TUSRAETH ROUDINESCO

Freudin vremea lui ;i in a noastr5

Traducere din francezi deAna Mihdilescu

ATREI

Cuprins

9 Introducere

' 13 Partea I. Viala lui Freud

15 Capitolull. inceputurile

! 3o Capitolul 2. iubiri, furtuni qi ambi{ii

o Capitolul 3. Inventarea psihanalizeirde

87 Partea a II-a. Freud, cucerirea

89 Capitolul 1. O epocd atAt de frumoasi

101 Capitolul 2. Discipoli gi disidenfi

130 Capitolul 3. Descoperirea Americii

r 150 Capitolul 4. Rdzboiul nafiunilor

181 Partea a III-a. Freud, acasi la el

183 Capitolul I. Lumini sumbre

197 Capitolul 2. Familii, cAini, obiecte

216 Capitolul 3. Arta divanului

241. Capitolul4. printre femei

261

263

283

317

344

355

357

364

366

368

Partea a4-a. Freud, ultimii ani

Capitolul l. lntre medicind, fetig gi retigie

Capitolul 2. Fafd in fafi cu Hitler

Capitolul 3. Moartea igi vede de treabd

Epilog

Mu\umiri

Bibliografie

Pacienlii lui Freud

Arborele genealogie

Indice de nume proprii

EHsReerH RouDrNEsco

inceputu rile

CAPITOLUL I

La mijlocul secolului al XIX-lea, aspiralia popoarelor europene de a fi stipAnepe propriul destin infldctrra spiritele. Pretutindeni, de la est la vest, in naliunile dejademocratice, precum si in comunitilile inci arhaice sau ale minoritifilor integratein imperiile centrale, apirea in congtiinle un nou ideal de emancipare, ilustrAndmarea profefie din1794 a lui Saint-]ust: ,,Sd afle Europa cd voi nu mai vreli niciunsirman in lumea asta, dar si niciun opresor pe teritoriul nafional. Acest princi.piu trebuie si propage virtutea gi fericirea. Fericirea este o idee noud in Europa".

Anul 1,848 a marcat un punct de cotiturd. Primdvara popoarelor gi a revolufiilor,primdvara liberalismului gi a socialismului, zorii comunismului. Dupd ani de rdz-boi, masacre, aserviri qi rebeliuni, oameni cu limbi gi obiceiuri diferite revendicauabolirea vechilor regimuri monarhice, restaurate in fdri in care epopeea napoleoni-and contribuise, altddati,la expansiunea idealurilor dinI789:,,O stafie umbli prinEuropa'i anunlau Marx gi Engels, ,,stafia comunismului. Toate puterile bhtrAneiEurope s-au unit intr-o sfAntd hdituiald impotriva acestei stafii"1.

Daci aceste revolulii au fost reprimate pretutindeni in Europa, ideile pe carele-au promovat au continuat totugi si se propage intr-un mod contradictoriu, infunclie de referinfa la Iluminismul f.rancez, caracterizat prin ciutarea unui idealde civilizalie universald, intemeiati pe o practici politicd, sau, dimpotrivd, laAuftliirun{-ul german, a cirui vocafie filosofici igi avea originea in religia refor-mat53.

Totuqi, la mijlocul secolului al XIX-lea, aceste doud conceplii iluministe(civilizalie gi Kultur) - prim4 universalisti,, iar a doua, mai degrabi identitari -au intrat in contradiclie cu regimurile politice, preocupate de restaurarea, sub noiforme, a vechii ordini a lumii, profund zdruncinati de primivara revolufiilor. $iaga s-a ndscut nafionalismul.

Ca rlspuns la aspirafia popoarelor gi pentru a lupta impotriva idealurilor ilu-ministe, burghezia industriali, aflati in plind expansiune, gi-a asumat ideea denafiune, transformAnd-o insh in contrariul ei. Astfel, ea nu a cdutat sd unifice intreei oamenii, ci nafiunile ierarhizatg concepute ca entitdli distincte unele de celelalte,fiecare fiind identificatd drept suma particularismelor sale. Principiului suslinutde Iluminismulfrancez, conform ciruia Omul trebuia definit ca un subiect liber, gi

Karl Marx gi Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist (1848), BucureSti, Ed. PoliticS, 1962,p.LIluminismul german. (N.t.)Cf. Vincenzo Ferrone qi Daniel Roche (ed.), Le monde des Lumidres, Paris, Fayard,1999.

1

23

Freud. in vremea lui giin a noastrE . inceputurile

16idealului german al culturii identitare le-a succedat o doctrind bazatd,pe obligafiaca toli oamenii sd aparfind unei comunitdfi sau unei rase: se afirma cd ornrrl ir,sine nu existd, ci doar oameni legafi de un teritoriq de un stat-nafiune. ir,"i"t" ;;a fi un subiect de drept, detagat de orice apartenenfd, fiecare avea datoria si fieft ancez, italiaru german.

In aceasti lume europeand, aflatd in plin proces de transformare, evreii aspiraugi ei spre un ideal de emancipare. Devenili cetdfeni cu drepturi depline din'179r,evreii francezi dobAndiserd aceleagi drepturi cu ale celorlaiti cetdfeni, cu condigiasd renunfe la povara dubleijdentitifi. Singurul lucru care trebuia sd conteze pen-tru ei era accesul la statutul de subiect de drept, eliberat de servitudinile religieiqi de dominatia comunitari. in virtutea acestui fapt,lise permitea sd practice, inprivat cultul pe care il alegeau. ln acelagi timp, iudaismul a devenit, pentru sta-tul laic, o religie ca oricare alt4 gi nu religia-mami, religia uratd inci din EvulMedirl reljgia poporului ales, care a dat nagtere cregtinismirlui. Ideea de a te definica evrett in sensul de identitate evreiascS, era contrard idealului universalist allaicitifii franceze.

_ ,In Germania, patria reformei luterane, procesul de emancipare dorit de Has-kala - miscarea iluministi evreiascdinte-uiute de Moses Mendlhsohn - nu vizaintegrarea evreilor drept cetdfeni cu drepturi depline, ci permisiunea de a fi, inacelagi timp ,,gi evrei, gi germani". opunandu-se hasidismului, alti componentd aLuminilox, care urmdrea revalorizarea spiritualitdfii evreiegti - mai ales in Europaorientali -, partizanii migcdrii Haskala afirmau c6 evreii moderni ar putea sitriiascd avand doud apartenenle pozitive: un4 linand de credinfi, cealaltd, de teri-lsrilr, cu condifia-sd se despovdreze de o tradigie religioasd prea constrAngdtoare.

