garduri vii1
DESCRIPTION
garduri vii1TRANSCRIPT
Garduri vii
Amorpha fruticosa - Salcam mic
Poate ajunge la maturitate la inaltimea de 5 m. tulpina se desface de la baza in mai multe ramuri lungi, formand o coroana rara. Frunzele imparipenat compuse pana la 30 cm lungime cu 10-20 foliole alungit-eliptice. Infloreste la sfarsitul lunii mai. Florile sunt grupate in spice dese terminale de 10-15 cm lungime de culoare albastru purpuriu, foarte cautate de albine. Este un arbust putin pretentios. Rezista bine la seceta. Creste bine pe soluri usoare, nisipo-lutoase, nisipoase, reavene, evitand pe cele excesiv de umede. Vegeteaza chiar si pe saraturi. Temperamentul este de lumina. Se poate folosi cu succes la plantatii pentru fixarea terenurilor in panta, degradate, taluze de cale ferata si autostrazi si chiar pe terenuri saraturate. Ca gard viu in parcuri si gradini se recomanda pentru cazuri in care se urmareste delimitarea de proprietati, mascarea de cladiri sau obiective inestetice, avand in vedere inaltimea relativ mare la care ajunge in timp scurt.
Carpinus betulus – carpenGenul Carpinus
Poate ajunge pana la 25 m inaltime si diametru de 0,6 m. Tulpina creste neregulat, stramba si cioturoasa. Lujerii subtiri, zvelti la inceput, catifelat pubescenti, mai tarziu verde-brun lucitori.Frunzele ovat – eliptice de 5 – 10 cm lungime. Lastareste foarte puternic si pana la varste inaintate, caracter ce il face apt pentru infiintarea de garduri vii. Rezista bine la geruri, dar mai putin la seceta. Este relativ pretentios fata de fertilitatea si umiditatea solului, preferand terenuri profunde, afanate si reavene. Suporta destul de bine umbrirea. Se preteaza foarte bine la garduri vii, pretandu-se la tundere repetata cu lastarire abundenta. Necesita tundere anuala.
Chaenomeles japonica – gutui japonezGenul Chaenomeles
Arbust pana la 2 m inaltime. Tulpini numeroase, divergente sau curbate. Lujeri spinosi, bruni-cenusii-verziu. Frunze alterne de 3-5 cm. Florile, cate 3, rosii-caramizii, de 3 cm, cu cinci petale. Este rezistent la seceta si suporta bine gerurile de iarna, putin pretentios fata de sol. Temperament de lumina.Ca gard viu se recomanda la margine de alei largi, in spatele gardurilor de la strada casei, despartitori de proprietatile vecine.Are un atu in plus ca este foarte ornamental prin florile rosii abundente si prin fructele galbene care raman pe ramuri pana la venirea zapezii.
Ligustrum vulgare – lemn cainescGenul ligustrum
Poate ajunge pana la 4 m inaltime. Tulpina se ramifica de la baza. Ramurile sunt drepte, divergente, flexibile. Frunzele de 3-6 cm lungime sunt persistente in timpul iernilor blande. Florile sunt albe si au un miros neplacut. Nu sufera de ger si seceta, insa suporta umbrirea. Se foloseste cu mare eficacitate la garduri vii tunse in forme geometrice, margini de trotuare, pentru dublarea gardurilor din plase de sarma, etc.
Hibiscus Syriacus – zamositaFamilia MalvaceaeGenul hibiscusAjunge la 3 m inaltime. Tulpina ramificata de la baza, formand o tufa stransa. Frunzele alterne ovate sau rombic ovate de 5-12 cm, trilobate. Florile de 6-10 cm de diferite culori: albe, albastre, violet, etc. Rezista bine la seceta si ger, putin pretentios fata de sol, putand vegeta chiar si pe nisipuri marine. Temperament de lumina.Apreciat ca arbust ornamental cu tufa inalta in gazon, grup de 3 la colturi derabate, gard viu pe margini de alei pietonale. Se poate tunde sub forma geometrica regulata sau poate creste liber.
Buxus sempervirens – cimisirFamilia BuxaceaeGenul buxusPoate ajunge la inaltimea de 5 m. tulpina foarte ramificata formand o coroana cu frunzis des. opuse, mici de 1-3 cm, pieloase, ovate, verzi intunecat. Cresterea extrem de inceata. Longevitate mare. Foarte rezistent la seceta si ger, suporta bine fumul si praful din centrele industriale. Nu este pretentios la conditiile de sol. Este o specie care suporta cel mai inalt grad de umbrire. Ca planta de ornament poate fi plasata ca exemplar inalt in gazon, ca bordura si gard viu cu diferite grade de tundere, geometric sau artistic, suportand foarte bine tunderea.
Evonymus kiautschovicusGenul evonymusMarimea pana la 2 m ca tufa foarte bogata. Frunzele de 3-6 cm ovate, lucioase, pieloase, persistente, au petiol scurt. Lastareste foarte puternic. Creste relativ incet in primii 2 ani. Rezista bine la ger. Prefera locuri umbrite cu umiditate suficienta in sol. Este una din plantele rare care contin cauciuc natural. Se poate plasa ca planta ornamentala grupat in scuare, pe margini de alei, stancarii artificiale sau ca gard viu vesnic verde in locuri vizibile.
Berberis vulgaris – dracilaGenul berberisMarimea pana la 2 m. tulpina tufoasa cu lujeri muchiati, galbui sau rosii, prevazuti cu spini trifurcati. Florile mici galbene in raceme pendente apar prin mai si sunt puternic mirositoare. Fructele, bace mici, de 8-12 mm, rosii, raman pe tufa pana primavara, fiind foarte decorative. Nu este pretentioasa la sol. Poate participa la infiintarea unui gard viu eficace in apararea gradinii de invazia pisicilor, cainilor si chiar a oamenilor, avand spini foarte ascutiti.In plus frunzele care inspre toamna se ingalbenesc si apoi se inrosesc si fructele rosii, multe, care raman pe ramuri, sub zapezile iernii, dau o nota estetica distincta.
Berberis thunbergii atropurpureaGenul berberisSimilar cu cel dinainte, diferit prin faptul ca are frunzele rosii-bordo tot timpul anului.
LEMN CAINESC - TufisLigustrum ovalifolium Lemnul cainesc este un tip de gard viu care ramane verde in mijlocul iernii si creste in orice conditii. Lemnul cainesc este potrivit pentru orice tip de sol si este usor de tuns. Pentru a obtine un gard viu frumos si dens trebuie sa plantati 5 fire pe metru.
