GRILA 1

1. Valoarea nominală XN a parametrului fundamental (rezistenţă, capacitate, inductanţă) al unei componente pasive reprezintă:1) valoarea marcată (în general) pe corpul componentei;2) valoarea măsurată;3) valoarea dorită a fi obţinută în procesul de fabricaţie;4) valoarea reală.

1,3

2. Se consideră o componentă pasivă cu o variaţie liniară a parametrului fundamental în funcţie de temperatură. În acest caz, coeficientul de variaţie cu temperatura exprimat în (ppm/0C) reprezintă:1) toleranţa datorată variaţiei a temperaturii corpului componentei;2) raportul dintre variaţia valorii parametrului fundamental şi variaţia temperaturii corpului componentei;3) abaterea relativă maximă datorată variaţiei temperaturii mediului ambiant;4) abaterea parametrului fundamental, datorată variaţiei temperaturii corpului componentei cu un grad Celsius.

4

3. Toleranţa globală tg a unei componente pasive reprezintă:1) toleranţa rezultată în urma procesului de producţie;2) suma tuturor toleranţelor datorate diverşilor factori electrici ce pot influenţa valoarea componentei în timpul funcţionării;3) suma tuturor toleranţelor datorate diverşilor factori neelectrici ce pot influenţa valoarea componentei în timpul funcţionării;4) suma toleranţelor datorate tuturor factorilor electrici şi neelectrici ce pot conduce la influenţarea valorii componentei în timpul funcţionării acesteia în condiţii reale.

4

4. Se poate afirma că toleranţa t (de fabricaţie) a componentelor pasive este numai:1) pozitivă (t+ >0);2) negativă (t- <0);3) simetrică (t+=t-=t);4) asimetrică (t+t-). false

5. În timpul funcţionării valoarea reală Xr a oricărei componente pasive:1) rămâne constantă, nefiind influenţată de temperatura componentei;2) se modifică mai mult sau mai puţin în funcţie de tipul componentei;3) creşte întotdeauna exponenţial cu temperatura;4) se modifică, atât în funcţie de temperatura mediului ambiant cât şi de supratemperatura datorată puterii disipate de componentă.

2,4

6. Coeficientul de variaţie cu temperatura y al parametrului y al unui circuit electronic, y=f(x1, x2, ….xn) unde xi sunt valorile componentelor pasive ce au coeficienţii de variaţie cu temperatura i , este dependent de:1) temperatura minimă de utilizare a componentelor;2) valorile componentelor pasive;3) temperatura maximă de utilizare a componentelor;4) coeficienţii de variaţie cu temperatura ai componentelor pasive.

2,4

7. Cantitatea de căldură acumulată de o componentă pasivă este în principal direct proporţională cu:1) masa componentei;2) căldura specifică;3) diferenţa dintre temperatura corpului componentei şi cea a mediului ambiant;4) culoarea componentei.

1,2,3

8. În general căldura se transmite prin:1) conducţie termică;2) gravitaţie;3) convecţie termică;4) conducţie electrică.

1,3

9. Mediul ambiant al unei componente pasive este aerul. Puterea termică evacuată de componentă mediului ambiant prin convecţie este direct proporţională cu:1) diferenţa de temperatură dintre temperatura componentei şi a mediului ambiant;2) suprafaţa totală a componentei;3) coeficientul de convecţie, CV ;

4) temperatura minimă de utilizare a componentei.1,2,3

10. O componentă pasivă este amplasată pe un cablaj imprimat. Se pot face următoarele afirmaţii referitoare la coeficientul de convecţie CV , al componentei:1) depinde de poziţia (orizontală sau verticală) în care este amplasat circuitul imprimat;2) pentru poziţia verticală coeficientul de convecţie este mai mare faţă de cel corespunzător amplasării orizontale;3) pentru poziţia orizontală coeficientul de convecţie este mai mic faţă de cel corespunzător amplasării verticale;4) nu depinde de poziţia de amplasare a circuitului imprimat.

1,2,3

11. Se consideră o componentă pasivă cu masa m, căldura specifică c, rezistenţa termică R th şi coeficientul de disipaţie termică D. Constanta termică de timp th a componentei pasive este egală cu:1) Cth/D;2) mcD;3) (mc)/D;4) (mc)/Rth .

1,3

12. O componentă pasivă disipă puterea:Pd= P0, ptr t<t0

0, ptr tt0

Componenta are o rezistenţă termică Rth, un coeficient de disipare termică D, o capacitate termică C th , o constantă termică de timp th şi funcţionează într-un mediu cu temperatura Ta. În acest caz se poate aproxima că temperatura corpului componentei ajunge la temperatura mediului ambiant după:1) 3th ;2) 3Cth Rth ;3) (3Cth)/D;4) 3CthD

1,2,3

13. O componentă pasivă cu constanta termică de timp th disipă o putere sub formă de impulsuri periodice dreptunghiulare cu factor de umplere , perioada tp şi puterea Pi. Temperatura maximă a corpului componentei cMi depinde de:1) temperatura mediului ambiant;2) constanta termică de timp th ;3) puterea disipată în impuls Pi ;4) factorul de umplere .

1,2,3,4

14. Puterea nominală PN a unei componente pasive reprezintă:1) puterea maximă pe care poate să o disipe componenta funcţionând într-un mediu cu temperatura egală cu cea maximă de utilizare a componentei ;2) puterea maximă pe care poate să o disipe componenta la o funcţionare îndelungată;3) puterea disipată de componentă;4) puterea maximă pe care poate să o disipe componenta pasivă la o funcţionare îndelungată într-un mediu ambiant cu temperatura egală cu cea nominală .

4GRILA 2

1. Toleranţa t (de fabricaţie) a unei componente pasive este definită ca:1) toleranţa măsurată pentru o componentă oarecare;2) toleranţa datorată variaţiei cu temperatura a parametrului fundamental;3) abaterea relativă a valorii reale faţă de cea nominală; 4) abaterea maximă relativă a valorii reale faţă de cea nominală.

4

2. O componentă pasivă cu valoarea nominală XN şi toleranţa globală tg va avea valoarea reală maximă XrM :1) XrM =XN;2) Xr M= XN(1 - tg);3) XrM <XN;4) XrM= XN(1 + tg).

4

3. În funcţie de tipul ei, o componentă pasivă poate avea un coeficient de variaţie cu temperatura T

1) T>0;2) T<0;3) T [1 , 2];4) o anumită valoare în funcţie de frecvenţa semnalului la care funcţionează.

1, 2, 3

4. Toleranţa ty a parametrului y al unui circuit electronic, y=f(x1, x2, ….xn) unde xi sunt valorile componentelor pasive ce au toleranţele t i , poate fi determinată astfel:1) aplicând definiţia toleranţei;

2) ;

3) tf

f

xty

ii

i

n2 2 2

1

1

;

4) t ty ii

n

1

.

1,2,3

5. Se consideră un circuit electronic caracterizat de parametrul y=f(x1, x2, ….xn) unde xi sunt valorile componentelor pasive. Valoarea reală a parametrului y este influenţată de :1) toleranţa componentelor pasive;2) coeficienţii de variaţie cu temperatura ai componentelor pasive;3) temperatura minimă a mediului ambiant;4) temperatura maximă a mediului ambiant.

1,2,3,4

6. Capacitatea termică Cth a unei componente pasive este dependentă de :1) temperatura mediului ambiant;2) masa componentei;3) temperatura componentei;4) căldura specifică.

