ghid boli daunatori.pdf

8/18/2019 ghid boli daunatori.pdf

1/313

H I D

pentru determinarea rezistenţei

la boli şi dăunători

INSTITUTUL DE STAT PENTU TESTAEA

!I "NE ISTAEA S#IUIL#

INSTITUTUL DE STAT PENTU TESTAEA

!I "NE ISTAEA S#IUIL#


2/313

INSTITUTUL DE STAT PENTU TESTAEA !I

"NEGISTAEA S#IUIL#

GHID

pentru determinarea rezistenţei laboli şi dăunători

Coordonator lucrare: dr. ing. Antonia Ivaşcu

Culegere text: ing. Jeni-Geanina Simion tehn. Ica Stuparu

Tehnoredactor: ref. Elena Vasile

Tehnoredactarea a fost executată

în cadrul Biroului de calcul al I.S.T.I.S.

Anul 2009

2


3/313

C U P R I N S

pag.

CAPITOLUL IGENERALITĂŢI DESPRE ŞI BOLI ŞI AGENŢII FITIPATOGENI AI PLANTELOR

1.1 Etiologia , clasifica!a "i caact!#l $olilo pla%t!lo ..................................................................... &1.' R!(ist!%)a pla%t!lo la $oli ........................................................................................................... 1'

CAPITOLUL IITE*NI+A DE L+R -N FITOPATOLOGIE

'.1 T!%ica /! l#c# 0% st#/i#l io(!lo ............................................................................................. 12'.' T!%ica /! l#c# 0% st#/i#l $act!io(!lo ...................................................................................... '3'.4 T!%ica /! l#c# 0% st#/i#l 5ico(!lo ........................................................................................... '2'.6 P!g7ti!a sticlai!i "i 5at!ial!lo p!%t# l#c# '8'.9 :!/iil! /! c#lt#7 "i p!paa!a lo .............................................................................................. 43'.& :!/iil! p!%t# c#ltia!a ci#p!cilo ............................................................................................. 41'.2 I(ola!a ci#p!cilo fitopatog!%! .................................................................................................. 6'

'.; Diag%ostica!a ag!%)ilo patog!%i /#p7 oga%!l! /! f#ctifica! &'CAPITOLUL IIISTABILIREA RE


4/313

D7#%7toi....................................................................................................................................... 1&;9.'.11 T#t#% @#icotiana ta"acum L. Boli................................................................................................. 123

D7#%7toi....................................................................................................................................... 1249.'.1' *a5!i @Humulus lupulus L. Boli.................................................................................................... 12&

D7#%7toi........................................................................................................................................ 1229.4 BOLILE PLANTELOR :EDI+INALE ŞI ARO:ATI+E

9.4.1 :!%t7 @:!%ta sp. Boli ............................................................................................................... 12;9.4.' :ac @$apaner somni%erum L. Boli............................................................................................... 12;

D7#%7toi....................................................................................................................................... 1;39.4.4 D!g!)!l @&igitalis sp. Boli.............................................................................................................. 1;1

D7#%7toi ....................................................................................................................................... 1;'9.4.6 +oia%/# @!oriandrum sativum L. Boli......................................................................................... 1;'

D7#%7toi ....................................................................................................................................... 1;49.4.9 A%aso% ( $impinella anisum '( ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 1;49.4.& +i5io% @!arun carvi L. Boli......................................................................................................... 1;69.4.2 La# @&atura sp. Boli ................................................................................................................... 1;69.4.; Nal$7@ Althara rosea. L. +a. Boli................................................................................................. 1;99.4.8 G7l$!%!l! @!alendula o%%icinalis L. Boli ....................................................................................... 1;9

9.4.13 R!!%t @Rheum palmatum L. Boli................................................................................................ 1;&9.4.11 Şof7%!l @!arthamum tinctorium L. Boli ..................................................................................... 1;29.4.1' A%gi%a! @!ynara cardunculus L. ssp' scolymus. L. *o. Boli ................................................. 1;;

D7#%7toi ....................................................................................................................................... 1;89.4.14 +i5$# @Saturya hortensis L. Boli ....................................................................................... 1839.4.16 Pi!t @!rysanthemum cineraru%ol)m @T!. >is. S%. $yrethrum cinerariae %olium T!. Boli .... 1839.4.19 F!%ic#l @Foenicum vulgare :ill. Boli .......................................................................................... 181

9.6 BOLILE PLANTELOR DE NTREŢ9.6.1 L#c!%7 @Medicago sativa L. Boli ................................................................................................ 18'

D7#%7toi....................................................................................................................................... 1869.6.' Tifoi @Tri%olium sp. Boli................................................................................................................ 182

D7#%7toi........................................................................................................................................ 188

9.6.4 Spac!t7 @Ono"rychis vici%olia Scop. Boli ................................................................................... '31D7#%7toi ....................................................................................................................................... '349.6.6 Gi(/!i @otus corniculatus L. Boli.............................................................................................. '34

D7#%7toi ....................................................................................................................................... '349.6.9 L#pi% @upinus spp. Boli .............................................................................................................. '369.6.& Bo$ @ *icia %a"a L. ........................................................................................................................ '39

D7#%7toi ....................................................................................................................................... '3&9.6.2 Sog "i ia$7 /! S#/a% @Sorghum sp. Boli ................................................................................... '3&

D7#%7toi ...................................................................................................................................... '329.6.; :!i @$anicum miliaceum L. Boli................................................................................................... '32

D7#%7toi ....................................................................................................................................... '3;9.6.8 D#gia "i ci#5i(a @Setaria italica L. Boli...................................................................................... '3;

9.6.13 Golo57) @&actylis glomerata L. Boli ............................................................................................ '3;9.6.11 Raigas @olium sp. Boli.............................................................................................................. '13D7#%7toi ....................................................................................................................................... '11

9.9 BOLILE LEG:ELOR9.9.1 To5at! @ycopersicum esulentum :ill. Boli ............................................................................... '1'

D7#%7toi ...................................................................................................................................... '1;9.9.' >i%!t! @Solanum Melongena L. Boli ............................................................................................ '''

D7#%7toi ....................................................................................................................................... ''49.9.4 A/!i @!apsicum annuum L. Boli ................................................................................................ ''4

D7#%7toi ....................................................................................................................................... ''69.9.6 >a(7, co%opi/7, g#li! @Brassica oleracea L. convar' capitata @L. Ale%' var' capitata %' al"a D+.

Brassica oleracea L' convar "otrys @L'( Ale%' var' "otrys Brassica oleracea L. convar' Acephala

@D+. Ale%' var' gongylodes L. Boli................................................................................................. ''&D7#%7toi....................................................................................................................................... ''2

9.9.9 Fasol! @$haseolus vulgaris L. Boli .... '42

4


5/313

D7#%7toi ....................... '489.9.& :a(7! @$isum sativum L. Boli ..... '63

D7#%7toi ....................... '639.9.2 Li%t! @ens culinaris :!/i Boli ...... '669.9.; +!ap7, #st#oi "i pa( @ Allium cepa Allium sativum L. Allium porrum L. Boli .............. '66

D7#%7toi ............................................... '6&9.9.8 +asta!)i @!ucumis sativus L. Boli .......... '6;

D7#%7toi '919.9.13 Dol!c!l, /ol!ac, p!p!%! !/! "i p!p!%! gal$!% @!ucur"ita pepo L. !ucur"ita ma+ima

D#c!s%! !itrullus lanatus @T#%$. :ats#5. !t. Naai !ucumis melo L. Boli .................... '949.9.11 :oco "i p7t#%H!l @&aucus carota L. $etroselinum crispum Boli ................. '96

D7#%7toi ............................................. '969.9.1' Ţ!li%7 @ Apium graveolens L. Boli ... '92

D7#%7toi ................ '9;9.9.14 L!#"t!a%@O%%icinale ,och' Boli ........... '9;9.9.16 :7a@ Anethum graveolens L. Boli ........... '9;9.9.19 Ri/ic! @Raphanus sativus L. Boli ........ '98

D7#%7toi .................................. '98

9.9.1& *!a% @ Armaracia rusticana

@La5. Boli ........... '&39.9.12 Spa%ac @Spinacea oleracea L. Boli ........... '&3D7#%7toi ....................... '&1

9.9.1; Salat7 @actuca sativa L. Boli .... '&'D7#%7toi ................ '&'

9.9.18 Spaa%g!l @ Asparagus o%%icinalis L. Boli ......... '&4D7#%7toi ........................... '&4

9.9.'3 Tao% @ Artemisia dracunculus L. Boli ......... '&69.9.'1 Ba5! @ A"elmoschus esculentus @L. :o!%c. Boli ........ '&6

9.& BOLILE PO:ILOR ŞI ARBŞTILOR FR+TIFERI9.&.1 :7 @Malus sp. Boli .............. '&9

D7#%7toi ................ '&&

9.&.' P7 @$yrus sativa La5. !t. D+. Boli ........... '23D7#%7toi ............... '2'9.&.4 G#t#i @!ydonia o"longa :ill. Boli .......... '269.&.6 P#% @$runus domestica L. Boli ............. '29

D7#%7toi .................. '2;9.&.9 Pi!sic@$ersica vulgaris :ill. Boli .............. ';6

D7#%7toi ....................... ';&9.&.& +ais @$runus armeniaca L. Boli ............. ';;9.&.2 :ig/al @$runus dulcis @:ill. D.A. Boli ........... '839.&.; +i!" "i i"i% @$runus cerasus L. "i $runus avium L. Boli .................... '83

D7#%7toi ..................................... '8'9.&.8 N#c @-unglans regia L. Boli ............ '86

9.&.13 D#/ @Morus sp' Boli ............ '89D7#%7toi ................... '8&9.&.11 Agi" "i coac7( @Ri"es grossularia L' .i Ri"es sp. Boli ................ '82

D7#%7toi......................................... '8;9.&.1' i)7 /! i! @*itis vini%era L. Boli ......... 433

D7#%7toi........................ 43&BIBLIOGRAFIE 414

5


6/313

CAPITOLUL I

GENERALITĂŢI DESPRE OLILE !I AGENŢII PATOGENI AI PLANTELOR

Plantele ca şi animalele, n cursul vie!ii lor, pot suferi diferite tul"ur#ri n func!ionareaşi n structura unor organe sau a ntregului organism. Aceste tul"ur#ri pot fi determinate, fiede cau$e interne, legate de constitu!ia plantei, fie de cau$e e%terne, cum sunt& condi!iile demediu sau interven!ia diferi!ilor para$i!i vegetali.

"#"# Etiologia, clasificarea şi caracterul bolilor plantelor

'up# natura cau$ei care le produc, "olile plantelor se mpart n dou# mari categorii&(. "oli de natur# neinfec!ioas# )nepara$itare sau fi$iologice*+. "oli de natur# infec!ioas#.

ol$le ne$n%ec&$oa'e se datorea$# ac!iunii nefavora"ile a factorilor de mediu. n

aceast# categorie de "oli intr# v#t#m#rile cau$ate de frig )geruri*, de e%ces de c#ldur#)op#riri, arsuri*, de e%ces şi lips# de umiditate, de lips# sau e%ces de lumin# )etiolarea*, ca şicele cau$ate de caren!a sau pletora diferitelor elemente din sol. ot n aceast# categorie se ncadrea$# "olile datorate compo$i!iei anormale a atmosferei )e%cesul sau lipsa de anhidr#car"onic#, caren!a n o%igen, e%cesul de su"stan!e to%ice ca& sulf, clor, arsenic, prafuri inerteetc., provocate de no%ele industriale.

ol$le $n%ec&$oa'e sunt provocate de diferi!i agen!i patogeni. 'up# natura agentuluipatogen, "olile para$itare se mpart n&

(. viro$e - "oli produse de virusuri+. "acterio$e - "oli cau$ate de "acterii+/. mico$e - "oli provocate de ciuperci+4.

antofito$e - "oli produse de antofite )plante cu flori*.0olile plantelor au mai fost grupate şi dup# alte criterii şi anume&- dup# modul de evolu!ie şi durata "olii, dup# vite$a de propagare a agentului

patogen şi e%tinderea "olii, dup# planta-ga$d#, dup# r#sp1ndirea agentului patogen nplant#, dup# organul atacat, dup# v1rsta plantei, dup# simptomele produse etc.