In ansamblul lumii germanofone pe cale de industriali)are - din Eu-ropa deNord' pAnd in Mitteleuropa - evreii agkenazi nu dobAndiserd aceleagi drepturi caaceia din Franfa. Dispersafi in cele patru provincii situate cAndva in inima SfAntu-lui Imperiu Romano-German - Galifia Moravi4 Boemia gi silezia - alipite apoiImperiului Austro-Ungar, ocupalt in realitate, un teritoriu mai vas! cu irontilrenedeterminate - faimosul yiddishland - unde se regrupau in comunitdfi carevorbeau aceeagi limbd; circulAnd in interiorul unei zone fluctuante, care acopereaPoloni4 Lituani4 Bielorusia, Ucraina, RomAnia qi Ungaria.

Neavand acces liber pe piafa profesionald" pentrui scdpa de umilinfa de a fievrei, acegtia din urmd erau predestinafi fie convertirii, fie practicdrii urii de sineevreiegti, fie reugitei intelectuale, trdite, adese4 ca o modalitite de revanEi: ,,Faptulci evreii excelau in universitdfi, observd william JohnstorL devenise deja o bana-litate. Acest lucru se datora familiilor, care ii impingeau de la spate pe studenfi, sdinve{e mai mult decat ceilalfi, pentru a lupta impolriva prejujecigiror.l,,

Prin urmare, evreii emancipali din secolul al XIX-lea credeau ci vor puteascdpa de persecufia ancestrald prin integrare4 in diferite feluri, in societatea bur-ghezd industriali gi intelectuali, in funcfie de lara in care locuiau: in Franfa,

1 W_illiam Johnston, spiritul vienei. o istorie inte.lectuald ;i sociald, 1g4g-1g3g,lagi, Ed. polirom,2OOO, p.37. Cf. 9i Jean Clair (coord.), Vienne. L,apocatypise loyeise, .rlf

"g Ae expoziiie, ientre

Georges- Pom pidou, 1986.

EusnarrH RouDINEsco

bazatdpe obligafiarafrrma cd omul innafiune. inainte deavea datoria si fie

nare, evreii aspirauri depline din1791,etiteni, cu condifiauia sd conteze pen-n-itudinile religieiritea si practice, iner.enif pentru sta-rAti incd din EvulIdeea de a te definirlui universalist al

pare dorit de Has-hlssohn - nu vizadsiunea de a fi, inalti componentd amai ales in Europardemi ar putea sdta" cealaltS, de teri-l constrAngitoare.r - din Europa de:eleagi drepturi caa in inima SfAntu-:zra - alipite apoii vasf cu frontieren comunititi carente, care acoperea

le umilinla de a fiticirii urii de sinee revansd: ,,Faptulenise deja o bana-ate pe studenfl sdlcifilor.t"leau cd vor puteain societatea bur-ruiau: in Franfa,

}34 Ia9i, Ed. Polirom,; de expozilie, Centre

drept cetdfeni cu drepturi depline, in Anglia (qi apoi in Statele unite) ca indiviziaparlinAnd unei comunitdfi, iar in imperiile centrale, ca minoritdli. Cu ocaziavalurilor de migrafii care i-au afectaf unii si-au schimbat patronimele, de unde gitendinla de germanizare sau francizare a numelor poloneze, rusegti gi romAnegtidin acea epoc5, iar mulli dintre ei au renuntat la circumcizie ori s-au convertit.

Doar c5, pe misurd ce nafionalismul se indepdrta de vechile idealuri ale pri-mdverii popoarelor, ei au fost respingi, insd nu din cauza religiei lor, ci a ,,rase7",deci ca urmare a unei apartenente identitare invizibile, care pdrea sd reziste ori-cdrei convertiri, constrAngAndu-i, in acelasi timp sd se defineascd, la rAndul lor,ca aparfinAnd unei naliuni. Acesta a fost paradoxul nagterii antisemitismului,care s-a substituit vechiului antiiudaism. Evreul nu a mai fost ostracizat pentrupracticarea celeilalte religii - primul monoteism -, ci a fost privit ca fdcAnd partedintr-o rasd in cdutare de nafiune.

Dacd europenii nu avuseserd de-a face, secole la rAnd, decdt cu evrei, adic6 unpopor de paria, constient de respingerea pe care o suscita si care igi gAndea uni-tatea sau universalitatea fdri referinld la frontiere, aveau sd se confrunte curAndcu un popor care, la fel ca ei, era constrAns si se defineascd in calitate de nafiune.Dar ce este o nafiune fdrd frontiere? Ce este un popor fdrd teritoriu? Ce se poatespune despre o natiune gi un popor alcdtuite din subiecfi sau indivizi care suntcetdleni de niciunde, dat fiind cd provin din naliuni diferitel?

In aceastd lume efervescentS, marcatd de o urbanizare si o germani zare progre-sive ale evreilor habsburgici, la gase luni dupd infrAngerea trupelor napoleoniene lawaterloo, s-a ndscuf pe 18 decembrie 1815, la Tysmenitz, un sat (shtetl) din GaliliaOrientali ]acob Kallamon (Kalman) Freud2. Ca mulli al1i evrei stabilili in aceastdparte a Europei orientale, alipiti deja Imperiului Habsburgic, tatil sdtl schlomoFreud, originar dinBuczacz, exercita profesia de negustor. Dupi nasterea primu-lui siu fir1 solia lui schlomq Peppi Hofmann-Freud, ea insdgi fiica lui Abrahamsiskind Hofmanry negustor de fesdturi si alte bunuri de primd necesitate, a maiadus pe lume doi fii - Abae gi joseph - qi o fiicd. Cu siguranfd, numele Freudera derivat din prenumele Freide, cel al strdbunicii lui Schlomo.