Cea mai potrivita perioada de plantare pentru lemnul cainesc este din octombrie pana in aprilie. Faceti o groapa de 60-80 cm adancime si imbunatatiti solul cu pamant lutos si nisip. Tineti plantele in apa timp de o ora inainte de plantare. Distribuiti gardul viu in groapa facuta pe fiecare metru. Puteti planta si pe doua randuri. Varfurile radacinilor trebuie sa fie la nivelul solului in gradina (trebuie avut in vedere ca parte din pamant
se scufunda). Umpleti cu pamant si udati abundent pana obtineti un aspect mlastinos. Se recomanda taierea varfurilor
imediat dupa plantare. Udati dupa plantare si apoi cu regularitate la inceputul fiecarei primaveri.
Lemnul cainesc este un gard viu foarte puternic care are nevoie de un minim de ingrijire. Mentineti umiditatea radacinilor in primele luni dupa plantare. Are nevoie de lumina pentru o dezvoltare normala. Puteti planta tufisuri sau plante perene de talie mare langa gardul viu. Pe timpul iernii, planta va aprecia compostul si granulele de balegar.Lemnul cainesc trebuie tuns.Lemnul cainesc trebuie taiat de doua pana la patru ori pe an pentru a mentine o forma placuta si a nu permite plantei sa se intinda prea mult. Cel mai bine este sa tundeti planta astfel incat sa fie mai larga la baza si mai ingusta spre varfuri. Pima oara trebuie taiat in aprilie, iar a doua taiere trebuie sa fie pe la mijlocul lui iunie. A treia taiere ar trebui sa fie in august, iar a patra in octombrie
Lemnul cainesc peste o planta foarte populara pentru garduri vii, care isi pastreaza parte din frunze peste iarna si suporta
bine tunderea. Daca nu taiati foarte mult, vara vor aparea flori albe cu miros delicios!
1 pac. (25 buc.)
159,90 leiSpecificatii La soareUmbra partialaLa umbraInaltime de crestere: 200 cmCuloareVerde
va oferim patru tipuri de gard viu:1. gard viu din buxusramane verde tot timpul anului ,are frunzele mici,carnoase,de un verde lucios inchis. Creste aproximativ 10 -15 cm pe anse preteaza foarte bine pentru bordurele , delimiteri de spatii , diverse aranjamente peisagistice.Este cel mai frumos tip de gard viu prin compactiate , frumusetea frunzei , si pretarea la tunderi . plus ca iarna nu i-si shimba nici macar noanta.Pretul incepe de la 0.5 lei / bucata2. gard viu din tuiaramane verde tot timpul anului , face parte din familia coniferelor , frunzele sunt solziforme . culoarea este verde deschis .creste in jur de 60-100 cm pe an si se preteaza bine la tunderise foloseste mai ales pentru gardurile vii mai inalte 150-200 cmpretul incepe de la 6 lei/bucata3. gard viu din ligustrum ovalifoliumramane verde tot timpul anului dar cu conditia ca temperaturile sa nu scada mai mult de -15 grade celsius. daca scad i-si pierde o parte din frunze care se vor regenera primavara.Creste aproximativ 100-150 cm pe an. Nu este pretentios si este foarte rezistent la poluare , praf , etc. se foloseste pentru gardurile vii inalte.Se preteaza bine la tunderi.Pretul incepe de la 0,5 lei /bucata4.gard viu din hibiscusNu ramane verde iarna , dar in schimb, face flori foarte frumoase tot timpul anului cat este inverzit . creste destul de repede 80-120 cm pe an . nu este pretentios . se foloseste pt garduri vii inalte si cateodata in combinatii cu ligustrum .Pretul incepe de la 3 lei/bucata
garduri vii
Cine vrea sa se bucure netulburat de gradina ar trebui sa planteze un gard viu. Gradina trebuie sa fie un loc de relaxare.Gardurile vii dau nastere unui zid verde si ocupa mai poutin spatiu, daca am creste arbusti decorativi.. Plantele vesnic verzi pentru garduri vii sunt tuia si chiparosul fals, care arata destul de asemanator.Datorita acelor lor discrete si vesnic verzi , reprezinta o protectie ideala pentru gradina.Tuia si chiparosul fals impresioneaza prin tr-o multime de soiuri diferite, care se deosebesc in privinta culorii acelor.Acesti arbusti necesita 1-2 taieri pe an. Complet neproblematica este tisa vesnic verde(Taxus baccata).-este singurul conifer care inmugureste din nou chiar dupa o taiere extrem de radicala.De aceea , tisa e foarte potrivita pentru gardurile vii care au forme neobisnuite sau pentru bonsaii de gradina. Datirita cresterii lente , este nevoie de rabdare pana cand gardul viu de tisa atinge inaltimea unui om .Dar din acest moment incolo cresterea lenta a tisei este extrem de avantajoasa , deoarece gardul viu isi pastreaza forma frumoasa mult timp dupa taiere. O taiere pe an este absolut de suficienta pentru tisa. Cel mai rapid gard viu este lemnul cainesc( din imagine) ; creste paina la 30 cm pe an.De aceia lemnul cainesc este supus taierii de doua ori pe an.El se numara printre asa-numitele plante verzi iarna si in fiecare an isi schimba complet frunzele. Frunzele vechi cad insa abia primavara , dupa ce rasar frunzele tinere.De aceia gardul viu de lemn cainesc ofera protectie aproape tot anul.Si lemnul cainesc are cateva siuri neobisnuite, precum soiul galben-auriu cu frunze ovale. Lemnul cainesc este destul de rezistent la ger. Din ce in ce mai indragit este laurociresul (Prunus
laurocerasus).Specifice acestei plante sunt frunzele stralucitoare , care se pastreaza si iarna.Laurociresul este foarte raspindit, conferindu-le gradinilor un farmec sudic. Uneori , unele soiuri , precum cel cu frunze mari \'Rotundifolia\' sunt mai sensibile si nu cresc foarte bine li Moldova. Foarte rezistente la ger sunt soiurile \'Herpergii\' si \'Otto Luyken\'. Pentru taierea arbustilor vesnic verzi este recomandabil de a folosi o foarfeca de maina , deoarece foarfeca electrica sfasie frunzele.
Gard viu. Avantajele unui gard viu
« Gardul, care înconjoară terenul asigură despărţirea acestuia de zonele adiacente, creând un fel de izolare. Gardurile ar trebui să fie aprobate de organul local de arhitectură. Cel mai bun gard este de formă vie, format din arbuşti tăiaţi. » Îngrădirea terenului (Partea I)
Dacă pentru amenajarea unui gard viu, la îngrădirea terenului dinspre drum, veţi folosi arbori şi arbuşti, va ieşi mai ieftin, mai frumos, mai util și mai durabil decât un gard din scînduri, cărămizi, metal sau beton. Arborii şi arbuştii nu numai că apără terenul de la vizitatorii nedoriţi, dar şi protejează teritoriul de vânturile reci și uscate, bucură ochiul cu flori şi verdeaţă, dau o roadă bogată de pomuşoare și necesită o îngrijire minimă.
