finantere apl manual cursant
TRANSCRIPT
PPRROOGGRRAAMMAARREEAA
IINNVVEESSTTIITTIIIILLOORR
DDEE CCAAPPIITTAALL
SSII
PPLLAANNIIFFIICCAARREEAA
FFIINNAANNCCIIAARRAA
AGENTIA STATELOR UNITE
PENTRU
DEZVOLTARE INTERNATIONALA
PPRROOGGRRAAMMAARREEAA IINNVVEESSTTIITTIIIILLOORR DDEE CCAAPPIITTAALL
&&
PPLLAANNIIFFIICCAARREEAA FFIINNAANNCCIIAARRAA
ALEXANDRIA, IULIE 2000
PROGRAMUL DE ASISTENTA IN ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA
COMPONENTA CREDITARE SI FINANTARE MUNICIPALA
RREESSEEAARRCCHH TTRRIIAANNGGLLEE IINNSSTTIITTUUTTEE RRTTII ARD / Government Finance Group
1
CUPRINS
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL 1
ETAPELE INITIALE ALE PROGRAMULUI DE INVESTITII DE CAPITAL 4
1.1 Prezentare generala a PIC 4
1.2 Pregatirea procesului PIC 5
1.3 Activitati initiale ale procesului PIC 9
CAPITOLUL 2
DE CE SA IMPRUMUTATI? 11
2.1 Avantajele si dezavantajele finantarii din surse proprii 11
2.2 Avantajele finantarii prin indatorare 13
CAPITOLUL 3
PREZENTARE GENERALA, FINANTAREA PRIN CONTRACTAREA DE DATORII 18
3.1 Introducere 18
3.2 Structurile de baza ale contractarii datoriilor 19
3.3 Creditele bancar 24
3.4 Obligatiuni municipale 29
3.5 Concluzii: corelarea instrumentelor datoriei cu situatia existenta 33
CAPITOLUL 4
FACTORII INTERNI CARE INFLUENTEAZA NIVELUL DE INDATORARE, MODELUL
FINANCIAR 34
4.1 Interpretarea declaratiei de venituri si cheltuieli 34
4.2 Capacitatea de indatorare 36
4.3 Cat de mult am voie sa ma imprumut? 38
4.4 O alta metoda de determinare a “cat de mult trebuie sa ma imprumut”: Rata surplusului
operational 38
4.5 Alte metode de determinare a capacitatii de indatorare 40
4.6 Analiza ratei de indatorare si modelul financiar de baza 41
4.7 Analiza ratei de indatorare si ipoteze privind scenariul aspectelor economice/politice 43
CAPITOLUL 5
CONCLUZII: STABILIREA PROIECTELOR PRIORITARE
SI ALOCAREA VENITURILOR 51
5.1 Fluxul tehnic: revizuirea si stabilirea prioritatii proiectelor potentiale 51
5.2 Dezvoltarea scenariilor financiare alternative 58
5.3 Corelarea proiectelor cu resursele 61
5.4 Exercitiu rezumativ 62
Anexa A: Factori critici pentru aparitia unei piete financiare locale de durata 67
Anexa B: Conditionalitati ale acordurilor de imprumut incheiate cu IFI 69
2
INTRODUCERE
CREDIT SI FINANTARE MUNICIPALA – PROGRAM DE SEMINARII
Introducere
Bine ati venit la primul seminar, din seria de seminarii privind Creditarea si Finantarea
Municipala1, sponsorizat de USAID. Acest program de seminarii va va ajuta in atingerea
urmatorului obiectiv:
Obiectiv: Crearea in Romania a unei piete de credit municipal care sa functioneze pe
baza principiilor de piata.
Programul doreste sa ajute autoritatile locale sa-si imbunatateasca capacitatea de imprumutare si sa
poata utiliza in propriul beneficiu noul cadru legislativ aflat in prezent in curs de implementare.
