GeriatrieCurs 1

Kinetoterapia afectiunilor varstei a III-a

Cuvantul “geriatrie” provine din cuvintele: geron= batran si iateria= tratament.Geriatria este o ramura a medicini clinice ce se adreseaza protectiei sanatatii

persoanelor varstnice prin masuri de asistenta profilactica, curative si de recuperare.Recuperarea are rolul de a realiza reintegrarea varstnicilor in societate. Aceste masuri de

asistenta se realizeaza tinand cont de particlaritatile fizio-patologice, clinice si terapeutice ale varstei a III-a.

Fizio-patologie = procesul de la omul sanatos la omul bolnav, cum evolueaza boala.Aceste particularitati sunt generate de interactiunea complexa si permanenta a

procesului de imbatranire cu procesele patologice.In funcite de varsta exista o clasificare a varstei a III-a :- presenescenta intre 45-60 de ani ;- varstnic intre 75-89 de ani ;- batran intre 90-99 de ani ;- congenar peste 100 de ani.Geriatria este este cunoscuta ca specialitate datorita unor cauze determinante

reprezentate de imbatranirea demografica a populatiei. Imbatranirea demografica reprezinta cresterea nurarului si proportiei pers de peste 60 de ani in totalul populatiei.

Cauzele imbatranirii demografice :- scaderea natalitatii ;- progresele medicale (prelungesc viata) ;- cresterea nivelului de trai ;Consecinte ale imbatranirii demografice :- feminizarea populatiei prin supramortalitate masculina ;- consecintele socio-familiale evidentiate prin :

- batranii fara copii care reprezinta o sarcina grea pt societate ; - cresterea longevitatii duce la cresterea nr familiilor cu 4-5 generatii, astfel un cuplu activ are in ingrijire copii, parinti, bunici si strabunici ;

- consecinte medicale ; - morbilitatea si mortalitatea  sunt dominate de boli cronice si degenerative

aceste boli ducand la cresterea nr prestatiilor si la cresterea nr de pacienti.

TEORIILE IMBATRANIRII : exista 2 categorii :

A. Teorii genetice, exista 3 feluri :B. Teoria genelor sugereaza ca in organism exista una sau mai multe gene ale

imbatranirii care devin activa sper sfarsitul vietii si care scad capacitatea de supravietuire a organismului.

Exista 2 feluri de gene, unele raspunzatoare de perioada tineretii, iar altele care determina declinul functional si degradarea structurala a anumitor gene ale senectutii .

1. Teoria erorilor sugereaza ca in timp pot apare proteine modificate care duc la aparitia celulelor disfunctionale, cu timpul in sinteza ADN-ului apar erori ce pot afecta functia biologica.

Ca cat apare un nr mai mare de erori cu atat apar mai multe erori. Erorile pot aparea fara o cauza aparenta avand unele cauze care pot duce la o durata de viata si o inmultire necontrolata a celulelor

3. Teoria programata teoria ceasului biologic prin care se presupune ca ar exista stocarea unei anumite informatii genetice privitoare la durata de viata a celulelor organismului sau a integului organism .

1

CURS 2

Teorii nongenetice

Exista 3 feluri de teorii nongenetice :

1. Teoria imunologica

Sugereaza ca in organism exista celule care au proprietatea de a deosebi selful de nonself. Prin aparitia celulelor modificate celulele proprii ale organismului lupta impotriva celulelor modificate.

La batrani creste frecventa bolilor autoimune :lupus eritematos, poliartrita reumatoida, tiroidita.

Cresc infectiile prin scaderea rezistentei organismului.Cesc neoplaziile la batrani.Anticorpii frecventei la varstnici pot contribuii la etiologia aterosclerozei prin depunerea

de complexe imune in peretii vaselor sanguine.

2 Teoria tesutului conjunctiv

Tesutul conjunctiv contine colagen, elastina si pseudoelastina. Cu varsta scade cantitatea de colagen, care are rol important in elasticitatea tesuturilor. Datorita dezhidratarii tesuturilor imbatranite apare o calcificare a elastinei la persoanele varstnice. Aceasta calcificare poate apare la nivelul valvelor cardiace, vaselor sanguine importante, a epicardului si a endocardului.