Gardul viu este cel mai bun mod de a proteja grădina. El împodobește grădina și formează un microclimat, nu are nevoie de vopsire, este variabil după înălțime și la o întreţinere grijulie va servi mai mult de zeci de ani. Gardurile vii amenajate în mod corespunzător şi bine îngrijite vor ornamenta orice teren. Înverzirea, redă terenului un aspect atractiv și decorează arhitectura casei de locuit. Deseori gardurile vii protejează, în plus terenul împotriva privirilor străine și construcţii ilegale, ornamentează îngrăditura sau acareturile, separă teritoriul terenului în zone funcționale. Grădina, inclusiv gardurile vii amenajate la hotarele exterioare ale terenului, apără casa de soare, vânt, zgomot și praf de stradă, incendiu.
Gardurile vii sunt multifuncţionale şi prin urmare extrem de diverse
Garduri vii pot fi constituite dintr-un singur rând, două rânduri sau trei rânduri, formate sau neformate, crescute din plante ghimpoase şi fără ghimpi. Pentru gard sunt folosite soiuri de plante conifere și foioase, care la rândul lor, pot fi veşnic verzi și desfrunzite. În funcție de scopul plantării, gardurile vii pot fi înalte, cu spaliere
ridicate mai sus de 2 m şi de o înălţime medie: 1-2 m, joase sau borduri - 0,5 la 1 m.
Garduri vii de o înălţime medie sunt plantate, de obicei, în interiorul terenului. Ele pot fi nu prea dense. Pentru aceste garduri sunt folosite: tuia occidentală și soiurile ei nu prea înalte pentru grădină, atât de culoare verde a cetinii, cât și de culoarea aurie sau pestrițată; molidul obişnuit la o retezare intensă ajunge la o înălțime nu mai mare de 1,5 metri, ienupăr obişnuit şi cel virginian, precum și soiurile lui de gradină, care de obicei nu necesită formare.
Spalierele sunt plantate de-a lungul frontierei terenului, mai rar în partea interioară, în două sau trei rânduri. Coniferele ce formează spalierul au un aspect perfect: tuia occidentală cu formele ei piramidale, ienupăr obişnuit şi cel virginian, molidul obişnuit care la tăiere formează plantaţii dese, impenetrabile chiar şi pentru câini şi pisici.
Gardurile vii retezate pot fi din două -, trei - sau chiar patru nivele. Plantele sunt selectate în conformitate cu înălțimea dorită a nivelurilor. Pentru înverzirea teritoriului sunt sădite plante foioase şi arbori, arbuşti de conifere decorative veşnic verzi, plante căţărătoare și agăţătoare.
Înverzirea teritoriului cu un gard viu nesupus formării
Pentru un gard viu, nesupus formării sunt potrivite diferite soiuri de păducel, soc roşu, caprifoi Maak, Tătar, albastru, diferite soiuri de amelanchier, călin obişnuit, precum și soiurild de liliac persan, sirinderica, soiuri comune de sumac, coacăz auriu. Pentru gardurile vii nesupuse formării în grădinărit sunt folosite: trandafirul încrețit, Symphoricarpos albus, Spiraea chamaedryfolia, Spiraea flexuosa, Spiraea vanhouttei (Vangutta), drăcila Thunberg, diferite soiuri de sirinderică, arbuşti de migdale joase, vişin (Prunus cerasus).
Pentru amenajarea teritoriului există o gamă extinsă a plantelor foioase fără ghimpi, supuse retezării: copac de Karagan, salba
europeană, lemn câinesc, ulm, caprifoi, corn, Physocarpus, călin de soiuri Viburnum ordinar, Vibirnum lantana. În Europa occidentală, soiurile veşnic verzi de lemn câinesc sunt considerate cele mai bune pentru amenajarea terenului şi crearea gardurilor vii, dar în condițiile din centrul Rusiei, acestea nu sunt potrivite din cauza rezistenței scăzute la ger. Pentru centrul Rusie cele mai potrivite sunt soiurile foioase de lemn câinesc, care pot rezista pe termen scurt la temperaturi de până la – 30 C. În plus, acest arbust este rezistent la secetă, poate crește în soluri săturate și alcaline, dar preferă solurile bogate în substanţe nutritive și bine-umezite, deasemenea locuri însorite. Se recuperează bine după tundere. Lemnul câinesc se înmulțeşte prin semințe, altoi de rădăcină,butaşi, lăstari lemnoşi şi verzi.
Sursa: green-dom.info
Gard viu permanent verde -Lemn câinesc - (Ligustrum) Târgovi ș te Adaugat La 20:33, 12 Iunie 2013, Numar anunt: 5971474
Oferit de:Proprietar Stare:Nou
Comercializez puieti Lemn Cainesc LIGUSTRUM din pepiniera proprie, pentru gard viu PERMANENT VERDE indiferen de anotimp. Inaltime 40-60 cm la pret de 1,50 RON, repectiv 60-110 cm la pret de 2,50 RON. Sunt specii deosebit de rezistente, nepretentioase, foarte adaptabile la conditiile de sol si de mediu. Se preteaza foarte bine la tundere si modelare in diferite forme. Plantele ambalate si impachetate se pot livra si prin curierat in maxim 24ore de la data confirmari comenzi cu plata ramburs .FOARTE IMPORTANT! GARDUL PERMANENT VERDE PROVINE DIN PEPINIERA PROPRIE DIN ZONA DE MUNTE SI ESTE ADAPTAT LA CLIMA SI SOLUL NOSTRU NU ESTE DIN IMPORT!Denumire stiintifica: Ligustrum Denumiri comune: Lemn cainesc
Familie: Oleaceae Aspect si prezentare: Planta perena, cu crestere arbustiva de pana la 4 m inaltime, are frunzis persistent, crestere compacta, ramuri dese, stufoase imbracate in frunze mici, eliptic-alungite de un verde-lucios ce sunt presarate in perioada verii cu flori albe, grupate in raceme. Toamna acestea lasa loc unor ciorchini de bobite de culoare neagra.Conditii de ingrijire/cultivare: Se cultiva in toate zonele tarii noastre, fiind foarte rezistent la orice conditii de clima. Frunzisul rezista pe ramuri si in lunile de iarna. Cel mai bine se preteaza in cazul barierelor verzi, a gardurilor vii ornamentale, indeplinind cu succes rolul de protector al intimitatii gradinilor fata de ochii curiosi ai trecatorilor dar asigura si o buna bariera impotriva prafului .Nu pretinde o anume expunere la lumina, tolerand la fel de bine razele directe ale soarelui cat si semiumbra. Totusi plantarea in umbra deasa va duce la obtinerea unor exemplare mai subtiri, fara vigoare si cu frunzis redus.Planta deosebit de rezistenta , vara suportand usor temperaturi de 30 de grade Celsius, pastrandu-si frunzisul chiar si in lunile de iarna la - 25 grade,Necesita udare odata pe saptamana doar primavara inainte de formarea frunzisului si in perioadele de canicula, in restul anului multumindu-se cu apa rezultata din ploi.Umiditatea atmosferica il ajuta sa-si pastreze frunzisul verde, sanatos si foarte des si sa formeze multi muguri florali. Totusi un aer foarte uscat nu-l afecteaza foarte mult, lemnul cainesc adaptandu-se rapid la orice conditii de clima.Cand vine vorba de solul de cultura, Ligustrum este la fel de nepretentios, dezvoltandu-se foarte bine atat in soluri humoase, bogate, cat si in substraturi, nisipoase si sarace in nutrienti. Nu se simte bine in soluri prea compacte, care-i ingreuneaza cresterea si ii pot putrezi radacinile, mai ales in cazul unor ploi abundente sau udari exagerate.Fertilizarea cu substante din comert este inutila, dar o imbogatire a solului la fiecare 2 ani, cu ingrasaminte naturale, poate oferi
rezultate vizibile in aspectul general al plantei.Lemnul cainesc este un tip de gard viu care ramane verde in mijlocul iernii si creste in orice conditii. Lemnul cainesc este potrivit pentru orice tip de sol si este usor de tuns. Pentru a obtine un gard viu frumos si dens trebuie sa plantati 10 fire pe metru linear pe unu sau doua randuri !Perioada de plantare este :Martie-Noiembrie Ofer consultanta la plantare !Relatii suplimentare si comenzi la telefon sau email:
ALEGETI DINTRE CONIFERE, TISA
Tisa ( taxus baccata) Arbust mereu verde, intalnit in regiunile temperate ale emisferei nordice, dar si in regiuni mai calde, fiind o solutie foarte inspirata pentru orice gradina. Tisa face parte din familia Taxaceae, exemplarele avand o inaltime medie, fiind relativ usor de ingrijit si rezistand destul de bine la diferite conditii de mediu. Arbustii de tisa sunt folositi mai ales pentru garduri vii. In trecut erau folositi inAnglia medievala pentru arcurile lungi, lemnul dovedindu-se surprinzator de rezistent si elastic. Din coaja arbustului se extrage o substanta folosita pentru producerea medicamentului Taxol, eficient in tratarea cancerului.