Exista un set de legi noi:
Legea privind Finantele Publice Locale (LFPL);
Legea privind domeniul public si regimul legal al acestuia
Legea privind concesiunile, precum si
Alte legi si ordonante privind restructurarea utilitatilor publice, etc
care constituie piatra de temelie a noului cadru legal care sporeste autonomia financiara si ofera noi
oportunitati dezvoltarii creditului local. In ciuda intampinarii unor dificultati, autoritatile locale pot
fi privite in prezent ca potentiali candidati pentru creditare. Prin obtinerea de credite, autoritatile
locale vor fi in masura sa imbunatateasca calitatea serviciilor si sa determine dezvoltarea
municipalitatii. Aceasta va conduce la o imbunatatire a calitatii vietii locuitorilor respectivei
municipalitati.
Acest seminar este primul dintr-o serie de patru seminarii planificate. Toate seminariile se vor
concentra spre discutarea si insusirea unor cunostinte cu larga aplicabilitate practica si se vor incadra
intr-un singur cadru conceptual (vezi Figura 1).
In centrul Figurii 1 se afla Programul de Investitii de Capital (PIC) (sau planificarea cheltuielilor de
capital). Pregatirea, de catre autoritatile publice locale a unui astfel de program investitii este
obligatorie, conform LFPL (Articolul 16). Intr-un PIC, fiecarui proiect i se aloca o sursa specifica de
finantare. Exista doua tipuri de activitati care conduc la realizarea unui Program de Investitii:
Activitati de natura tehnica (stanga sus, Figura 1): personalul tehnic, autoritatile si cetatenii
evalueaza necesitatile, stabilesc obiectivele si identifica gradul de importanta al proiectelor
(stabilesc prioritatile); si
Activitati de natura financiara (stanga jos, Figura 1): personalul financiar determina care sunt
resursele financiare disponibile pentru a finanta diferitele tipuri de proiecte.
1 Acest program de seminarii face parte din programul de Asistenta in domeniul Administratiei publice Locale acordat
de USAID/RTI. Acest program este conceput ca o continuare a asistentei tehnice acordata anterior de USAID, si pentru
a completa alte programe de seminarii acordate in prezent de USAID/RTI
3
Personalul tehnic si financiar, cetatenii, factorii de decizie vor fi implicati in stagiul final al stabilirii
proiectelor prioritare si in alocarea surselor de finantare. Conform LFPL (articolul 16), alesii locali
trebuie sa aprobe Programul de Investitii final.
Tematica prezentului seminar si manual "Programarea Investitiilor de Capital si Planificarea
Financiara” acopera o serie de etape importante care conduc la aprobarea Programului de Investitii.
Ca urmare a discutiilor privind etapele tehnice initiale din procesul PIC (Capitolul 1), ne ocupam de
etapele cheie ale activitatilor de natura financiara (Capitolele 2-4). In Capitolul 5, noi "asamblam
totul" ierarhizand proiectele si alocand sursele de finantare pentru a alcatui un PIC fundamental.
De indata de Programul de Investitii este finalizat, putem analiza aspectele financiare ale proiectelor
incluse. Dupa cum se arata in jumatatea din dreapta a Figurii 1, municipalitatile au cateva optiuni la
dispozitie. Viitoarele seminarii din cadrul Programului de seminarii privind Creditarea si Finantarea
Municipala, vor familiariza participantii cu etapele de parcurs pentru finantarea proiectelor prin
intermediul acestor optiuni variate.
4
CAPITOLUL 1
ETAPELE INITIALE ALE PROGRAMULUI DE INVESTITII DE CAPITAL
1.1Prezentare generala a PIC
1.1.1 Ce este un PIC?
Un PIC este o lista de proiecte - investitii de capital - pe care o municipalitate doreste sa le
implementeze pe o perioada de mai multi ani. Aceste investitii de capital sunt programate sau
esalonate pe perioada de timp respectiva. Unele proiecte sunt programate a se derula in anul 2, altele
in anul 3, etc. Programul PIC cuprinde de asemenea previzionari realiste ale costurilor proiectului si
ale surselor planificate de finantare. Astfel, un PIC nu reprezinta doar o simpla "lista de dorinte" a
unei administratiei publice locale, ci este o serie programata, realista de investitii.