'up# modul cum evoluea$# "oala şi durata procesului patologic, se distinge dou#categorii de "oli& "oli acute şi "oli cronice. n ca$ul (ol$lor acute, procesul patologic sedesf#şoar# rapid, duc1nd n scurt# vreme la distrugerea organului sau a plantei atacate)cum este, de e%emplu, putregaiul cenuşiu al "oa"elor de struguri - produs de ciupercaPlasmopara iticola sau putre$irea pl#ntu!elor din r#sadni!e cau$ate de ciuperca P!thiumde"ar!anum*. ol$le cron$ce, spre deose"ire de cele acute, au o evolu!ie lent#, de lung#durat# )put1nd s# dure$e chiar mai mul!i ani*, n care timp, planta se de"ilitea$# treptat. 2

astfel de "oal# este cancerul "acterian al pomilor produs de "acteria A#ro"acteriumradio"acter p.tumefaciens sau putregaiul al" al r#d#cinilor vi!ei de vie provocat de ciuperca$osellinia necatrix etc.

3nele "oli, cum sunt esca la vi!a de vie, produs# de ciuperca Stereum hirsutum% saupieirea ulmilor, cau$at# de ciuperca &eratoc!stis ulmi , se pot manifesta fie su" form#cronic#, fie su" form# acut#, n care ca$, plantele se veste4esc şi se usuc# foarte repede.

n ca$ul n care se are n vedere aria de r#sp1ndire a "olii, se disting "oli epifitice,care se r#sp1ndesc cu repe$iciune de la o plant# la alta, cuprin$1nd suprafe!e mari,produc1nd epifitii )epidemii*, de e%emplu, inva$iile de man# la vi!a-de-vie, la cartof, de rugin#la cereale etc. şi "oli endemice, a c#ror r#sp1ndire este limitat# la o suprafa!# restr1ns#. Apari!ia "olilor endemice este str1ns legat# şi de anumite condi!ii locale, care sunt reali$atenumai n anumite $one, unde "oala are un caracter permanent )r1ia neagr# a cartofului*.

n ca$ul n care se are n vedere r#sp1ndirea "olii n plant#, se disting dou# categoriide "olli&

6


7/313

- "oli generali$ate, care afectea$# planta n ntregime, cum sunt celeprovovate de condi!iile nefavora"ile de sol şi clim# )nghe!uri, cloro$eneinfec!ioase etc.*, "olile produse de virusuri şi "olile vasculare cau$ate deunele "acterii şi ciuperci para$ite ce produc tracheo"acterio$e)Pseudomonas solanacearum* sau tracheomico$e )'usarium% erticillium*+

- "oli care au o r#sp1ndire local#, agentul patogen de$volt1ndu-se n!esuturile din 4urul locului de infec!ie )mana vi!ei de vie, produs# de ciupercaPlasmopara iticola, p#tarea roşie a frun$elor de c#pşun, cau$at# deciuperca )!cosphaerella fra#arie, etc*.

n privin!a locali$#rii "olii e%ist# de asemenea unele deose"iri, n sensul c#, n timp ceanumite "oli atac# un singur organ )hernia r#d#cinilor de var$# produs# de ciupercaPlasmodiophora "rassicae* sau numai o parte din organ )p#tarea roşie a frun$elor de prun,cau$at# de ciuperca Pol!sti#ma ru"rum*, altele se manifest# pe dou# sau pe mai multeorgane )p#tarea cafenie a frun$elor şi a fructelor şi rap#nul ramurilor de p#r, produs deenturia pirina, sau antracno$a ma$#rei, cau$at# de )!cosphaerella pinodes*.

3n alt criteriu de clasificare a "olilor l constituie v1rsta plantelor )fa$a de vegeta!ie* nmomentul c1nd sunt atacate. 'ac# un num#r mare de "oli pot ap#rea n toate fa$ele decreştere a pl#ntu!elor )putregaiul uscat al ver$ei, produs de ciuperca Phoma lin#am,

septorio$a tomatelor, cau$at# de Septoria l!copersici etc*, unele ns# nu apar dec1t numai nanumite fa$e de vegeta!ie. Astfel de "oli care se manifest#, fie numai pe plante foarte tinere, n fa$a de r#sad )putre$irea r#sadurilor cau$at# de ciuperca P!thium de"ar!anum, etc.*,numite "oli ale r#sadurilor, ale pl#ntu!elor sau ale puie!ilor, fie numai pe plante de$voltate)iasca pomilor produs# de diverse specii de Pol!poraceae etc.*, care poart# numele de "oliale plantelor mature.

2 alt# clasificare a "olilor plantelor se poate face pe "a$a simptomelor sau amanifest#rilor patologice. n acest ca$, se !ine seama de modific#rile aspectului general alplantelor& nanism, gigantism, deformarea diverselor organe )"#şic#ri ale frun$elor*,neregularit#!i ale ciclului vegetativ şi reproductiv, ofiliri, defolieri, usc#ri, etc.+ apari!ia dealter#ri citologice şi histologice de ordin progresiv )creşterea antocianilor, acumulareasu"stan!elor de re$erv#, hipertrofii* sau de ordin regresiv )denatur#ri antocianice şi

clorofiliene, hipopla$ii, necro$e etc.*, precum şi apari!ia elementelor str#ine )cum suntfructifica!iile ciupercilor su" form# de carpofori, cruste, nc1lciri de miceliu etc.*. Apari!ia şi de$voltarea "olilor la plante este determinat# de coe%isten!a a trei factori

sau condi!ii&(. plant#-ga$d#. agent patogen/. mediu e%tern5#sp1ndirea şi transmiterea agen!ilor patogeni se reali$ea$# pe mai multe c#i care

pot fi& directe şi indirecte.R)'*+nd$rea d$rect) este transmiterea agentului patogen de la o genera!ie a plantei

ga$d# la genera!ia urm#toare )de la un ciclu de vegeta!ie la cel urm#tor*, care se reali$ea$#nemi4locit, adic# f#r# a fi necesar# interven!ia unor factori intermediari. n transmitereadirect# se ncadrea$# toate formele de transmitere cuprinse n sfera termenului der#sp1ndire autonom#. Se pot distinge trei feluri de transmiteri& tran',$tere ger,$nat$-).*r$n '),+n&)/, -egetat$-) şi $nde*endent). 6iecare din primele dou# sunt la r1ndul lor, dedou# feluri& intramatrical# )endofit#, endogen#* şi e%tramatrical# )epigen#, epifit#, e%ogen#*sau aderent#, dup# cum agentul patogen se g#seşte n interiorul organului utili$at la nmul!ire sau pe suprafa!a acestuia.

Tran',$terea ger,$nat$-) .*r$n '),+n&)/ n transmiterea germinativ# endofit# se disting dou# forme& endogen#, c1nd agentul

patogen trece din planta-mam# "olnav# n em"rionul plantei viitoare şi l infectea$#, şie%ogen#, c1nd agentul patogen a4unge din afar# pe planta-mam# şi infectea$# em"rionul dincare se de$volt# viitoarea plant#-fiic#.

Prima form# de transmitere se nt1lneşte mai mult sau mai pu!in frecvent, npatogene$a unor "acterio$e, mico$e şi mai ales viro$e. Viro$ele fiind "oli cu infec!iegenerali$at#, virusul se r#sp1ndeşte n toat# planta, a4ung1nd, prin funicul, n semin!e,infect1nd şi em"rionul.

7


8/313


9/313

2 variant# mai pu!in tipic# a r#sp1ndirii autonome prin sol este şi transmiterea "oliide la o plant# la alta, numai prin contactul r#d#cinilor, fapt dovedit la virusul mo$aicului : alcartofului, la Ph!tophthora cactorum, $hioctonia solani , Armillaria mellea.

Pericolul acestor agen!i patogeni const# n posi"ilitatea acumul#rii n sol, n ca$ulunui asolament unilateral, devenind astfel, pe de o parte, o surs# de infec!ie, iar pe de alt#parte, de r#sp1ndire a lor deodat# cu p#m1ntul deplasat de apa de ploaie, sau ader1nd dediferite vehicule sau vectori )unelte şi maşinile folosite la lucr#rile solului şi ntre!inereaculturilor, produsele recoltate etc.*.

R)'*+nd$rea $nd$rect)5#sp1ndirea indirect# a agen!ilor patogeni se reali$ea$# cu a4utorul v1ntului, al apei,

al animalelor şi al omului.5#sp1ndirea agen!ilor patogeni cu a4utorul curen!ilor de aer, n special v1ntul

particip# efectiv la r#sp1ndirea multor ciuperci fitopatogene, dintre care unele de mareimportan!# economic# )cele care produc ruginile şi t#ciunii cerealelor, f#in#rile gramineelor,vi!ei-de-vie, manele la vi!a-de-vie, la floarea-soarelui, tutun etc.*.

V1ntul mai poate contri"ui la r#sp1ndirea ciupercilor fitopatogene şi prin vehiculareafragmentelor de miceliu şi a por!iunilor de !esut atacat din dreptul petelor, care se desprind şicad, ca şi a forma!iilor sclero!iale, mici şi uşoare, ale unor ciuperci. Acest mod de r#sp1ndire

are ns# o pondere foarte redus# n r#sp1ndirea "olilor n raport cu acela al r#sp1ndirii prinspori.Producerea 0n cant$t)&$ ,ar$ a ,ater$alulu$ $n%ec&$o' )a inoculului*.3na dintre nsuşirile agen!ilor patogeni, ndeose"i a ciupercilor, care caracteri$ea$#

adaptarea lor la r#sp1ndirea anemochor#, este capacitatea de a produce un num#r foartemare de germeni sau unit#!i de propagare, numite şi propagule. 5#sp1ndirea anemochor#este caracteri$at#, ntr-o m#sur# mult mai mare dec1t celelalte moduri de diseminare, printr-o risip# de spori, cea mai mare parte din poten!ialul infec!ios transportat pe calea aerului fiindpierdut# ca urmare a faptului c# nu are posi"ilitatea s# cad# pe plantele ga$d# şi s# leinfecte$e. Se produc de asemenea pierderi mari prin aceea c# sporii sunt r#sp1ndi!i ntr-unmoment nepotrivit, a4ung1nd n regiunile respective prea devreme )nainte de sem#natulplantei-ga$d# sau c1nd culturile sunt nc# acoperite de $#pad#* sau prea t1r$iu )dup#

recoltarea plantei*. Sunt ca$uri, c1nd plantele sunt e%puse infec!iei numai un timp foartescurt )e%. plantele de gr1u şi or$ n ca$ul infec!iei *stila#o tritici , respectiv *stila#o nuda*.Curen&$$ de aer $,*l$ca&$ 0n tran'*ortul aer$an al ,ater$alulu$ de $n%ec&$e;işc#rile aerului sunt for!ele fi$ice care intervin la ridicarea şi transportul aerian al

propagulelor şi la c#derea şi depunerea lor pe plantele-ga$d#.'in punctul de vedere al direc!iei n care ac!ionea$#, mişc#rile aerului sunt de dou#

feluri& ori$ontale şi verticale. n primul ca$, schim"ul maselor de aer se face pe ori$ontal#, n al doilea are loc un

schim" vertical al acestora. n acest din urm# ca$, mişcarea aerului se produce n cele dou#sensuri& ascendent şi descendent.

R)'*+nd$rea agen&$lor *atogen$ cu a1utorul a*e$5#sp1ndirea prin ap#, numit# şi hidrochor# sau hidrofil#, cuprinde toate acele ca$uri

n care apa serveşte ca vehicul de transportare a agen!ilor patogeni la distan!e mai mari saumai mici. n diseminarea propagulelor agen!ilor patogeni se ia n considerare apa ce provinedin ploi, at1t aceea care se scurge de pe frun$ele superioare pe cele inferioare ale plantelor,c1t şi aceea care se scurge la suprafa!a terenurilor nclinate sau formea$# mici "#ltoace nmicrodepresiunile solului sau se infiltrea$# p1n# la organele su"terane ale plantelor, apa dinlacuri sau apa curg#toare din p1r1iaşe, r1uri şi fluvii care se foloseşte la irigarea terenurilorcultivate sau care se revars# peste terenurile 4oase, provoc1nd inunda!ii temporare.

Tran',$terea agen&$lor *atogen$ *r$n an$,ale5#sp1ndirea prin animale, numit# şi $oocor#, $oofil# sau r#sp1ndirea prin vectori,

repre$int# unul dintre cele mai importante mi4loace indirecte de propagare a "olilor pentruunii agen!i patogeni, cum sunt virusurile, unele "acterii şi unele ciuperci fitopatogene.

Patogene2a (ol$lor $n%ec&$oa'e n evolu!ia "olilor infec!ioase ale plantelor se disting trei fa$e succesive& infec!ia,

incu"a!ia şi manifestarea "olii.

9


10/313

Pentru ca procesul infec!iei s# se produc# este necesar# venirea n contact apatogenului cu planta-ga$d# )contaminarea*.

