Geografie[modificare|modificare surs]

Topografia Braovului n curbe de nivel cu elevaie de 3m.Localizare[modificare|modificare surs]Municipiul Braov, reedina judeului, se afl n centrul rii, nDepresiunea Braovului, situat la o altitudine medie de 625 m, n curbura intern a Carpailor, delimitat n partea de S i SE de masivele Postvaru care ptrunde printr-un pinten (Tmpa) n ora i Piatra Mare, la 161km deBucureti. Este accesibil cuautomobilul/autobuzulsau cutrenul. n apropierea sa se gsesc localitilePredeal,Buteni,Sinaia,FgraiSighioara. Municipiul are o suprafa de 267,32km. Treptat, n procesul de dezvoltare, Braovul a nglobat n structura sa satele Noua, Drste, Honterus (astzi cartierul Astra) i Stupini. De asemenea, pe lngTmpa, municipiul a mai nconjurat i Dealul prenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetii) i Dealul Pe Romuri, Stejriul i chiar nglobeaz n structura sa vrfulPostvaru. Prin nglobarea n structura sa a vrfului Postvaru, Braovul este oraul aflat la cea mai mare altitudine din Romnia.Hidrografie[modificare|modificare surs]Prin municipiul Braov trec rurilecheiu(numit i rul Graft),Valea Tei,Valea Rcdu,Valea Plopilor cu Valea Scurt,Valea Florilor,Gorganu,Rul TimiiCanalul Timi.Flor i faun[modificare|modificare surs]Flora municipiului nu difer de cea ajudeului. Animalele slbatice sunt rare, trind retrase n pdurile din mprejurimi. Turitii care se aventureaz n acestea sunt avertizai c pot ntlniuri,lupisauvulpi. MunteleTmpaeste declaratrezervaie natural(203,4 ha) care protejeaz cteva specii de plante rare i endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic exist mici suprafee cu vegetaie destep.Braov este singurul ora din lume[necesitcitare]care include n teritoriul su administrativ o rezervaie natural,muntele Tmpa, i un vrf muntos,vrful Postvaru.Clim i precipitaii[modificare|modificare surs]n Braov, vara dureaz aproximativ 50 de zile, iar iarna dureaz circa 90 de zile. Clima municipiului Braov are un specific temperat-continental, caracterizndu-se prin nota de tranziie ntre clima temperat de tip oceanic i cea temperat de tip continental: mai umed i rcoroas n zonele de munte, cu precipitaii relativ reduse i temperaturi uor sczute n depresiune. Temperatura obinuit de var se situeaz n intervalul 22C 27C, iar cea de iarn ntre -18C i -2C. Deseori iarna, temperatura nPoiana Braovajunge la +15C (la soare), n aceast staiune putnd fi practicate aproape toatesporturilede iarn. Stratul de zpad prielnic pentruschiatdureaz aproximativ 71 de zile la Braov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%Obiective turistice[modificare|modificare surs]Muzee Muzeul de Istorie Braov, aflat nCasa Sfatului Casa Mureenilor(site) Muzeul primei coli romneti, din chei, avnd expus prima carte tiprit nlimba romn Muzeul Fortificaiilor din ara Brsei, amenajat nBastionul estorilor Muzeul-restaurantCetuia, aflat n vechea fortificaie de pe Straj (Dealul Cetii) Punctele muzeale dinTurnul Negru,Turnul AlbiBastionul Graft Muzeul de Art Muzeul de Etnografie Muzeul Civilizaiei Urbane Braov, deschis n2009; primul muzeu de acest gen dinarBiserici i temple celebre Biserica Neagr- cea mai celebr din ora, construit ntre1377i1477pe locul unei vechi bazilici romane Biserica Sf. Nicolae- secolul al XIV-lea Biserica Sf. Bartolomeu- secolul al XIII-lea Biserica Sf. Martinde pe Straj Biserica Sf. Gheorghe, nfiinat ntr-un vechi conac de vntoare Sinagoga Sinagoga OrtodoxAlte cldiri, monumente i locuri Bastionul estorilor - tur virtual Poarta Ecaterinei,1559 Poarta chei,1827 Troiele din chei(cea mai veche datnd din1291) Aleea Dup ziduri Piaa Sfatului Strada Republicii din Braov Strada Mureenilor din Braov Promenada de subTmpa Belvedere Casa Negustorilor din Braov(Podul Btuilor sau Cerbul Carpatin) Strada SforiiParcuri i rezervaii naturale ParculNicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul Tractorul Scuarul Berzei, ScuarulMihai Eminescu Grdina Zoologic din Noua Tmpa Poiana Braov Pietrele lui Solomonn apropiere poate fi vizitatCastelul Bransau bisericile fortificate dinsatelecare nconjur Braovul.Hoteluri, pensiuni i restaurante[modificare|modificare surs]Municipiul Braov dispune de o mulime de hoteluri i pensiuni de diferite categorii care nsumeaz un numr de peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri, amintim: Aro Palace5*****, iar in Poiana Brasov: Piatra Mare, Ruia, Alpin, Acas la Dracula i Edelweiss 4***,[M&D accommodation]; in oras: Capitol3***, Ambient4****, "Twins Apart Hotel"4****, City Center3***, Braov3***, Coroana2** i Postvarul 1*, iar ca pensiuni sunt de menionat: Pensiunea Luiza 3***, The Country Hotel(3margarete), Bielmann(3margarete) i Heraldic Club(5margarete), Casa Jasmine, La Residenza, Casa Crana, Casa epe i Curtea Braovean (4margarete) i Leo, Stejeri, Memo 3***, Casa din Noua 3***De asemenea, se poate opta pentruturismul rural.