Examinati Figura 1 din Introducere. Aceasta figura ilustreaza un PIC cu desfasurare multianuala
care "este in curs de derulare". Aceasta inseamna ca in fiecare an, atunci cand o administratie
publica locala incepe procesul de bugetare anuala, proiectele prioritare sunt "realocate" din "PIC-ul
pentru anii urmatori" in "bugetul anual de investitii de capital". Daca totul se desfasoara conform
programului, proiectele anului 3 sunt realocate in anul 2, iar cele din anul 2 in anul 1, etc. Observati
totusi ca un PIC nu este "o camasa de forta". Alesii locali pot revizui PIC-ul periodic pentru ca
acesta sa reflecte prioritatile aparute pe plan local. De exemplu, daca un proiect programat pentru
anul 5 devine o prioritate, el poate fi inclus in bugetul anual de investitii de capital inaintea altora.
1.1.2 De ce este necesara elaborarea unui PIC?
Elaborarea unui program de investitii de capital (PIC) necesita timp si efort.
De ce conducatorii - si imprumutatorii - din intreaga lume au ajuns la concluzia ca PIC-urile
reprezinta un instrument de lucru fundamental pentru (si un indicator cheie al) administratiile
publice locale eficiente?
In cel mai bun caz, pregatirea unui program de investitii de capital este un exercitiu intelectual
folositor si valoros. Programul de investitii incurajeaza factorii de decizie:
Sa analizeze perspectivele de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung
Sa stabileasca un set de obiective care pot fi atinse
Sa determine un anumit consens cu cetatenii si alti factori implicati in legatura cu aceste
obiective
Sa considere proiectele ca parti componente ale solutiei unor obiective mai largi
Sa considere proiectele ca investitii
Sa determine dimensiunile adecvate ale proiectelor si planificarea lor in timp
Sa aloce proiectelor anumite surse de finantare
5
1.1.3 Are administratia noastra publica locala un proces PIC adecvat ?
Urmatoarea lista poate ajuta administratia dumneavoastra sa hotarasca daca are sau nu proces PIC
adecvat.
INTREBARI DE EVALUARE A PROCESULUI PIC
1. Aveti un calendar de planificare a investitiilor de capital care sa defineasca procesul si perioada
in care trebuie luate deciziile referitoare la acesta?
Da Nu
2. Aveti o document privind politica de investitii de capital care sa fie aprobat de Consiliul Local?
Da Nu
3. Aveti o metoda de ierarhizare a prioritatilor in ceea ce priveste investitiile de capital, metoda
care sa compare toate proiectele si sa identifice proiectul cel mai bun din punctul de vedere al
nevoilor comunitatii si al factorilor financiari?
Da Nu
4. Aveti metode de constientizare a cetatenilor asupra proiectelor de investitii de capital propuse ?
Da Nu
5. Aveti un comitet de planificare a investitiilor de capital, comitet compus din membri ai
consiliului local, primariei si cetateni, care sa ia decizii referitoare la proiectele de investitii de
capital?
Da Nu
6. Aveti un buget de investitii de capital separat de bugetul curent?
Da Nu
Daca ati raspuns cu "nu" la mai multe din aceste intrebari, ar trebui sa va perfectionati procesul PIC.
Aceste subiecte, precum si altele sunt discutate in cele ce urmeaza.
1.2 Pregatirea procesului PIC
Inainte de a demara procesul PIC, autoritatile locale trebuie sa stabileasca unele conditii prealabile.
1.2.1 Diferenta dintre bugetul de investitii si bugetul curent
Pregatirea unui PIC implica trasarea unei distinctii fundamentale intre investitiile de capital si alte
tipuri de cheltuieli locale. In timp ce "o constructie noua" este in mod evident o investitie de capital,
alte tipuri de investitii de capital sunt mai putin evidente. In cele de mai jos puteti observa cateva
exemple care diferentiaza investitiile de capital de cheltuielile de intretinere si exploatare.