Manifestari ale deshidratarii si calcificarii :- pielea este mai putin elastica si mai uscata ;- tendoanele se usuca si se pot rupe mai usor ;- dintii slabesc si cad ;- peretii arterelor devin mai putin elastici mergand pana la rigiditatea cu risc de a se

rupe ;- la nivelul tractului gastro-intestinal pierderea elasticitatii duce la scaderea mobilitatii

→ constipatie.

3 Teoria radicalilor liberi

Sustine ca ar exista un iradical liber cu o existenta de moment si care poate reactiona cu alte substante ducand la distrugerea celulei in care se afla.

Particularitatile bolilor la varsa a III-a

1. Polipatologia – la persoanele in varsta apare frecvent o asociere de mai multe boli (4-5 boli). Bolile pot fi datorate fie unei afectiuni primare, fie datorita unor afectiuni secundare.

2. Evolutivitatea – la varstinici bolile au o evolutie cronica intrerupte de o perioada de acutizare.

3. Complicatii frecvente – la varstinici bolile au o evolutie cronica intrerupte de o perioada de acutizare. La varstinici bolile au o evolutie lunga.

4. Convalescenta prelungita – apare datorita pierderii rezervei fiziologice.

2

5. Deteriorarea rapida a starii generale – la varstinici evolutia bolii este rapida cu multiple manifestari generale.

6. Simptomatologia atipica – deseori pragul durerii este crescut.La batrani durerea este slab reprezentata.Multe afectiuni se pot prezenta si exprima prin unele simptome cum ar fi :- instabilitatea –cadere din picioare ;- confuzie ;- iritabilitate .Bolile grave, ca infractul miocardic, se pot prezenta fara durere.Bolile infectioase se pot prezenta fara febra.7. Prognostic sever8. Tulburari de metabolizare si excretieLa varstnici metabolizarea medicamentelor este modificata. Este necesara scaderea

dozei medicamentului, cu o jumatatea pana la ¾ din doza adultului.Polipatologia determina imposibilitatea folosirii intregii game terapeutice care se poate

folosi la adult.Metabolismul tuturor elementelor este modificat.Scaderea cantitatii de apa din organism poate determina:- uscarea pielii;- constipatie cu acumulari toxice in organism;- scaderea diurezei ;- stagnarea secretiei in arborele respirator.9. Factorii sociali sunt importanti pentru reintegrarea in societate ( vecini, rude,

prieteni).Factorii sociali sunt importanti pentru mentinerea unei ocupatii (gradinarit, ocupatii

casnice)10. Anamneza dificila datorita:- modificarilor psihice importante;- tulburarilor senzoriale – vaz, auz, sensibilitate;11. Diagnostic dificil de stabilit.Diagnosticul este dificil de stabilit datorita modificarii aspectului simptomatologic.

CURS 3

Afectiuni frecvente la varsta a III-a :- ateroscleroza sistemica ;- cardiopatie ischemica cronica ;- hipertensiune arteriala ;- tulburari de ritm si de conducere ;- boli hematologice (anemia Biermer- lipsa vitaminei B12, leucemia limfatica cronica) ;- boli digestive (hernia hiatala);- boli endocrine ( diabetul zaharat);- boli ale sistemului nervos (ateroscleroza cerebraba, boala Parkinson, dementa);- boli psihice (confuzia, depresia)- afectiuni oculare (glaucom si cataracta)- afectiuni ale aparatului locomotor (poliartroza, osteoporoza).

Afectiuni rare la varsta a III-a :

- hepatita acuta (tip A) ;- hernia de disc cu sindrom sciatic ;- migrena ;- nefrita acuta ;- urticaria.