2,4

7. Puterea termică transmisă prin conducţie termică de către un terminal al unei componente pasive depinde de :1) secţiunea terminalului;2) lungimea terminalului;3) temperatura componentei;4) tipul materialului din care este realizat terminalul.

1,2,3,4

8. Coeficientul de disipaţie termică D (prin convecţie) al unei componente pasive depinde de :1) suprafaţa de contact a componentei cu fluidul mediului ambiant;2) viteza de curgere a fluidului;3) poziţia componentei faţă de direcţia de curgere a fluidului;4) tipul fluidului.

1,2,3,4

9. Puterea termică transmisă prin radiaţie termică de către o componentă pasivă depinde:1) temperatura componentei;2) temperatura mediului ambiant;3) coeficientul de radiaţie termică, r ;4) suprafaţa componentei.

1,2,3,4

10. O componentă pasivă disipă puterea Pd= 0, ptr t<t0

P0, ptr tt0

În acest caz temperatura corpului componentei Tc

1) va creşte liniar în timp;2) va creşte exponenţial în funcţie de timp, ajungând după aproximativ 3th la o anumită valoare maximă a componentei, TCM ;3) nu se modifică, rămânâd egală cu cea a mediului ambiant;

4) TC=(TCM-Ta)( 1- )+Ta, unde TCM reprezintă temperatura maximă la care ajunge corpul componentei, Ta reprezintă temperatura

mediului ambiant.2,4

11. O componentă pasivă cu coeficient de disipaţie D şi rezistenţă termică R th, funcţionează în regim permanent staţionar, disipând puterea P0. Temperatura maximă a corpului componentei TCM ce funcţionează într-un mediu ambiant cu temperatura Ta va fi:

1) TP

DTCM a 0 ;

2) T P D TCM a 0 ;

3) T P R TCM th a 0 ;

4) TP

RTCM

tha 0

.

1,3

12. O componentă pasivă cu constanta termică de timp th disipă o putere sub formă de impulsuri periodice dreptunghiulare cu factor de umplere , perioada tp şi puterea Pi. Temperatura maximă a corpului componentei cMi depinde de:1) perioada tp;2) durata impulsului ti ;3) puterea Pi ;4) constanta termică de timp th .

1,2,3,4

13. Puterea nominală PN a unei componente pasive depinde de:1) temperatura maximă de utilizare a componentei M ;2) coeficientul de disipaţie termică D;3) temperatura nominală N ;4) temperatura mediului ambiant.

1,2,3

14. Puterea maxim admisibilă PA pe care poate să o disipe o componentă pasivă cu puterea nominală PN, în funcţie de temperatura a a mediului ambiant în care funcţionează în regim permanent depinde de :1) temperatura nominală N a componentei;2) temperatura maximă de utilizare a componentei ;3) coeficientul de disipaţie termică D;4) puterea electrică la care este solicitată componenta.

1,2,3GRILA 3

1. Valoarea reală Xr a unei componente pasive cu valoarea nominală XN şi toleranţa t (de fabricaţie) va fi în mod sigur:1) Xr =XN ;2) Xr = XN(1 - t);3) Xr = XN(1 + t);4) Xr [XN(1-t),XN(1+t)].

4

2. Valorile normalizate (standardizate) ale valorilor nominale ale componentelor pasive:1) pot fi conform cererii utilizatorului;2) sunt realizate pentru toate valorile necesare ce rezultă din proiectarea electrică a circuitelor electronice;3) sunt nişte valori alese de producător;4) sunt conform seriilor de valori nominale standardizate internaţional, (En).

4

3. Coeficientul de variaţie cu temperatura T al tuturor componentelor pasive este:1) numai pozitiv (T>0);2) numai negativ (T<0);3) ia diferite valori în funcţie de temperatura mediului ambiant;4) ia diferite valori în funcţie de temperatura corpului componentei.

false

4. Toleranţa ty a parametrului y al unui circuit electronic, y=f(x1, x2, ….xn) unde xi sunt valorile componentelor pasive ce au toleranţele ti , depinde de :1) valorile Xi ale componentelor pasive;2) frecvenţa semnalului la care funcţionează circuitul;3) toleranţele ti ale componentelor pasive;4) tehnologia de realizare a circuitului.

1,3

5. Se consideră un circuit electronic caracterizat de parametrul y=f(x1, x2, ….xn) unde xi sunt valorile componentelor pasive. Valoarea reală a parametrului y este influenţată de :1) variaţia cu temperatura a valorilor componentelor pasive;2) valorile componentelor pasive;3) toleranţa componentelor pasive;4) temperatura maximă a corpului componentei pasive.

1,2,3,4

6. Cantitatea de căldură Qa acumulată de corpul unei componente pasive în general nu depinde de:1) masa componentei;2) căldura specifică;3) diferenţa dintre temperatura corpului componentei şi cea a mediului ambiant;4) culoarea componentei.

4

7. Puterea termică transmisă prin conducţie termică de către terminalul unei componente pasive nu depinde de :1) căldura specifică;2) masa componentei;3) toleranţa componentei;4) dimensiunile terminalului.

1,2,3

8. Rezistenţa termică de conducţie a unui terminal al unei componente pasive depinde de :1) conductivitatea electrică a materialului din care este realizat terminalul;2) dimensiunile terminalului;3) intervalul de temperatură în care poate fi utilizată componenta;4) conductivitatea termică a materialului din care este realizat terminalul.

2,4

9. Referitor la puterea termică evacuată către mediul ambiant de o componentă pasivă se pot face cu aproximaţie următoarele afirmaţii:1) toată puterea este evacuată prin conducţie termică;2) toată puterea este evacuată prin radiaţie termică;3) puterile evacuate prin conducţie, convecţie şi radiaţie termică sunt egale;4) puterea este evacuată predominant prin convecţie termică.

4

10. Puterea disipată de către o componentă pasivă estePd= 0, ptr t<t0

P0, ptr tt0

Componenta are un coeficient de disipare termică D, o rezistenţă termică R th, o constantă termică de timp şi funcţionează într-un mediu cu temperatura Ta. În acest caz sunt valabile afirmaţiile:

1) temperatura corpului componentei TC este, TC=(TCM-Ta)( 1- )+Ta, unde TCM reprezintă temperatura maximă la care ajunge

corpul componentei;

2) ;

3) ;

4) temperatura corpului componentei ajunge la valoarea constantă TCM, după aproximativ 3 .

1,2,3,4

11. O componentă pasivă cu coeficient de disipaţie D şi rezistenţă termică R th, funcţionează în regim permanent staţionar, disipând puterea P0. Temperatura maximă a corpului componentei TCM depinde de:1) coeficientul de disipaţie D ;2) puterea disipată de componentă P0;3) rezistenţă termică Rth;4) temperatura minimă de utilizare a componentei.

1,2,3

12. O componentă pasivă cu constanta termică de timp , coeficientul de disipaţie termică D, disipă o putere sub formă de impulsuri

periodice dreptunghiulare cu factor de umplere , perioada tp şi puterea Pi. Dacă >>tp temperatura maximă la care ajunge corpul

componentei cMi este:

1) ;

2) ;

3) ;

4) .

4

13. Puterea nominală PN a unei componente pasive este egală cu:

1) ;

2) ;

3) ;

4) .

1,3

14. Puterea maxim admisibilă PA pe care poate să o disipe o componentă pasivă cu puterea nominală PN, în funcţie de temperatura a a mediului ambiant în care funcţionează în regim permanent depinde de :1) tensiunea aplicată la bornele componentei;2) puterea nominală PN ;3) curentul ce străbate componenta;4) temperatura nominală N .