6
DIFERENŢIERE ÎNTRE ARTICOLELE BUGETULUI DE INVESTIŢII ŞI CELE ALE BUGETULUI CURENT
Tipul
lucrării
Investiţie Operare şi întreţinere
Străzi şi alei Pavare străzi (artere zone rezidenţiale)
Refacere alei
Modificarea capacităţii sau proiectului
de stradă, inclsiv peisagistică
Reparaţii pavaj, chiar dacă duce la
îmbunătăţirea condiţiilor de rulare
Etanşeizare şi alte lucrări de întreţinere
Trotuare Înlocuiri trotuare, trotuare noi,
intersecţii de trotuare
Reparaţii de rutină/ petice
Circulaţie Echipamente de semnalizare noi şi
înlocuiri, alte lucrări care îmbunătăţesc
siguranţa sau capacitatea sistemului
Reparaţii sau înlocuiri de echipamente
pentru întreţinerea funcţionării sistemului
Marcarea şi delimitarea benzilor de
circulaţie
Înlocuiri contoare parcări
Iluminat
stradal Înlocuirea stîlpilor sau becurilor cu noi
modele
Înlocuiri sau reparaţii la stîlpii existenţi
Parcaje Reparaţii capitale de structura
Reproiectare sau extinderi capacitate
Construcţii noi
Control computerizat al venitului şi
alte modificări operaţionale
Etanşare pavaj pentru prevenirea atacului
cu cloruri
Întreţinere preventivă şi reparaţii minore
Clădiri
publice Amenajări şi modificări majore de
structură pentru mărirea capacităţii sau
o mai bună utilizare
Înlocuiri sau modificări majore de
proiect la principalele componente
(înlocuire acoperiş. modificări majore
la sistemul de încălzire)
Programe de amanajare pentru
economia de energie
Programe de amenajări pentru accesul
handicapaţilor
Construcţii noi
Reparaţii preventive de întreţinere care nu
presupun o îmbunătăţire a structurii sau
prelungirea perioadei de existenţă utilă
apreciată anterior (ex. mici reparaţii la
acoperiş)
Tratarea
apelor Reabilitarea principalelor componenete
ale sistemului de tratare (ex. reparaţii
baraj) pentru prelungirea existenţei
utile
Conducte de legătură cu lacul de
acumulare, bataluri noi alte proiecte de
îmbunătăţire a capacităţii, flexibilităţii
sau calităţii de tratare
Reparaţii generale sau întreţinere a
echipamentelor sau instalaţiilor pentru
continuarea funcţionării (ex. reparaţii la
pereţi sau tavan, motoare sau săli de
control, curăţarea batalurilor
7
Conducte de
apă şi canal (Înlocuire) la conductele de aducţiune
Separare canalizare (modificări canal)
Proiecte de control inundaţii
(modificări canal)
Corectări zone de presiune scăzutră
(subconducte)
Alte înlocuiri conducte de aducţiune şi
canalizare o dată cu pavarea străzilor
Vane şi guri de vizitare pentru
îmbunătăţirea flexibilităţii sistemului
Reparaţia secţiunilor izolate de conducte
sparte sau distruse, bazine de captare, guri
de canal şi reparaţii la instalaţii după
necesităţi pentru asigurarea funcţionării
Parcuri Replantarea bulevardelor
Construcţii de noi parcuri, lucrări
majore de amenajare a parcurilor sau
instalaţiilor din parcuri, reamenajări
majore la parcuri şi clădiri din parcuri
Construcţie de noi clădiri în parcuri
Amenajări, modficări ale malurilor sau
alte instalaţii necesare controlului
poluării lacurilor
Îndepărtarea copacilor bolnavi din parcuri
şi bulevarde
Reparaţii sau înlocuiri mobilier,
echipamente sau plantări care nu schimbă
substanţial calitatea parcului
Întreţinere şi reparaţii generale ale
parcurilor, instalaţiilor din parcuri şi
clădirilor
1.2.2 Organizarea procesului PIC2
Autoritatile locale trebuie sa stabileasca o structura in cadrul propriei lor organizari care sa se ocupe
de gestionarea procesului PIC. Raspunderile de natura organizatorica, aferente procesului PIC
variaza in functie de nevoile comunitatii, dar este la fel de important sa identificati persoana
responsabila de acest proces. Daca nu exista o intelegere clara a necesitatii existentei acestei
persoane, intregul proces poate fi dezorganizat.