In%ec&$aPrin infec!ie se n!elege procesul imediat urm#tor contamin#rii, n care ntre para$it şi

planta-ga$d# se sta"ilesc rela!ii para$itare dura"ile. Infec!ia nu este un moment alpatogene$ei, ci o fa$# a acesteia, care se desf#şoar# n timp şi poate oscila mult ca durat#, n func!ie de o serie de factori interni şi e%terni. Inocularea este de asemenea un termenanalog cu contaminarea, care se foloseşte mai frecvent pentru a desemna contaminareaartificial#.

Se face de asemenea confu$ie şi ntre pătrundere şi infec,ie, lu1ndu-se una dreptcealalt#. n realitate, acestea sunt dou# no!iuni distincte, p#trunderea n plant# a agentuluipatogen fiind o etap# care se intercalea$# ntre contaminare şi infec!ie, un proces cu care defapt ncepe perioada de infec!ie. n ca$ul ciupercilor para$ite, perioada de infec!ie ncepe cugerminarea sporului şi cu p#trunderea filamentului de infec!ie şi !ine p1n# n momentul c1ndciuperca a intrat n raporturi para$itare cu planta-ga$d#.

P)trunderea agentulu$ *atogen 0n *lant) n procesul infec!iei, agen!ii patogeni p#trund n plant# pe mai multe c#i.P)trunderea *r$n or$%$c$$ naturale# Prin deschiderile naturale )stomate, hidatode,

lenticele* p#trund o mare parte din agen!ii patogeni şi anume, n primul r1nd, aceia pentrucare pre$en!a cuticulei ce acoper# ca un strat su"!ire epiderma sau ngroşarea pereteluie%terior al celulelor epidermice, a peridermului etc. sunt o"stacole prin care nu pot p#trunde.P#trunderea prin orificiile naturale este caracteristic# mai ales pentru ciuperci şi ntr-om#sur# mai mic# pentru "acterii. Pentru virusuri şi antofitele para$ite, deschiderile naturalenu pre$int# important#.

;odul de p#trundere prin deschideri naturale este diferit de la un para$it la altul.0acteriile fitopatogene p#trund prin stomate şi hidatode n mod activ sau pasiv. Ele

se servesc de asemenea n acest scop şi de lenticele. 0acteria /rinia carotoora)Pectinoora carotoora*, care produce putregaiul umed al tu"erculilor şi r#d#cinilor şiStreptom!ces sca"ies, agentul patogen al r1iei comune a cartofului, p#trund n plant# peaceast# cale.

6ilamentele germinative ale uredosporilor de Puccinia #raminis pot p#trunde nfrun$ele de gr1u numai prin stomatele deschise, pe c1nd filamentele germinative aleciupercii Puccinia recondita (sin. P. triticina1 p#trund şi prin stomatele nchise. n acest ca$,filamentele germinative ale sporilor formea$# deasupra stomatelor nchise un apresoriu,infec!ia put1nd avea loc şi noaptea.

P)trunderea *r$n r)n$Sunt unii agen!i patogeni care nu pot p#trunde n plantele-ga$d# dec1t numai prin

r#ni fiind numi!i n sens larg para$i!i traumatici o"liga!i sau para$i!i cu p#trundere )infec!ie*traumatic# o"ligat#. 3n e%emplu tipic n acest sens poate fi ciuperca /ndothia parasitica,care p#trunde n castanul no"il numai prin r#nile pe care le pre$int# !esutul cortical. 'epre$en!a r#nilor este condi!ionat# şi p#trunderea n !esuturile plantei-ga$d# a ciupercilorectria #alli#era, )onilinia fructi#ena% $hiopus ni#ricans% Penicillium spp. etc.

2 alt# parte din agen!ii patogeni care p#trund de regul#, prin alte c#i )prin stomate,direct prin cuticul# etc.*, n anumite mpre4ur#ri se folosesc, n acest scop, şi de r#ni. Aceştiapot fi numi!i para$i!i traumatici facultativi sau para$i!i cu p#trundere )infec!ie* traumatic#facultativ#. Astfel, ciuperca Botr!tis cinerea, care are capacitatea de a str#punge directcuticula, poate p#trunde n plant# şi prin r#ni+ de asemenea se pot aminti speciile de'usarium, care produc putregaiul umed sau uscat al cartofului n depo$ite. Spre deose"irede acestea, alte specii ale genului de 'usarium atac# r#d#cinile unor plante şi p#trund n!esuturi numai dac# r#d#cinile sunt r#nite.


11/313

Pentru ca virusul s# se de$volte n celula n care a p#truns, tre"uie ca aceasta s# fie c1t maipu!in v#t#mat#, ca s# poat# s#-şi continue func!iile ei vitale normale. n acest ca$, cr#p#turilepere!ilor celulei prin care p#trunde virusul tre"uie s# fie c1t mai fine. Prin cicatri$area lor,r#nile ncetea$# de a mai fi por!i de intrare pentru agen!ii patogeni. n general, r#nile maimari se cicatri$ea$# mai ncet, ele oferind para$i!ilor posi"ilitatea de p#trundere un timp mai ndelungat. 'urata procesului de cicatri$are a r#nilor este ns# mai important# n ca$ulvirusurilor.

7au$ele care produc traumatismele sunt de natur# fi$ic# )a"iotic#* sau "iotic#. 'inprima grup#, importan!# mai mare pre$int# ac!iunea grindinei, a nghe!ului şi a v1ntului, din adoua grup# vin n considerare n primul r1nd insectele fitofage, ro$#toarele, ciupercilefitopatogene, animalele şi omul.

P)trunderea d$rect) a agen&$lor *atogen$P#trunderea activ#, direct# prin perforarea mecanic# sau chimic# a structurilor

e%terne protectoare intacte ale plantei )cuticul#, epiderm#, periderm etc.* este caracteristic#unui num#r relativ mare de ciuperci para$ite+ acest mod de p#trundere pre$int# o importan!#mai redus# doar pentru "acterii, deoarece virusurile nu au aceast# capacitate. n acest modp#trund multe ciuperci, cum sunt& S!nch!trium endo"ioticum, enturia inae3ualis, *stila#oeae, &olletotrichum lindemuthianum, Botr!tis cinerea, 'a"raea rosae etc.

8a ciuperci, capacitatea de a p#trunde activ prin perforarea mecanic# a cuticulei şi apere!ilor e%terni ai celulelor epidermice este legat# de formarea n momentul c1nd hifa vine n contact cu peretele celulei-ga$d# la cap#tul tu"ului germinativ a unei umfl#turi )ngroş#ri*glo"uloase sau l#!ite ca un disc - ventu$# - numit# apresoriu, care ader# str1ns la suprafa!aplantei. 5olul apresoriului este s# asigure for!a mecanic# necesar# perfor#rii cuticulei sauperetelui epidermei şi p#trunderii filamentului ciupercii n interiorul celulei.

;ecanismul p#trunderii ciupercii Piricularia or!ae n celulele epidermiceale frun$elor de or$

a - apresor+ m - celula motor )dup# =oshil*

6ormarea apresorilor se nt1lneşte numai la unele ciuperci fitopatogene şi antofitepara$ite. 0acteriile, fiind lipsite de aceast# posi"ilitate, nu pot s# p#trund# activ n plant# prin

perforarea mecanic# a straturilor e%terne cutini$ate.P#trunderea direct# a "acteriilor se face prin por!iunile necutini$ate tinere ale

!esuturilor e%terne ale plantei )prin peri radiculari, stigmat etc.*, prin r#ni sau prin orificiinaturale )hidatode, stomate*. Prin por!iunile necutini$ate ale pere!ilor radiculari, "acteriilep#trund activ, di$olv1nd pere!ii celulari.

Incu(a&$aPerioada de incu"a!ie ncepe din momentul sta"ilirii raporturilor para$itare dura"ile

ntre para$it şi ga$d#, moment care marchea$# sf1rşitul perioadei de infec!ie şi durea$#p1n# la apari!ia primelor simptome evidente ale "olii, care repre$int# nceputul perioadei demanifestare a "olii.

n timpul acestei fa$e, agentul patogen se de$volt# n !esutul plantei, invad1ndpor!iuni mai mici din organul atacat, limitate la o $on# n 4urul puctului de infec!ie )infec!ielocal#* sau r#sp1ndindu-se la mari distan!e de locul de intrare, uneori n toat# planta-ga$d#)infec!ie generali$at#*. Prima fa$# a "olii - infec!ia - a marcat fa$a de instalare, de ancorare n !esutul plantei-ga$d# a agentului patogen.

11


12/313

6a$a de incu"a!ie corespunde perioadei de invadare de c#tre agentul patogen a!esuturilor ga$dei. 2 dat# cu terminarea infec!iei ncepe lupta dintre invadator şi invadat, nacest scop agentul patogen folosind toate mi4loacele de care dispune pentru a nvingeo"stacolele naturale sau de anihila efectul reac!iilor de ap#rare a plantei-ga$d#, de limitare ae%tinderii atacului n corpul ei. Sf1rşitul acestei fa$e marchea$# reuşita invad#rii plantei-ga$d# de c#tre agentul patogen, consolidarea m"oln#virii, adic# agentul patogen punest#p1nire pe anumite !esuturi ale plantei-ga$d#, n care şi va continua de$voltarea şi şi vatermina ciclul evolutiv.

3an$%e'tarea (ol$$ Apari!ia primelor reac!ii vi$i"ile la e%teriorul plantei )a primelor simptome* marchea$#

sf1rşitul perioadei de incu"a!ie şi nceputul celei de-a treia fa$e - manifestarea "olii. n cursulacestei fa$e, simptomele "olii, ca e%presie a modific#rilor fi$iologice şi anatomo-morfologice,se modific# mereu pe m#sur# ce "oala evoluea$#, aceast# fa$# termin1ndu-se cu scoatereadin func!ie sau cu distrugerea !esutului ori a organului atacat sau cu moartea ntregii plante.'e aceea, din punct de vedere practic, pentru punerea diagnosticului unei "oli este necesars# cunoaştem şi s# lu#m n considerare diferitele fa$e consecutive prin care trece ea.

A*ar$&$a 4$ e-olu&$a '$,*to,elor 'ac# prima fa$# a "olii - infec!ia - constituie premisa "olii infec!ioase, iar a doua fa$#

- incu"a!ia - fa$a premerg#toare, ascuns#, asimptomatic# a m"oln#virii, manifestareae%terioar# prin simptome macroscopice este ultima etap# a procesului patologic, n caresimptomele, care caracteri$ea$# "oala, apar ntr-o anumit# succesiune şi cu o anumit#intensitate care caracteri$ea$# cursul "olii.

"#5# Rezistenţa plantelor la boli

Sta"ilirea unor raporturi para$itare definitive ntre para$it şi ga$d# presupune la am"iiparteneri e%isten!a anumitor propriet#!i ce confer# fiec#ruia capacitatea de a ac!iona şireac!iona ca premis# a sta"ilirii echili"rului "iologic, a convie!uirii, n ca$ul plantelor sensi"ilesau a mpiedic#rii activit#!ii para$itului n ca$ul celor re$istente.

Prima condi!ie care se cere ca agentul patogen s# poat# para$ita o plant#, s# o

foloseasc# drept ga$d# este e%isten!a unei afinit#!i reciproce. 71nd agentul patogenreuşeşte s# p#trund# n plant# şi s# reali$e$e infec!ia, se spune c# planta respectiv# estesensi"il# fa!# de agentul patogen. 'ac# agentul patogen nu reuşeşte s# infecte$e planta,atunci se spune c# planta este re$istent# )imun#* la atacul acestuia.

Re2$'ten&a natural) a *lantelor la (ol$ este de dou# feluri& pasiv# )static#* şi activ#)dinamic#*. 5e$isten!a pasiv# sau a%enia se "a$ea$# pe acele particularit#!i histologice şichimico-fi$iologice pree%istente n plant# care confer# plantei protec!ie mpotriva agen!ilorpatogeni nainte ca aceştia s# reali$e$e infec!ia )re$isten!a preinfec!ional#,pseudoimunitatea*.

6actorii re$isten!ei pasive au un caracter profilactic, nespecific+ ei ap#r# planta mpotriva oric#rui para$it care vrea s# o foloseasc# ca ga$d#.

5e$isten!a activ# se "a$ea$# pe totalitatea reac!iilor de ap#rare histologice şichimico-fi$iologice care nu pree%istau infec!iei, ci apar sau intr# n ac!iune dup# p#trundereaagentului patogen ca urmare a reac!iei de ap#rare a plantei.