2,4GRILA 4

1. Se dă o componentă pasivă cu valoarea nominală XN şi toleranţa t (de fabricaţie). Măsurând această componentă valoarea reală X r

poate fi:1) Xr =XN;2) Xr < XN(1 - t);3) Xr [XN(1-t),XN(1+t)];4) Xr > XN(1 + t).

1,3

2. Toleranţa t (de fabricaţie) a unei componente pasive se datorează: 1) abaterii parametrilor materialelor de care depinde parametrul fundamental al componentei ;2) abaterilor inerente ale procesului de fabricaţie;3) erorii aparatelor de măsură utilizate;4) factorului uman.

1,2,3,4

3. Toleranţa de fabricaţie a componentelor pasive poate fi:1) simetrică t;2) numai pozitivă;3) asimetrică (-t1, +t2);4) numai negativă.

1,3

4. Coeficientul de variaţie cu temperatura y al parametrului y al unui circuit electronic, y=f(x1, x2, ….xn) unde xi sunt valorile componentelor pasive ce au coeficienţii de variaţie cu temperatura i , poate fi determinat cu relaţia:

1) y ii

n

1;

2)

yii

i

nf

x

1

;

3)

yi

ii

n

f

f

x

1 2 2

1

;

4)

yii

i

n

f

f

x

1

1

.

4

5. Din punct de vedere al disipării de putere pentru componentele pasive se poate face afirmaţia:1) numai rezistoarele disipă putere;2) condensatoarele nu disipă putere;3) inductoarele nu disipă putere;4) orice componentă pasivă, disipă o putere mai mare sau mai mică, în funcţie de tipul ei, parametrii şi solicitarea electrică la care este utilizată.

4

6. În general căldura se transmite prin:1) conducţie termică;2) convecţie termică;3) radiaţie termică;4) evacuare termică.

1,2,3,4

7. Puterea termică transmisă prin convecţie termică de către un corp depinde de :1) tipul fluidului în contact cu componenta;2) viteza de curgere a fluidului;3) poziţia corpului faţă de viteza de curgere a fluidului;4) dimensiunile corpului.

1,2,3,48. Rezistenţa termică de convecţie a unei componente pasive nu depinde de:1) suprafaţa componentei;2) tipul fluidului mediului ambiant în care funcţionează;3) viteza de curgere a fluidului;4) poziţia componentei faţă de viteza de curgere fluidului.

false

9. Se consideră o componentă pasivă cu masa m, căldura specifică c, rezistenţa termică R th şi coeficientul de disipaţie termică D. Constanta termică de timp th a componentei pasive este egală cu:1) mc;2) mcRth ;3) mcD;4) Cth Rth.

2,410. Puterea disipată de o componentă pasivă este:Pd= P0, ptr t<t0

0, ptr tt0

În acest caz temperatura corpului componentei TC,1) va creşte exponenţial în timp;2) va scădea liniar în timp către temperatura mediului ambiant;3) va scădea în mod aleatoriu către temperatura mediului ambiant;

4) va scădea exponenţial conform relaţiei, TC=(TCM-Ta)( +Ta), unde TCM, respectiv Ta reprezintă temperatura maximă a corpului

componentei, respectiv temperatura mediului ambiant, iar th este constantă termică de timp a componentei.4

11. O componentă pasivă cu coeficient de disipaţie termică D şi rezistenţă termică R th, cu intervalul maxim al temperaturii de utilizare [m , M],funcţionează în regim permanent, disipând puterea P0. În acest caz temperatura c a corpului componentei pasive ce funcţionează într-un mediu ambiant cu temperatura a [am aM], ar putea fi :1) c < am ;2) c <m ;3) c>M ;4) c [am, P0/D+aM].

4

12. O componentă pasivă cu constanta termică de timp th , disipă o putere sub formă de impuls singular cu puterea P i şi durata ti. În acest caz temperatura maximă a corpului componentei cMi depinde de :1) temperatura mediului ambiant;2) durata impulsului ti ;3) puterea Pi ;4) constanta termică de timp th .

1,2,3,4

13. Puterea nominală PN a unei componente pasive depinde de:1) tensiunea aplicată la bornele componentei;2) dimensiunile componentei;

3) puterea disipată;4) tipul materialelor utilizate la realizarea componentei.

2,4

14. O componentă pasivă cu puterea nominală PN, constanta termică de timp th , funcţionează în regim de impulsuri periodice dreptunghiulare cu factor de umplere şi durata perioadei tp. Puterea maxim admisibilă PAi pe care poate să o disipe în funcţie de temperatura a a mediului ambiant în care funcţionează este:1) P PA i N ,dacă tp>>th şi a N ;

2) P PA i NM N

M a

1, dacă tp>>th şi a N ;

3) PAi =PN , dacă tp <<th şi a N ;

4) P PA i NM N

M a

1 1, dacă tp << th şi a N .

1,2,3,4

GRILA 51. Rezistenţa nominală, RN , a unui rezistor:1) reprezintă valoarea rezistenţei rezistorului ce se doreşte a fi obţinut în urma procesului tehnologic;2) nominalizează componenta;3) este marcată în clar sau în cod pe corpul acesteia;4) reprezintă valoarea măsurată.

1,2,3

2. Rezistenţa critică reprezintă:1) rezistenţa componentei înscrisă pe corpul rezistorului;2) rezistenţa la temperatura maximă M ;3) rezistenţa unui rezistor ce poate disipa puterea nominală PN;4) valoarea rezistenţei ce poate fi utilizată simultan la tensiunea nominală UN şi puterea nominală PN.

4

3. Tensiunea maximă admisibilă UA ce poate fi aplicată la bornele unui rezistor în regim permanent este determinată de :1) valoarea nominală a rezistenţei RN;2) tensiunea nominală UN ;3) puterea nominală PN;4) tensiunea indusă de profesor studentului..

1,2,3

4. Un rezistor cu valoarea nominală RN, şi toleranţa t1, poate fi înlocuit cu un rezistor cu valoarea nominală RN2 şi toleranţa t2 dacă:1) RN2<RN1 şi t2<t1;2) RN2>RN1 şi t2>t1;3) RN2=RN1 şi t2>t1;4) RN2=RN1 şi t2<t1.

4

5. Capacitatea parazită a unui rezistor depinde de:1) forma geometrică a elementului rezistiv;2) suportul dielectric al rezistorului;3) geometria terminalelor;4) zonele de contactare.

1,2,3,4

6. Frecvenţa serie de rezonanţă a unui rezistor depinde de :1) rezistenţa nominală;2) inductanţa parazită a acestuia;3) tensiunea de zgomot;4) capacitatea parazită a acestuia.

2,4

7. Principalele legi de variaţie a rezistenţei potenţiometrelor sunt:1) liniară;2) antilogaritmică;3) exponenţială;4) logaritmică.

1,2,3,4

8. Pentru un rezistor de valoare nominală RN şi putere nominală PN ce funcţionează în regim permanent, puterea maxim admisibilă PA este egală cu:

1) PN dacă aM N şi RN Rcrt;

2) PNM aM

M N

dacă aM N şi RN Rcrt ;

3) D M aM dacă aM N şi RN Rcrt;

4) U

RN

N

2 dacă aM N şi RN Rcrt.

1,2,3,4

9. În timpul funcţionării, temperatura maximă CM a corpului unui rezistor:1) trebuie să nu depăşească temperatura nominală, N ;2) poate depăşi temperatura maximă M dacă funcţionează în regim de impulsuri;3) trebuie să fie egală cu temperatura mediului ambiant;4) trebuie să fie CM M .