Printre primele sarcini ale unei autoritati locale se numara numirea unui facilitator PIC. Acesta poate
fi reprezentat printr-un individ sau un comitet. Facilitatorul PIC raspunde de procesul de investitii de
capital (care adesea este un proces anual), de derularea lui conform programului si de indeplinirea
politicilor stabilite de autoritatile locale. Coordonarea si comunicarea sunt de importanta majora
deoarece procesul poate implica mai multe persoane si grupuri, inclusiv personalul autoritatilor
locale, oameni de afaceri si cetateni. Facilitatorul PIC devine personajul cheie in initierea tuturor
activitatilor PIC ce implica participantii cheie in proces.
2 Adaptat dupa Conway, Francis si Purdy, Bruce "Planificarea Investitiilor de Capital din Romania", Ghid de studiu
individual, USAID, Octombrie 1999.
8
Sarcini principale ale facilitatorului PIC
Sa pregateasca calendarul PIC, formularele si instructiunile
Sa ajute personalul local in predarea propunerilor de proiect
Sa creeze oportunitati de implicare a cetatenilor
Sa comunice procesului PIC cetatenilor si personalului administratiei locale
Sa evalueze optiunile de finantare privitoare la proiectele predate
Sa gestioneze exercitiul de prioritizare
Sa monitorizeze implementarea proiectului, etc
Facilitatorul PIC trebuie sa inceapa procesul anual de dezvoltare PIC prin organizarea unei prime
sedinte "de impulsionare". Scopul acestei sedinte este de a le explica participantilor politicile si
liniile directoare care vor sluji ca baza pentru cererile de proiecte, de a distribui formulare si
instructiuni si de prezenta programul si termenii limita PIC. Toate cererile de proiecte privind
investitiile de capital trebuie predate facilitatorului pentru a garanta adecvarea proiectelor la liniile
directoare prestabilite.
1.2.3 Elaborarea politicilor PIC
Facilitatorul PIC trebuie initial sa: (1) stabileasca ce tipuri de proiecte trebuie incluse in PIC, (2)
determine numarul de ani de derulare a PIC, (3) elaboreze un calendar cu evenimentele cheie si
termenii limita si (4) elaboreze metode de culegere a opiniilor cetatenilor privind intregul proces.
Toate acestea trebuie incluse intr-un raport redactat de facilitatorul PIC si distribuit tuturor celor
implicati in proces.
Este deosebit de important sa se decida ca politicile aferente procesului PIC sunt bine integrate in
alte politici si procese financiare, cum ar fi procesul de bugetare curenta si politici de indatorare.
Aceste politici trebuie sa faca distinctie intre tipurile de activitati sau proiecte care ar trebui incluse
in PIC si tipurile care ar trebui incluse in bugetul curent (vezi sectiunea 1.2.1 de mai sus).
Perioada destinata planificarii de capital se refera la numarul de ani ce urmeaza a fi inclusi in PIC -
pe ce perioada viitoare se va derula PIC. Pe o perioada mai mare de unul sau doi ani, devine din ce
in ce mai dificila estimarea costurilor si a surselor de finantare. Insa a include in PIC numai proiecte
care urmeaza sa inceapa peste un an sau doi, ar afecta analiza anumitor proiecte pe termen lung ce
pot fi esalonate pe o perioada mai lunga de doi ani. Proiectele pe termen lung ii obliga pe toti cei
implicati in proces sa se concentreze asupra nevoilor viitoare in loc sa se concentreze asupra
problemelor curente. Aceasta, in schimb, contribuie la crearea unui consens privind prioritatile si
nevoile de capital. La randul lor imprumutatorii doresc sa vada o concentrare asupra proiectelor pe
termen lung. In majoritatea proceselor PIC o perioada de trei pana la cinci ani reprezinta un cadru
temporal adecvat.