Negustor de lAnd la Breslau, Abae nu s-a putut bucura de copiii sdi: unul dintrefii era hidrocefal gi slab de minte, iar celdlalt gi-a pierdut minfile. GAndindu-se launchii gi verigorii sdi in timp ce se afla la Paris, in 1886, Freud, pe atunci admira-tor infocat al lui Jean-Martin Charcot gi convins de originea ereditard a nevroze-lor, afirma, fird nicio ezitare, ci familia sa era atinsd de o tard ,,neuro-patologicd":

Am abordat aceasti problematicb in Refoursu r la question julve, Paris, Albin Michel, 2009.Toate documentele referitoare la starea civilS a familjei Freud au fost publicate de Marjanne KrUll,sigmund, fils de Jakob (1979), Paris, Gallimard, 1983. De asemenea, cl Ren6e Gicklhorn, ,,La familleFreud)Freiberc"0969),Etudesfreudiennes,ll-l2ianuarie1976,pp.23r-238.Ernstlones, LavieetI'euvre de Sigmund Freud, vol.I: 1856-1900 (1953), Paris, PUF, 1958. Henri F. Ellenberger, Histoire dela d1couverte de l'inconscient(1970), Parjs, Fayard,7994, pp.439-M6. peter Gay, Freud. o viald pen-tru timpul nostru, Bucure;tl, Ed. Trei, 2or2. cf . Emmanuel Rice, Freud and Moses. The Long JourneyHome, New York, State University of New York, 1990. Kallamon (Salomon) este ortografiit uneoiiKalman, Kallmann sau Kelemen. Tysmenitz poate fi transcris Tysmienica sau Tismenitz. Freibergeste scris cateodatd Freyberg sau Pribor, Prborin limba ceh5. NumeleJacob apare;i sub forma ]akob,iar Peppi - Pepi. De asemenea, cf. scrisorii lui Freud din 25 octombrie 1931 catre primarul oraguluiPribor, LoC, box 38, folder42.

17

1

2

Freud. in vremea lui gi ln a noastr5 . inceputuri le

18

,,Fiind neurolog, md tem de toate aceste istorii tot atat de mult pe cat ii este mari-narului teamd de ap6". $i adduga: ,,Aceste istorii sunt atAt de frecvente in famili-ile evreiesti.l"

Pe la jumdtatea anului 1832, cand avea doar gaptesprezece ani, Jacob s-a cdsd-torit la Tysmenitz cu tanira sally Kanneq flicaunui negustor. Conform cutumeiincd in vigoare in vremea acee4 cdsitoria fusese aranlati intre cele doud familii.Pentru inceput, cuplul a fost gdzduit in casa familiei Kanner, acolo unde satly aadus pe lume doi fii: Emanuef in 1833, gi philipp, un an rnai tdrziu.ulterior, a maiavut doi copii, care au murit la vArste fragede.

siskind Hofmann qi Schlomo Freud se inleregeau de minune. Aqa cum seintAmpla adesea in cazul familiilor extinse dinshtitl2,in care domnea iegea tatd-lui, iar cdsitoriile erau consangvine, trei generafii trdiau sub acelagi acoperig sauin acelasi cartier. Femeile rdmaneau acasd, pentru a avea grij6 de copii, alhturide mama, surorile, soacra, slujitorii sau guvernanta lor, in iimp ce bdrbafii, ta!i,gineri qi fii, gestionau afacerile in afara cdminului: pe de o paite, puterea femi-ninS' constrAnsd sd rimAnd pe teritoriul intimului qi al

^sarcinilor domestice, pede altd parte, puterea masculini, intr-un exil perpetuu. ln aceastd ordine famitial5" in care fiecare igi avea locul bine stabilit de la naqtere pAnd la moarte, relafiileintre socru gi ginere se dovedeau a fi la fel de importante ca cele dintre tata gifiu, bunic si nepot'sauunchi gi nepot. Cdsitorit in adolescenfi qi deja tatd a doi dila_varsta de noudsprezece ani, Jaiob a perpetuat aceastd tradiiie. Ca gi tatdl siu,a luat obiceiul de a-l insoli pe bunicul sdu matern, Siskind, in cdldtoriile lui deafaceri in Moravi4 unde politica austriaci de asimilare era mai riguroasd decAtcea din Galilia, deci mai orientatd nu doar spre german jzarea",rr"1lor, ci qi spreintegrarea lor intr-un mod de viafX urban.

^ Cei doi bdrbafi dorrneau in hanuri evreiegti, respectAnd riturile ancestrale.In acest fef se loveau de legislafiile discriminatorii, descoperind, in acelagi timp,moduri de via!5 mai adaptate lumii moderne decAt acela din shtetl-ullor. BuniculrdmAnea atagat de moqtenirea hasidismului, pe cAnd |acob, chiar daci era piosqi un foarte bun cunoscdtor al limbii sacre, incepea sd fie interesat de idealurileHaskalei3. La varsta de doudzeci de ani, el a devenit asociatul bunicului siu.

in iulie 1844, auintreprins impreuni un demers administrativ la Freiberg,cu scopul inscrierii lor pe lista evreilor ,,toIeratr". Amintindu-le autoritdfilor cise ocupa cu achizitionarea de postav in Moravia, pe care apoi il ducea la vopsitin Galilia, gi cd excela in comerful cu canepr, miere gi seu, siskind le-a cerut sdproroge pasaportul sdu gi pe acela al nepotului. Dupd nenumirate gicane admi-nistrative,,,toler arrta" le-a fost acordatd.

sigmund Freud,,,Lettre i Martha Bernays", Conespondance, jg73-j939(1960), paris, Gallimard, 1957,pp.223-224.Teza (eronatd)a ,,nevrozei evreiesti'; era foarte la modS in acea epoci, mai ales datorit5concepliei lui charcot. cf. Elisabeth Roudinesio, Histoire de la psychanalysr m iiznrr(19g2-19g6)$ Jacques Lacan (7993),intr-un singurvolum, paris, Le livre de pbcne, cot.,,La pochotdque"izoog;.Abreviere: HPF-JL.Orag mic, sat mare sau !6rgugorin Europa CentralS 5i de Est, inainte de Cel de-al Doilea RizboiMondial, in idig, in original. (N.r.)Mai mulli comentatori ;i-au imaginat, in mod eronat, ci Jacob rimSsese foarte ata;at de practicileortodoxe.