4

10.Un rezistor cu parametrii: RN, UN, PN funcţionează în regim de impulsuri periodicet p th . Tensiunea maximă admisibilă UA ce poate fi aplicată la bornele rezistorului depinde de :1) puterea nominală;2) tensiunea nominală;3) factorul de umplere al semnalului periodic;4) constanta de timp termică th .

1,2,3

11. Cursorul unui potenţiometru pelicular trebuie să îndeplinească condiţiile:1) să nu uzeze pelicula rezistivă;2) să nu se oxideze;3) să facă contact sigur în toate poziţiile;4) uzura cauzată de presiunea lui pe elementul rezistiv să fie minimă.

1,2,3,4 12. Fie două rezistoare : R1 cu parametrii RN1 şi coeficientul de variaţie cu temperatura 1 şi rezistorul R2 cu parametrii RN2 şi coeficientul de variaţie cu temperatura 2 . Coeficientul de variaţie cu temperatura al rezistenţei echivalente, obţinut pentru legarea în serie a celor două rezistoare este dat de relaţia:1) e 1 2 ;

2) e 1 2 ;

3)

eN N

N N

R R

R R

1 2 2 1

1 2;

4)

eN N

N N

R R

R R

1 1 2 2

1 2.

413. Prin tehnologia straturilor groase (TSG) se pot realiza:1) rezistoare de volum;2) rezistoare bobinate;3) rezistoare peliculare pe suport cilindric;4) rezistoare cu element rezistiv plan.

4

14. Rezistoarele al căror element rezistiv au structură amorfă (compozită) prezintă faţă de rezistoarele al căror element rezistiv au structură cristalină (metalică) un factor de zgomot:1) mai mic;2) neglijabil;3) datorat numai zgomotului produs de studenţi în laborator;4) mai mare.

4

GRILA 6

1. Toleranţa de fabricaţie a rezistenţei este dependentă de :1) abaterile tehnologice ale dimensiunilor elementului rezistiv;2) abaterea rezistivităţii materialului utilizat pentru elementul rezistiv;3) de precizia de măsurare;4) abaterile tehnologice ale dimensiunilor terminalelor.

1,2,3

2. Seria de valori nominale E12

1) cuprinde 12 valori nominale pe decadă;2) cuprinde 12 valori între 1100;3) are toleranţa de fabricaţie 10%;4) are toleranţa de fabricaţie 12%.

1,3

3. Două tipuri de rezistoare pot avea aceeaşi rezistenţă critică dacă şi numai dacă:1) aparţin aceleaşi serii de valori;2) aparţin aceluiaşi tip constructiv;3) au aceeaşi valoare nominală dar toleranţa diferită;4) au aceeaşi tensiune nominală UN şi putere nominală PN.

44. Tensiunea maxim admisibilă ce poate fi aplicată la bornele a două rezistoare de valori nominale RN1 şi RN2 , conectate în paralel, ce funcţionează în regim permanent, este egală cu:1) tensiunea nominală UN1 a rezistorului RN1;2) tensiunea nominală UN2 a rezistorului RN2;3) tensiunea datorată studenţilor;4) cea mai mică valoare dintre tensiunea maximă admisibilă a rezistorului R1 şi tensiunea maximă admisibilă a rezistorului R2.

4

5. Inductanţa parazită a unui rezistor este determinată de :1) forma geometrică a elementului rezistiv;2) curentul ce străbate rezistorul;3) tipul terminalelor şi forma lor geometrică;4) frecvenţa semnalului la care funcţionează rezistorul.

1,3

6. Defazajul dintre tensiunea şi curentul unui rezistor poate fi:1) aproximativ egal cu zero la frecvenţe joase;2) pozitiv la frecvenţe foarte înalte;3) negativ la frecvenţe foarte înalte;4) zero la orice frecvenţă.

1,2,3

7. Un rezistor variabil (potenţiometru) este:1) un rezistor liniar;2) un rezistor la care valoarea rezistenţei depinde de poziţia relativă a cursorului;3) un rezistor la care valoarea rezistenţei se poate modifica în mod continuu între anumite limite (stabilită de fabricant);4) un rezistor cu elemente parazite nule.

1,2,3

8. Două rezistoare : R1 cu parametrii:RN1, UN1, PN1 şi respectiv R2 cu parametrii:RN2, UN2, PN2 sunt legate în serie şi funcţionează la o temperatură a mediului a N . Valoarea maximă a curentului ce poate străbate cele două rezistoare în regim permanent este:

1) maximP

R

P

RN

N

N

N

1

1

2

2;

;

2) minim U

R

U

R

N

N

N

N

1

1

2

2; ;

3) U U

R RN N

N N

1 2

1 2

;

4) maxim U

R

U

RA

N

A

N

1

1

2

2;

.

False9. Un rezistor cu constanta termică th funcţionează în regim de impulsuri dreptunghiulare periodice, cu perioada tp şi factorul de umplere . Puterea maxim admisibilă poate fi:1) mai mare decât puterea nominală dacă t p th ;

2) mai mare decât puterea nominală dacă t p th ;3) mai mare sau mai mică decât puterea nominală în funcţie de temperatura mediului ambiant, valoarea rezistenţei, perioada semnalului, factorul de umplere, constanta termică de timp;4) nu depăşeşte niciodată puterea nominală.

1,3

10. Factorul de zgomot al rezistoarelor variabile este:

1) mai mic decât al rezistoarelor fixe;2) egal cu factorul de zgomot al rezistoarelor fixe;3) proporţional cu zgomotul produs de studenţi în laborator;4) este mai mare cu unul chiar două ordine de mărime decât factorul de zgomot al rezistoarelor fixe, având în plus un zgomot de contact.

4

11. Suportul izolant (dielectric) al unui rezistor trebuie să prezinte:1) conductivitate termică bună;2) rezistivitate electrică cât mai ridicată;3) rigiditate dielectrică mare;4) conductivitate electrică bună.

1,2,3

12. Pentru a obţine un coeficient de variaţie cu temperatura egal cu zero al unui rezistor obţinut prin legarea în paralel a două rezistoare cu valoarea nominală RN1 şi coeficientul de variaţie cu temperatura 1 şi respectiv RN2 şi coeficientul de variaţie cu temperatura 2 trebuie ca

1) 1 2;2) 1 şi 2 să aibă semne opuse;

3)

eN N

N N

R R

R R

1 2 2 1

1 2;

4)

eN N

N N

R R

R R

1 1 2 2

1 2.

1,2,3

13. Între valorile coeficienţilor de variaţie cu temperatura pentru un rezistor liniar şi un termistor NTC există diferenţă?1) nu, cele două valori sunt constante şi apropiate ca ordin de mărime ;2) da, cele două valori sunt constante şi au valori mult diferite;3) da, cele două valori diferă, fiind puternic influenţate de valoarea nominală a componentelor respective;4) da, coeficientul de variaţie cu temperatura pentru termistoare variază invers proporţional cu pătratul temperaturii.

4

14. Legea de variaţie neliniară a rezistenţei unui potenţiometru pelicular se poate obţine prin:1) forma geometrică a elementului rezistiv;2) forma geometrică a suportului dielectric;3) aproximarea legii neliniare cu segmente de dreaptă şi utilizarea pentru fiecare segment a unei paste corespunzătoare;4) depunerea unui element rezistiv cu o rezistivitate crescătoare sau descrescătoare.

1,3GRILA 7

1. Un termistor NTC:1) disipă putere prin efect Joule;2) are caracteristica termică de tip exponenţial;3) are caracteristica electrică neliniară;4) are o constantă termică de timp =Rth Cth .