3

Particularitati ale metodologiei exercitiului fizic la varstniciSedintele de gimnastica trebuie sa se desfasoare in incaperi curate, aerisite, luminoase,

cu o temperatura constanta de 180-200.Este necesar sa se respecte unele reguli :- vestimentatie comoda ( preferabil lana sau bumbac) ;- participarea activa si constienta la toate miscarile ;- sa repete singur miscarile pe care le poate executa ;- sa practice zilnic programul de gimnastica si dupa realizarea obiectivului pentru a

impiedica recidivele.

Recomandari

1. Legea de baza a prescrierii exercitiului fizic la varstinici este adaptarea exercitiilor de la individ la individ in functie de capacitatea clinico-functionala a acestuia.

Efortul impus trebuie sa se faca progresiv pentru a realiza treptat adaptarea organismului la efort.

In timpul sedintelor se vor controla pulsul si tensiunea.

2. Kinetoterapia la varstnici va fi functionala si va avea ca obiectiv principal obtinerea echilibrului pentru mers si a gestualitatii uzuale care sa asigure pacientului posibilitatea de a realiza singur activitati vitale precum: mancat, baut, controlul defecatiei si al mictiunii, folosirea toaletei, imbracat/ dezbracat, spalat, pieptanat, barbierit, deplasarea de la pat pe scaun cu cadru sau cu carje si mersul propriu-zis.

Pierderea acestor activitati sau a unora dintre ele face din batran un dependent blocand pe langa el cel putin un membru din familie pentru a-l ingrijii.

Cele mai frecvente cauze ale pierderii posibilitatii de autoservire sunt :- boli neurologice (paraplegie, hemiplegie, boala Parkinson) ;- psihopatie (dementa) ;- boli ale aparatului locomotor.

3. Durata efortului in mod normal sedinta trebuie sa dureze 20-30 de minute. Se prefera dutare scurte cu pauze de aceeasi marime cu perioada efortului.

Intre intensitatea si durata efortului va fi mentinut un raport invers proportional.Ritmul va fi zilnic sau de 3-4 ori pe saptamana.

4. Cresterea fortei musculareNu se recomanda exercitiile dinamice cu rezistenta.Se vor evita exercitiile izometrice care au efecte negative asupra tensiunii arteriale si total

contraindicate la cei cu cardiopatie ischemica, insuficienta cardiaca, respiratorie, anemie. In aceste cazuri este indicata activitatea de terapie ocupationala in care se exerseaza activitati uzuale.

5. In cazul exercitiilor pentru refacerea amplitudinii de miscare se vor evita mobilizarile bruste si intinderile brutale care din cauza fragilitatii scazute si a elasticitatii deficitare a tesuturilor pot determina rupturi ale tesutului conjunctiv. Nu se va depasii pragul durerii.

La batrani exista pericolul fracturii pe fondul osteoporozei. Uneori ne putem multumi cu obtinerea unor amplitudini incomplete, dar suficient de functionale.

In alcatuirea programului kinetic la varstnici se va tine seama de unele recomandari :- pozitiile de start ale exercitiilor sa fie cat mai stabile datorita tulburarilor de echilibru

ale batranilor ;

4

- sunt contraindicate exercitiile cu trunchiul aplecat, pozitii extreme ale capului (mai ales in extensie)miscari bruste ale capului pentru evitarea tulburarii circulatorii cerebrale ;

- durerile articulare limiteaza exercitiul fizic ;- se vor evita exercitiile care se efectueaza in lipsa de aer datorita mentinerii

respiratiei ;- se vor evita ridicarile de greutati mari si schimbarile bruste de pozitie ;- aparitia oboselii impune oprirea efortului ;- exercitiile sa fie accesibile posibilitatilor de executie ale bolnavului ;- buna colaborare se face printr-un limbaj adecvat tipului psihologic al pacientului ;- sa se realizeze o buna colaborare intre pacient si kinetoterapeut pentru a evita

refuzul de participare din partea pacientului.