Judetul Brasov cu o populatie de peste 596 000 de locuitori, este situat in partea central-estica a Romaniei, la poalele varfului Tampa (967m). Important centru industrial, cultural si de afaceri, Brasov este si un centru universitar de traditie.In ansamblul miscarii turistice din Romania, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrand totodata o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori. Este vorba n primul rand de potentialul turistic natural, de o spectaculozitate si diversitate, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au si o certa valoare turistica. Un alt factor l-a constituit faptul ca judetul Brasov se inscrie intr-un vast teritoriu de interes turistic in imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucar, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente statiuni balneo-climaterice (Covasna, Tusnad, Malnas, etc).Pozitionarea geografica a judetului Brasov n zona montana din centrul tarii favorizeazadezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutiera siferoviara buna ce face legatura cu capitala tarii, dar si cu Europa occidentala. Judetul atrage anual mai mult de 400.000 de vizitatori.Potentialul turistic al judetul Brasov mbina elemente ale cadrului natural cu valorile culturale i istorice.2.Reliefarea principalelor resurse turistice naturale si antropice ale zoneiResursele turistice naturale ale zoneiRELIEFULValorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. Datorita potentialului geografic, preponderant montan, turistii veniti in judetul Brasov pot practica activitati sportive-recreative in toate anotimpurile anului. Principalele masive muntoase ale judeului, integrate n circuitul turistic intern i internaional cu spaii de cazare, agrement i practicare a sporturilor specifice sunt:- Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane uor accesibile, ofera obiective turistice naturale deosebite si posibilitati de lansare cu parapanta,- Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes national, prezinta peisaje atractive cu spectaculoase vai glaciare si cabane de creasta, oferind posibilitati de practicare a drumetiilor montane, alpinismului, snowboardului i a schiului de fond si alpin. De asemenea acesti munti sunt renumiri pentru obiectvivele turistice: Babele si Sfinxul. Muntii bucegi coboara in panta accentuate spre Tara Barsei si spre pasul Predeal.- Masivul Piatra Craiului, declarat Parc National, este unic n Carpatii Romanesti, prin relieful impunator al crestei calcaroase n lungime de 25 de kilometri. Aici se gasesc specii rare de flora si fauna. Sunt oferite turistilor cazare n cabane si refugii montane, precum si in modernele pensiuni din localitatile limitrofe.- Munii Ciucas, zon aflata in prezent in curs de legiferare ca parc natural, prezintaspectaculoase forme de refief megalitice. Aceasta zona este mai putin amenajata custructuri turistice, prezentand oferte de tip agroturistic doar n localitatile de la bazamasivului.- Munii Persani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice in zona nord vestica a judetuluiconstand in arii protejate si monumente ale naturii, obiective i 1. Prezentare generala a judetului Brasov

