie dentinara.(pag. 156)

S1521057. In parodontita marginala cronica profunda la adult, subiectiv:A. apar tulburari de masticatie;B. tulburari de fonatie;C. retractie gingivala;D. pungi adevarate;E. manifestari psihice anxios-obsesive.(pag. 158)

S1521058. In parodontita marginala cronica superficiala, semnele subiective sunt:A. prurit gingival;B. sangerare la atingeri usoare cu sonda;C. tumefactie gingivala cu pungi false;D. sangerare la succiunea gingiei;E. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie.(pag. 153-154)

S1521059. In parodontita marginala cronica superficiala:A. creste fosfataza acida;B. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere;C. apare tumefactia gingivala cu pungi false;D. apare uneori retractie gingivala;E. radiologic apare demineralizarea osoasa.(pag. 153-154)

S1521060. Parodontita distrofica:A. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta;B. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale;C. prezinta mobilitate dentara crescuta;D. prezinta migrari patologice accentuate;E. prezinta tumefactie granulara.(pag. 161-162)

S1521061. Parodontita juvenila:A. este determinata in special de Porphiromonas gingivalis;B. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic;

C. prezinta pungi parodontale false;D. prezinta pungi parodontale adevarate;E. prezinta retractie gingivala.(pag. 156)

S1521062. Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva:A. apare mai frecvent dupa 20 de ani;B. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata;C. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau ani;D. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate;E. poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae.(pag. 160)

S1521063. Parodontita marginala cronica profunda la adult:A. reprezinta forma intens destructiva la adult;B. prezinta pungi parodontale adevarate;C. prezinta mobilitate patologica de gradul 4;D. prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale;E. prezinta resorbtie orizontala accentuata.(pag. 158)

S1621064. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in zonele:A. primii molari superiori si inferioriB. incisivii superiori si inferioriC. primii molari si incisiviiD. primii molari, incisivii si dintii imediat vecini, depasind numarul de 14E. caninii superiori si inferiori.(pag. 156)

S1621065. in parodontita juvenila:A. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitansB. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcularC. apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidalD. apare retractie gingivalaE. apar leziuni hiperkeratozice.(pag. 156)

S1621066. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin:A. hiperplazie gingivala generalizataB. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni eroziveC. retractia gingivalaD. fisuri StillmanE. festonul McCall.(pag. 162)

S1621067. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin:A. semne de inflamatie gingivalaB. atrofia epiteliului gingival cu leziuni eroziveC. retractie gingivalaD. pungi parodontale falseE. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3(pag. 158)

S1621068. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin:A. prurit gingivalB. dureri intense la atingerea gingieiC. jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie

D. senzatie de gust metalic si alteratE. dureri spontane, iradiante in oasele maxilare.(pag. 153)

S2121069. In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale continA. leucocite distruseB. tesut mezenchimal nediferentiatC. glicoproteineD. celule epiteliale descuamateE. celule epiteliale descuamate(pag. 158)

S2121070. In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne histopatologice in epiteliu sunt:A. vasodilatatia pasivaB. degenerescenta filetelor nervoaseC. hiperkeratozaD. parakeratozaE. segregatie celulara in stratul cornos(pag. 152)

S2121071. Parodontita prepubertara este asociata unor boli caA. Diabet.B. Sindromul DOWNC. hipofosfataziaD. neutropenia sau granulocitopeniaE. Sindromul CHEDIAK- HIGASHI(pag. 158)

S2121072. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt:A. prurit gingivalB. usturimi gingivaleC. retractie gingivalaD. hipertrofie gingivalaE. hiperplazie gingivala(pag. 153)

S2121073. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prinA. frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilariB. formarea diastemei patologiceC. mobilitate dentara patologicaD. prurit gingivalE. xerostomie(pag. 156)

S2321074. Bifaţi care sunt principalel semne clinice de îmbolnavire în parodontita juvenilă:A. pungi parodontale falseB. mobilitate dentară patologicăC. pungi parodontale adevărateD. retracţie gingivalăE. hiperestezie dentinară(pag. 156)

S2321075. Din punct de vedere histopatologic, în parodontita marginală cronică profundă seevidenţiază:A. distrucţii întinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare şi periodontaleB. creşterea fosfatazei alcaline

C. resorbţii ale cementului radicularD. distrucţii ale fibrelor SharpeyE. numeroase zone de resorbţie ale osului alveolar(pag. 157)