2

3

ELISABETH ROUDINFSCO

t pe cAt ii este mari-frecvente in famili-

ani, Jacob s-a cdsi-'. Conform cutumei:e cele doud familii., acolo unde Sally arziu. Ulterior, a mai

inune. Aga cum se

domnea legea tatd-lcelasi acoperig sauiji de copii, aldturinp ce birbalii, tati,rarte, puterea femi-nilor domestice, pe:asti ordine famili-ila moarte, relaliiler cele dintre tatd giqi deja tatd a doi fiiifie. Ca gi tatdl sdu,n cdldtoriile lui derai riguroasd decAtr evreilor, ci gi spre

riturile ancestrale.nd in acelasi timp,htetl-ullor. Bunicul:hiar dacd era pios:resat de idealurilebunicului sdu.strativ la Freiberg,r-le autoritililor ciri il ducea la vopsitskind le-a cerut sdLdrate Eicane admi-

t), Paris, Gallima rd, 1967,epoc5, mai ales datoritEt en France (1982-1986)

,La Pochotdque",2OOg.

lel de-al Doilea Rbzboi

arte atagat de practicile

Patru ani maitarziu, revolutia popoarelor, care a bulversat Europa, le-a permisevreilor din Imperiul Austro-Ungar sd obqind drepturi civile gi politice. Urbani-zarea progresa pe misurd ce, urmare a unei explozii demografice, populafiileevreiegti din Galigia migrau spre vest gi spre sudi. ]acob a profitat de aceastisituafie gi a solicitat drept de domiciliu in Freiberg. De-a lungul anilor a dezlegat,pas cu pas, legdturile care il fineau incd ancorat in tradifia hasidici a tatdlui sdu,pentru a se smulge mai ugor din mentalitatea shtetl-ului qi a se integra in nouasocietate burghezS.

Din dorinla de a marca acest salt evolutiv, a achizitionat un exemplar din Biblialui Ludwig Philippson, primul traducdtor al textului ebraic in limba germani.Publicati intre anii 1838 qi 1854, pentru a fi folositd de evreii reformali, lucrarearespecta integritatea Sfintelor Scrieri, dar insofea textul de o iconografie somptu-oasd, inspiratd din arta Egiptului antic. Pe pagina de gardd, Jacob a notat data de1 noiembrie 1849 elogiind astfel primdvara popoarelor.

Devenit liberal, dar fdrd si renunfe la obignuinla de a-gi puncta spusele cunumeroase anecdote provenind din lunga tradilie umoristici evreiascd, Jacob aajuns sd neglijeze ceremoniile religioase, linAnd sd respecte insd purimul

Ei pesa-

hul ca shrbdtori familiale. Prima comemora eliberarea evreilor de sub dominaliaImperiului Persary iar cea de-a doua, iegirea din Egipt gi sfArgitul subjugdrii omu-lui de chtre om, deci doud sdrbdtori ale libertdfii, in care se ancora ataqamentulsdu-fald de idealurile rebeliunii popoarelor.

intre 1848 gi 1852, |acob gi-a coniinuat viata itinerantd. Dupd moartea lui Sally,s-a cdsitorit cu o anume Rebekka, fiicd de negustor, cu care nu a avut niciuncopil, pe cand fiul siu cel mare s-a cdsdtorit la vArsta de noudsprezece ani cu otAndri evreici Maria Rokach, a c5rei familie provenea din Rusia. in 1855 aceastaa dat nastere primului lor copil, Johann (fohn) Freud, viitorul tovards de joacd alunchiului siu, Sigmund, ndscut un an mai t|rziu. Apoq pe 20 noiembrie 1856, s-andscut Pauline2.

La randul siu, Emmanuel, primul fiu al lui Jacob, a devenit asociatul tatdlui, agacum qi acesta fusese asociatul tatdlui si al bunicului sdu. CAt despre Philipp fiulcel mic, el a rdmas celibatar qi nu gi-a intemeiat o familie decAt dupd ce s-a stabilitla Manchester, unde a emigrat impreund cu fratele sdu in jurul anului 1859, cAndtatil lor a plecat din Freiberg. AmAndoi au fdcut avere din comerlul cu stofe gi biju-terii. ]acob nu a vorbit niciodatd despre cea de-a doua sa cisitorie, ale cirei urme aufost descoperite de istorici. Sd o fi repudiat pe Rebekka? Nu existd nicio dovadd inacest sens. Unii comentatori au inventat unintreg roman referitor la cea de-a douasofie, despre care nu se gtie aproape nimic Ei a cdrei existenld Freud a ignorat-o3.

Cert este cd, in data de 29 iulie 1855, Jacob s-a angajat intr-o noud cdsdtoriearanjatd, cu o tAndrd fat5" Amalia Nathansory fiica lui Jacob Nathansor; agent

I

2

3

Mullumiri lui Michel Rotfus, care mi-a furnizat mai multe surse despre evolulia evreilor din cele patruprovincii ale Imperiului Habsburgic.Lettres de famille de sigmund Freud et des Freud de Manchester, jglj-lg3g, paris, pUF, 1996.In 1979, incercdnd si cre;tinizeze destinul lui Freud, Marie Balmary a descoperit o pretinsA ,,vinbascunsS" in via!a lui Jacob ;i a suslinut, fErE niciun fundament, c5 Rebekka s-ar fi sinucis, arunc6n-du-sedintren.cf. L'Hommeauxstatues.Freudetlafautecacheedupdre,paris,Grasset,lgTg.

Freud. ln vremea lui gi in a noastrl . lnceputurile

20comercial venit de la odesa qi stabilit la viena. Ndscutd la Brody in 1g35, era sin_gura fatd dintre cei cinci copii ai familiei qi ficea parte din aceeagi genera{ie cucei doi fii ai sofului' Cdsdtoria a fost binecuvAntatd de Isaac NoahMannheimer,conform ritului reformat. Oficiantul a rostit cele qapte binecuvAntiri nupfiale, iarnoul mire a spart un pahar, cdlcandu-l in picioare in amintirea distrugerii tem-plului din Ierusalim.