1, 2, 3, 4

2. Prin conectarea în paralel la temperatura Ta a unui termistor NTC (RT, T) cu un rezistor (R, R) este posibil să se obţină un coeficient de temperatură pozitiv pentru gruparea paralel :

1) da, dacă R RTT

R

;

2) da, numai dacă R=RT;3) da, dacă T şi R au semne contrare;4) nu.

1, 3

3. Utilizarea termistoarelor NTC ca traductoare de nivel pentru lichide se bazează pe următorul principiu:1) în regim de încălzire directă , la introducerea în lichid se modifică curentul prin termistor;2) rezistenţa este mai mare în lichid;3) în lichid se modifică coeficientul de disipaţie termică D al termistorului;4) la contactul cu lichidul se modifică parametrul B al termistorului;.

1, 2, 3

4. Termistorul NTC:1) poate fi utilizat pentru a proteja motoarele electrice la supracurent;2) poate fi utilizat într-o grupare serie cu un rezistor liniar fix la compensarea variaţiei cu temperatura a rezistenţei înfăşurărilor bobinelor sau releelor;3) poate fi utilizat la compensarea variaţiei capacităţii parazite a rezistoarelor cu frecvenţa;

4) poate fi utilizat într-o grupare paralel cu un rezistor liniar fix la compensarea variaţiei cu temperatura a rezistenţei înfăşurărilor bobinelor sau releelor.

4

5. Coeficientul de variaţie cu temperatura al unui termistor NTC, spre deosebire de cel al unui rezistor bobinat:1) depinde de temperatura la care se calculează;2) este definit ca variaţia relativă a rezistenţei la creşterea temperaturii cu 1 grad;3) este mai mare în valoare absolută;4) poate fi exprimat în %/0C.

1, 3

6. Utilizarea termistoarelor la măsurarea temperaturii:1) este posibilă numai pentru temperaturi Ta>00C;2) poate fi realizată numai cu termistoare NTC;3) presupune funcţionarea termistoarelor în regim de încălzire directă;4) presupune funcţionarea termistoarelor în regim de încălzire indirectă.

47. Prin compararea termistoarelor PTC bazate pe titanatul de bariu cu rezistoarele cu peliculă de carbon s-au formulat afirmaţiile următoare. Care sunt corecte?1) ambele au coeficient de temperatură pozitiv; 2) ambele sunt rezistoare de volum;3) ambele au temperatura Curie mult mai mică decât temperatura ambiantă;4) ambele sunt componente disipative.

4

8. Termistorul NTC spre deosebire de un rezistor cu peliculă de carbon1) prezintă o disipaţie proprie de putere, care la echilibru termic este exprimată prin P D T , cu D coeficientul de disipaţie termică;2) prezintă o variaţie scăzătoare a rezistenţei cu temperatura;3) poate fi încălzit la temperaturi superioare temperaturii maxim admisibile a suprafeţei, la o funcţionare în impulsuri;4) prezintă o caracteristică electrică neliniară.

4

9. Utilizarea termistoarelor NTC ca traductoare de nivel se bazează pe următorul principiu:1) în lichid se modifică parametrul A al termistorului;2) în lichid parametrul B al termistorului are o valoare mult mai mare;3) în lichid rezistenţa termistorului este mai mare deoarece acesta este mai rece;4) în lichid coeficientul de disipaţie termică al termistorului are o valoare mai mare decât în aer.

4GRILA 8

1. Un termistor cu coeficient de temperatură negativ (NTC):1) are caracteristica electrică liniară;2) poate fi utilizată la măsurarea temperaturii;3) nu poate fi utilizat în regim de încălzire indirectă;4) are o caracteristică termică neliniară.

2,4

2. Coeficientul de variaţie cu temperatura al unui termistor PTC 1) poate fi calculat cu relaţia -B/T2;2) reprezintă variaţia relativă a rezistenţei termistorului la o creştere a temperaturii cu 10C;3) este pozitiv numai în exteriorul unui interval m ,M ;4) este mai mare decât cel al unui rezistor bobinat.

2,4

3. Un termistor NTC poate fi utilizat la :1) compensarea variaţiei cu temperatura a altei componente electronice;2) măsurarea temperaturii;3) protejarea unor consumatori electrici la conectarea la reţea;4) realizarea traductoarelor de nivel.

1,2,3,4

4. Caracteristica tensiune - curent a unui termistor NTC:1) prezintă un maxim al tensiunii a cărui valoare depinde de coeficientul de disipaţie termică al termistorului;

2) prezintă un maxim al tensiunii pentru temperatura T B B BTa

1

242 ;

3) prezintă un maxim al tensiunii dacă B>4Ta;4) poate fi liniarizată prin conectarea în paralel cu termistorul a unui rezistor liniar fix.

1,2,35. Regimul de încălzire directă al unui termistor PTC este definit ca :1) există un contact termic direct cu un radiator încălzit;2) puterea disipată în termistor este Pd 0;

3) transferul termic are loc direct prin radiaţie de la suprafaţa termistorului;4) creşterea temperaturii termistorului este determinată de puterea disipată în termistor.

4

6. Două varistoare cu parametrii identici (tensiune nominală, curent nominal) pot fi conectate în paralel pentru a obţine un varistor echivalent având:1) constanta C de valoare dublă;2) coeficientul de neliniaritate () cu valoare dublă;3) tensiunea nominală cu valoare dublă;4) puterea nominală cu valoare dublă.

4

7. Pe baza cărui principiu protejează un termistor NTC filamentele tuburilor electronice cu care este legat în serie, la conectarea alimentării:1) la conectarea alimentării rezistenţa termistorului este foarte mică şi căderea de tensiune pe el prezintă un maxim;2) după 3 termistorul atinge o temperatură superioară celei de basculare ( este constanta de timp termică);3) odată cu trecerea curentului termistorul intră în modul de încălzire indirectă;4) la conectare termistorul prezintă o rezistenţă mare iar după t>3 prin încălzire directă rezistenţa lui devine mică, ( este constanta de timp termică).

4

8. Conectarea în paralel a unui termistor NTC cu un rezistor liniar fix are ca urmare:1) obţinerea unui coeficient de variaţie cu temperatura al grupării paralel aproximativ constant în jurul punctului de inflexiune al caracteristicii R(T);2) obţinerea unui punct de inflexiune al curbei R(T);3) obţinerea unui coeficient de variaţie cu temperatura al grupării paralel având o valoare absolută mai mică decât cea a termistorului;4) obţinerea unei caracteristici termice a grupării diferită de cea a termistorului.

1,2,3,4

9. Caracteristica tensiune - curent a unui termistor NTC:1) are sens fizic numai dacă B>4Ta;2) prezintă un maxim al tensiunii a cărui valoare depinde de coeficientul de disipaţie termică al termistorului;3) poate fi liniarizată prin conectarea în paralel cu termistorul a unui rezistor liniar fix;

4) prezintă un maxim al tensiunii pentru temperatura T B B BTa

1

242 .

2,4

GRILA 9

1. O comparaţie între un rezistor cu peliculă de carbon tip RCG şi un termistor NTC duce la următoarele afirmaţii :1) rezistenţa termică a termistorului este neliniară;2) ambele sunt rezistoare de volum;3) termistorul este un rezistor variabil;4) rezistenţa ambelor scade odată cu creşterea temperaturii.

42. Caracteristica U(I) a unui termistor NTC:1) diferă pentru două termistoare ce prezintă două valori diferite ale rezistenţei la 25 grade R25;2) are forme diferite pentru două valori ale coeficientului de disipaţie termică D1 şi D2 ;3) prezintă un maxim al tensiunii dacă B>4Ta ;4) nu depinde valoarea temperaturii ambiante.