R$t,ul de de2-oltare a *ara2$tulu$ 0n ra*ort cu cea a *lante$6ga2d)3neori se nt1mpl# ca din cau$a nt1r$ierii de$volt#rii para$itului sau a plantei-ga$d#

se produce o decalare ntre fa$a de sensi"ilitate a plantei şi fa$a de infec!io$itate a agentuluipatogen, din care cau$#, infec!ia nu se produce şi planta, deşi sensi"il# de la natur#, nu esteatacat#. 3n e%emplu clasic l constituie mana cartofului. S-a sta"ilit n general c# nde$voltarea sa ontogenetic# planta de cartof pre$int# dou# stadii de sensi"ilitate)receptivitate* la atacul manei - una n tinere!e şi a doua dup# nflorire. oate cau$ele caremodific# ritmul de vegeta!ie al plantelor şi determin# deplasarea perioadei de marereceptivitate nainte de producerea infec!iilor masive cu man#, ac!ionea$# ca factori ai

re$isten!ei aparente. S-a constatat, de e%emplu, c# iarovi$area cartofului, produc1nd odecalare cu circa dou# s#pt#m1ni a celor dou# fa$e critice ale de$volt#rii ga$dei şi apara$itului, poate fi hot#r1toare pentru evitarea unui atac puternic, f#r# ca receptivitateaplantei s# sufere vreo modificare la v1rsta respectiv#.

12


13/313

3n alt e%emplu este rugina neagr# a gr1ului+ atacul acestei "oli este favori$at detemperaturile ridicate. 'ac# la apari!ia c#ldurilor, care favori$ea$# sporogene$a ciupercii,soiul de gr1u se g#seşte ntr-un moment mai avansat al perioadei de coacere )soiuriprecoce*, epidemia de rugin# nu poate s# ia o amploare mare, pierderile produse de rugin#sunt reduse.

'ata şi ad1ncimea sem#natului pot determina de asemenea o re$isten!# aparent#.Sem#natul mai timpuriu al porum"ului ntr-un teren contaminat cu sporii ciuperciiSphacelotheca reiliana )sin. Sorosporium holci4sor#hi1 face ca plantele de porum" s# scapede infec!ie, deoarece n condi!ii de temperatur# sc#$ute, ciuperca se de$volt# mai ncet şi numai poate infecta plantele tinere care au trecut de fa$a de sensi"ilitate. 'e asemenea, unsem#nat mai ad1nc al gr1ului, ntr-un teren infestat cu sporii ciupercii Tilletia controersa,este corelat cu o infec!ie foarte sla"# a gr1ului cu aceast# ciuperc#, care pentru a germinaare nevoie de mai mult# lumin# şi aer.

3odul de 0n%lor$re5e$isten!a aparent# a plantelor ga$d# fa!# de agen!ii patogeni care produc infec!ii

florale poate fi determinat# şi de modul de nflorire. 2 deschidere ngust# a plevilor şi pe odurat# redus# de timp, n perioada nfloritului, este legat# la unele cereale şi alte gramineede un atac foarte redus al ciupercilor *stila#o nuda )la or$*, *stila#o tritici )la gr1u*, *stila#o

aenae )la ov#$*, &laiceps purpurea )la secar# şi alte cereale*, -elminthosporium#raminearum )la or$* etc. ;odul de deschidere a florilor este un caracter de soi, dar el poates# oscile$e mult n func!ie de o serie de factori ca& densitatea lanului, de umiditate, detemperatur# etc.+ c1nd aceste condi!ii determin# o nflorire deschis# şi de lung# durat# aflorilor )temperaturi sc#$ute, umiditate mare, densitate mic# a lanului etc.* cerealelerespective sunt puternic infectate de ciupercile amintite, re$isten!a aparent# nu se maimanifest#.

R$t,ul de de'ch$dere a 'to,atelor E%ist# o leg#tur# ntre deschiderea stomatelor şi re$isten!a plantelor la unele "oli.

Studiind cau$ele re$isten!ei unor soiuri de gr1u la rugina neagr# )produs# de ciupercaPuccinia #raminis tritici *, se constat# c# la unele soiuri stomatele se deschid diminea!a mait1r$iu, dup# ce roua s-a evaporat+ n acest ca$, filamentele germinative ale sporilor, care de

o"icei nu pot p#trunde n frun$# prin stomatele nchise, se usuc# su" ac!iunea ra$elor solare,şi infec!ia nu se mai produce. Acest tip de re$isten!# a fost numit >re$isten!# func!ional#>. n ca$ul ruginii "rune a gr1ului, produs# de ciuperca Puccinia recondita, stomatele

nchise nu constituie o "arier# eficient#+ n acest ca$ n momentul c1nd se formea$#apresoriile, stomatele reac!ionea$# prin nchiderea lor, astfel c# ciuperca nu p#trundeniciodat# prin stomatele nchise.


14/313

de t#iere se reali$ea$# o "un# aerisire a coroanei, o reducere a umidit#!ii şi deci o micşorarecorespun$#toare a posi"ilit#!ilor de infec!ie.

Pero2$tatea %run2elor n unele ca$uri, pre$en!a pero$it#!ii pe frun$e a fost pus# n leg#tur# cu re$isten!a

plantelor la "oli. S-a considerat c# pero$itatea frun$elor mpiedic# aderarea apei de frun$eleplantei şi prin aceasta ngreunea$# de$voltarea agen!ilor patogeni )"acterii şi ciuperci* nprima fa$# premerg#toare a infec!iei.

Su('tan&ele ch$,$ce d$%u2a($le d$n *lante ca %actor al re2$'ten&e$ a*arente n cercet#rile asupra cau$elor re$isten!ei plantelor la "oli au fost puse n eviden!#

unele su"stan!e to%ice sau cu ac!iune inhi"itoare pentru agen!ii patogeni ce se g#sesc nimediata apropiere sau n contact direct cu aceştia. Astfel de su"stan!e, care difu$ea$# din!esuturile plantelor la e%terior )prin e%osmo$#* şi care se g#sesc di$olvate n apa de pesuprafa!a frun$elor sau din ri$osfera plantelor-ga$d#, mpiedic# para$itul de a se apropia delocul pe unde ar putea s# p#trund# n plant# pentru a declanşa infec!ia. Ele confer# deciplantelor o protec!ie nainte ca agentul patogen s# ini!ie$e ac!iunea lui d#un#toare. Studiind"a$ele "iochimice ale re$isten!ei "ul"ilor de ceap# ) Allium cepa* la atacul ciupercii&olletotrichum circinans )care produce antracno$a cepei*, se constat# c# soiurile de ceap#cu foile e%terioare pigmentate )cafenii* sunt, de o"icei, re$istente la atacul acestei ciuperci,

pe c1nd cepele cu foile incolore sunt sensi"ile. Pentru a e%plica acest fenomen, au fostaşe$ate pe foile de ceap# colorate şi necolorate pic#turi de ap# n care e%istau conidiileciupercii şi s-a constatat c# germina!ia acestora a fost mpiedicat# pe foile colorate, pe c1ndpe cele nepigmentate conidiile au germinat normal. S-a sta"ilit c# re$isten!a cepelor coloratedepinde de o su"stan!# to%ic#, difu$i"il#, care se g#seşte n foile e%terioare pigmentate şicare lipseşte din foile e%terioare necolorate. 'in foile e%terioare colorate ale "ul"ilor au fosto"!inute e%tracte apoase, prin concentrarea c#rora s-a i$olat su" form# de cristale osu"stan!# foarte activ# din grupa fenolilor, acidul pirocatechic, care s-a constatat c# are oac!iune inhi"itoare asupra ciupercii+ atunci c1nd aceast# su"stan!# difu$ea$# la e%teriorconfer# "ul"ilor de ceap# coloran!i de protec!ie mpotriva p#trunderii ciupercii para$ite. S-aconstatat, de asemenea, c# foile colorate nu devin to%ice pentru ciuperc# dec1t dup# ce mor)se usuc#*+ aceast# constatare a ar#tat c# to%icitatea nu poate fi atri"uit# pigmentului, ci unei

componente incolore, care este eli"erat# numai dup# moartea foilor.Su"stan!a inhi"itoare din foile colorate pre$int# o oarecare specificitate+ eaac!ionea$# inhi"itor numai pentru anumite ciuperci )&olletotrichum circinans, 5iplodianatalensis1 şi este inofensiv# pentru altele )'usarium spp., Asper#illus ni#er etc.*. Pentru acunoaşte cau$ele re$isten!ei unor soiuri de in la atacul ciupercii 'usarium ox!sporum f. lini ,au fost testate n culturi de agar e%cre!iile r#d#cinilor plantelor de in cultivate n solu!ii sterile, n ce priveşte ac!iunea lor inhi"itoare asupra unor agen!i patogeni ce se g#sesc n sol, nri$osfera plantelor de in. 'in aceste e%perien!e s-a constatat c# preparatele o"!inute de laplantele re$istente au o to%icitate mai mare pentru ciuperca 'usarium ox!sporum f. lini , pec1nd ciuperca Trichoderma li#norum )un antagonist al ciupercii 'usarium ox!sporum* s-ade$voltat mai "ine n difu$atele o"!inute din plantele de in re$istente dec1t n cele de laplantele de in sensi"ile. S-a constatat c# difu$atele o"!inute de la soiurile re$istente con!in

cantit#!i aprecia"ile de ?7; )@ ppm*, care ac!ionea$# to%ic asupra ciupercii 'usariumox!sporum.

S-a g#sit de asemenea un raport po$itiv ntre re$isten!a la atacul ciupercii 'usariumox!sporum f. pisi şi ac!iunea inhi"itoare a difu$atelor din r#d#cini, asupra germin#rii sporiloracestei ciuperci.

7actor$$ care deter,$n) re2$'ten&a la *)trunderea 0n *lant) a agen&$lor *atogen$Su" denumirea re$isten!ei plantei la p#trunderea agentului patogen se n!eleg toate

acele mecanisme şi propriet#!i ale acesteia care constituie un o"stacol pentru p#trundereapara$itului+ ele devin evidente din momentul c1nd agentul patogen ia primul contact direct şist1ns cu planta şi c1nd ini!ia$# primele ncerc#ri de a trece de "arierele naturale de ap#rareale acesteia, pentru a se putea de$volta n !esuturi.

nvelişurile e%terne ale plantei servesc at1t la micşorarea transpira!iei plantei, c1t şi laap#rarea ei mpotriva ac!iunii d#un#toare a unor factori e%terni, inclusiv mpotriva infec!iilorproduse de agen!ii patogeni. Principalele forma!ii periferice care pot constitui o"stacole ncalea p#trunderii agentului patogen n plant# sunt& stratul de cutin# )cuticula*, particularit#!ile

14


15/313

epidermei, structura orificiilor naturale )stomate, hidatode, lenticele*, stratul de su"er)peridermul* etc.

Cut$cula# Pentru para$i!ii care p#trund n plant# prin perforarea mecanic# a!esuturilor e%terioare de protec!ie, cuticula constituie prima "arier# n calea reali$#rii acestuiproces. 'e aceea pre$en!a şi grosimea stratului de cutin# de pe suprafa!a organelor planteipot 4uca n unele ca$uri un rol direct, ca factor al re$isten!ei mecanice, mpiedic1ndp#trunderea para$i!ilor n !esuturile plantei. 6run$ele unor specii de 0er"eris, )0. thun"ergii*sunt re$istente la infec!ia cu ciuperca Puccinia #raminis datorit# faptului c# ele posed# ocuticul# mai groas# )şi celulele epidermice cu peretele e%terior mai gros* dec1t soiurilesensi"ile, pe care filamentele germinative ale "asidiosporilor acestei ciuperci nu suntcapa"ile s# o str#"at#. S-a o"servat de asemenea c# re$isten!a unor soiuri de ma$#re fa!#de Ascoch!ta pisi se "a$ea$# pe o cuticul# mai "ine de$voltat# n regiunea de la "a$atulpinii unde se produce infec!ia.

7uticula 4oac# un rol important şi n protec!ia fructelor fa!# de infec!ia cu diferiteciuperci para$ite n mod deose"it a fructelor care se apropie de maturitate+ n acest ca$,micşorarea re$isten!ei interne la atac, care scade foarte mult n procesul de maturare afructelor, este compensat# prin ngroşarea progresiv# a cuticulei care ofer# o protec!ie din ce n ce mai eficient# la p#trunderea agen!ilor patogeni. n acest mod a fost e%plicat# re$isten!a

fructelor de tomate la atacul ciupercii )acrosporium tomato şi a fructelor de prun la ataculciupercii )onilinia laxa.Structura celulelor e*$der,$ce# Grosimea şi duritatea )lignificarea* pere!ilor

celulelor epidermice pot determina n unele ca$uri o re$isten!# pasiv# la p#trundereaagen!ilor patogeni.