Tranqantd gi autoritard, suferind, fbrd nicio indoiald, mai mult decat mama sibunica sa de lipsa libertdlii individuale, care inci le-constrangea pe femeile dinacele vremuri si fie exclusiv mame, Amalia arefuzatsd se lasi incdtugatd de unmodel familial menit si dispard, ceea ce nu inseamnd cd a avut pi mijloacele de ase revolta impotriva condiliei de sofie casnicd. Zveltd,elegantd, frumoasd" veseld,cu o capacitate de rezistenfd hzicd; psihicd gi morald extraordinard, a gtiut sd_gipistreze autonomia intr-o lume in plini schimbare. I-a diruit acestui sof care arfi putut sd-i fie tati, opt copii in zece ani, trei bdie{i qi cinci fete: sigmund, Julius,Anna' Regine Debora (zisd Rosa) Maria (zisdMitzi), Esther Adolfine (zisdboH),Pauline Regine (zisd Paula) qi Alexander, ceea ce inseamni cd a fost insdrcinatitot timpul intre data cisdtoriei gi cea a nagterii ultimului siu fiu, in 1866. De altfel,nu se gtie de ce ea, atat de fecundi, nu a mai avut copii dupd aceastd datd.

In data de 6 mai 1856,1-aadus pe lume pe primul s5u firl sigmund (sigismund)prenumele acestu'ia-: schlomo-Shelomoh - fiind nn o*ugiu adus pairiarhuluidin Tysmenitz.Jacob, care notase in ebraicd pe faimoasa giblie data morfii tatiluisdu,2l februarie, a addugat-o si pe cea a nagterii acestui nou schlomo, ,,admis inAlianfS" (circumcis) o sbptdmand mai tarziul. ln 1g91, Jacob i-a fdcut cadou fiu-lui sdu aceastd carte, cu ocaziaaniversdrii zilei sale de nagtere, dupi restaurarealegiturii cdrfii. ,,Fiului care imi este drag, shelomoh [...]. !i-am dedicat-o ca sd fiepentru tine un memoriat o amintire despre afecliunea tatilui tiu, a cdrui iubireeste eternd. Capitala Viena, 29 nissan 565,6 mai1gg1,,2.

- . h"..d de la nafere, sigmund a fost pentru Amalia un motiv de orgoliu gi man-

drie. Ii spunea ,,sigi, odorul meu'i ii vorbea cu pldcere in idig gi l-a pieferat intot-deauna celorla{i copii ai sii, convinsd cd el vaheveni un om -u.* intr-o zi, s-aintAlnit intr-o patiserie cu o femeie in vArstd, care i-a spus cd fiul ei este un geniu.Astfel, certitudinea sa a fost intdrit5, degi Freud a considerat intotdeauniacestlucru ca fiind ridicol: ,,Probabil cd astfel de profefii sunt foarte frecvente; existdatatea mame pline de agteptiri gi atatea bdtrane lirinci ale cdror puteri pe pimAnt

in actul.de naFlere, gPare cu prenumele evreiesc Schlomo (Shelomoh), niscut la Freiberg, mar!i,Rosch Hodesch Iyar 5616in calendarul evreiesc, adici pe 6 mai 1856. Casa natalH se afla pe"iue deiSerruriersllT'MarieBalmaryasustinutcAAmaliaarfifostinsircinauinaintedecisdtorieSi cEFreuds-arfi niscut pe 6 martie 1856, nu pe 6 mai. Documentul original este disponibil acum pe internet,iar data de 6 mai este certi.Traducere din ebraic5 de Yosef Hay'im yerushalmi, Le,,Moise', de Freud. Judaisme terminableet interminable (1991), Paris, Gallimard,1993, pp. 139-140. yerushalmi a emis ipoteza ci Freud,contrar afirmaft]lo1 sa]e dintotdeauna, cuno5tea ebraica. Indiscutabil, o cuno5te5 mai bine dec6trecunoitea:ln 1930, cind Abraham Roback i-a trimis un exemplar cu dedicalieal cirlii sale, Freudi-a rdspuns astfel: ,,Educalia m-ea a fost gtat de pulin evreiasci, incdt nu suni cafabil nici micar sbcitesc dedicalia dumneavoastrS, scrisS, fbrd niciun dubiu, in ebraici. ulterior,ift- regretat aceastelacunS" (Sigmund Freud, Correspondance, op. cit., p.43Ol.

Eusnaern RoUDINESco

rdy in 1835, era sin-Lce€asi generatie curioah Mannheimer,,'Antdri nupfiale, iarea distrugerii Tem-

nult decAt mama gi

rgea pe femeile dinse incitugatd de unrt si mijloacele de ai, frumoasS, veselS,Cinard, a gtiut sd-giacestui sof care ar

:e: Sigmund, Julius,dolfine (zisd Dolfi),i a fost insdrcinatdLin1866. De altfel,rceastd dati.mund (Sigismund),r adus patriarhuluir data morlii tatdluiichlomo, ,,admis inL-a fdcut cadou fiu-:, dupd restaurarear dedicat-o ca si fiei tdu, a cdrui iubire

de orgoliu gi mAn-pi l-a preferat intot-mare. Intr-o zi, s-aul ei este un geniu.intotdeauna acest

le frecvente; existdr puteri pe pdmAnt

scut la Freiberg, marti,atali se afla pe Rue desde cbsdtorie;i ci Freud

rnibil acum pe internet,

. Judafsme terminableem'is ipoteza ci Freud,rnostea mai bine decdtatie al cirlii sale, Freud1t capabil nici micar sior, am regretat aceastS

sunt deja de domeniul trecutului si care tocmai de aceea igi indreaptd atenlia asu-pra viitorului"l.

Amalia i-a impdrtdgit convingerea sa lui jacob, care a inceput sd-gi admire fiul,gAndindu-se ci intr-o ziiiva fi superior tatdlui. in timp ce bdrbafii din familie,ajutafi de ginerii lor sau suslinufi de socri, igi asumaseri dintotdeauna identitateade negustori onesti de lani gi bunuri diverse, Jacob, care acum aderase pe deplinla iluminismul evreiesg s-a gAndit imediat cd fiul sdu ar putea sd u".uidd lu.t1alt destin decAt cel al strimosilor: nu nego! ci gtiinfd. Aga cd l-a inifiat in istoriabiblica de parcd ar fi fost un roman familial genealogic, ceea ce i-a fdcut o deo-sebitd pldcere. Pe parcursul anilor de gcoald, Freud a continuat sd studieze limbabiblicS, indeosebi datoritd contactului cu samuel Hammerschlag, profesorul sdude ebraicS, cel care, de altfel, l-a gi ajutat s5-gi pldteascd studiile: ,,in sufletul sdqva scrie Freud la moartea acestui4 in7904, ardea o scAnteie infldcdratd de spiritulmarilor profefi ai iudaismului"2.