Pentru a putea coordona diferitele sarcini si responsabilitati, calendarul PIC trebuie alcatuit de
facilitatorul PIC inca de la inceputul procesului. Calendarul este un instrument care identifica "cine,
ce face si cand" pe toata durata procesului PIC.
9
1.3 Activitati initiale ale procesului PIC
Dupa trasarea regulilor de baza descrise mai sus, suntem gata sa demaram procesul PIC.
Urmatoarele activitati initiale aferente procesului PIC sunt cele ce se regasesc in partea din stanga
sus a Figurii 1 din Introducere3.
1.3.1 Evaluarea nevoilor
Procesul de evaluare a nevoilor presupune atat o analiza tehnica cat si opinia comunitatii referitoare
la "nevoia resimtita".
Personalul angajat va trebui sa elaboreze estimari ale cererii viitoare de servicii. Acestia vor
determina daca factorii ce stabilesc nevoia de servicii vor creste, vor fi stabili sau vor descreste. In
vederea desfasurarii acestei analize este important sa existe sau sa se realizeze estimari ale perioadei
de planificare a populatiei, a economiei locale si a factorilor mai specifici legati de serviciile privind
infrastructura, cum ar fi numarul de vehicule aflate in circulatie. Este la fel de important sa se
determine daca modelele de consum se vor schimba sau nu. De pilda o schimbare a venitului
gospodariilor (familiilor), ar putea duce la o crestere a cererii de apa.
Pe langa proiectele de infrastructura este foarte probabil sa existe si alte nevoi de investitii de capital
cuprinse in procesul PIC. Acestea ar putea include proiecte de dezvoltare urbana generala sau
redezvoltare, cum ar un garaj cu parcare. Ele ar putea include de asemenea nevoile de investitii ale
autoritatilor locale, cum ar fi echipamente mari.
1.3.2 Cum sa satisfacem nevoile?
Dupa cum arata Figura 1, exista modalitati diferite de satisfacere a nevoilor. Investitiile de capital
presupun cheltuieli directe masive si angajamente pe termen lung pentru intretinere si exploatare.
Asemenea investitii ar putea sa nu fie singura si nici cea mai de dorit solutie pentru imbunatatirea
furnizarii de servicii. Iata cateva exemple:
Multe active nu sunt folosite cat mai eficient posibil. Eficientizarea cailor de colectare a
deseurilor solide poate duce, de exemplu, la aceeasi imbunatatire a serviciilor ca si cumpararea
unui camion nou, cu costuri mult mai scazute.
Un program de intretinere imbunatatit pentru infrastructura alimentarii cu apa poate reprezenta,
in perspectiva o modalitate mult mai cost eficace de a intretine nivelurile serviciilor decat
demarare unui program costisitor de investitii de capital.
In general, optiunile de restructurare (concesiuni, asocieri public-privat) pot oferi unor autoritati
locale alternative mai bune de imbunatatire a furnizarii de servicii decat initierea unui program
de investitii costisitor.
Astfel, autoritatile locale nu ar trebui sa incerce automat sa solutioneze problemele prin identificarea
investitiilor de capital. Ele ar trebui sa studieze si sa vada daca exista cai mai eficiente de atingere a
3 Observati ca in timp ce urmatoarele activitati se refera la programele de investitii de capital, unele dintre ele (de
exemplu: stocurile de active curente de capital) au o valoare proprie si ar trebui sa se desfasoare independent de procesul
PIC. Astfel de activitati sunt tratate aici cu un grad de detaliere corespunzator mai mic.
10
rezultatelor dorite care nu presupun investitii de capital. Chiar daca autoritatile ajung la concluzia ca
o investitie este necesara, ei ar trebui sa analizeze solutiile alternative la investitia respectiva.