S2321076. Care sunt zonele în care se pot dezvolta “pungi osoase” în cadrul evoluţiei parodontitei marginale cronice profunde a adultului?A. liniile oblice: externă şi internăB. zona premolarilor mandibulariC. zona premolarilor maxilariD. creasta zigomato-malarăE. zona palatină în dreptul dinţilor frontali superiori(pag. 158)

S2321077. Care dintre următoarele semne clinice obiective caracterizează tabloul clinic al parodontiteimarginale cronice profunde, a adultului?A. mobilitatea patologică de gradul 2 sau 3B. pungi parodontale adevărateC. prezenţa de numeroase resturi radiculareD. migrări patologiceE. afectarea gingivo-osoasă a bifurcaţiilor şi trifurcaţiilor dinţilor laterali(pag. 158-159)

S2321078. Ce tip de exsudat se poate întâlni în pungile parodontale adevărate din parodontita marginală cronică profundă a adultului?A. exsudat serosB. exsudat fibrinosC. exsudat sero-fibrinosD. exsudat sangvinolentE. exsudat purulent(pag. 158)S2321079. Care dintre următoarele mecanisme au fost incriminate în patogenia parodontitei marginale agresive, rapid progresivă?A. activarea policlonală a limfocitelor BB. activarea complementuluiC. modificări ale chemotactismului neutrofilelor faţă de bacteriiD. alterări ale funcţiilor limfocitelorTE. producerea de autoanticorpi faţă de colagen(pag. 160)

S2321080. Trecerea de la gingivită la parodontita marginală cronică se însoţeşte de modificări ale componentelor plăcii bacteriene:A. cresc spirocheteleB. cresc speciile de bacili gram-negativiC. apariţia Eikenella corrodensD. apariţia Camphylobacter rectusE. creşte viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus(pag. 151)

S2321081. În parodontita marginală cronică superficială, apar:A. primele manifestări de disjuncţie între gingie şi dinteB. leziuni parţial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolarC. creşte mobilitatea dinţilorD. demineralizări ale osuluiE. halena.(pag. 152)

S2321082. Cercetările de microscopie optică şi electrono-optică, au arătat că în parodontita marginală cronică superficială apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului:A. infiltrat dens limfo-plasmocitarB. vasodilataţie pasivăC. endarteritaD. degenerescenţa filetelor nervoaseE. alterări ale mitocondriilor.(pag. 152)

S2321083. Particularităţile histochimice şi histoenzimologice în parodontita marginală cronică superficială sunt reprezentate de:A. vacuolizarea mitocondriilorB. creşterea fosfatazei alcalineC. creşterea ARN-ului în stratul germinativD. scăderea succindehidrogenazei în zonele epiteliale cu ulceraţiiE. tendinţa de aglomerare a ribozomilor(pag. 152-153)

S2321084. Care dintre următoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale în parodontita marginală cronică superficială:A.papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform “prelins” interdentar spre marginea incizala sausuprafaţa ocluzalăB. uneori papila poate fi desprinsă de pe dinteC. papila gingivală are uneori aspect lobulat, cu un şanţ discret la bază, care o delimitează de gingia fixăD. relieful papilei este şters, pâna aproape de dipariţieE. papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări.(pag. 154)S2321085. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu parodontita prepubertară, sunt adevărate:A. apare la dentiţia temporară şi mixtăB. este asociată cu sindromul Papillon-LefèvreC. este asociată cu sindromul DownD. nu se asociază cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfataziaE. este asociată cu sindromul Chediak-Higashi(pag. 155)

S2321086. Ce este halistereza?A. miros urât al cavitaţii orale, ce insoţeşte simptomatologia din parodontitele marginale cronice profundeB. semn specific din gingivita ucero-necroticăC.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare la nivelul vârfului septului alveolarD.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în lungul septului alveolar, central axial în mod intrerupt sau continuuE.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în aproape totalitateaseptului alveolar(pag. 154-155)

S2321087. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicaţi în producerea parodontitei juvenileA. Eikenella corrodensB. Streptoccocus mutansC. Actinobacillus actinomycetemcomitansD. Capnocytophaga sputigenaE. Stafiloccocus aureus(pag. 156)

S2321088. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans:A. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip ShwartzmanB. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip ShwartzmanC. pot produce fenomene de tip boala seruluiD. pot produce soc anafilacticE. pot produce activarea complementului(pag. 156)