8ignificarea pere!ilor celulelor constituie un o"stacol important mai ales pentru aceleciuperci care nu secret# lignina$# )ciupercile care produc ruginile cerealelor*. 6aptul c#ciuperca Piricularia or!ae p#trunde mai uşor şi mai frecvent prin celulele stomatelor see%plic# prin aceea c# c# lignificarea pere!ilor e%teriori ai acestora se produce mai ncet şi mait1r$iu. 8a soiurile de ore$ re$istente la atacul ciupercii Piricularia or!ae a fost pus# neviden!#, pe m#sur# ce frun$ele se maturea$#, o depunere cresc1nd# a acidului silicic pepere!ii lignocelulo$ici ai celulelor epidermice, corelat# cu creşterea re$isten!ei. 5e$isten!a

plantelor de secar# mai avansate n vegeta!ie la atacul ciupercii 'usarium niale estedeterminat# de con!inutul mai ridicat n celulo$# şi acid silicic al acestora.Structura 'to,atelor 4oac# un rol mai pu!in important n p#trunderea agen!ilor

patogeni, cu e%cep!ia "acteriilor fitopatogene, care nu pot intra n frun$ele intacte dec1t prinstomate şi alte orificii naturale. 5e$isten!a, la p#trunderea "acteriei Pseudomonas citri% aunor specii de &itrus, cum este &. no"ilis var . Sin6um )mandarinul*, este n leg#tur# custructura stomatelor.

Structura lent$celelor s-a constatat c# lenticelele du$ilor s#n#toşi con!in miceliile anumeroase ciuperci, dintre care mai periculoase sunt 5iaporthe nomurai , care produce nregiunile muntoase arsura dudului şi 7i"erella lateritium care cau$ea$# veste4irea mugurilor.

7omponen!a ciupercilor ce invadea$# mugurii varia$# de la un soi la altul n func!iede structura lenticelelor. n general, cele cu structura mai simpl# con!in mai multe ciuperci

dec1t cele de tip nchis. 'in lenticelele soiurilor re$istente s-a i$olat un num#r mare deciuperci, ns# numai pu!ine pot p#trunde prin cam"iul su"erului, pe c1nd la soiurile sensi"iles-au i$olat un num#r mai mic de ciuperci, din care o mare parte p#trund prin cam"iul su"erosal lenticelelor.

n condi!ii normale, c1nd plantele se de$volt# viguros, ciupercile din lenticele nu suntcapa"ile s# le infecte$e prin cam"iul su"eros+ n condi!ii nefavora"ile )n iernile cu mult#$#pad#*, ciupercile reali$ea$# infec!ia trec1nd prin straturile su"eroase ale lenticelelorsl#"ite.

Pre2en&a 'tratulu$ de 'u(er# 6iind lipsit de spa!ii intercelulare, mai re$istent laac!iunea en$imelor secretate de unele organisme patogene, su"erul este un !esut deprotec!ie important, prin care cu greu p#trund para$i!ii. Su"erul din peridermul su"erificat alscoar!ei r#d#cinilor şi tu"erculilor este un !esut care, n anumite mpre4ur#ri, mpiedic# nmod pasiv, p#trunderea para$i!ilor n !esuturile plantei. 5e$isten!a unor soiuri de cartof lainfec!ia cu Streptom!ces sca"ies se "a$ea$# pe faptul c# la acestea n r#nile de pe tu"erculise formea$# mult mai repede stratul cicatricial de su"er care mpiedic# p#trunderea

15


16/313

para$itului. Su"erul preformat se g#seşte n constitu!ia !esuturilor periferice ale tulpinii )nritidomul tulpinii ar"orilor*, c1t şi n interior, la limita dintre scoar!# şi cilindrul central)endodermul*. n multe ca$uri, s-a constatat c#, cu c1t stratul de su"er este mai gros, cu at1tre$isten!a organului respectiv este mai accentuat#. 3n e%emplu l ofer# trunchiurile şiramurile "#tr1ne ale copacilor, care datorit# ritidomului mai gros, sunt mai greu atacate depara$i!i dec1t ramurile mai tinere. 5e$isten!a mai mare a tu"erculilor unor soiuri de cartof lap#trunderea ciupercii Spon#ospora su"terranea este determinat# de peridermul mai gros pecare l au tu"erculii acestora n raport cu al celor sensi"ile.

A. Str#pungerea pere!ilor celulei de c#tre hifele care p#trund tecile de lignin# ce se formea$# n 4urul acestora+

0. ;odul de infec!ie şi formarea calo$it#!ii n celulele de 8uncus effusus invadate de

eptosphaeria :uncina )dup# I9ata şi =oshida*d-teaca de lignin# prin care a trecut hifa+ h-hifa+ l-teaca de lignin# prin care hifa nu a trecut+ B-

peretele celulei )dup# 6elloBs*.

7alo$it#!i produse de peretele celulei epidermice a tulpinii cartofului dulceprin n!eparea cu acu )dup# Ito*.

16


17/313

CAPITOLUL II

TE8NICA DE LUCRU 9N 7ITOPATOLOGIE

5#"# Tehnica de lucru în studiul virozelor )dup# I. Pop, (CD*

De2$n%ectarea2 condi!ie esen!ial# n lucr#rile de virologie o constituie de$infectarea solului, a

aparaturii şi a instrumentelor de la"orator şi de ser#, precum şi a m1inilor cercet#torului.A,e'tecul de *),+nt folosit la cultivarea plantelor n ser# se sterili$ea$# n diferite

tipuri de aparate prin men!inerea lui timp de o or# n a"uri nc#l$i!i la (7. ns#m1n!areapoate fi efectuat# la o s#pt#m1n# de la aplicarea tratamentului. n lipsa aparaturii necesare,amestecul de p#m1nt poate fi de$infectat cu formalin# sau alte su"stan!e.

Ghivecele se de$infectea$# prin men!inerea lor timp de F de ore ntr-o solu!ie deformalin# , iar apoi F de ore n ap#.

'e$infectarea m1inilor nainte, dup# şi n timpul efectu#rii e%perien!elor este ocondi!ie esen!ial# pentru a se preveni amestecarea sau influen!area variantelor. Aceasta se

reali$ea$# prin ntinderea pe suprafa!a m1inilor a unei paste inactivatoare, urmat# desp#larea m1inilor n ap# curg#toare. Pasta folosit# se prepar# din H p#r!i fosfat trisodic, de p#r!i s#pun de toalet# şi ( de p#r!i ap#. Acestea se fier" mpreun#, agit1nd continuu,p1n# ce volumul amestecului scade la 4um#tate.

3o1arele *$'t$lele *re'ele de ,+n) 't$cl)r$a şi alte o"iecte care re$ist# latemperatur# ridicat# se sterili$ea$# prin men!inerea lor timp de / de minute la (@ 7 sau ore la (7.

Sticl#ria necesar# lucr#rilor de serologie se men!ine&- F ore n solu!ie sulfocronic# )n acid sulfuric concentrat se pulveri$ea$#

"icromat de potasiu p1n# c1nd acesta r#m1ne n e%ces*+- ( ore n solu!ie de acid clorhidric+- minute n ap# distilat# n fier"ere+- se spal# n ap# distilat#, apoi se men!in ore n etuv# la (7.Cult$-area *lantelor 0n 'er) n lucr#rile de virologie, corespun$#tor mediilor de cultur# din "acteriologie şi

micologie, se utili$ea$# numeroase specii de plante necesare i$ol#rii, men!inerii,determin#rii, inmul!irii şi studiului plantelor. Speciile ier"oase folosite n acest scop senumesc plante-test, iar cele lemnoase plante indicatoare. 5eac!ia plantelor variind n func!iede intensitatea proceselor fi$iologice, este necesar# cultivarea lor n condi!ii optime.

Amestecul de p#m1nt folosit la o"!inerea r#sadului const# din& p#r!i compost "inecernut, ( parte tur"# şi ( parte nisip.

Pentru creşterea n continuare a plantelor se foloseşte un amestec compus din& p#r!i compost, / p#r!i tur"# şi ( parte nisip.

8a fiecare metru cu" de compost se adaug# n preala"il ( 9g de hidro%id de calciusau 9g de car"onat de calciu. ur"ei i se adaug# de asemenea cantitatea necesar# dehidro%id de calciu pentru reducerea acidit#!ii p1n# la p?.

Plantele se ngraş# apoi s#pt#m1nal cu ngr#ş#minte comple%e, aplicate nconcentra!ii care s# nu d#une$e aparatului foliar.

'eose"it de important# este ridicarea la timp a r#sadului. Plantele test se cresc at1t nainte, c1t şi dup# infec!ie la o temperatur# de ser# normal# )-H7* şi n condi!ii optimede lumin#, iarna fiind necesar# iluminarea suplimentar#, iar vara, reali$area unor condi!ii delumin# difu$# prin ecranarea pere!ilor serei.

8a infec!ie se folosesc plante tinere )n fa$a de F frun$e*, uniform de$voltate.I2olarea 4$ tran',$terea -$ru'ur$lor Prin i$olarea -$ru'ulu$ n!elegem transmiterea )trecerea* lui de la o plant# infectat#

natural la o specie crescut# n condi!ii controlate. ;etodele folosite n acest scop varia$# nfunc!ie de modul de transmitere.

17


18/313

ransmiterea virusurilor prin diferite metode de altoire A. a"lactarea+ 0. altoirea la sticl#+ 7. grefarea de scoar!#+ '. ocularea simpl#+ E. ocularea du"l#+

6. du"la altoire+ G. altoirea tu"erculilor+ ?. altoirea "ul"ilor.s-s#n#tos+ "-"olnav )7, ', E, 6, original+ A, 0, G, ? dup# Schmel$er*

Inocularea ,ecan$c)# ransmiterea virusurilor prin inoculare de suc este de foarte

mult timp cunoscut#, fiind metoda cea mai mult folosit# n cercet#rile de virologie. n acestscop s-au ela"orat numeroase procedee care difer# ntre ele, fie prin tehnica de r#nire, fieprin tratamentele aplicate sucului sau plantelor n vederea m#ririi eficacit#!ii transmiterii.Procedeul cel mai general folosit este urm#torul.

Pe primele -/ frun$e "a$ale ale plantelor ce urmea$# s# fie inoculate sepulveri$ea$# uniform praf de car"orundum )car"ur# de siciliu*, praf de sticl# sau alt a"ra$iv.Gr#uncioarele a"ra$ivului folosit este necesar s# fie foarte fine )s# treac# printr-o sit# cu (Dde ochiuri pe cm*.

'e la planta infectat# se rupe, cu a4utorul pistilului şi marginii mo4arului, o "ucat# defrun$#. Aceasta se mo4area$# n pre$en!a c1torva pic#turi de ap# de ro"inet sau distilat#.Sucul se separ# de resturile de !esut prin presarea acestora, pe marginea mo4arului, cua4utorul pistilului.

Aplicarea inoculului se face cel mai frecvent cu a4utorul unei spatule de sticl# care seintroduce alternativ n suc. 7u aceasta se freac# fin, uniform şi circular suprafa!a frun$elor,pe fa!a inferioar# a acestora men!in1nd o "ucat# de h1rtie de filtru, pentru a-i m#ri re$isten!a.

n vederea elimin#rii resturilor de !esut şi cu scopul de a evita transpira!ia e%cesiv#,dup# H-( minute de la inoculare, frun$ele supuse infec!iei sunt sp#late, cu ap# de ro"inet.Plantele sunt men!inute apoi timp de (-F de ore n condi!ii de um"r# la temperaturi maipu!in ridicate. 6iecare ghiveci se etichetea$#, nscriindu-se denumirea plantei test,denumirea virusului cu care s-a lucrat şi data inocul#rii.

Tran',$terea *r$n alto$re# Altoirea este metoda cea mai general# care poate fiaplicat# n transmiterea viro$elor plantelor. Ea poate fi folosit# n ca$ul tuturor virusurilor cuinfec!ie sistemic#, sfera ei de utili$are fiind limitat# numai de lipsa concreşterii !esuturilorcelor doi parteneri. 7a metod# de altoire se pot folosi toate procedeele utili$ate n practicahorticol# )copula!ie simpl#, copula!ie m"un#t#!it#, triangula!ie, despic#tur#, su" coa4#, npunte, oculare ş.a.*, componentul "olnav put1nd fi folosit, fie ca portaltoi, fie ca altoi sauintermediar.