Infloresc primavara. Arbusti cu frunze de un verde inchis spre verde oliv, scurte, ascutite si fructe rosii care apar la sfarsitul verii. Tisa creste cel mai bine intr-o regiune racoroasa, cu sol umed, avand nevoie si de putin soare. Rezista foarte bine la inghet si poluare, dar si la temperaturi ridicate, foarte utili pentru decoratiuni si pentru a delimita un gard viu, usor de inmultit si de plantat.
Un gard viu, ca o mica minune in gradina01-10-2009 | Jurnalul Casei mele
a- A+
Chiar daca presupune ceva bataie de cap, un gard viu poate da farmec gradinii si curtii dumneavoastra. Dupa cativa ani de straduinta, veti vedea ca a meritat efortul.
O gradina reusita fara garduri vii? Este aproape imposibil de realizat asa ceva. E drept ca sunt avantaje si dezavantaje, dar rezultatul merita toate eforturile. Daca e sa facem o comparatie
intre cele doua tipuri principale de garduri, ajungem repede la concluzia ca un gard obisnuit e mai ieftin decat unul viu si se obtine mult mai repede. Dar nu va fi decat un gard, nu va fi inzestrat decat cu o semnificatie utilitara.Doua variante...Pe cand unul viu e in permanenta schimbare, o frumusete naturala care se potriveste in orice fel de gradina sau amplasament. Asa ca, in incercarea de a gasi calea cea buna intre cele doua variante, se intampla urmatorul lucru: gardul dinspre strada il realizam din materiale obisnuite (fier, zidarie, placi speciale, etc.), iar pentru celelalte incercam... altceva.Problemele sunt complexe in cazul gardului viu, pentru ca implica bugete generoase, suprafete destul de mari de acoperit si necesita timp pana sa se formeze ca un gard compact si nu doar ca o insiruire de arbusti.GARD VIU VESNIC VERDEUn gard viu care sa ramana verde si peste iarna - iata o dorinta de luat in seama. Puteti sa obtineti un astfel de gard din conifere sau din foioase mai rezistente la temperaturi scazute. Coniferele cresc relativ inalte si protejeaza curtea de vant, lucru care iarna poate sa fie foarte folositor. Numai ca acesti arbusti nu se impaca bine cu poluarea din marile orase, cu pamantul lutos si nici nu tolereaza temperatura ridicata de peste vara.Unele varietati de conifere desfrunzesc la baza pe masura ce trece timpul. Foioasele sunt mai tolerante, se ramifica frumos, unele au si frunzis colorat. Insa, indata ce vine iarna isi pierd atractia - nu mai sunt decat o ingramadire de crengi. Doar cateva nu prezinta acest incovenient: lemnul cainesc, cimisirul. Dar ca sa puteti recurge la o astfel de varianta trebuie sa stiti exact ce vreti.Cimisirul este scund in general. El se foloseste pentru borduri, delimitari, mozaicuri de vegetatie. Lemnul cainesc creste destul de mult si nu este pretentios, insa e posibil sa va dea de lucru in privinta tunderilor. Sunteti pregatiti?GARD VIU INFLORIT Un gard viu inflorit si eventual parfumat este o mica minune. Nu
se obtine usor, dar indata ce-l vedeti compact, frumos si inflorit, uitati de munca depusa si de asteptarea care a avut loc. Ce plante puteti folosi pentru a putea obtine un astfel de gard? Spiraea? creste compact si face flori albe gratioase si usor parfumate. Liliacul poate fi dirijat si tuns sub forma de gard, nu neaparat sub forma de copacel. Este o planta rezistenta si adaptabila.De asemenea, hibiscusul de gradina (siryacus). Singurul dezavantaj ar putea sa fie o usoara desfrunzire la baza dupa mai multi ani de vegetatie, dar cu tunderi adecvate se poate remedia aceasta problema. Alte propuneri sunt: iasomia, coacazul rosu, rhododendronul, calinul, forsythia, liliacul de vara, marul, prunul si gutuiul decorativ, parul paduret, hortensiile, trandafirii. Fiecare planta e potrivita intr-un fel anume de gradina si e bine sa stiti exact ce vreti. Cautati surse de informare si utilizati-le.Asadar, daca sunteti dispus sa depuneti un efort constant pentru a avea o minune de gradina, pregatiti-va sa cautati furnizori seriosi, sa invatati cum sa alegeti plante sanatoase si potrivite pentru amplasamentul detinut si pentru ce doriti sa obtineti. Pregatiti-va bugetele si, mai ales, pregatiti-va rabdarea si priceperea in ale gradinaritului. Uneori gardurile vii necesita cativa ani de crestere si modelare pana sa ajunga adevarate frumuseti. Mai sunt si garduri vii care nu necesita modelari, dar ele necesita spatii destul de mari. Daca aveti o gradina spatioasa, lasati natura sa-si urmeze cursul. Feriti-va sa fortati natura intr-un fel sau altul.