S2521089. Parodontita marginală cronică juvenilă are ca semne clinice următoareleA. Mobilitate dentarăB. Pungi parodontale realeC. Retracţie gingivalăD. Sângerare gingivală spontanăE. Hiperestezie dentinară(pag. 156)

S2621090. Amputaţia devitală este indicată în cazul:A. tratamentului dinţilor mobili parodontoticiB. molarilor persoanelor în vârstăC. dinţilor cu canale foarte curbeD. pulpopatiilor incipiente la copii şi tineriE. la dinţii cu rădăcini în formare.(pag. 143)

S2621091. Contraindicaţiile la extirpări vitale sunt reprezentate de:A. luxaţiile dentareB. fracturile radiculare în prima şi a doua treime a rădăciniiC. dinţii aflaţi în vecinătatea unor formaţiuni patologiceD. afecţiuni care contraindică folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictoruluiE. sarcina în primele 3 luni şi ultimele 2 luni.(pag. 147-148)

S2621092. Extirparea devitală este indicată în următoarele situaţii:A. dinţi cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea până la apexB. dinţi situaţi distal pe arcadă, la care tratamentul este dificilC. pulpitele purulente parţialeD. pulpitele cronice deschise granulomatoaseE. cariile cu evoluţie subgingivală.(pag. 154)

S2621093. Extirparea devitală este contraindicată în:A. pulpitele purulente parţialeB. pulpitele purulente totaleC. pulpitele cronice deschise granulomatoaseD. cazul persoanelor alergice la substanţele anesteziceE. imposibilitatea realizării anesteziei locale (tumori, trisme, infecţii).(pag. 154)

S2621094. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta în:A. coafaj directB. amputatie vitalaC. extirparea aseptico-antisepticaD. amputatie devitalaE. coafaj indirect(pag. 134)

S2621095. Tratamentul pulpitei purulente parţiale constă în:A. coafaj directB. amputaţie vitalăC. extirparea aseptico-antisepticăD. amputaţie devitalăE. coafaj indirect(pag. 134)

S2821096. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de:A. senzatia de egresiune a unui dinteB. durere periradicularaC. durere generalizataD. durerea apare frecvent searaE. durere de intensitate medie(pag. 153)

S2821097. Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de:A. culoare rosie deschisa a gingieiB. papila gingivala cu aspect lobulatC. papila gingivala cu aspect filiformD. papila desprinsa de dinteE. mobilitate dentara de gradul 1(pag. 154)S2821098. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin:A. albinismB. hipercheratoza palmaraC. pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 aniD. pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 aniE. pungi parodontale adanci(pag. 155)

S2821099. Simptomatologia parodontitei juvenile este:A. mobilitate dentara patologicaB. pungi parodontale falseC. abcese parodontaleD. poate fi localizataE. retractie gingivala(pag. 156)

S2821100. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva:A. apare mai frecvent dupa 40 aniB. apare mai frecvent dupa 20 aniC. reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCPD. prezinta tumefactii voluminoase exagerateE. se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor(pag. 160)

S2821101. In parodontita marginala profunda rebela la tratament, simptomatologia poate fi:A. aparitia fisurilor StillmanB. aparitia festonului McCallC. evolutia continua a leziunilor preexistenteD. aparitia de leziuni noiE. mai pregnanta la copii(pag. 161-162)

S2821102. In parodontita distrofica apar:A. pungi parodontale de adancime mareB. mobilitate dentara accentuataC. migrari patologice semnificativeD. exudat inflamator redusE. rezorbtie osoasa orizontala(pag. 162)

S2821103. In parodontita marginala cronica superficiala:A. scade fosfataza alcalinaB. scade ARNC. scade SuccindehidrogenazaD. creste fosfataza alcalinaE. creste ARN(pag. 153)

S2921104. Parodontita juvenila se prezinta prin:A. pungi parodontale falseB. mobilitate dentara patologicaC. lipsa unei inflamatii clinicD. migrari dentareE. prezenta unei inflamatii clinic(pag. 156)S2921105. In parodontita marginala cronica profunda la adult, semnele clinice obiective sunt:A. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3B. retractie gingivalaC. tulburari de masticatieD. pungi parodontale adevarateE. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare(pag. 158)

S2921106. Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca:A. sindromul DownB. sindromul Plummer-VinsonC. sindromul Chediak-HigashiD. boala lui WerkhofE. sindromul Papillon-Lefevre(pag. 155)