18


19/313

n scopul transmiterii artificiale s-au ela"orat şi metode de altoire speciale. Astfel,este a"lactarea, n care cei doi componen!i sunt lega!i mpreun#, ndep#rt1nd printr-ot#ietur# longitudinal# scoar!a !esuturilor care vin n contact. Altoirea >la sticl#> se e%ecut# nmod asem#n#tor, cu deose"irea c# planta infectat# nu se gaseşte pe r#d#cini proprii, "a$aacesteia fiind introdus# ntr-o sticl# cu ap# pentru a preveni ofilirea.

n transmiterea viro$elor plantelor lemnoase se foloseşte frecvent grefarea pe oplant# s#n#toas# a unei "uc#!i de scoar!# provenit# de la o plant# "olnav#, ocularea simpl#,ocularea du"l# şi du"la altoire. ;etodele speciale de altoire au fost ela"orate pentru altoireatu"erculilor şi a "ul"ilor. 8a transmiterea prin altoire a viro$elor c#pşunilor se foloseştefrecvent a"lactarea stolonilor. 2 alt# metod# care a dat re$ultate "une la aceste planteconst# n ndep#rtarea foliolei mi4locii a unei frun$e şi altoirea n locul acesteia a unei foliolecu o "ucat# de pe!iol )t#iat# n pan#*, n despic#tura efectuat# n lungul pe!iolului.

Tran',$terea *r$n '*ec$$ de cu'cut)'intre numeroase specii de cuscut#, (H au fost e%perimentate cu privire la

posi"ilitatea folosirii lor n lucr#rile de transmitere. S#m1n!a speciilor de cuscut# este pus# s#germine$e n vase Petri. V1rful germenilor este transferat pe plante-ga$d# tinere, pe carepara$itul reuşeşte s# se fi%e$e n decurs de c1teva $ile, haustorii acestuia p#trun$1nd p1n# n floem. 71nd &uscuta sp. constituie o ga$d# a virusului pe care o dorim s#-l transmitem,

tehnica transmiterii const# n creşterea ei nt1i pe planta infectat# )donatoare* şi apoi pe ceas#n#toas#. n ca$ul c1nd &uscuta formea$# numai un >canal conduc#tor>, am"ele plante)s#n#toase şi donatoare* sunt populate simultan.

8#starii vegetativi ai unei plante de tor!el s#n#toas# )de preferat din s#m1n!#* ser#sucesc cu gri4# n 4urul l#starilor plantei s#n#toase. 'up# mai pu!in de s#pt#m1ni,para$itul formea$# l#stari vegetativi pe planta "olnav#, care sunt suficient de lungi pentru aforma o >punte de trecere> pe planta s#n#toas#. Planta s#n#toas# şi cea "olnav# sunt astfelunite prin intermediul tor!elului. Pentru a favori$a circula!ia sevei de la planta d#un#toarespre cea s#n#toas#, prima este men!inut# la lumin# direct#, iar a doua la um"r#. Specii de&uscuta au fost folosite şi pentru a favori$a concreşterea altoiului cu portaltoiul prinde$voltarea haustorilor la punctul de altoire.

Tran',$terea *r$n $n'ecte# 7ulturile de afide necesare efectu#rii e%perien!elor de

transmitere se o"!in prin trecerea insectelor pe frun$ele plantelor-ga$d# favora"ile, individualsau n grup, cu a4utorul unor pensule fine. 7reşterea insectelor are loc n ser# su" diferitetipuri de i$olatoare. n lunile de iarn# se recomand# adaos de lumin# suplimentar#. Pentru aevita apari!ia genera!iilor aripate, perioada de iluminare nu va dep#şi (D ore pe $i. 8aefectuarea e%perien!elor de transmitere cu virusurile persistente n vector se ia dincresc#torie un anumit num#r de afide. Acestea se trec pentru o perioad# care varia$# de lavirus la virus, pe plantele "olnave, iar de pe acestea pe plante s#n#toase. 'up# trecereaperioadei necesare infec!iei, insectele sunt distruse prin tratarea plantelor cu insecticide decontact cu remanen!# scurt#. E%perien!ele de transmitere a virusurilor nepersistente sunt maimig#loase, necesit1nd o"servarea, cu a4utorul lupei, a comport#rii afidelor at1t pe planta"olnav#, c1t şi pe cea s#n#toas#. Aceste lucru este necesar, deoarece numai afidele care sehr#nesc ntr-un interval foarte scurt, at1t pe planta "olnav#, c1t şi pe planta-test pot fi luate n

considerare la evaluarea re$ultatelor transmiterii. n ultimul ca$, insectele sunt supuse naintede nceperea e%perien!elor, unei perioade de fl#m1n$ire de una p1n# la mai multe ore. nacest timp, ele sunt p#strate n vase nchise, care permit intrarea aerului n aceleaşi condi!iide temperatur# şi lumin# care vor fi folosite n e%perien!ele de transmitere. Aceleaşi principiisunt vala"ile şi n efectuarea e%perien!elor cu alte grupe de insecte. n ca$ul virusurilorpersistente sunt mult folosite i$olatoare mici pentru o singur# insect#, care permit e%punereala infec!ie a unei por!iuni limitate din suprafa!a frun$elor sau a plantelor şi mutarea insecteide la o plant# la alta.

Ident$%$carea -$ru'ur$lor *lantelor 8ipsa unui sistem de clasificare general acceptat, caracteri$area incomplet# a unor

virusuri şi e%isten!a ma4orit#!ii acestora su" forma unor popula!ii de variante şi tulpini fac caela"orarea şi introducerea n practic# a unor chei pentru identificarea virusurilor s# fie foartedificil#. 'atorit# acestui fapt, determinarea virusurilor plantelor se "a$ea$# pe o"!inereatuturor informa!iilor posi"ile, pe caracteri$area c1t mai complet# a i$olatelor studiate.

19


20/313

8a nceput, identificarea virusurilor se "a$a numai pe simptomele produse la planteleinfectate natural. Pe m#sur# ce cercet#rile de virologie s-au ad1ncit, a devenit evident c#simptomatologia nu poate constitui singurul criteriu de identificare, acelaşi virus produc1ndsimptome variate la diferite specii de plante. Studiul simptomelor produse la unele specii mpreun# cu modul de transmitere ne permite ns# s# plas#m virusul n curs de identificare n diferite grupe& grupa mo$aicurilor, grupa ng#l"enirilor, grupa p#t#rilor inelare etc.

5#5# Tehnica de lucru în studiul bacteriozelor )dup# V. Severin, (CD*

3ed$$ de cultur)

;icroorganismele se cultiv# n vitro sau n solu!ii nutritive )medii de cultur#* carecon!in su"stan!ele necesare acestora sau corespund scopului urm#rit. 6iecare grup# maimare sau mai mic# de microorganisme difer# n ceea ce priveşte nutri!ia şi, prin urmare,necesit# un alt mediu de cultur#. D$ntre ,ed$$le naturale, men!ion#m cartoful, morcovul,diferite gr#un!e şi laptele. ;ediile artificiale sunt organice sau sintetice, n func!ie de sursa dea$ot. 'intre mediile organice fac parte& decocturile vegetale, e%tractele de carne, de dro4dii,de porum" etc. ;ediile sintetice pot fi nitrice sau amoniacale. ;ediile artificiale, n func!ie descopul urm#rit, pot fi lichide sau solide. Pentru a o"!ine mediile solide, la solu!ia nutritiv# seadaug# agar-agar )gelo$#* şi mai rar gelatin#. n unele ca$uri, se impregnea$# pl#ci desilicogel cu o solu!ie nutritiv#.

3n mediu nutritiv tre"uie s# ndeplineasc# mai multe condi!ii& s# fie steril, s# con!in#surse de 7 şi < favora"ile pentru nutri!ia microorganismului respectiv, s# con!in# celelalteelemente chimice de care are nevoie microorganismul n forma lor accesi"il# )unelemicroorganisme necesit# factori speciali de creştere*, concentra!ia tuturor acestor su"stan!es# fie optim# )!in1nd cont şi de presiunea osmotic# care se creea$#*, s# ai"# p?-ul şi r? -ulfavora"il, s# nu con!in# su"stan!e to%ice )unele dintre acestea pot ap#rea n timpul prepar#riimediului*, s# fie limpede.

n general, procesul de preparare al unui mediu de cultur# se desf#şoar# n felulurm#tor& ntr-un anumit volum de ap# distilat# sau de ro"inet se introduc pe r1nd, de preferat

n ordinea din re!et# su"stan!ele respective, cu e%cep!ia agarului şi a car"onatului de calciu)dac# re!eta prevede*. 'up# di$olvarea complet# a su"stan!elor se corectea$# p?-ul deo"icei cu solu!ii de


21/313

corectea$# la ,F-,H, dup# care urmea$# precipitarea şi filtrarea+ se adaug# (H-(@ g deagar+ sterili$area se face la (, atmosfere timp de / minute.

;# 3ed$$le cu extracte u'cate 'au concentrate de carne )semipreparate* seprepar# dup# indica!iile fa"ricii respective.


22/313

Ident$%$carea $n$&$al) la ,$cro'co* a *re2en&e$ (acter$$lor 0n le2$un$le *lantelor(olna-e

nainte de trecere la un studiu mai am#nun!it a etiologiei unei "oli presupuse a fi"acterio$#, tre"uie s# ne convingem de pre$en!a agentului patogen "acterian n le$iunileorganului studiat. Pentru aceasta, suprafa!a le$iunii este sp#lat# cu ap# simpl#, apoi cu ap#steril#, mai sumar c1nd organul cercetat este o frun$# şi mai insistent, c1nd este o por!iunedin tulpin#, r#d#cin#, tu"ercul.

Se decupea$# apoi cu un "isturiu sau cu un cu!it steril o por!iune din !esutul "olnavcare se g#seşte ntr-o fa$# mai pu!in avansat# )de o"icei la marginea le$iunii* şi se sf#r1m#pe o lam# ntr-o pic#tur# de ap#. 'ac# le$iunea pre$int# e%sudat, se va face preparat dinacesta. 7ercetarea preparatului se poate face n form# umed# sau uscat#. Pentru cercet#rile n form# umed#, peste pic#tura de ap# se montea$# o lamel# şi se studia$# la microscop cuun o"iectiv uscat. n acest ca$ se va urm#ri mişcarea "acteriilor. 7ercetarea n form# uscat#se face cu un preparat colorat.

ipuri de "acterii dup# num#rul şi dispo$i!ia cililor )(, , F, ((-monotrihe+ H, D, (-(F-lofotrihe+ -(-peritrihe )dup# 6uhrmann*

I2oloarea (acter$$lor 4$ *ur$%$carea cultur$lor

I$olarea "acteriilor fitopatogene se poate face din orice fel de organ contaminat)frun$e, tulpini ier"oase sau leguminoase, fructe, r#d#cinoase etc.*. Este recomanda"il cai$olarea "acteriilor s# se fac# n primele stadii de infectare a !esuturilor, deoarece n stadiimai t1r$ii, !esuturile le$ate sunt invadate de alte microorganisme, iar num#rul de "acteriifitopatogene se poate micşora considera"il. 'e$infectarea suprafe!ei organelor respectivetre"uie f#cut# cu foarte mare aten!ie, pentru a nu se distruge nsuşi agentul patogen.Mesuturile ier"oase )frun$e, lu4eri etc.* nu se de$infectea$#, fiind suficient# sp#lareasuprafe!ei cu ap# de ro"inet şi apoi cu ap# steril#. 2rganele uscate sau lemnoase dedimensiuni mai mari )"oa"e de fasole, tumori lemnoase etc.* se introduc n alcool etilic şiimediat se flam"ea$# timp de c1teva secunde. 0oa"ele de fasole se pot introduce n acida$otic concentrat, dup# care se spal# de c1teva ori n ap# steril#. Pentru i$olarea luiStreptom!ces sca"ies, tu"erculii de cartof se agit# timp de minute ntr-o solu!ie dehipoclorit de calciu. Solu!ia de$infectant# se prepar# di$olv1nd ( g hipoclorit de calciu n(F ml de ap#. 'up# c1teva minute sarea nedi$olvat# se ndep#rtea$# prin filtrare. naintede folosire se adaug# ( parte