Judetul Brasov cu o populatie de peste 596 000 de locuitori, este situat in partea central-estica a Romaniei, la poalele varfului Tampa (967m). Important centru industrial, cultural si de afaceri, Brasov este si un centru universitar de traditie. In ansamblul miscarii turistice din Romania, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrand totodata o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori. Este vorba n primul rand de potentialul turistic natural, de o spectaculozitate si diversitate, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au si o certa valoare turistica. Un alt factor l-a constituit faptul ca judetul Brasov se inscrie intr-un vast teritoriu de interes turistic in imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucar, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente statiuni balneo-climaterice (Covasna, Tusnad, Malnas, etc).

Pozitionarea geografica a judetului Brasov n zona montana din centrul tarii favorizeazadezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutiera siferoviara buna ce face legatura cu capitala tarii, dar si cu Europa occidentala. Judetul atrage anual mai mult de 400.000 de vizitatori.Potentialul turistic al judetul Brasov mbina elemente ale cadrului natural cu valorile culturale i istorice.

2.Reliefarea principalelor resurse turistice naturale si antropice ale zonei

Resursele turistice naturale ale zoneiRELIEFUL

Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. Datorita potentialului geografic, preponderant montan, turistii veniti in judetul Brasov pot practica activitati sportive-recreative in toate anotimpurile anului. Principalele masive muntoase ale judeului, integrate n circuitul turistic intern i internaional cu spaii de cazare, agrement i practicare a sporturilor specifice sunt:- Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane uor accesibile, ofera obiective turistice naturale deosebite si posibilitati de lansare cu parapanta,- Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes national, prezinta peisaje atractive cu spectaculoase vai glaciare si cabane de creasta, oferind posibilitati de practicare a drumetiilor montane, alpinismului, snowboardului i a schiului de fond si alpin. De asemenea acesti munti sunt renumiri pentru obiectvivele turistice: Babele si Sfinxul. Muntii bucegi coboara in panta accentuate spre Tara Barsei si spre pasul Predeal.- Masivul Piatra Craiului, declarat Parc National, este unic n Carpatii Romanesti, prin relieful impunator al crestei calcaroase n lungime de 25 de kilometri. Aici se gasesc specii rare de flora si fauna. Sunt oferite turistilor cazare n cabane si refugii montane, precum si in modernele pensiuni din localitatile limitrofe.- Munii Ciucas, zon aflata in prezent in curs de legiferare ca parc natural, prezintaspectaculoase forme de refief megalitice. Aceasta zona este mai putin amenajata custructuri turistice, prezentand oferte de tip agroturistic doar n localitatile de la bazamasivului.- Munii Persani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice in zona nord vestica a judetuluiconstand in arii protejate si monumente ale naturii, obiective istorice, culturale si monumente de arhitectura.- Munii Fagaras, zona aflata in prezentin curs de legiferare ca parc national, sunt cei mai inalti si spectaculosi munti din Romania.- Muntii Postavaru imbina pe un spatiu relativ restrans o mare varietate de forme de relief. Versantul nord-vestic este mai abrupt si are partii de schi iar atractia turistica o reprezinta Cheile Rasnovului si Pestera de Lapte. - Depresiunea Fagarasului cunoscut si ca Tara Oltului din care jumatatea estica se afla in judetul Brasov (iar cea vestica in judetul Sibiu) este o depresiune submontana de origine tectono-erozivo-acumulativa, colmatata cu materiale erodate din munti apropiati, mai intai in apele lacului format aici, apoi dupa retragerea apelor lacustre, in timpul cuaternarului in mediu continental.