1, 2, 3

3. Pentru protecţia unui circuit electronic aflat în funcţionare la un eventual supracurent se utilizează:1) varistoare cu oxid de zinc ZnO conectate în serie cu circuitul;2) termistoare NTC;3) un varistor conectat în paralel cu circuitul şi un termistor NTC conectat în serie.4) termistoare PTC conectate în serie cu circuitul;

4

4. Coeficientul de variaţie cu temperatura al unei grupări paralel termistor NTC (RT) - rezistor liniar fix (R) cu R=0:1) poate fi anulat la o anumită valoare a temperaturii mediului ambiant;

2) poate deveni pozitiv dacă RR

R RT

T

2;

3) este mai mare în valoare absolută decât cel al termistorului;4) depinde de temperatura la care se calculează.

4

5. Prin conectarea în paralel a unui termistor NTC cu un rezistor liniar fix cu R=0:

1) se obţine un coeficient de temperatură al grupului echivalent P 0;2) se îmbunătăţeşte liniaritatea caracteristicii termice;3) se obţine un maxim al rezistenţei grupului;4) se obţine o caracteristică termică ce prezintă un punct de inflexiune.

2, 4

6. Caracteristica tensiune-curent pentru termistoarele NTC este diferită pentru termistoare:1) aflate la temperaturi diferite;2) având coeficientul de disipaţie termică diferit;3) având parametrul B diferit;4) având rezistenţe R25 diferite.

1, 2, 3, 4

7. Există deosebiri între definirea coeficientului de variaţie cu temperatura al rezistoarelor şi cel al termistoarelor:1) da, pentru rezistoare coeficientul poate fi pozitiv sau negativ;2) nu, există numai diferenţe de valori ale coeficienţilor;3) da, la rezistoare el semnifică variaţia relativă a rezistenţei la creşterea temperaturii cu un grad în schimb ce la termistoare este

;

4) nu, pentru ambele este 1

R

dR

dT.

2, 4

8. Coeficientul de variaţie cu temperatura al unui termistor PTC:1) este definit numai pentru temperaturi >00C;

2) poate fi calculat cu relaţia ;

3) este definit numai în exteriorul unui interval (m ,M);

4) se poate calcula cu 1

R

dR

dT.

4

9. Un termistor NTC spre deosebire de un varistor :1) este un rezistor de volum;2) disipă putere prin efect Joule;3) poate fi utilizat numai la temperaturi mai mari ca temperatura Curie;4) este un rezistor neliniar.

falseGRILA 10

1. Inductorul (bobina):1) poate avea impedanţă cu caracter capacitiv la înaltă frecvenţă;2) are o impedanţă capacitivă la joasă frecvenţă;3) are pierderi de putere activă la orice frecvenţă;4) poate fi utilizat la orice frecvenţă.

1, 3

2. Utilizarea unui miez magnetic pentru un inductor (bobină) determină:1) creşterea stabilităţii termice a inductanţei;2) scăderea inductanţei;3) scăderea pierderilor de putere activă;4) creşterea frecvenţei proprii de rezonanţă.

false

3. Frecvenţa proprie de rezonanţă a unui inductor (bobină) cu inductanţa L se poate modifica prin:1) schimbarea formei bobinajului;2) schimbarea materialului conductor;3) schimbarea izolaţiei materialului conductor;4) schimbarea tensiunii nominale.

1, 3

4. Tensiunea maximă de lucru a unui inductor depinde de :1) forma bobinajului;2) rigiditatea dielectrică a materialului izolator;3) distanţa între spire;4) permitivitatea electrică a materialului izolator.

1, 2, 3

5. Solicitarea electrică a bobinei este limitată de :1) forma bobinajului la frecvenţe joase;2) capacitatea parazită la frecvenţe înalte;3) tangenta unghiului de pierderi la frecvenţe medii;4) valoarea inductanţei echivalente la orice frecvenţă.

false

6. Impregnarea unui bobinaj conduce la:1) mărirea valorii inductanţei;2) scăderea factorului de pierderi;3) scăderea capacităţii parazite;4) creşterea factorului de calitate.

false

7. Frecvenţa proprie de rezonanţă a unei bobine depinde de:1) permitivitatea materialului izolator;2) rezistivitatea materialului conductor;3) permitivitatea carcasei;4) tangenta unghiului de pierderi.

1, 3

8. Miezurile feromagnetice sub formă de tole nu sunt utilizate la frecvenţe mari pentru că:1) se montează greu;2) au pierderi de putere activă mici;3) au dimensiuni mari;4) au rezistivitatea electrică mică.

4

9. Curentul maxim admisibil ce poate parcurge un inductor depinde de:1) tensiunea nominală;2) inductanţa nominală;3) factorul de calitate;4) frecvenţa semnalului.

1, 2, 3, 4GRILA 11

1. Utilizarea miezului magnetic pentru un inductor (bobină) conduce la modificarea:1) inductanţei;2) pierderilor de putere activă ;3) factorului de calitate;4) tangentei unghiului de pierderi.

1, 2, 3, 4

2. Miezul magnetic folosit conduce la (comparaţie inductor cu şi fără miez):1) scăderea pierderilor de putere activă prin firul conductor;2) scăderea capacităţii parazite;3) scăderea frecvenţei de lucru;4) creşterea valorii inductanţei.

4

3. Frecvenţa proprie de rezonanţă a unui inductor (bobină) cu inductanţa L depinde de :1) rezistenţa materialului conductor;2) forma bobinajului;3) rezistivitatea materialului de izolaţie;4) izolaţia materialului conductor.

2, 44. Impedanţa unui inductor (bobină) poate deveni capacitivă:1) pentru frecvenţe joase;2) pentru tensiuni mai mari decât tensiunea nominală;3) pentru curenţi mai mari decât curentul nominal;4) pentru frecvenţe foarte mari. 4

5. O bobină poate avea limitarea solicitării electrice datorită puterii disipate maxime dacă:1) ;

2) P U I tgd n nmax ;

3) ;

4) .

1, 3

6. Două bobine monostrat se deosebesc prin lungime (celelalte elemente se consideră identice). Rezultă că:1) inductanţa bobinei mai lungi este mai mare;2) inductanţa bobinei mai scurte este mai mare;3) capacitatea parazită a bobinei mai scurte este mai mică;4) capacitatea parazită a bobinei mai lungi este mai mică.

2, 4

7. Miezul magnetic al unei bobine determină:1) creşterea valorii inductanţei, faţă de cazul fără miez magnetic;2) creşterea pierderilor totale de putere activă;3) modificarea coeficientului de temperatură al inductanţei;4) modificarea frecvenţei maxime de utilizare a bobinei.

1, 2, 3, 4

8. Variaţia inductanţei inductoarelor variabile (bobinele cu inductanţa variabilă) se realizează prin:1) modificarea numărului de spire;2) modificarea suprafeţei bobinei;3) modificarea lungimii bobinei;4) modificarea poziţiei miezului magnetic în interiorul bobinei.

4

9. Curentul maxim admisibil ce poate parcurge un inductor nu depinde de:1) tensiunea nominală;2) inductanţa nominală;3) factorul de calitate;4) frecvenţa semnalului.

falseGRILA 12

1. Creşterea inductanţei unui inductor (bobină) se poate face:1) prin ecranarea bobinei;2) utilizarea unui miez magnetic;3) utilizarea unui conductor cu rezistivitate mai mare;4) mărirea secţiunii bobinei la acelaşi număr de spire.