23/313

mediu nutritiv agari$at. ns#m1n!area tre"uie f#cut# astfel ca s# se o"!in# o epui$are c1t mairapid# a inoculului. Pentru aceasta, cu ansa nc#rcat# cu inocul se fac mai nt1i pe suprafa!amediului agari$at / striuri paralele, dup# care se flam"ea$# firul ansei şi se fac alte / striuriparalele ntre ele, ns# intersectate fa!# de primele striuri )fig. ((* ş.a.m.d. 'up# o incu"arede (- $ile la temperatura de H-@7, n dreptul unde s-au tras striurile apar colonii de"acterii, confluente n primul grup de striuri şi din ce n ce mai rare n urm#toarele striuri.'up# un e%amen macroscopic competent se alege o colonie care va fi folosit# n continuarela purificarea i$olatului. Purificarea se face ndat# ce apar primele colonii, deoarece, pem#sur# ce placa se nvecheşte, cultura se impurific#, iar purificarea devine mai greoaie.Purificarea se face prin epui$are de ans# n / epru"ete cu mediu de cultur# nclinat. 'incolonia aleas# pe placa de i$olare, se ia cu "ucla ansei c1t mai pu!in şi se suspend# nlichidul de condens din prima epru"et#, dup# care firul de ans# se flam"ea$#, iar dinsuspensia o"!inut# n lichidul de condens se ns#m1n!ea$# cu ansa suprafa!a mediului dinaceeaşi epru"et#, dup# care firul de ans# se flam"ea$#. ot aşa se procedea$# şi cu a douaepru"et# ca inocul folosindu-se de data aceasta suspensia din lichidul de condens din primaepru"et#. Apoi se trece la epru"eta a treia. 'up# (- $ile toate epru"etele se e%aminea$# şise alege aceea unde coloniile sunt mici şi i$olate. 'intr-una din aceste colonii cultura serepic# pentru m"og#!ire ntr-o epru"et# cu mediu nclinat, iar de aici ntr-o epru"et# cu

mediu agari$at drept. Peste cultura "acterian# de$voltat# pe suprafa!a mediului agari$atdrept se toarn# un strat de ,H-(, cm ulei de parafin# steril şi se pune la p#strat depreferin!# ntr-un loc r#coros şi uscat. 3nele "acterii se purific# mai dificil, iar coloniileaparent pure, n realitate pot fi amestecate cu alte microorganisme. Pentru aceasta estenecesar ca n diferitele etape de purificare, cultura s# se e%amine$e la microscop, iar nca$ul c1nd e%ist# vreo "#nuial# se repet# purificarea, pornind de la coloniile o"!inute dinultima purificare. 'in !esuturile care sunt ntr-un stadiu avansat de degradare, purificareaagentului patogen este destul de anevoioas#, datorit# numeroşilor infectan!i care populea$#acel !esut, repre$entan!i ai florei saprofite, cu o vitalitate mai mare de multe ori dec1t a"acteriei fitopatogene respective. Astfel este ca$ul putregaiului umed al tu"erculilor de cartof. n acest ca$ se procedea$# n felul urm#tor& un tu"ercul s#n#tos se spal#, se de$infectea$#cu alcool şi se flam"ea$# c1teva secunde, se sec!ionea$# cu un cu!it steril, iar pe sec!iunea

proasp#t# se aşea$# o por!iune mic# de !esut infectat din care vrem s# i$ol#m agentulpatogen. otul se introduce ntr-o cutie de sticl# c#ptuşit# cu h1rtie de filtru umed# şi sep#strea$# la D-@7. 'up# -/ $ile !esutul s#n#tos al tu"erculului pre$int# o le$iune datorit#contamin#rii cu "acteriile fitopatogene din !esutul "olnav. 'in le$iunea proasp#t# se poatei$ola cu destul# uşurin!# agentul patogen.

Po$i!ia striurilor n ca$ul i$ol#rii "acteriilor pe pl#ci

Pre*arate *entru 'tud$ul ,$cro'co*$c

2"işnuit studiului "acteriilor la microscop se face pe preparate uscate, numite frotiuri.ehnica de preg#tire a unui preparat este urm#toarea& pe o lam# de sticl# şi "ine degresat#se pune o pic#tur# de ap# n care se suspend# "acteriile pe care vrem s# le e%amin#m.Suspensia o"!inut# tre"uie s# se ntind# "ine pe suprafa!a lamei. Aceasta, cu suspensia pe

ea, se pune la uscat ntr-un loc oarecare ferit de praf. 'up# ce lama s-a uscat, "acteriile sefi%ea$# prin trecerea uşoar# de trei ori a lamei prin flac#r#. nc#l$irea tre"uie astfel f#cut# calama s# poat# fi suportat# pe m1n#. n aceast# stare preparatul poate fi colorat dup# metodadorit#. 'e o"icei se foloseşte colora!ia Pfeiffer cu fu%in# "a$ic#.

23


24/313

Pre*ararea 'olu&$e$ de %ux$n) (a2$c)( g fu%in# "a$ic#+ ( ml alcool etilic+ H g acid fenic. 6u%ina se triturea$# ntr-un mo4ar

cu alcool şi acid fenic şi apoi se adaug# n por!iuni mici ( ml ap# distilat#. Astfel preparat,colorantul se p#strea$# foarte "ine. Pentru colorarea "acteriilor, ( ml de fu%in# Niehl sediluea$# n C ml ap#. Solu!ia diluat# )fu%in# Pfeiffer* nu se poate folosi dec1t n decursul ac1teva ore de la preparare. 7olorarea durea$# /-D s, dup# care frotiul se spal# "ine cuap#.

I# Colora&$a Gra, Solu!iile necesare& g cristal violet+ ( ml alcool etilic+ ( ml solu!ie fenicat# (. Se triturea$#

colorantul n mo4ar, ad#ug1nd alcool, apoi se adaug# solu!ia apoas# fenicat#. 7ristalul violetpoate fi nlocuit n cantit#!i egale cu violet de gen!ian#.

II# Solu&$a Lugol( g iod metalic, g iodur# de potasiu, / ml ap# distilat#.Solu!ia 8ugol va fi ferit# de lumin# şi c#ldur#, deoarece su" ac!iunea acestor factori

se formea$# acid iodic, care denaturea$# solu!ia. 'ac# solu!ia are reac!ie acid#, tre"uieneutrali$at# cu "icar"onat de sodiu.

III# Alcool CD pentru diferen!iere. 6olosit de mai multe ori, alcoolul pierde din

concentra!ia sa, iar un alcool de @

nu mai este corespun$#tor.IF# 7ux$n) P%e$%%er ehnica colora!iei& Preparatul se colorea$# (- min cu solu!ia )I*. Se vars# colorantul

de pe lam# şi f#r# a o sp#la cu ap# se acoper# (- minute cu solu!ia 8ugol )II*, p1n# la nnegrirea preparatului. Se vars# solu!ia 8ugol şi, f#r# a sp#la lama, preparatul sedecolorea$# timp de cel mult / secunde cu alcool. 'ecolorarea se ntrerupe prin sp#lareafrotiului cu ap#. Preparatul se recolorea$# cu fu%in# Pfeiffer timp de /-D secunde sau cuun alt colorant de contrast -/ minute, dup# care se spal# "ine cu ap#, se usuc# şi see%aminea$# la microscop. 0acteriile Gram-negative vor ap#rea colorate cu colorantul decontrast, iar cele Gram-po$itive cu cristal violet sau su"stituentul lui. Pentru un ncep#tor, cuochiul nc# neformat, atunci c1nd se e%aminea$# "acterii ale c#ror celule au form# de"astonaşe, n frotiu se pot ad#uga celule de stafilococ. 7elulele de stafilococ se pot distinge

cu destul# uşurin!#, datorit# formei lor specifice, şi vor servi drept etalon pentru colora!iaGram-po$itiv#.In%ec&$$ art$%$c$aleVaria"ilitatea mare a "acteriilor n cadrul speciei nu permite identificarea lor e%clusiv

dup# caracterele morfologice. 5eproducerea artificial# a "olii n acest ca$ este o"ligatorie.Infec!iile artificiale sunt necesare de asemenea şi atunci c1nd se cercetea$# re$isten!aplantei n comportarea soiurilor fa!# de o "acterie fitopatogen#. 5euşita infec!iei artificialeeste determinat# de patogenitatea "acteriei folosite la inoculare, de suscepti"ilitatea planteiinoculate şi de condi!iile de mediu n care se g#seşte planta ndeose"i dup# inoculare.

oate "acteriile fitopatogene pot contamina plantele prin r#ni, unele dintre ele ns# şiprin deschideri naturale ndeose"i prin ostiole. Pentru acestea din urm#, se poate folosipulveri$area plantelor cu suspensie de "acterii. Este de preferat ca pulveri$area s# fie c1t

mai fin#, iar presiunea c1t mai mare pentru ca lichidul s# poat# p#trunde n camerelesu"stomatice. Pentru o reuşit# mai sigur# a infec!iei, plantele vor fi !inute cu F ore naintede infec!ie şi F@ ore dup#, su" clopote de sticl#.

3etoda 'cu%und)r$$ *lantu&elor 0n $noculPentru aceasta se las# semin!ele s# ncol!easc# n rumeguş umed p1n# ce frun$ele

primare a4ung la m#rimea cotiledoanelor, iar tulpinile la o lungime de /-F cm. 'up# ndep#rtarea cotiledoanelor prin aplecarea lor lateral astfel ca frun$ele primare s# fiedescoperite, plantele se scufund# cu partea superioar# n 4os ntr-o capsul# cu o suspensiede "acterii, astfel nc1t cotiledoanele s# fie complet scufundate. Suspensia "acterian# seprepar# dintr-o cultur# "acterian# de dou# $ile. 7oncentra!ia de celule o"!inut# din sp#larecu ( ml ap# de ro"inet a culturii din D epru"ete cu mediu nclinat. 7apsula cu plante se vap#stra n tot acest timp ntr-o camer# umed# pentru a se evita uscarea r#d#cinilor. Imersiadurea$# dou# ore, dup# care pl#ntu!ele se plantea$# n ghivece p1n# la n#l!imeacotiledoanelor.

24


25/313

3etoda energ$c) *r$n -acuu, $n%$ltra&$ePl#ntu!ele crescute n nisip, cu primele frun$e "ine desf#cute, se introduc cu v1rful n

4os ntr-o capsul# cu inocul mai pu!in concentrat )pentru arsura aureolat# a fasolei, nc#rc#tura unei "ucle de ans# la H ml ap# de ro"inet*. 7apsula cu plante se introduce ntr-un vas din care se scoate aerul )la o presiune de H-D mm ?g*. n timpul scoaterii aerului esteevacuat şi aerul din camerele su"stomice, iar n momentul introducerii aerului, frun$eleg#sindu-se n lichid, camerele su"stomice se umplu cu inocul. 'up# inoculare, plantele seplantea$# şi se !in n condi!ii corespun$#toare.

7ea mai mare parte dintre metodele de infec!ie se "a$ea$# pe r#nirea plantei şi apoiintroducerea inoculului prin diferite metode. n func!ie de scopul urm#rit sau de "oalacercetat#, r#nirea poate fi mai fin# sau mai "rutal#.

2 r#nire fin# se poate o"!ine cu car"orund cu granula!ie fin#, care se presar# pesuprafa!a frun$elor. 6run$a se sus!ine apoi dedesupt cu o "ucat# de h1rtie de filtru, iar cua4utorul unei spatule de sticl# nmuiate n inocul, se freac# n $ona din centrul lim"ului.6recarea se face uşor numai din greutatea proprie a spatulei, f#r# a se ap#sa.

3etoda $noculator ARICI> alc#tuit din circa H de ace entomologice ntr-un "loc deceluloid sau acetofan etc. 6run$a se sus!ine pe partea inferioar# cu un "urete m"i"at ninocul. 7u inoculator se n!eap# frun$a dinspre partea superioar# p1n# ce acele se nfig n

"urete şi se ncarc# cu inocul. ;işcarea urm#toare de scoaterea acelor trenea$# inoculul nr#nile din lim"ul foliar. n mod curent este folosit# metoda de inoculare cu ac su"!ire care se ncarc# cu un

inocul direct din colonia "acterian#, apoi se nfige n !esutul testat. 'up# inoculare, pepor!iunea n!epat# se aşea$# un tampon de vat# umed#. Acest sistem de inoculare poate fifolosit la infectarea frun$elor, l#starilor tineri, tulpinilor ier"oase, fructelor ver$i sau suculente)p#st#i, castravete etc.*.