- Depresiunea Brasovului este de origine tectonica formata prin fracturarea si scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpatilor de Curbura; apele care au invadat aceasta groapa au format un lac in care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de cateva sute de metri. CLIMAJudetul Brasov se incadreaza (zonal) in climatul temperat, iar regional la tranzitia dintre climatul continental vest-european, de nuanta oceanica si cel excesiv-continental, din est.Trasaturile generale ale climei zonale, regionale si de sector sunt puternic modificate de conditiile fizico-geografice locale. Sub influneta reliefului muntos, se realizeaz o compartimentare a climatului general si o etajare evidenta a fenomenelor climatice.Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6C, temperatura maxima absoluta fiind de 37C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50/an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50/an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse ntre 1,5 i 3,2 m/s. Acest tip de climat favorizeaza in primul rand practicarea sporturilor de iarna. VEGETATIA, FAUNA SI FLORADe asemenea, varietatea conditiilor naturale trezesc interesul unui numar mare de turisti, judetul facand parte din categoria celor moderate sub raport termic, lipsit de poluare si cu o ambianta linistitoare. Fauna, vegetatia si flora reprezinta deopotriva o resursa turistica. Flora numara jumatate din speciile care cresc n Romnia. n acesta zona se realizeaza o interferenta ntre speciile eurasiatice cu cele central-europene si cu cele mediteraneene, sub-mediteraneene, pontice, etc. Pe versantii nsoriti ai Dealului Cetatii sau Tmpei se pastreaza specii originale din stepele sau silvostepele care n trecut ocupau zone mai mari (zambila salbatica, colilia, patlagina argintie, nemtisorul de stnca, migdalul pitic, cununita de calcar, visinelul, etc) Zona forestiera este reprezentata, ncepand cu vegetatia depresionara si terminnd cu cea montana. Prin defrisarea padurilor de foioase s-a favorizat instalarea pajistilor secundare de paius rosu si iarba cmpului n zonele montane si de paiusca, teposica, piptanarita si paius n zonele colinare si depresionare.n lunca Oltului, ca si n alte zone mai joase, inindabile sau cu umiditate ridicata, se gasesc asociatii de rogoaze, trestiisuri, papurisuri, salcii si anin. Zona alpina este caracteristica prin jnepenisuri, afinisuri, ienupari, zmrdari, etc. Fauna este foarte variata, gratie multitudii biotopurilor ntlnite din Valea Oltului pna pe crestele muntoase. Apele de munte si de ses sunt populate de specii diferite de pesti (pastravi, lipan, mreana, etc.) iar n sistemele cu exces de umezeala, ca si n paduri, abunda specii de amfibieni, reptile, pasari (sorecarul comun, sorecarul ncaltat, barza alba, barza neagra, vanturei, hereti, potarnichi, acvile, cocosul de munte, prundarisul de piatra) si mamifere (capra neagra, ursul, capriorul, mistretul, rasul, etc). HIDROGRAFIAntreg teritoriul judeului se incadreaza in bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care strabate judetul pe o distanta de apromaximativ 210 km de la confluenta cu Raul Negru pana la confluenta cu raul Ucea. Cei mai importanti afluenti ai Oltului din judet sunt: Timis, Ghimbasel, Barsa, Homorodu Mare si Sercaia.Tabloul apelor de suprafata este completat cu lacurile glaciare din Muntii Fagarasului (Urlea si Podragu) si cu lacurile artificiale.

Dintre resursele naturale ale judetului mai amintim apele termale de la Codlea, cele iodo-sodice de la Persani, Rotbav si Homorod si apele minerale de la Zizin. storice, culturale si monumente de arhitectura.