Indiferent de afirmatiile fdcute de Freud, el a avut de timpuriu informalii des-pre textul sacru. in copildrie, cel mai mult il atrigeau saga egipteand a lui Moise,aventurile lui Iosif gi ale fralilor sdi sau multiplele cdsdtorii ale patriarhilor cente-nari, care, impreund cu soliile, concubinele sau slujnicele 1or, dddeau nagtere uneidescenden{e numeroase. ii adora pe samson, saul, David, Iacob. in textele iudaice,regdsea unele trdsdturi structurale ale propriei sale familii, ceea ce l-a fdcut ca maitdrziu sd ajungd la concluzia cd o familie mare este intotdeauna o binecuvAntare,dar Ei o sursd de ingrijorare. PldcAndu-i sd se lase in voia fantasmelor gi a reveri-ilor, igi imagina cu ugurinfd cd Philipp, fratele sdu vitreg, care locuia sub acelasiacoperig cu el, era adevdratul sot al mamei sale, tatdl fiind bunicul sdu. De aceeaera gelos pe acest celibatar, in timp ce cu celdlalt frate vitreg, Emanuel, care secdsdtorise cu o femeie de aceeagi vArsti cu ef se inlelegea de minune. Unii istoricichiar si-au imaginaf fdrd sX prezinte insd nici mdcar o prob5, cd Philipp a fost cuadevdrat amantul Amaliei.

in copildrie, atagat d.e mama sa, tAndrd 9i seducdtoare, gi care il iubea in modegoist, o considera pe aceasta ca fiind o femeie deopotrivd virild gi dezirabildsexual. In timpul unei cdlitorii cu trenul intre Freiberg gi Leipzig, nuditatea eil-a niucit, iar mai tAtziu a povestit un vis de angoasd, in care o vedea adormitdqi purtatd pe brafe spre pat de personaje cu cioc de pasdre, care ii aminteau dedivinitdfile egiptene reprociuse in Biblia paterni. Ulterior a considerat ci aceicopii care au fost preferalii mamei lor aveau, odatd devenili adulli, un optimismde nezdruncinat. Mai mult decAt atdt, va deduce din aceastd convingere ideea cdrelaliile de iubire intre mame gi fiii lor sunt cu adevdrat perfecte, acestea fiind Eicele mai lipsite de ambivalenfd. in realitate, Freud nu a putut clarifica niciodatdrelalia cu mama sa. Pentru el, iubirea maternd - qi mai ales iubirea mamei pen-tru fiu - finea de o evidenld naturald.

| ligmund Freud,Interpretarea viselor(l9OO), Opere esenfiale,vol.2, Bucure;ti, Ed. Trei, 2O1O, p.239.2 sigmundFreud,,,Enm6moireduprofesseurS.Hammerschlag"Igo4),inoCF.p,vr.op.cit..,p.4r.

Am retradus acest pasaj. De asemenea, cf. Ernst Hammerschlag (nepotul lui Samuel), LoC, box ll3,folder 20, nedatat.

Freud. in vremea lui;i in a noastri . inceputurile

22ln preajma lui,,Nannie'i sigmund a descoperit un alt aspect al iubirii materne.

Angajatd ca bond pentru copii, Resi wittek (sau Monika zajic)lera o femeie in var-st6, urAti gi pufin dezirabild - contrarul Amaliei -, dar care i-a dbruit afecfiunesi senzualitate. Pe scurt, exact acel ceva carnal, care-i lipsea in rela(ia cu mamasa: ,,A fost, va afirma el mai tarziu, profesoara mea de sexualitate. Mi spdla cu oapd rogiatici, in care se spilase qi ea inainte"2. Catolicd infocatd, Monika ii vorbeain limba ceha, ii spunea povegti cu diavoli gi sfinli gi il ducea in biserici unde secelebra cultul Mariei. Asa a descoperit Sigmund cea de-a doua religie monoteistireligia cdrnii, a pdcatului, spovedaniei gi a culpabilitdfii, cu imagini pioase, m6td-nii, o iconografie baroci gi reprezentiri ale iadului. CAnd se intorcea acasd, propo-vdduia qi glorifica numele Dumnezeului cregtinilor. Dar, cand s-a ndscut Anna,din cauza lui Philipp, ,,fratele cel rdu", Monika a ajuns la inchisoare pentru furt.Privat de mami - nevoitd sd rdmand in propria-i camerd dupi noua nagtere - gipierzAndu-gi bon4 Sigmund a inceput sd aibi adevdrate episoade de urlet. Credeacu incdpdfAnare cd Amalia fusese inghifiti intr-un cufdr.

In 1901 inTrei eseuri asupra teoriei sexualitdlii,Freud afirma cd bonele mai pufincongtiincioase ii adorm pe copii mAngAindu-le organele genitale3. AvAnd acces laaceastd remarcd, mai mulgi comentatori gi-au imaginat ulterior cd Monika pipd-ise penisul miculului sigmund gi cd, fdrd indoiald, de aici i se trdgea gi pasiuneapentru studierea sexualitdlii umane4. Ideea unui Freud abuzat de bona sa a fostamplificati, la fel ca multe alte zvonuri referitoare la viala privatd a intemeieto-rului psihanalizei.