TUNDERILESunt operatiuni necesare pentru mai toate gardurile vii. In functie de ritmul de crestere, sunt garduri care necesita una sau doua tunderi pe an. Aveti nevoie de unelte potrivite si de cunostinte adecvate. Nu uitati de micile vietati care se cuibaresc in gardurile vii si nici de depozitarea lastarilor tunsi si folosirea lor pentru compostare.
Ce trebuie sa stii despre constructia unui gard viu. Sfaturi practice
31 Mar 2012Daca doriti constructia unui gard viu in gradina dumneavoastra, iata cateva lucruri de care ar trebui sa tineti cont:1.Trebuie sa va ganditi mai intai la scopul pentru care doriti sa aveti un gard viu. Va intereseaza doar din punct de vedere estetic sau pentru un scop practic anume? In functie de motivul pentru care vreti gardul viu, veti alege tipul de plante utilizate (mai dese sau mai inalte, cu flori sau nu etc). 2. Pentru gardul viu se pot folosi plante care raman verzi tot timpul anului (de exemplu tuia, buxus), plante care isi pastreaza doar o perioada frunzele (iedera, caprifoi, vita salbatica), dar si plante care infloresc, pierzandu-si frunzele iarna (iasomie, iedera cu flori galbene sau mov etc)
(Foto: erin-artandgardens.blogspot.com) 3. Cele mai multe garduri vii sunt facute cu plante care au frunzele verzi, insa puteti opta si pentru plante cu frunze
rosii sau de alta culoare, putand si sa amestecati diferite specii, pentru a obtine o varietate mai mare de culori. 4. Pentru constructia unui gard viu, se poate opta pentru insamantare (pornirea gardului de la zero - dureaza mai mult pana veti obtine gardul dorit) sau plantare de puieti, butasi, arbusti mici sau mari, tufe etc (planta deja crescuta). Trebuie atentie sporita in primele luni, pana se prind in pamant. Daca ploile sunt dese nu mai trebuie udate suplimentar. Un gard viu poate fi construit fie dintr-un singur sir de arbusti/copaci (eficienti mai mult in delimitarea unei suprafete decat in blocarea privirilor trecatorilor, de exemplu), sau poate fi facut din plante mai putin inalte, din tufe dese (plantate de regula pe doua siruri paralele) care vor functiona ca o bariera atat pentru animale cat si pentru privirile nedorite. Pentru ca un gard viu sa fie impenetrabil din acest punct de vedere, trebuie ca planta sa se ramifice si sa se dezvolte inca de la baza. Daca plantarea se va face pe un singur rand, gardul va fi mai subtire, mai rar (conteaza totusi ce plante folositi), iar daca se va face pe doua randuri paralale, veti obtine un gard mai compact, mai bogat, mai dens. 5. Pentru alegerea plantei sau plantelor pe care le veti folosi la gardul viu, daca va intereseaza foarte mult aspectul, cel mai bine este sa cautati pe internet imagini cu garduri vii facute din diferite plante, pentru a vedea care va plac mai mult. Exista o multitudine de plante ce pot fi utilizate pentru gardurile vii, cateva dintre ele fiind: Molid sarbesc (Picea omorika), Molid (Picea abies), Paltin de campie (Acer campestre), Fag rosu (Fagus sylvatica), Paducel (Crataegus monogyna), Ligustrum (Ligustrum vulgare atrovirens), Berberis (Berberis thunbergii), Berberis rosu (Berberis thunbergii atropurpurea), Chiparos (Chamaecyparis lawsoniana), Thuja (Thuja occidentalis),
Maces (Rosa rugosa), Fag sangeriu (Fagus sylvatica purpurea), Prunus laurocerasus, Calin (Viburnum lantana), Ligustrum ovalifolium, Photinia fraseri, Ilex aquifolium, salcie, etc
(Foto: fencesgates.co.uk) 6. Plantele pentru gardurile vii pot fi cumparate din magazinele de profil, unde le veti putea vedea pe viu, dar si de pe internet. Pentru ca varietatea plantelor ce pot fi utilizate este atat de mare, iar unele necesita ingrijiri speciale, dupa ce v-ati hotarat la scopul pentru care vreti sa montati gardul viu, si dupa ce v-ati hotarat asupra aspectului (culoare, densitatea plantelor, inaltime etc), cel mai bine este sa intrebati vanzatorul legat de toate aspectele tehnice (plantare, udare, ingrijire, taiere etc). El va putea sa va raspunda punctual in functie de necesitatile particulare ale dumneavoastra, si conditiile specifice ale gradinii/zonei in care gardul va fi amplasat, mai ales daca a participat si la activitatea de crestere a plantelor in pepiniera din care provin.
(Foto: thegreenhead.com) Nu uitati sa intrebati inainte de achizitionarea plantelor urmatoarele aspecte: - in cat timp se prinde planta dupa plantare si cum se face plantarea propriu-zisa;- care este cresterea anuala in inaltime si diametru (in functie de acest aspect veti hotari locul in care veti pune gardul, lasandu-i suficient spatiu sa se dezvolte, dar si distanta la care trebuie puse plantele una fata de cealalta). In cazul insamanarii, in fiecare punct de insamantare, trebuie puse macar 2 sau 3 seminte, pentru ca macar una din ele sa germineze. Daca germineaza toate, scoteti-le pe cele mai firave si lasati doar una;- in ce perioada a anului este cel mai bine sa fie plantat gardul;- cat de des trebuie udat, si cand (important si in cazul plantelor deja crescute, si in cazul insamantarii);- cat de des trebuie taiat, la ce inaltime si grosime poate fi mentinut pentru a avea o dezvoltare sanatoasa (unele garduri vii nu trebuie neaparat taiate, pot fi lasate sa se dezvolte liber).