1.3.3 Evaluarea starii activelor curente
Personalul angajat pe plan local va trebui sa evalueze starea echipamentelor si instalatiilor de
infrastrucura de care raspund in mod curent. In acest scop ei trebuie sa cunoasca varsta, starea,
intretinerea si costurile estimative de inlocuire ale echipamentelor si instalatiilor existente. Este
important sa se urmareasca starea si calitatea infrastructurii materiale a comunitatii. Un inventar al
activelor curente care sa ilustreze operatiunile de intretinere ar fi de asemenea util. Documentele
referitoare la operatiunile de reparatii suferite de activele fizice furnizeaza informatii despre
eficacitatea reparatiilor trecute. Aceste informatii pot fi utile in evaluarea eficacitatii reparatiilor
viitoare. Aceleasi informatii ar putea fi utile in momentul deciderii asupra inlocuirii unui activ,
asupra efectuarii unei reparatii capitale sau asupra simplei continuari a unei reparatii curente.
1.3.4 Stabilirea obiectivelor si a criteriilor de evaluare a proiectelor
Alesii locali de succes cunosc foarte bine notiunea de obiective si prioritati locale; prioritatile lor
reflecta intotdeauna prioritatile alegatorilor lor. In timp ce obiectivele pot fi descrise in termeni
generali, ele ar trebui sa fie (cel putin in teorie) masurabile si cuantificabile. "Mentinerea calitatii
mediului" sau "incurajarea dezvoltarii economice", de pilda, sunt obiective globale generale. Ele pot
fi cu toate acestea subdivizate in obiective cu caracter mai specific (pastrarea unui nivel acceptabil al
calitatii apei intr-un rau) sau chiar in obiective mult mai specifice, puncte de referinta si indicatori.
Investitiile de capital reprezinta o modalitate prin care alesii locali isi pot atinge obiectivele.
Obiectivele pot fi transpuse in criterii utile de comparare si evaluare a proiectelor. Unele modele de
asemenea criterii si obiective, precum si un proces de ierarhizare a proiectelor care utilizeaza aceste
obiective, sunt prezentate in sectiunea 5.1 de mai jos (vezi "Etapa 4: Ierarhizarea proiectelor").
11
CAPITOLUL 2
DE CE SA IMPRUMUTATI?
Principalele subiecte abordate:
Avantajele indatorarii versus finantare din resurse proprii
Sunteti primarul unui oras de marime mijlocie. Ati fost ales in urma cu sase luni cu o majoritate
covarsitoare de voturi in campania electorala. Pentru a va duce la indeplinire promisiunile facute,
doriti foarte mult sa imbunatatiti colectarea deseurilor solide la periferia orasului, sa construiti un
terminal pentru autobuze si sa continuati dezvoltarea serviciilor pentru alimentare cu apa potabila
si a celor referitoare la apa reziduala. Dar de unde bani? Sa platiti pentru aceste proiecte din ceea
ce reusiti sa economisiti si sa obtineti de la cei interesati in dezvoltare? Sau sa imprumutati?
Consiliile locale din lumea intreaga se confrunta permanent cu aceasta intrebare: sa imprumut sau
nu 4? Chiar daca alesii oficiali inteleg intuitiv ca imprumuturile sunt necesare, tot trebuie sa fie in
masura sa explice motivatia subordonatilor lor. Haideti sa trecem in revista avantajele finantarii
din resurse proprii versus imprumut.
2.1 Avantajele si dezavantajele finantarii din surse proprii
Finantare din surse proprii -- a plati pentru proiecte importante din fonduri proprii
disponibile.
Pana sa apara "imprumutul", toate proiectele erau realizate din resurse proprii. Chiar si astazi,
multe proiecte sunt platite integral sau partial pe baza resurselor proprii.