In copildrie, sigmund i-a avut drept tovarigi de joacd pe pauline gi ]ohn, alituride care forma un trio. Treizeci de ani mai tarziu, intr-un articol despre ,,amin-tiri-ecran'i Freud a povestit cum unui bdrbat de treizeci gi opt de ani, pe care ilvindecase de o fobie, i:a revenitin minte un moment din copildrie care masca unaltul, mult mai refulat. De fapt, in acest text igi mobiliza propriile sale amintiri,pentru a-si ilustra teoria, iar bdrbatul despre care vorbea nu era nimeni altul decAtel insugi. Doi veri qi o verigoarh se joaci pe o pajigte, povestea el, gi fiecare dintreei face un buchet. Cum fetifa culege cel mai mare numdr de flori, cei doi biiefi,gelogi, ii smulg din maini buchetul. Copila se plange unei {drdnci, care o conso-1eaz5, dandu-i o felie de paine, iar bdielii arunci florile, ca si oblini gi ei o parte dinbucata de paine: ,,imi stiruie in minte gustul grozav al acelei paini-. Freud explicaapoi cd ,,ahta unei fete floarea inseamnd a o deflora"s. Nici nu era nevoie de mai

3

45

Asupra numelui dat acestei guvernante planeazi o oarecare incertitudine. Resi Wittek este nume-le menlionatintr-un document oficial din 5 iunie 1857. Numele Monika Zajic figureazd, intr-un altdocument, ca rudi a lScituSului Zajic,la care locuia familia Freud la Freiberg. Esie cert cI cele douifemei su.nt una gi aceeagi persoani. cf. Marianne Kroll, sigmund, fits de Jacob, op. cit., p.335.sigmund Freud, Lerrres; wlhelm Fleiss, i887-19o4, edilie complet;, eaiis, RUF, zoo6, scrisoare din3octombrie 1897, p.341. $i La Naissance de la psychanalyse (1950), edilie incompleti, sub coord. luiMarie Bonaparte, Anna Freud gi Ernst Kris, Paris, pUF,1956.sigm und Freud, ,,Trei eseu ri asupra teoriei sexua litd1ii", in opere es enfiale, vol.5, Bucu regti, Ed. Trei,2010.Ipoteza ii aparline lui Marianne Krtlll 5i, ulterior, multor altora.Sigmund Freud, ,,Despre amintiri-ecran" (1899), in studii despre isterie, Bucure;ti, Ed. Trei, 2014,pp.437;443. siegfried Bernfeld, ,,An unknown Autobiographical Fragment By Freud", in AmericanImago,4,l, i946 9i Suzanne Cassirer-Bernfeld, ,,Freud's Early Childhood ",in Buitetin of the Menninger

ELISABETH ROUDINESCO

:t al iubirii materne.era o femeie in vAr-i-a ddruit afecfiuneilr relalia cu mamaitate. Md spila cu od, Monika ii vorbeain biserici unde sereligie monoteistd,

Lagini pioase, mdtd-:orcea acasd, propo-d s-a ndscut Anna,iisoare pentru furt.i noua nastere - giLde de urlet. Credea

:d bonele mai pulinr1e3. AvAnd acces larr cd Monika pipi-trdgea gi pasiunea

rt de bona sa a fostivatd a intemeieto-

line gi john, aldturiLcol despre,,amin-rt de ani, pe care ilirie care masca unrriile sale amintiri,nimeni altul decAtel, si fiecare dintrelori, cei doi bdieli,i.nci, care o conso-ind qi ei o parte diniini". Freud explicaera nevoie de mai

lesi Wittek este nume-ic figureaz5, intr-un alt1. Este cert ci cele doud,b, op. cit., p.335.'UF, 2006,scrisoare djnompleti, sub coord. lui

rl. 5, Bucuregti, Ed. Trei,

rcure;ti, Ed. Trei, 2014,3y Freud", in Americantlletin of the Menninger

23mult pentru ca unii comentatori, confundAnd realitatea si fantasma incongtientS,sd extrapoleze pe marginea acestui subiecf afirmand c5, in copildrie, beneficiindde complicitatea nepotului sdu, Freud gi-ar fi deflorat cu adevdrat nepoata.

Legenda unui Freud abuzat de bond gi violator al nepoatei sale igi are decioriginea, ca toate celelalte legende, in ins5gi opera freudiand, reinterpretatd lanesfArgit dupd fantezia speculaliilor sau a constructiilor nefondate. in schimb, fap-tul cd intre Freud si nepotul sdu, mai mare decAt el, existau relalii de complicitategi rivalitate este stabilit cu certitudine. Ca toli bdielii care se confrunti cu fete devArsta lor, john gi Sigmund s-au purtat cu Pauline ,,cu o oarecare cruzime,,l. Ceidoi erau inseparabili, se iubeau, se acuzau ori se certau. ComparAnd aceastd pri-etenie infantilS cu cea dintre Brutus gi Cezal Freud a alcdtuit matricea a ceea cevor fi, rnai tdrziu, relaliile sale cu bdrbalii din propriul anturaj - profesori, dis-cipoli, prieteni, adversari, dugmani: ,,lJn prieten intim gi un dusman urAt au fostintotdeauna necesari in viala mea afectivd; gtiam de fiecare datd sd mi-i creez dinnou gi nu rareori idealul din copil5rie lua fiinld atat de bine, incat dugmanul giprietenul se regdseau in aceeagi persoani.2"

In 186O familia Freud s-a stabilit la Leopoldstadt, periferie celebrd a Vienei,populatd de evrei sdraci, unii dintre ei triind in locuinte insalubre. insdrcinatddin nou, Amalia s-a imbolndvit de tuberculozS. qi, pentru a se trata, a trebuit sdmeargi de mai multe ori in vilegiaturX in zonamuntilor Carpafi. in perioada aceea,

Jacob continua sd se considere negustor de lAnb. Victimd a mecanizdrii procesuluide produclie de textilg nu a reusit insd niciodatd sd devind un negustor prosper.Totuqi, cu ajutorul fiilor din prima cdsdtorie, le-a putut asigura o viald decentdnumeroaselor sale progenituri.

Dupd ce fusese incarnarea unei autoritdti paterne puternice, Jacob oferea acumimaginea unui om slab Ei umilit. Tocmai de aceea, mai mult ca niciodati, a cultivatvisul cd destinul fiului sdu va fi, comparativ cu al lui, unul glorios, deEi nu va uitatotugi sd fie mAndru de ceea ce fusese cAndva. ,,Sigmund al meu are mai multdinlelepciune in degetul mic decAt am eu in cap dar n-ar indrdzni niciodatX sd mdcontrazicd"s. Schlomo-Sigismund a fost primul dintr-un lung gir de Freud, pro-venind din shtetl-urile Europei Orientale, care a reusit sI acceadd la o altd carieridecAt cea de negustof.