3etoda $n1ect)r$$ $nocululu$, n concentra!ie de ( celule la ( ml, n parenchimulfoliar. Inoculul se mpr#ştie n spa!iile intercelulare ale parenchimului, form1nd p1n# la limitanervurilor secundare $one hidro$ate, care dup# circa o 4um#tate de or# dispar. ;etoda s-adovedit foarte "un# pentru sta"ilirea i$olatelor patogene pentru plante şi care fac parte dingenul Pseudomonas, cu e%cep!ia acelora care produc putregaiuri. n frun$ele de tutun

in4ectate cu i$olate de Pseudomonas se va o"!ine dup# @ ore o reac!ie de hipersensi"ilitate n ca$ul c1nd i$olatul este fitopatogen, dar neomolog pentru tutun, sau dup# una sau maimulte $ile o reac!ie de sensi"ilitate dac# i$olatul este omolog pentru tutun )Pseudomonasta"aci tulpin# virulent#*.

Pentru inocularea "acteriilor care produc nnegrirea "a$ei tulpinii de cartof se face oinci$ie n tulpin# cu un "isturiu steril, peste care se aplic# un tampon m"i"at cu inocul.

Pentru "acteriile care produc infec!ii sistemice şi ofiliri, pl#ntu!ele la care s-ausec!ionat v1rfurile r#d#cinilor se introduc pentru c1teva ore ntr-un vas cu inocul, dup# carese plantea$# n ghiveci.

Patogenitatea i$olatelor de Agro"acterium tumefaciens se poate testa, aşe$1ndtampoane de vat# cu inocul peste cicatricele o"!inute prin decapitarea unor pl#ntu!e detomate sau alte specii de plante sensi"ile.

3etoda de $n%ectare a 'e,$n&elor de %a'ole ca'tra-e&$S#m1n!a cu un procent ridicat de germina!ie este "ine sp#lat#, aleg1ndu-se numai

"oa"ele frumoase. Se reparti$ea$# c1te (H g n flacoane de H ml, peste care se toarn#suspensie "acterian# p1n# acoper# toat# s#m1n!a. Suspensia de "acterii se o"!ine prinsp#lare cu c1te (H ml ap# distilat# a culturii "acteriene de dou# $ile de pe gelo$# nclinat#.6lacoanele se introduc ntr-un vas din care se evacuea$# aerul, iar dup# un timp seintroduce "rusc aerul, reali$1ndu-se astfel infiltra!ia. Spre deose"ire de infiltra!ia nparenchimul foliar, la s#m1n!#, infiltra!ia se repet# de c1teva ori la intervale scurte. 'e o"iceidup# (-(H minute o parte din s#m1n!# este suficient de "ine inoculat#, ceea ce se poateo"serva din ridicarea par!ial# a nvelişului "o"ului datorit# umplerii spa!iului de su" tegumentcu suspensie de "acterii. Por!iunile infiltrate au de o"icei un aspect sticlos şi sunt $"1rcite.Semin!ele cu nvelişul cr#pat n urma infiltra!iei la vid vor fi ndep#rtate. 'up# terminareainocul#rii, semin!ele vor fi uscate pe o h1rtie de filtru şi ns#m1n!ate.

25


26/313

I2olarea (acter$o%ag$lor

0acteriofagii "acteriilor fitopatogene se pot i$ola din aceleaşi su"straturi ca şi"acteriile lor omoloage& le$iuni ale organelor vegetale, sol, ap# de iriga!ie etc.

n principiu, i$olarea "acteriofagilor se "a$ea$# pe dou# momente& crearea de condi!iipentru nmul!irea "acteriofagilor şi separarea lor de toate celelalte microorganisme.

;etoda cea mai simpl# este introducerea su"stratului respectiv ntr-un mediu lichidde cultur#, unde al#turi de nmul!irea "acteriilor se vor nmul!i şi fagii lor de referin!#. ntruc1t ns# su"stratul con!ine o micoflor# variat# care se va nmul!i concomitent cu "acteriilefitopatogene, st1n4enindu-le n de$voltarea lor sau poate chiar inhi"1ndu-le, cantitatea de"acteriofagi n acest ca$ fiind redus#, iar punerea lor n eviden!# mai dificil#, de o"iceisu"stratul se introduce ntr-o cultur# m"og#!it# n "acterii de referin!#. n acest ca$, tehnicade lucru este urm#toarea& o cantitate apro%imativ ml de mediu lichid favora"il de$volt#rii"acteriofagilor se ns#m1n!ea$# cu o cultur# de F ore de "acterii fagosensi"ile şineli$ogene. 'up# o incu"are de -F ore la termostat, se introduce n aceast# cultur# t1n#r#su"stratul din care vrem s# i$ol#m "acteriofagul. Su"stratul tre"uie s# fie c1t mai posi"ilf#r1mi!at şi s# nu dep#şeasc# (- g.

n continuare, vasul se pune n termostat sau şi mai "ine pe un agitator, dar la

temperatura optim# "acteriei de referin!#. 'up# (- $ile, cultura lichid# se filtrea$# printr-unfiltru "acteriologic. 'ac# cultura con!ine prea multe particule coloidale, de e%emplu, dac#su"stratul a fost un sol, filtrarea prin filtru "acteriologic va fi mult ngreunat#. 'e aceea npreala"il se va filtra prin h1rtie de filtru o"işnuit#.

Pre$en!a fagului n lichidul filtrat poate fi pus# n eviden!# prin mai multe metode,dintre care consider#m c# li$area culturii "acteriene pe mediu agari$at este cea maiconcludent#. Atragem aten!ia de la nceput c# n toate lucr#rile cu "acteriofagi tre"uieacordat# o aten!ie deose"it# calit#!ii materialelor folosite& vasele Petri s# fie cu fundul plan şic1t posi"il de calitate mai "un#+ mediul de cultur# s# fie foarte limpede, iar toat# vesela s# fiemai curat#.ntr-un vas Petri se toarn# mediu nutritiv agari$at, topit şi r#cit la H7 )folosireamediului prea fier"inte nu este recomanda"il#, pentru c# produce condens pe capaculvasului Petri*. 'intr-o cultur# de F de ore a "acteriei de referin!# )n ca$ul "acteriilor cu

creştere nceat#, v1rsta culturii folosite va fi mai mare* se face suspensie c1t mai omogen#.Este "ine ca suspensia s# fie transvasat# ntr-o alt# epru"et# steril# şi l#sat# liniştit s# sedepun# toate aglomer#rile de "acterii sau "uc#!ele de agar. 'in partea superioar# asuspensiei se trage cu pipeta circa ( ml, cu care se ns#m1n!ea$# mediul din vasul Petri, nclin1nd vasul n toate p#r!ile ca s# acopere toat# suprafa!a mediului. E%cesul inoculului seelimin# cu pipeta. Vasul, pe O ntredeschis, se aşea$# n termostat la temperatura de /7,p1n# ce se usuc# toat# placa. impul de uscare nu tre"uie prelungit prea mult, deoarece ncepe s# se de$volte cultura "acterian#. n centrul pl#cii astfel preg#tite se depune opic#tur# din filtrat şi se las# s# se scurg# ntr-o parte. Nona cuprins# de filtrat se notea$# cudermatograf. Vasul cu fundul n sus se aşea$# n termostat, iar dup# (-F ore see%aminea$# dac# pre$int# li$#. n ca$ul n care filtratul con!ine "acteriofagi, $ona cuprins#de filtrat va fi li"er# de cultur# "acterian# sau aceast# cultur# va fi foarte fin# )n ca$ul c1nd

citirea s-a f#cut mai t1r$iu dec1t timpul optim*.7ea mai mare parte a i$olatelor "acteriofagi o"!inute prin metoda descris# mai sus nu

sunt pure, ci formate dintr-o popula!ie mai mult sau mai pu!in eterogen#. Purificarea"acteriofagului se face pornind de la o singur# pla4# )colonie de fagi provenit# de la un singurvirion*. Pentru aceasta fagoli$atul se diluea$# n circa D epru"ete cu c1te C ml de ap# steril#,trec1nd de la o epru"et# la alta c1te o pic#tur#. n D epru"ete mici )(( ml* sereparti$ea$# c1te ( ml de suspensie din "acteria de referin!#, la care se adaug# c1te opic#tur# din fiecare dilu!ie. 'up# ce se amestec# "ine, suspensia cu fagul se toarn# pesuprafa!a a c1te unui vas Petri, e%cesul ndep#rt1ndu-se. 'up# (- $ile, ntr-una din pl#ci, lao anumit# dilu!ie, se va putea distinge pla4e i$olate, av1nd dimensiuni n general de (- mm.3na dintre aceste pla4e va fi decupat# cu mult# aten!ie cu un ac spatulat steril, cuprin$1nd şifoarte pu!in# cultur# "acterian#, şi transferat# ntr-o epru"et# cu mediu lichid, continu1ndu-se mai departe m"og#!irea fagului.

3na dintre metodele "une de m"og#!ire a fagului este urm#toarea& pe o plac# Petri ns#m1n!at# n >ga$on> )cultura continu# pe toat# suprafa!a mediului agari$at* se pun -/

26


27/313

pic#turi de fagoli$at. Prin aplecarea vasului Petri, fagoli$atul se ntinde pe suprafa!a mediului n aşa fel ca s# cuprind# circa /-/F din suprafa!a pl#cii. 'up# una-dou# $ile, c1nd fagoli$as-a produs, n vasul Petri se toarn# ml de mediu lichid şi se las# astfel /-F ore latermostat, dup# care se filtrea$#. 6iltratul o"!inut va con!ine un titru foarte ridicat de virioni.

6iltratele fagoli$atelor tre"uie p#strate la temperatura de F7 şi c1t mai pu!in la altetemperaturi, deoarece, pe de o parte, numeroşi fagi mor repede la temperaturi mai ridicateşi, pe de alt# parte, n fagoli$at se pot de$volta alte microorganisme, diminu1nd num#rulvirionilor.

Pentru determinarea titrului "acteriofagic se foloseşte metoda straturilor du"le. npl#ci Petri se toarn# -H ml de mediu gelo$# nutritiv# )"ulion de carne agari$at* sau agarsimplu n concentra!ie de (H-. 'up# ce mediul s-a nt#rit, pl#cile se usuc# n condi!iiaseptice. Este mai "ine dac# acestea se fac cu o $i nainte. n epru"ete cu ,H ml de mediunutritiv cu , agar topit şi r#cit la FD-F7, se introduce ( ml din dilu!ia de fag cercetatşi circa ,(-, ml suspensie mai concentrat# a culturii "acteriene de referin!#. 'eoareceopera!ia durea$# mai ales c1nd sunt de f#cut mai multe pl#ci, epru"etele cu mediu se vor!ine n "aie marin# la temperatura indicat#. Amestecul mediu-fag-"acterie se agit# pu!in f#r#a se produce "ule şi imediat se toarn# pe suprafa!a pl#cilor preg#tite anterior av1ndu-se gri4#ca ntreaga suprafa!# a primului strat s# fie acoperit#. 'up# nt#rirea stratului al doilea,

vasele Petri se pun n termostat la temperatura optim# "acteriei test. 'up# @-F ore sau maimult, n func!ie de vite$a de creştere a "acteriei, pl#cile se e%aminea$#, num#r1ndu-sepla4ele la dilu!ia convena"il#. 'eoarece contrastul dintre pla4e şi restul mediului este foartemic, fotografierea acestor pl#ci fiind de multe ori practic imposi"il#, pentru m#rireacontrastului, al#turi de "acterie şi de fag se va ad#uga n fiecare epru"et# c1te o pic#tur# desolu!ie apoas# H clorur# de trifeniltetra$ol, sterili$at# prin filtrare.

Deter,$narea (acter$$lor %$to*atogene'iagnosticul "acteriologic poate fi f#cut direct pe su"stratul respectiv sau prin

i$olarea agentului patogen n stare pur#.

5#;# Tehnica de lucru în studiul micozelor

A*aratura 4$ ut$la1e de la(orator 3$cro'co*ul este aparatul de "a$# ntr-un la"orator. n afara microscopului şiaccesoriilor sale, n la"oratoarele QmicologieR şi QfitopatologieR, ca şi n orice la"orator demicro"iologie, nu pot lipsi stereomicroscoapele sau lupele "inoculare.

Aceste aparate servesc la cercetarea o"iectelor netransparente, folosind luminareflectat#, natural# sau electric#.

Lu*ele# Pentru unele cercet#ri mai rapide şi mai grosiere n la"orator, ser# şi c1mp,se pot folosi lupele de "u$unar, de m1n#, de cap sau de mas#.

Ter,o'tatele# Sunt aparatele de a"solut# necesitate n la"oratoarele care lucrea$#cu microorganisme. 7iupercile şi "acteriile se de$volt# şi se nmul!esc ntre anumite limite detemperatur# specifice fiec#rui gen, sau chiar specie. n general, temperatura optim# pentrucreşterea ciupercilor este cuprins# ntre -H7, d

ghid boli daunatori.pdf

Documents