7. Dupa o anumita perioada de crestere/fixare a gardului, se vor putea observa spatii libere - acolo trebuie adaugate noi plante sau puse noi seminte pentru germinat. 8. Conteaza zona in care puneti gardul, din punct de vedere al climei, cat de cald si cat de frig este, cata umiditate, cat vant. Daca vreti gard viu dintr-o planta exotica sau mai speciala, asigurati-va ca va rezista la conditiile specifice din tara noastra, sau mai exact din zona in care se afla gradina dumneavoastra. 9. Nu este indicata plantarea unui gard viu imediat langa casa sau alte constructii, daca este vorba de plante care se vor usca in anumite perioade ale anului, si daca in zona temperaturile ajung foarte sus, pentru ca apare un risc de incendiu. 10. Unele plante pot forma un gard viu pe un gard anterior, din sarma sau lemn, sau pe alte suporturi. Cateva dintre aceste plante sunt Gliricidia sepium, Erythrina spp., Spondias spp., Bursera simarouba, Iedera, Mana Maicii Domnului (Lonicera caprifolium), Vita de Canada (Parthenocissus quinquefolia) etc. 11. Gardurile vii puse cu scopul de a tine animale si privirile nedorite la distanta, trebuie sa fie cat mai compacte, lipsite de goluri, "imbracate" uniform in frunze, incepand de la baza si pana la limita superioara a plantei; 12. Dupa achizitionarea plantelor pentru gardul viu, nu le lasati cu radacinile expuse la soare si vant; este de preferat ca ele sa fie tinute in apa inainte de plantarea propriu-zisa. Este bine ca plantele sa fie puse in pamant cat mai repede dupa ce le-ati cumparat. La plantare, radacina trebuie sa
stea vertical, fara sa fie indoita, apoi trebuie acoperita cu pamant si udata bine pana cand se obtine un aspect mlastinos. 13. Alegeti cu atentie locul unde va fi pus gardul viu, pentru ca va fi destul de greu de mutat daca va veti razgandi in timp. 14. Pentru a tunde gardul la acelasi nivel pe toata lungimea lui, puteti incerca sa urmariti aceeasi inaltime cu cea a plantelor taiate anterior sau puteti puteti lega o sfoara dintr-o parte in alta, la inaltimea dorita. De asemenea, puteti sa luati un reper de pe imbracamintea dumneavoastra (un buzunar, o capsa, un desen) si sa taiati intotdeauna la acel nivel.
Avantaje si dezavantaje ale gardurilor vii. Utilitatea unui gard viu
(Foto: http://interior-data.com) Gardurile vii pot fi construite si folosite pentru unul sau mai multe dintre scopurile urmatoare: - delimitarea unei zone de restul spatiului; - realizarea unei perdele verzi ecologice (gardurile vii absorb praf, umezeala, produc oxigen, fixeaza solul, etc); - izolare si protectie contra zgomotului, contra privirilor indiscrete; - limitarea accesului diferitelor persoane nedorite pe proprietatea personala (eficienta este maxima doar daca este dublat de un gard traditional); - infrumusetarea aspectului peisagistic al unei anumite zone;
(Foto: http://interior-data.com) - dezvoltarea biodiversitatii zonei (gardurile vii atrag mici animale, insecte, pasari, devenind habitat pentru acestea); - separarea culturilor agricole (protejarea si izolarea plantatiilor de legume/fructe); - separarea aleilor din gradina sau a diferitelor spatii verzi; - separarea diferitelor loturi de teren (delimitarea proprietatii); - divizarea diferitelor parti ale gradinii; - blocarea accesului animalelor pe o anumita suprafata de teren (de exemplu caini si pisici pentru zona urbana sau oi, vaci si alte animale pentru zona rurala), sau, impiedicarea plecarii animalelor de pe o anumita suprafata de teren; - crearea unui "labirint" (maze) in propria gradina;
- protejeaza solul impotriva eroziunii vantului si a apei; - absorb o anumita cantitate din apa de ploaie cazuta, si asigura infiltrarea apei in adancimea solului - caracteristici benefice pentru solurile care deseori baltesc, fie pentru ca sunt prea pline cu apa, fie ca sunt destul de impermeabile; - asigura umbra solului, plantelor, culturilor de pe terenul din zona - util in cazul arsitei din timpul verii in zonele foarte calduroase; un gard viu inalt poate asigura umbra animalelor domestice (fie la oras, fie in zonele rurale); - in functie de plantele folosite, gardurile vii pot asigura furaje pentru animale, sau frunze, fructe si seminte pentru comercializare sau consum; unele frunze/flori pot fi folosite pentru ceaiuri sau alte scopuri medicinale; crengutele ramase in urma toaletarii gardului pot fi lasate la uscat si folosite ca lemne de foc; - cresc biodiversitatea plantelor - in gardul viu pot aparea si alte plante, pentru ca semintele aduse de vant se opresc la baza gardului viu, printre tulpinile plantelor; - pot inlocui anumite constructii din piatra, fier, beton, caramida sau lemn. Dezavantaje ale gardurilor vii: - cresterea biodiversitatii faunei poate fi si deranjanta - gardurile vii pot atrage serpi, soareci, soparle, pasari nedorite, sau alte animale considerate daunatoare;
- un gard viu necesita costuri - pentru planta (achizitionarea semintelor sau plantelor deja crescute), foarfeca sau alte instrumente de taiere, ingrasamant - compost sau fertilizatori (nu e neaparat obligatoriu), etc;
(Foto: homeimprovementpages.com.au)
- de asemenea, un gard viu necesita timp si energie pentru pregatirea solului, inlaturarea buruienilor la inceput, plantarea propriu-zisa sau insamantarea, udarea, ingrijirea, toaletarea, taierea, rarirea, replantarea etc. Timpul pentru aceste operatiuni poate fi economisit daca banii nu reprezinta un impediment, prin angajarea unui gradinar.
Parazăpezi din gard viu buxusDezvoltarea durabilă nu trebuie să existe doar ca definiţie ci şi ca o preocupare zilnică. Trebuie luate măsuri economice care să aibă eficienţă pe termen lung.Iarna aduce cu ea pe lângă feeria frumoasă a fulgilor de nea şi probleme de trafic rutier. Pentru diminuarea efectelor viscolului
asupra şoselelor se pun parazăpezi care pot dispărea dacă sunt făcute din lemn sau fier.Soluţia optimă pentru parazăpezi este plantarea gardului viu buxus. Acest gard viu rămâne verde pe timp de iarnă şi pentru că este foarte des poate opri zăpada mai bine decât parazăpezile artificiale.
Avantajele gardului viu buxus:- acest gard absoarbe dioxidul de carbon şi emană oxigen fiind o soluţie ecologică;- absoarbe undele sonore fiind astfel fonoabsorbante;- gardul viu se dezvoltă în timp devenind mai des şi mai mare asigurându-şi rolul pentru care a fost sădit;- nu lasă frunze şi rezistă şi pe timp de iarnă;- poate fi folosit şi ca parapeţi,- dacă se foloseşte ca parapeţi poate amortiza impactul în cazul unui eventual accident la o ieşire în decor;- opreşte eventuale animale care ar dori să traverseze drumul sau autostrada, dacă este combinat gardul cu cel de cătină; cătina se poate planta în imediata apropiere iar faptul că este o plantă cu ţepi şi creşte foarte des nu lasă animale să treacă având astfel rolul de gard.- împreună cele 2 plante pot asigura o protecţie a şoselei ce poate duce la un condus relaxant;- culoarea verde fără reflexii luminoase asigură o relaxare pentru ochi;- căldura excesivă de pe şosele este estompată de gardul verde;
- praful este absorbit de gardul viu;
Imaginea cu o şosea încadrată cu gardul viu buxus este admirabila.
OPTIUNI PENTRU GARDURI VII
Gardurile vii verzi se potrivesc cel mai bine intr-o gradina cu flori colorate. Gardurile vii colorate sunt elemente decorative de sine statatoare. Perioada de plantare: Cea mai potrivita perioada de a planta gardul viu este sfarsitul toamnei, inceputul primaverii fiind de asemenea un timp potrivit.