Curs 4

Recuperarea traumatismelor la varsta a III-a

Fracturi

Incidenta fracturilor este mult mai mare la varsta a III-a.Cauza cea mai frecventa a fracturilor o constituie caderea in casa sau pe strada. La tineri

–accidentele rutiere.La varstnici accidentele rutiere pot determina fractura, dar uneori aceasta nu este

determinata de impactul cu vehiculul respectiv, ci tot de cadere.Alte cauze ale caderilor :- tulburari de mers ;- tulburari circulatorii cerebrale ; in cadrul hipotensiunii sau hipertensiunii arteriale.- tulburari de vaz si de auz ;- cauze ce tin de mediul inconjurator ;- drum alunecos ;- iluminat public sau casnic necorespunzator ;- conditii dinamice nepotrivite.

Cauze favorizante

Se recunosc:- structura fragila a tesutului conjunctiv-ligamentar si osteoporoza.La nivelul membrelor inferioare caderile determina cedarea osului in zona cea mai

spongioasa – colul femural. Fracturile de col femural apar cel mai frecvent la batranul cu osteoporoza.

Intre 50-60 de ani apare o frecventa crescuta a fracturilor la femei datorita osteoporozei postmenopauza.

Peste 75 de ani apare a importanta crestere a numarului fracturilor, astfel incat 75% din totalul fracturilor de col femural sunt la aceasta varsta. Fracturile de col femural la varstinici au o importanta deosebita. Daca la adult in urma fracturilor este in joc prognosticul functional, la batrani in joc este prognosticul vital.

Fractura la batran are drept consecinta in mod frecvent pseudartroza.Mortalitatea crescuta apare din cauza imobilizarii prelungite, cu toate consecintele ei in

principal tromboflebita cu embolie.Fractrile dau frecvent necroza aseptica a capului femural.Fractura poate decompensa si alte afectiuni ale batranului.Diagnosticul de fractura se pune pe :- contextul de cadere ;- impotenta functionala ;

5

- atitudinea vicioasa a membrului inferior respectiv, evidentiata prin scurtarea membrului afectat;

- durere mare la nivelul articulatiei;- confirmare radiologica.Suspiciunea de fractura de col contraindica deplasarea (mersul) deoarece o fractura

simpla se poate transforma intr-o fractura cu deplasare.Triada =cadere+ schiopatare+ durere la mers conduce la suspiciunea de fractura de col

femural.Tratamentul include profilaxie, tratament chirurgical si recuperare.1. Profilaxia este cea mai importanta si se face prin 2 modalitati :

a. prevenirea osteoporozei prin :- educare alimentara adecvata ;- exercitii fizice ;- combaterea imobilizarii.

b. prevenirea caderii prin :- limitarea si ajustarea efortului fizic ;- amenajarea spatiului in care pacientul se misca.

2. Tratament chirurgical se practica artroplastia partiala sau totala. Aceste proteze coxo-femurale permit mobilizarea rapida a pacientului.

Avantajele protezei partiale :- pacientul se da jos din pat la 10 zile sau mai repede de la oparatie ;- dupa o luna poate merge in carje sau cadru metalic ;- dupa alte 2-3 saptamani poate merge cu spijin in baston.3. RecuperareaKinetoterapia in cazul protezarii are urmatoarele obiective :- tonifiere musculara;- cresterea mobilitatii articulare;- mersul.Se contraindica rotatiile si adductia coapselor datorita riscului de luxatie a protezei.Recuperarea incepe foarte devreme (pentru proteza totala mersul cu cadru sau carje

putand incepe la 8-10 zile de la oparatie). Ca o regula de baza in kinetoterapia acestor pacienti se va evita mobilizarea articulatiei la unghiuri maxime mai ales pentru adductie si abductie.

Decubitul ventral este favorabil si indicat in pozitionarea acestor pacienti.In decubitul lateral se recomanda perna intre membrele inferioare.

Curs 5

Patologia si recuperarea afectiunilor psihologice la varsta a III-a

Fecventa bolilor psihice creste proportional cu cresterea in varsta.Bolile psihice la varstnic ocupa locul II ca morbilitate, dupa bolile cardio-vasculare,

mergand pana la 16% din populatia peste 70 de ani.La varstinici bolile psihice se pot clasifica in doua categorii :

a. afectiuni cu debut anterior imbatranirii nefiind caracteristica varstei a III-a.b. afectiuni cu debut la batranete cu unele aspecte specifice. Din aceasta

categorie fac parte psihozele de involutie si dementa tardiva.Cauzele afectiunilor psihice se datoreaza :- unor modificari in statutul familial ;- modificari in statutul profesional.