Tot din perioada respectivd dateaz6, qi identificarea sa cu figuri de cuceritori,invingdtori, apoi invinEi, dar mereu gata sX-gi rdzbune tatdl sau sd il depdEeascd:Hannibal, Alexandru, Napoleon. O dovedegte amintirea pe care a pdstrat-o des-pre o scend din copildrie, cAnd l-a ascultat pe tatdl sdu spunAndu-i o veche anec-dot5, menitd sd-l convingd cd prezentul este mai bun decAt trecutul. intr-o zi, i-a

Clinic,8,1944, pp.107-115. Dupd cum am subljniat, am evitat cu grijb sd reconstruiesc viafa lui Freudplec6nd de la reinterpretarea viselor sale.Sigmund Freud, Lettres it Wilhelm Fliess, op. cit., p.34O.Sigmund Freud, ,,lnterpretarea viselor", in Opere esenfiale, vol.2, op. cit., p.556.Fritz Wittels Freud. Omul, doctrina,;coala, Bucure;ti, Ed. Gramar, 1994, p.53, nota 1.

Au fost;i alli galifieni care au avut destine prestigioase: Isidor Isaac Rabi, ai cdrui pbrinli au emigratin Statele Unitein 1899, va obline,in 1994, Premiul Nobel pentru fizicS; la fel Roald Hoffmann, ndscutin 1937, exilatin Statele Unite, va cA;tiga Premiul Nobel pentru chimie, iarGeorgesCharpak, emigratin Franla, pe cel pentru fizici. Freud i;i dorea acest premiu, dar nu l-a oblinut njciodat;.

I2

3

4

Freud. in vremea lui 9i in a noastri . inceputurile

povestit Iacob, ,I/ine un cre$tin gi-mi smulge cdciula cu o loviturd, o aruncd in noroigi strigd: Jidane, jos de pe trotuar!" gL cand fiul sdu l-a intrebat ce a ficut in clipaaceea/ el i-a rispuns: ,,Am coborat pe partea carosabild gi mi-am ridicat cdciula,,.

Acestei scene, care ii displdcea profund, Freud i-a contrapus o alta, mai potri-vitd cu aspirafiile sale: cea istorici, in care Hamilcar Barca l-a pus pe fiui sdu,Hannibal, si jure cd-l va rdzbuna impotriva romanilor gi va apdra cartagina chiarcu prelul viefiil.

Aga a apdru! in imaginarul tAnirului Freud, preocuparea de a reabilita aminti-rea unei puteri patriarhale care continua sd se descompund sub ochii sdi. Anecdotadespre ciciula de bland explic4 de fapt, nu doar istoria unei sldbiciuni paterne infata antisemitismului, ci si itinerarullnui fiu care, de timpuriu, igi stabilise misi-unea de a revaloriza simbolic legea tatdlui printr-un act de rebeliune hannibali-and. Trebuia nu doar si igi depdqeascd tatil, ci gi sd-gi modifice valorile culturale,fird sd ttddezeinsh identitatea evreiasci a strdmogilor. TrasAndu-gi astfel destinufFreud se inscria intr-un lung gir al fiilor din burghezia evreiasc5 negustoreasc;a Imperiului Austro-unga\ cate, pentru a deveni intelectuali sau savanfi, erauconstrAngi la deiudaizare. Pentru a exista ca evrei, ei au fost nevoifi sd adopte cul-tura greacd, latind gi germani.

Ernst simory filosof israelian de origine berlinezd, afirma in 19g0 ci Freudar fi urmat o preg'dtire pentru bar-mitsaa2 qi cd aceastd ceremonie chiar ar fi avutloc Ia varsta de treisprezece ani. Ca dovadd adusd in sprijinul acestei afirmafii,amintea o confidenfd ficutd de insugi Freud. intr-adevir, acesta a povestit cd, lavarsta de paisprezece ani, primise drept cadou operele scriitorulli german deorigine evreiascd Ludwig Borng admirator al Revolugiei Franceze qi urmag alaufkliirung-ului, singurele cdrli din tinerele pe care le-a pistrat cu pioqenie. IarSimon deducea din aceastd mlrturisire cd, de fapt, ele ii fuseserd oferite'la impli-nirea vArstei de treisprezece anl fiind vorba despre un cadou primit cu ociziaceremoniei de bar-mitsna. Este o interpretare seducdtoare, f6rd indoiald, dar nuexisti nicio dovadS in sprijinul ei. Cert este ci Freud il admira pe acest scriitor,din opera ciruia refinuse urmdtoarele cuvinte: ,,pe to(i ne opregte o ruqinoasilagitate de a gandi. Mai apisdtoare dec6t cenzura guvernului

"it"."rrrrrru pe care

o exercitd opinia public6 asupra activitdfii noastre spirituale.3,,In vara anului 1865, Josef Freud, fratele lui Jacob, i fost arestat pentru definere

de bilete de banci false. Dupd cateva luni, va fi condamnat la gase ani de inchi-soare: ,,Tatdl meu, care de grijd a incirunfit in doar cateva zile, spunea mereu cdunchiul Josef nu a fost niciodatd un om rdu, ci un prostdnaca. Nimic nu ne permitesd spunem, aga cum au fdcut caliva comentatori, ci lui Sigmund i-a fost ascunsdaceastd problemS, in asa mdsurd incAt sd provoace, in subiectivitatea lui de adult,

Sigmund Freud, ,,lnterpretarea.viselor,,, in Opere esenfiale,vol.2, op. cit., pp.244_245.Ceremonie religioasb evreiasci de trecere spre maturitate. in romdni, literal, inseamni ,,fiul uneiporunci". (N.t )

,,Despre preistoria tehnicii analitice" (1920), in opere esenfiale, vol. Il, Bucuregti, Ed. Trei,2olo,p.212. Ernst simon, ,,Freud und Moses", in Entscheidung'zum Juden'tu^. triiy, and vortrage,Frankfurt, Suhrkamp, 1980. Jones subliniazi ci acest cadou"ii fuseie facuicu ocaz#anlverserii celorpaisprezece ani.

I2

3

4 Sigmund Freud, ,,Interpretarea viselor,,, Opere esen;iale, vol.2, op. cit., p. 1g1.

Eusnerftt RouDINEsco