Arbustii pitici sunt mai potriviti decat cei inalti, deoarece acestia de obicei cresc mai desi si sunt mai usor de modelat. Plantele inalte tind sa creasca in inaltime si trebuiesc des taiate, riscand astfel sa devina din ce in ce mai rare. Cel mai practic mod de a planta un gard viu este sa ai plante destule. Primavara, cand pamantul poate fi inghetat sau pur si simplu nu este pregatit, trebuie plantat cu atentie sporita. Inainte sa plantati gardul viu, asigurati-va ca ati ales locul potrivit pentru a creste si a se dezvolta. Nu este recomandat sa mutati plantele inainte de perioada de crestere. Pregatirea spatiului pentru gardul viu: Locul unde vreti sa plantati un gard viu trebuie bine ales si pregatit cu ceva timp inainte deoarece mutarea intr-un alt loc se face foarte greu si nu este indicata. Cand alegeti spatiul pentru gardul viu, nu uitati sa lasati mai mult decat aveti nevoie, deoarece, in timp, planta va mai avea nevoie de spatiu pentru extindere. Daca solul nu este bine drenat, adaugati pietris. Fertilizati solul inca de la inceput cu ingrasaminte organice. Puteti alege orice fel de arbore sau arbust pentru gardul viu. In primul an de viata al gardului viu trebuie sa udam cat mai des plantele, dar fara sa facem exces. Ingrijirea gardului viu:
Este foarte important sa avem grija de gardul viu inca de la inceput pentru a creste cat mai des. Un gard viu des arata minunat. Gardul viu nu trebuie "hranit" mai mult decat restul gradinii. Cel mai bine este sa folositi anual ingrasamant organic. Aranjarea gardului viu: Ajuns la maturitate, gardul viu trebuie tuns anual, pentru a nu creste imprastiat. Pentru a tunde un gard viu aveti nevoie de un foarfece ascutit. Acesta trebuie tuns intotdeauna si in fata si in spate. Varful trebuie sa fie mai restrans decat baza. Daca vreti sa dati o forma speciala gardului viu, trebuie sa folositi o linie sau un sablon de placaj sau din material asemanator pentru a mentine o linie constanta. Fie ca il plantati din motive practice sau estetice, un gard viu este o investitie pe termen lung
Gardurile viiGardurile vii se proiecteaza ca niste plantatii in randuri (2-3 randuri) de arbusti taiati in forme geometrice. Multe din conifere , ca si unele specii de foioase cu temperament de umbra , cu cresterea inceata si frunza mica au o mare plasticitate si se preteaza a fi taiate in forme geometrice. Dintre speciile care se preteaza bine la tuns citam : in primul rand , Taxus , Juniperus virgiana , Chamaecyparis lawsoniana , Thuja etc. , apoi Buxus , Carpinus , Ulmus , Acer , Ligustrum , Phyladelphus , Spiraea , Lonicera etc. Gardurile vii sunt plantaţii dense, înguste, ordonate, aliniate
sau alcătuind un anumit desen. Sunt alcătuite din arbuşti sau unele specii de arbori .Mod de conducere:
-tunse – borduri : h – 0,3 m
- garduri : h – 2 m
- ziduri verzi : h – peste 3 m
-libere – de diferite înălţimi, după puterea de creştere.Alcătuire:
- omogenă – cel mai des întâlnită.
- heterogenă – alternanţă regulată de specii sau cultivaruri;
- amestec – mai ales la garduri vii tunse.
Modele decorative de garduri vii in cadrul parterelor decorativeDistanţe faţă de elementele construite:
- faţă de bordurile aleilor : 0,5 m ( 1 m -pentru gard viu din arbori).
- faţă de garduri : 1 – 2 m.
- faţă de piloni, stâlpi: 0,5 – 1m
- faţă de instalaţii subterane : 0,5 – 1 m.Forma în plan a gardurilor vii: Depinde de funcţia atribuită şi locul în planul de amenajare. Gardurile de împrejmuire – în general urmăresc conturul terenului. Pot fi libere sau tunse, pot fi de sine stătătoare sau dublând un gard constructiv . Gardurile de separaţie şi mascare din interiorul amenajării conturează forma zonei.
Bordurile , gardurile vii , zidurile verzi se executa din speciile citate , astfel :
- Bordurile de 50-70 cm inaltime se fac din : Buxus , Mahonia , Ligustrum , Taxus , Spiraea etc.;
- Gardurile vii de 0,7 – 5 m inaltime se executa din : Juniperus virgiana , Thuya , Taxus , Carpinus , Acer , Ulmus , Spiraea etc.;
- Zidurile verzi cu inaltimi mai mari de 5 m se fac din : Ulmus , Tilia , Carpinus , Fagus , Populus piramidalis etc.
- Perdelele de protectie se construiesc pentru apararea unor obiective impotriva vantului , prafului , zapezilor , pentru mascarea unor elemente inestetice etc.Pentru construirea bordurilor si a gardurilor vii se planteaza pe 2-3 randuri specii de arbori sau arbusti , la distanta de 10-20 cm pe rand si intre randuri , dupa ce s-a facut , in prealabil , desfundarea integrala a terenului.Plantele se recepeaza si se conduc annual prin taieri. Zidurile verzi se realizeaza prin plantarea deasa a unor specii de umbra si prin dirijarea lor prin taieri anuale.
Perdelele de protectie se realizeaza prin plantari de arbori si arbusti dintr-o singura specie sau din specii in amestec , la distante de 1,5 m , pe mai multe randuri , dupa necesitati , astfel ca latimea lor sa ajunga la 11-50 m. Ele pot fi penetrabile , semipenetrabile sau compacte. Plantele agatatoare se folosesc in scopul compactizarii zidurilor verzi , a inchiderii boltilor , pentru decorarea zidurilor , coloanelor , pentru mascare etc. Sortimentul de specii va fi ales tinandu-se seama de sistemul de sustinere al speciilor care urmeaza a fi folosite : Ampelopsis , Hedera sau Polygonum , Wistaria , Clematis etc.
Plantele urcatoare lemnoase : Aristolochia macrophilla , Clematis vitalba si C. viticella , Evonimus japonica , Hedera helix , Lonicera caprifolium , L. sempervirens , Periploca graeca , Parthenocisus quinquefolia , Polygonum baldshuanicum , Rosa arvensis , R.multiflora , Tecoma radicans , Vitis amurensis si V. riparia , Wistaria frutescens si W. sinensis.