1. Modificari in statutul familial cuprinde :- plecarea copiilor din casa parinteasca ;- restrangerea conditiilor de locuit;- parasirea locuintei proprii pentru a locui cu unul din copii ;

6

- relatii uneori conflictuale intre generatii (neintelegeri cu proprii copii sau nepoti) ;- stari conflictuale intre partenerii conjugali ;- decesul unuia dintre parteneri si singuratatea consecutiva ;- diminuarea veniturilor materiale ;- obligatia uneori de a accepta mutarea intr-o institutie de ocrotire pentru varstnici.

2. Modificarea in statutul profesional - pensionarea reprezinta retragerea din activitatea profesionala fiind mai greu suportata de barbati decat de femei ;- pierderea unei pozitii sociale, ca situatie materiala sau prestigiu ;- schimbarea domiciliului, de cele mai multe ori de cauza economica ;- lipsa motivatiei de a trai.

Principalele entitati psihice frecvente la varsta a III-a sunt reprezentate de tulburarile de somn, depresiile si dementele.

1. Tulburarile de somn :

Somnul reprezinta una din functiile fiziologice cele mai modificate la varstnic in raport cu adultul.

Daca la adult durata normala a somnului este de 7-8 ore/zi, la batran durata normala este de aproximativ 6 ore/zi. Aceasta durata poate fi subiectiva, fie ca batranii mai dorm si ziua, fie ca trezirile din cursul noptii sunt de durata mai scurta.

Particularitati ale somnului labatrani:- tratament etiologic al adenomului de prostata, a reflexului gastro-eso-faringian, al

bronsitei;- tratament medicamentos;- masuri de igiena a somnului constand in:

- culcarea la aceeasi ora, daca este posibil dupa o scurta plimbare in aer liber sau efectuarea unor exercitii fizice;

- masa de seara va preceda cu minim 2 ore ora de culcare;- masa de seara nu va contine alimente greu digerabile, bauturi iritante sau

excitante, substante sau medicamente care pot da insomnie;- nu se va fuma inaintea de culcare; fumatul stimuland secretia de adrenalina ;- se vor evita emotiile puternice sau starile conflictuale inaintea culcarii;- aerisirea camerei in care se doarme;- dus sau baie calda cu efecte calmante;- ingestia de lapte, ceai de tei sau chiar vin daca nu exista contraindicatii;- crearea de conditii optime de odihna privind linistea, luminozitatea si confortul

patului ;- folosirea unor tehnici de relaxare sub forma de hipnoza sau masaj relaxant.

Efectul placebo este foarte important la varstnic. S-a constatat ca aproximativ 60% din batrani adorm folosind un produs placebo, fata de 70% din batrani care adorm cu produse active asupra somnului.

70% din batrani folosesc tranchilizante ;Prin mijloace kinetice formate din: mobilizari usoare, mers terapeutic, practicarea unor

sporturi se poate inlocui folosirea substantelor tranchilizante.

Curs 6 continuare curs 5

Afectiunile psihice la varsta a III-a

2. Depresia

7

Depresia este considerata ca cea mai frecventa afectiune psihica, mergand pana la 15% in cadrul populatiei varstnice.

Cauze:- Factori genetici:Se considera ca s-ar putea transmite genetic semnele depresiei.- Factori patologici: in principal intoxicatiile- Constientizarea procesului de imbatranire evidentiata prin:

- caderea parului;- pierderea dentitiei;- aparitia ridurilor;- scaderea capacitatii fizice si psihice.