2, 4

2. Capacitatea parazită a unui inductor (bobină) depinde de :1) izolaţia materialului conductor;2) distanţa dintre spire;3) forma bobinajului;4) materialul carcasei.

1, 2, 3, 4

3. Tipul de conductor utilizat la realizarea unei bobine se alege în funcţie de :1) valoarea maximă a tensiunii de lucru;2) valoarea maximă a curentului de lucru;3) valoarea inductanţei;4) valoarea tangentei unghiului de pierderi.

2,4

4. Solicitarea electrică a bobinei este limitată de :1) tensiunea nominală la frecvenţe înalte;2) curentul nominal la frecvenţe joase;3) puterea disipată maximă la frecvenţe medii;4) rezistivitatea materialului conductor.

1,2,3

5. O bobină se impregnează pentru:1) rigidizarea spirelor bobinajului;2) scăderea capacităţii parazite;3) protecţia bobinajului împotriva umezelii;4) creşterea inductanţei.

1, 3

6. Factorul de calitate al bobinei fără miez magnetic se poate modifica la introducerea miezului magnetic astfel:

1) scade;2) devine negativ;3) creşte;4) nu se modifică pentru că nu depinde de miezul magnetic.

1, 3

7. Miezul feromagnetic este utilizat sub formă de tole izolate între ele pentru că:1) este mai uşor de montat;2) sunt micşorate pierderile de putere activă;3) se taie mai uşor la forma dorită;4) este mărită rezistivitatea echivalentă.

2, 4

8. Impregnarea bobinelor conduce la:1) creşterea capacităţii parazite;2) scăderea factorului de calitate;3) rigidizarea mecanică;4) creşterea inductanţei.

1, 2, 3

9. Tensiunea maxim admisibilă ce poate fi aplicată la bornele unui inductor depinde de:1) curentul nominal;2) tensiunea nominală;3) puterea nominală;4) factorul de calitate.

1, 2, 3, 4

GRILA 131. Faţă de condensatoarele cu poliester (mylar), condensatoarele cu polistiren (stiroflex) prezintă la aceeaşi capacitate nominală:1) tg mai mic;2) stabilitate termică mai bună;3) stabilitate cu frecvenţa mai bună;4) inductanţă parazită mai mică.

1, 2, 3

2. Ţinând cont de structura constructivă, care condensator are inductanţa parazită mai mare, condensatorul stiroflex sau condensatorul mylar ?1) Nu se pune problema inductanţei la nici unul dintre cele două tipuri deoarece sunt condensatoare şi nu inductoare;2) Condensatorul mylar;3) Ambele condensatoare sunt realizate tehnologic prin bobinare, deci au aceeaşi inductanţă parazită la valori egale de capacitate;4) Condensatorul stiroflex.

4

3. Rezistenţa de izolaţie a unui condensator depinde de:1) Terminale; 2) Armături; 3) Zona de contactare; 4) Dielectric.

4

4. Condensatoarele ceramice de tip I au faţă de cele de tip II:1) capacitate specifică mai mare;2) pierderi de putere mai mici;3) toleranţa de fabricaţie mai mare;4) coeficient de variaţie cu temperatura definit.

2, 4

5. Capacitatea minimă a unui condensator variabil poate fi:1) Egală cu zero;2) De o anumită valoare diferită de zero;3) Redusă în funcţie de tensiunea la bornele condensatorului;4) Redusă în funcţie de soluţia constructivă.

2, 4

6. Anodul condensatoarelor electrolitice cu Al se corodează (asperizează) pentru:1) Realizarea unui contact mai bun cu electrolitul;2) Creşterea rigidităţii dielectrice;3) Realizarea unui contact mai uşor cu terminalul;4) Mărirea capacităţii specifice.

4

7. Circuitul echivalent al unui condensator:1) Prezintă o inductanţă;2) Prezintă o rezistenţă;3) Stabileşte comportarea în gama de frecvenţă a respectivului condensator;4) Este folosit la gruparea stea / triunghi a condensatoarelor.

1, 2, 38. Un gol de aer ce există în dielectricul unui condensator sau între armătură şi dielectric:1) Reprezintă o potenţială sursă de zgomot pentru condensator;2) Poate modifica parametrii condensatorului;3) În timp poate conduce chiar la distrugerea condensatorului;4) Nu perturbă funcţionarea componentei deoarece şi aerul este tot un dielectric.

1, 2, 3

9. Un condensator este caracterizat, printre alţii, de următorii parametri:1) RN-rezistenţa nominală;2) CN-capacitatea nominală;3) LN- inductanţa nominală;4) UN-tensiunea nominală.

2, 4

10. Inductanţa parazită a unui condensator:1) depinde numai de structura lui constructivă;2) depinde numai de puterea nominală;3) este dependentă de forma armăturilor;4) depinde puternic de tangenta unghiului de pierderi.

1, 311. Poate prezenta un condensator reactanţă inductivă?1) Nu, niciodată, deoarece el este un condensator şi nu o bobină;2) Da, aceasta este inductanţa parazită a condensatorului;3) Da, pentru frecvenţe mai mici decât frecvenţa proprie de rezonanţă;4) Da, pentru frecvenţe mai mari decât frecvenţa proprie de rezonanţă.

412. Pentru un condensator ideal se poate afirma că: 1) poate înmagazina energie în câmp electric;2) prezintă la borne în regim armonic un defazaj de aproape 90 al tensiunii înaintea curentului;3) prezintă la borne în regim armonic un defazaj de aproape 90 al tensiunii în urma curentului;4) poate înmagazina energie în câmp magnetic.

1, 313. Tensiunea nominală a unui condensator reprezintă:1) valoarea de vârf maximă a tensiunii alternative ce poate fi aplicată la bornele condensatorului în regim staţionar timp îndelungat;2) tensiunea continuă maximă ce poate fi aplicată la bornele condensatorului timp îndelungat;3) tensiunea admisibilă maximă la bornele condensatorului; 4) valoarea efectivă maximă a tensiunii alternative ce poate fi aplicată la bornele condensatorului în regim staţionar timp îndelungat;

2, 414. Metalizarea capetelor "bobinei" condensator pentru cele cu dielectric polietilentereftalat (poliester) se face pentru a reduce:1) rezistenţa parazită;2) capacitatea parazită;3) efectul şocurilor mecanice asupra capacităţii; 4) inductanţa parazită;

4GRILA 14

1. Ce este un condensator electrolitic?1) Este un condensator polarizat;2) Este un condensator ce permite atingerea unor capacităţi specifice foarte mari;3) Este o componentă electronică pasivă cu impedanţă preponderent capacitivă;4) Este un tip special de condensator care nu posedă dielectric şi căruia, în plus, îi lipsesc şi armăturile.

1, 2, 3

2. Variaţia capacităţii condensatorului variabil se obţine prin :1) Modificarea distanţei dintre armături;2) Modificarea permitivităţii materialului dielectric;3) Modificarea grosimii dielectricului;4) Modificarea ariei de suprapunere a armăturilor.

4

3. Tensiunea nominală a unui condensator depinde de:1) Tensiunea aplicată la bornele condensatorului;2) Grosimea dielectricului;3) Materialul din care sunt realizate armăturile;4) Materialul din care este realizat dielectricul..

2, 44. Condensatorul electrolitic cu tantal:1) Are o armătură de tantal;2) Are ca dielectric pentaoxidul de tantal;3) Are o armătură formată din bioxidul de mangan;4) Are electrolit solid.