Bibliografie :Rohlfs Anna , Die schonsten Garten Deutschlands, Stuttgart, Ulmer, 1967Jellicoe G.A., Studies in Landscape design, Oxford Univ. Press, London, 1970Vasile Sonea , Laurentiu Palade , Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera , Bucuresti 1969Foto www.iseoverde.ro
GARD VIU VESNIC VERDE - TufisCele cinci soiuri de plante din aceasta colectie au spini si se ingroasa repede. Obtineti astfel un gard viu de nepatruns. Foliajul plantelor este variat, atat ca forma, cat si colorit, formand un gard viu aspectuos si interesant. Pachetul contine Prunus laurocerasus, calin (Viburnum lantana), Ligustrum ovalifolium, Photinia fraseri si Ilex aquifolium. Inaltimea la livrare 40-50 cm. 5 plante pentru 4,5 m liniari.
Puteti planta gardul viu vesnic verde imediat dupa ce v-a fost livrat. Faceti o groapa de 60-80 cm adancime si imbunatatiti solul cu compost sau cu balegar. Tineti plantele in apa timp de o ora inainte de plantare. Distribuiti gardul viu in groapa facuta: cam 5 plante pe 4.5 metri. Gardul va avea cam un metru latime. Varfurile radacinilor trebuie sa fie la nivelul solului in gradina (trebuie avut in vedere ca parte din pamant se scufunda). Umpleti cu pamant si udati abundent pana obtineti un aspect mlastinos.
Udati gardul viu imediat dupa plantare. Ulterior va trebui sa udati numai in caz de seceta. Iarna trebuie sa protejati radacinile cu compost si balegar.Gardul viu vesnic verde trebuie tuns.Acest gard viu trebuie tuns de 2 ori pe an pentru a mentine forma si pentru a impiedica intinderea nedorita. Timpul potrivit pentru taiere este de la inceputul pana la mijlocul lui iunie. Taiati gardul viu mai lat si mai des la baza si mai ingust si mai rar inspre varf. Preferati o taiere dreapta? Legati o franghie deasupra gardului viu pentru referinta. Tundeti din nou in apropierea iernii.
Un gard viu vesnic verde - ramane decorativ pe toata durata anului. Puteti sa il tundeti dupa dorinta si sa-i dati forma.
Poze gard viu, gard viu buxus, gard viu tuia, forme si intretinere
Gardul viu este pentru gradina folosit in mai multe scopuri: de protectie, de a masca ceva, de a delimita, de a scoate ceva mai tare in evidenta, de a atenua zgomotul sau praful, de preferat sa ramana si peste iarna verde ceea ce se si poate realiza.Tipuri/forme de a tunde sunt multe.Este foarte bine daca plantele sunt tunse acest lucru determinandu-le sa se indeseasca si sa infloreasca daca este cazul.
Construirea unui gard viu pentru gradina ta
Atunci cand stai la casa sunt multe optiuni practice si de decor pentru ati imbunatati aspectul casei si al gradinii.Gardul viu pare sa fie o solutie satisfacatoare si de durata, pe care din ce in ce mai multi romani o pun in practica, insa exista cateva sfaturi cu privire la construirea unui gard viu de care trebuie sa tineti cont. Pentru a nu va confrunta cu mici probleme legate de contruirea unui gard viu pentru gradina ta, fii atent la sfaturile si ideile de mai jos.
In functie de scopul pentru care doriti sa aveti un gard viu, in interes practic sau doar de decor, se aleg tipurile de plante utilizate, mai dese, mai inalte, cu flori sau fara etc.Pentru gardul viu exista diferite categorii de plante: plantele care raman verzi tot timpul anului (de exemplu tuia sau buxus), plantele care isi pastreaza doar o perioada frunzele (exemple caprifoi, iedera sau vita salbatica) si plante care infloresc pierzandu-si frunzele iarna (iedera cu flori mov sau galbene, iasomia, etc.)
Pentru construirea unui gard viu sunt doua optiuni. Fie prin insamantare, adica pornirea gardului de la 0, fie prin plantarea de puieti mici sau mari ori tufe. Au nevoie de atentie mai mare in primele trei luni cat sa se fixeze radacinile in pamant, daca ploile sunt dese atunci nu mai trebuie udate suplimentar.Gardul viu se poate obtine diferit in functie de felul cum alegem sa plantam arbustii saunplantele, un singur sir de copaci/arbusti este eficient in delimitarea unei suprafete fate de cel facut din plante inalte si tufe dese, plantate pe cate doua siruri, menit sa stopeze privirile nedorite sau intrarea unor animale.In functie de numarul de randuri si a plantelor pe care le folositi, gardul va iesi subtire si rar (un singur sir) sau mai bogat si mai dens cand plantarea se face pe minim doua randuri paralele.Daca va intereseaza un gard care sa intretina aspectul frumos al casei si al gradinii, alegeti plantele speciale pentru astfel de garduri vii de decor. Cel mai bine e sa va interesati de plantele care va plac si sa va uitati pe diverse poze cu garduri vii, asa va puteti inspira mai bine in alegerea gardului potrivit. Sunt cateva exemple de plante cunoscute care intretin si fac gardurile vii atat de frumoase:
Molidul, fagul rosu, paducelul, berberis, ligustrum, iasomia, macesul, salcia, fagul sangeriu, paltinul de campie, etc.
Conteaza foarte mult zona in care puneti gardul, din punct de vedere al climei, al umiditatii si al conditiilor de vant. Daca alegeti o plata exotica sau mai speciala pentru gardul viu, asigurati-va ca va rezista la conditiile specifice tarii noastre, sau a zonei din gradina, in functie de sol si etc.Nu este indicata plantarea gardului prea aproape de casa ori alte constructii, in evitarea riscurilor de incediu sau a altor catastrofe.
Sunt plante care pot forma un gard viu pe un gard anterior din sarma sau lemn, ori pe alte suporturi. Acestea sunt: Vita de Canada, bursera simarouba, spondias, erythrina, iedera, Mana Maicii Domnului, etc.Dupa achizitionarea plantelor pentru gardul viu, aveti grija sa nu le lasati cu radacinile la soare si vant, de preferat sa le tineti in apa inainte de plantarea propriu-zisa. La plantare radacina trebuie sa stea vertical, sa nu fie indoita, acoperita cu pamant si udata cat mai bine pane se obtine un aspect mlastinos. Este bine ca sa le plantati cat mai repede de la momentul cumpararii respectivelor plante.
Alegeti cu grija locul in care doriti sa creasca acest gard viu, deoarece va fi destul de greu sa-l mutati daca cumva va razgantiti in timp.Pentru a tunde gardul la acelasi nivel pe toata lungimea lui, puteti incerca sa urmariti aceeasi inaltime cu cea a plantelor taiate anterior sau puteti puteti lega o sfoara dintr-o parte in alta, la inaltimea dorita. De asemenea, puteti sa luati un reper de pe imbracamintea dumneavoastra (un buzunar, o capsa, un desen) si sa taiati intotdeauna la acel nivel.
Gardul viu necesita multa ingrijire si atentie, astfel riscati sa-l pierdeti daca nu este tuns sau udat la timp. Deasemenea puteti creea forme interesante din tufele gardului, pentru un aspect mai atragator si plin de viata.