gandirea si limbajul

5/12/2018 GANDIREA SI LIMBAJUL - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gandirea-si-limbajul-55a4d455dd035 1/3

Limbajul i Gândirea

Gândirea se definete ca proces cognitiv de însemntate central în reflectarea realului

care prin intermediul abstractizrii i generalizrii coordonate în aciuni mentale extrage i

prelucreaz informaii despre relaiile categoriale i determinative în forma conceptelor,

judecilor i raionamentelor.

Gândirea i limbajul aparin sistemului intelectual, sunt strâns legate i seintercondiioneaz, dei nu sunt fenomene identice.

Limbajul este un fenomen individual de natur fiziologic i psihologic.C

omponentele: emitor, mesajul, codul, canalul de transmisie, receptorul.Limbajul realizeaz dobândirea semnificaiilor obiectelor i fenomenelor lumii

înconjurtoare, fcând posibil dezvoltarea gândirii pentru care el joac rolul unui instrument

indispensabil. Procesualitatea gândirii duce la: idei, concluzii, sisteme cognitive încheiate.

Gândirea are patru caracteristici de ansamblu: flexibilitatea, fluiditatea, originalitatea ielaborarea.

Noiunea este instrumentul de baz al gândirii, este condensarea selectiv sau

integrarea de informaii despre însuirile generale i eseniale ale anumitor clase de obiecte.Adesea in incercarile de a defini fiinta umana se afirma ca este unica fiinta dotata cugandire si limbaj.

Gandirea si limbajul se afla intr-o stransa legatura, ele evoluand prin interconditionareape tot parcursul dezvoltarii umane.

Dup cum s-a vzut, limbajul are o strâns legtur cu activitatea de formare aoperaiilor gândirii prin interiorizarea aciunilor, dar i cu dezvoltarea gândirii prin intermediulcontroverselor. Dei cele doua procese nu se suprapun, ele sunt intim legate i au odezvoltare complementara evident.

Existena limbajului este o expresie a culturii noastre, a uneltelor isimbolurilor dezvoltate de umanitate. Învarea limbajului (a semnelor) este posibil datoritsocializrii indivizilor umani. Relaia gândire-limbaj a fost amplu studiatde ctre Vîgotski.Savantul rus a susinut c la copilul foarte mic, odat cu dezvoltarea limbajului începe sidezvoltarea gândirii acestuia. Vîgotski descrie trei stadii în dezvoltarea limbajului care, pemsura evoluiei lor devin tot mai intim legate cu gândirea. Fiecare dintre aceste stadii îndezvoltarea limbajului are funcii proprii.

y Primul stadiu (0-2 ani) stadiul limbajului social sau al vorbirii externe. În acest stadiu legturile limbajului cu gândirea sunt mai puin evidente. Copiii utilizeazacest tip de limbaj pentru a controla comportamentul celor din jur i pentru aexprima gânduri simple,emoii, dorine.

y Al doilea stadiu (3-7 ani) stadiul limbajului egocentric. Acest tip de limbajestepodul între limbajul primitiv si public, specific primului stadiu i limbajulsofisticat, interior, specific celui de-al treilea stadiu. În acest stadiu, copiii îivorbesc lor înii, fr a ine cont dac cineva îi ascult sau nu. Practic, ei gândesc

cu voce tare, în încercarea de a-i direciona propriul comportament.y Al treilea stadiu stadiul limbajului interiorizat, pentru sine. Este tipul de limbaj

utilizat de copiii mari si aduli. Prin acest tip de limbaj individul îi poatedireciona gândireai propriul comportament. Dezvoltarea acestui tip de limbajpermite dezvoltarea tuturor formelor gândirii i desfurarea funciilor mentalesuperioare. Pentru a fi capabil de limbaj coerent, copilul trebuie s i-lînsueasc i acest proces se poate realiza numai în strâns interdependen cugândirea.

La început cuvintele nu spun nimic copilului sunt doar sunete care îidirecioneaz atenia. Prin asocierea cuvintelor cu obiecte reale se înlesnesc operaiile gândirii:



comparaia,analiza, sinteza. Treptat, fiecare termen devine un punct de cristalizare,de fixare asemnificaiilor. Gândirea poate progresa bazându-se pe anume centre fixe de organizare asistemului de relaii în jurul cuvintelor. Astfel iau natere noiunile. Unul din obiectiveleprincipale ale educaiei intelectuale const în a-i face pe tineri sa nu se grbeasc în a judeca unfenomen dup aparena sa imediat, ci s caute esena lucrurilor. În aceast direcie, un rolfoarte important îl au controversele.

Legatura dintre gandire si limbaj se evidentiaza insa si in situatiile in care diferiteperturbari ce se pot produce in cadrul unuia, influenteaza negativ si pe celelalte; altfel spus,afectarea accidentala a mecanismului complex al gandiri ( intalnite in boli psihice ) se manifestasi prin dificultati ale comunicarii.

Operatiile gandirii sunt transformari mintale ale obiectelor si fenomenelor care nu pot fiprelucrate decat prin intermediul limbajului: analiza ( desfacerea intregului in partilecomponente ) ca si sinteza ( refacerea intregului ) necesita utilizarea limbajului; comparatia (relevarea asemanarilor si a deosebirilor dintre obiectele gandirii pe baza unui criteriudeasemenea si abstractizarea ( retinerea unor insusiri prin renuntare la altele) si generalizarea(formarea claselor pe obiecte si fenomene ) presupune interventia limbajului ca suport sauinstrument pentru vehicularea semnificatiilor corespunzatoare.

Intelegerea ,ca functie a gandirii ce consta in stabilirea de legaturi intre noile informatiisi cele vechi,n-ar fi posibila fara sprijinul limbajului.

Rezolvare problemelor este regimul in care functioneaza, de regula, gandirea;aceastaeste imposibila in absenta verbalizarii care este prezenta pe tot parcursul sau in punereaproblemei ( reformularea datelor) , emiterea ipotezelor,intocmirea planului mental,rezolvareapropriu-zisa si eventual, verificarea.

La nivelul personalitatii, limbajul in toate formele sale, este un indicator cert alcapacitatii intelectuale: bogatia vocabularului, corectitudinea gramaticala, cursivitatea logica aflexivitatii si fluentei gandirii. Dovada intelegerii si deci a functionalitatii gandirii nu se poateface decat prin intermediul verbalizarii, exteriorizarii prin limbaj a ideilor.

In concluzie, unitatea de interactiune (reciproca) a gandirii si limbajului poate ficonsiderata un punct de pornire cu rol central in intelegerea interdependentei tuturorfenomenelor in cadrul complexului sistem psihic uman si a integrarii acestuia in mediul socio-cultural care il conditioneaza.

gandirea si limbajul

Documents