1, 2, 3, 4

5. Dielectricul unui condensator:1) Poate fi o folie din material organic;2) Poate fi un oxid obţinut prin oxidarea unei armături anodice;3) Poate fi fabricat din materiale ceramice;4) Poate fi chiar aerul.

1, 2, 3, 4

6. Rezistenţa de izolaţie a unui condensator:1) Reprezintă rezistenţa în curent continuu între terminalele condensatorului şi se determină aplicând la bornele condensatorului o tensiune continuă egală cu tensiunea nominală şi măsurând curentul prin condensator după stabilizarea regimului tranzitoriu;2) Este determinată de rezistenţa de izolaţie a materialelor utilizate la realizarea dielectricului condensatorului; 3) Este influenţată foarte puţin de rezistenţa de izolaţie a elementului de protecţie deoarece elementul de protecţie nu este parcurs de un câmp electric (decât de câmpul de margine, de valoare neglijabilă);4) Are o valoare de ordinul ... zeci de .

1, 2, 3

7. Conectarea în serie sau în paralel a condensatoarelor poate fi utilizată în următoarele scopuri: 1) Obţinerea unei anumite capacităţi echivalente pe care producătorii nu o realizează; 2) Obţinerea unei anumite capacităţi echivalente pe care utilizatorul nu o are la dispoziţie; 3) Obţinerea unui anumit coeficient de variaţie cu temperatura al capacităţii echivalente;4) Creşterea puterii maxime disipate.

1, 2, 3, 4

8. Condensatorul prezintă următoarele elemente parazite:1) Rezistive;2) Capacitive;3) Inductive;4) Radiative (din punct de vedere electromagnetic).

1, 39. Un condensator:1) Poate fi utilizat la orice frecvenţă;2) Are o frecvenţă maximă până la care poate fi utilizat;3) Nu poate fi utilizat la frecvenţe diferite de zero;4) Are o frecvenţă proprie de rezonanţă.

2, 4

10. Condensatorul variabil:1) Reprezintă un condensator la care utilizatorul poate modifica în mod continuu capacitatea într-un interval [C m,CM] stabilit de producător;2) Poate fi condensator de control, utilizat pentru modificarea parametrilor unor circuite electronice în timpul funcţionării;3) Poate fi condensator de ajustare folosit pentru ajustarea, calibrarea parametrilor unor circuite electronice;4) Este un condensator fix deoarece armătura sa numită stator nu se deplasează în timpul funcţionării.

1, 2, 3

11. Tangenta unghiului de pierderi pentru un condensator ester egală cu:1) raportul dintre puterea activă şi puterea reactivă la bornele condensatorului;2) inversul tangentei unghiului de defazaj dintre curent şi tensiune la bornele condensatorului;3) inversul factorului de calitate, Q;4) raportul dintre capacitatea condensatorului şi rezistenţa echivalentă de pierderi paralel.

1, 2, 3

12. Condensatoarele electrolitice cu tantal au electrolit:1) semiuscat;2) solid, din oxid de tantal (Ta2O5);3) semilichid;4) solid, din dioxid de mangan (MnO2).

4

13. Tensiunea nominală a unui condensator depinde de:1) natura dielectricului;2) capacitatea nominală a condensatorului;3) grosimea dielectricului;

4) lungimea terminalelor.1, 3

14. Spre deosebire de condensatoarele ceramice de tip II, condensatoarele ceramice de tip I prezintă:1) o variaţie mai mică a capacităţii cu temperatura;2) pierderi dielectrice mai mici;3) permitivitate electrică mai mică;4) dimensiuni mult mai mici.

1, 2, 3GRILA 15

1. Factorul de calitate al unui condensator depinde de :1) Inductanţa parazită;2) Tensiunea nominală;3) Frecvenţa proprie de rezonanţă;4) Curentul nominal.

false2. Un condensator electrolitic poate fi utilizat în regim sinusoidal prin suprapunerea semnalului sinusoidal peste o tensiune continuă dacă:1) Tensiunea continuă anod-catod este pozitivă;2) Valoarea maximă a tensiunii sinusoidale nu depăşeşte valoarea tensiunii continue;3) Suma dintre valoarea maximă a tensiunii sinusoidale şi valoarea tensiunii continue nu depăşeşte tensiunea nominală;4) Tensiunea continuă este practic nulă.

1, 2, 3

3. Ce măsuri trebuie luate pentru a folosi un condensator electrolitic cu Al cu electrolit semiuscat care nu a fost utilizat un timp îndelungat?1) Utilizarea condensatorului numai în circuite de mare precizie;2) Inversarea polarităţii condensatorului;3) Plasarea în paralel cu condensatorul a unui rezistor de valoare practic nulă;4) Refacerea stratului de dielectric prin intermediul operaţiei de reformare.

4

4. Armăturile unui condensator:1) Pot să lipsească în cazul condensatoarelor cu aer;2) Pot fi folii de aluminiu bobinate odată cu foliile dielectrice;3) Sunt realizate din materiale dielectrice având tangenta unghiului de pierderi de valoare redusă;4) Pot fi depuse prin procedee serigrafice sau tehnici de evaporare / pulverizare)

2, 4

5. Principalii parametri inscripţionaţi pe corpul unui condensator pot fi: 1) capacitatea nominală; 2) toleranţa;3) tensiunea nominală, în unele situaţii;4) tangenta unghiului de pierderi.

1, 2, 3

6. Rezistenţa echivalentă serie a unui condensator:1) Evidenţiază fenomenele de natură capacitivă;2) Evidenţiază fenomenele de natură inductivă;3) Este un rezistor care se montează în serie cu condensatorul dat;4) Nu apare decât la gruparea serie / paralel a condensatoarelor.

false

7. Condensatorul mylar:1) se realizează prin bobinarea a două folii de mylar metalizate;2) are o inductanţă parazită mai mică decât condensatorul stiroflex;3) este un condensator cu dielectric organic;4) este un condensator fix.

1, 2, 3, 4

8. Câţiva dintre parametrii specifici condensatoarelor variabile sunt:1) capacitatea minimă Cm;2) capacitatea maximă CM;3) toleranţa capacităţii minime şi a capacităţii maxime;4) unghiul de rotaţie .

1, 2, 3, 49. Pierderile de putere activă în dielectricul unui condensator au la bază:1) capacitatea dielectricului;2) rezistenţa dielectricului;3) inductanţa dielectricului;4) polarizarea electrică a dielectricului;

2, 4

10. Coeficientul de variaţie cu temperatura al capacităţii pentru un condensator ceramic monostrat de tip II:1) nu este marcat pe corpul condensatorului;2) este constant cu temperatura;3) este nedefinit dar în interiorul unor limite impuse de intervalul de temperatură;4) este marcat în codul culorilor pe corpul condensatorului.

1, 311. Inductanţa parazită a unui condensator este dată de:1) dielectric;2) terminale;3) elementul de protecţie;4) armături.

2, 412. Terminalele unui condensator determină apariţia unor elemente parazite de tip:1) rezistiv;2) capacitiv;3) inductiv;4) terminalele nu introduc elemente parazite.

1, 2, 313. La frecvenţe foarte joase, valoarea eficace maximă a tensiunii alternative ce se poate aplica la bornele unui condensator este egală cu:1) produsul dintre grosimea dielectricului şi rigiditatea dielectrică;

2)

3)

4) UN;4

14. La frecvenţe foarte înalte, valoarea eficace maximă a curentului alternativ ce poate trece printr-un condensator:1) tinde la zero când frecvenţa tinde la infinit;2) este egală cu CUn;3) tinde la infinit când frecvenţa tinde la infinit;4) este egală cu In.

4