- Schimbari intervenite in anturaj:- pierderea unor membrii ai familiei;- pierderea prietenilor;- pierderea locuintei;

- Modificarea statutului social si economic.- Cresterea frecventei bolilor cronice.- Preocupari legate de ideea mortii.Depresia la batran se manifesta prin :

- idei de negatie;- idei ipohondrice;- senzatii cenestopante- mimarea oricarei boli;- sentimente de culpabilitate;- lamentari exagerate;- forma grava de manifestare: suicidul.

Tratament:- tratamentul prin mijloace psiho-sociale consta in principal in tratament etiopatogenetic;- tratamentul bolilor cerebrale tratabile (afectiuni vasculare, infectii);- tratament medicamentos cu antidepresive;- tratament prin mijloace fizicale:

- exercitii cu miscari active;- ergoterapie (gradinaritul, tamplarie);- mers terapeutic;- practicarea unor sporturi care sa-i ocupe timpul si sa stimuleze atat psihicul cat si statea fizica.

3. Dementele

Dementa este o afectiune datorita degenerarii celulei neuronale.Se poate manifesta ca boala Altzhaimer.Dementa senila apare dupa varsta de 85-90 de ani.Frecvent este pastrata memoria veche si este pierduta memoria recenta.

Semne:- tulburari si lentoare in gandire;- simtomatologie modificata;- iritabilitate si nervozitate;- tulburari de echilibru si coordonare;- tulburari de deglutitie;- refuzul de mancare.

8

Tratament :- tratament medicamentos- vitamine;- tratament kinetic constand in: reeducarea mersului, recupararea echilibrului,

recupererea coordonarii, mers terapeutic;- ergoterapie.

Curs 7

Recuperarea afectiunilor urinare la varsta a III-a

Incontineta urinara la varsta a III-a

Reprezinta pierderea involuntara de urina.

Cauze: La barbati:- afectiunile prostatei - adenomul de prostate;- afectiunile uretrei- manifestate sub forma de stricturi sau infectii;- complicatii dupa hernia inghinala.La femei :- nasteri repetate;- graviditatea;- boli infectioase genitale;- infectii si malformatii uretrale.

Cauze frecvente la ambele sexe :- atitudine corporala incorecta;- stresul;- obezitatea;- factori ereditari;- tesut conjunctiv slab;- fumatul;- efortul fizic intens;- ortostatism prelungit;

Obiectivele recuperarii :1. reeducarea respiratiei;2. corectarea posturii prin alinierea coloanei vertebrale si a pelvisului;3. tonifierea musculaturii pervi-perineale;4. ameliorarea coordonarii musculare;5. relaxarea generala si segmentara.

Metode de recuperare

Balneo-fizio- terapia cu urmatoarele mijloace :a. ape minerale;b. namoluri;c. climatul;d. electroterapia;e. kinetoterapia si masajul.

9

Kinetoterapia utilizeaza reeducarea pelvi-perineala, gimnastica abdominala si gimnastica respiratorie.

Indicatii- tulburari ale staticii pelvine – retroversia uterina;- sterilitate ovariana;- incontenenta urinara;Reeducarea pelvi-perineala se adreseaza muschilor fesieri, adductori ai coapsei, m.

piramidali si opturatori.Gimnastica abdominala se bazeaza pe antagonismul dintre musculatura abdominala si

cea pelvi-perineala.- contractia muschilor abdominali cresc presiunea intraabdominala si impinge viscerele

spre planseul pelvin care se contracta reflex opunandu-se acestor impingeri.- Gimnastica ritmica;- Gimnastica cu taburet;- Gimnastica in apa;- Masajul;- Gimnastica respiratorie este importanta prin efectele de relaxare fizica si psihica

generala, dar si prin intermediul presiunii intraabdominale, actionand asupra afectiunilor genito-urinare.

Masajul are la baza legaturi existente intre organele profunde si tegument. Se pun in actiune reflexele viscero-cutanate si cutaneo-viscerale. Se poate folosi fie masajul regional, fie masajul direct sau local avand ca efect activarea circulatiei sistemice, cresterea tonusului musculaturii abdominale, cresterea elasticitatii pielii si prin efectul masajului reflex activitatea organelor pelvine.

10