O modalitate prin care municipalitatile pot plati din surse proprii este de a economisi annual si de
a investi economiile realizate. Conform Legii Finantelor Publice (72/1992) municipalitatile nu
puteau economisi de la un an la altul. In cazul in care ar fi inregistrat un excedent acesta trebuia
varsat in contul bugetului de stat. Conform Legii Finantelor Publice Locale (189/1998), Articolul
32) municipalitatile pot depozita aceste sume intr-un "fond de rulment". Acest fond de rulment
poate fi utilizat pentru acoperirea unor deficite temporare de casa (insa aceste sume trebuie
rambursate) sau pentru finantarea unor investitii (in acest caz, sumele nu mai trebuie rambursate).
Exista insa si urmatoarele modalitati de a plati din surse proprii:
Fonduri nerambursabile (Granturi). Granturile sunt o excelenta sursa de fonduri, deoarece
autoritatea locala nu trebuie sa ramburseze sumele puse la dispozitie. Granturile sunt totusi
impredictibile. Transferurile pentru cheltuieli de capital nu mai exista, exceptie facand o serie
4 "a imprumuta" are mai multe forme. Imprumuturi de la banci sau obligatiuni municipale sunt forme de a te
imprumuta. In acest capitol vorbim in general despre imprumuturi, fara a face distinctie intre tipurile de imprumut.
Mai tarziu, (in capitolul 5) vom examina diferite tipuri de imprumut.
12
de orase care sunt parte la acordurile de imprumut extern si pentru care statul s-a angajat sa
asigure cofinantarea respectivelor programe de investitii.
Taxele de dezvoltare. Taxele de dezvoltare imbraca diferite forme. Acestea includ "atributii
speciale", "contributii imbunatatiri" samd. De obicei aceste contributii sunt impuse de catre
detinatorii de proprietati in domenii care sufera imbunatatiri prin actiuni publice5.
Plata din surse proprii ofera urmatoarele avantaje6.
1) Economii la costurile cu dobanda. In cazul finantarii din resurse proprii, nu apar costuri
legate de dobanzi. Aceste economii pot fi folosite la cresterea capitalului. De asemenea, unele
autoritati locale nu-si pot asuma multele taxe asociate indatorarii.
2) Pastrarea flexibilitatii financiare. In cazul finantarii din resurse proprii nu exista obligatii
pe termen lung. Autoritatea locala are in fiecare an mai multa flexibilitate in legatura cu
angajarea veniturilor in finantarea de capital versus cheltuieli operationale. Acest fapt este
important in cazul in care este dificil sa estimezi veniturile viitoare datorita instabilitatii
economice sau din alte motive.
3) Intarirea perceptiei calitatii creditului. In conditiile in care toti sunt egali, o autoritate
locala care nu este foarte indatorata este privita favorabil de catre comunitate. Finantarea din
resurse proprii astazi, ofera autoritatii locale sansa de a obtine un imprumut maine.
In ciuda tuturor acestor avantaje, finantarea din surse proprii implica de asemenea anumite
dezavantaje:
1) Fonduri insuficiente pentru necesarul de capital. A te baza pe numerarul disponibil poate
duce la insuficiente investitii de capital. Aceasta datorita faptului ca multe autoritati locale au
nevoie de un capital cu mult mai mare decat sumele in numerar diponibile intr-un an. Situatii
in care finantarea in numerar este insuficienta include:
Un numar mare de proiecte. In acest caz, autoritatea locala are un numar de proiecte de
maxima prioritate pe care doreste sa le realizeze, insa pur si simplu nu are suficienti bani.
Unele proiecte sunt prea mari si costisitoare. Finantarea din resurse proprii poate fi indicata
pentru proiecte mai mici, insa a economisi pentru un proiect de anvergura este dificil.
Costurile proiectelor sunt in crestere. Chiar daca municipalitatea a economisit bani pentru un
proiect, se poate afla in situatia in care, datorita inflatiei sau altor factori, la momentul la care
are banii necesari, costurile cu forta de munca sau costurile terenurilor sa fi crescut foarte
mult. Costurile proiectului, pe ansamblu au crescut dramatic. Autoritatea locala trebuie sa
amane investitia si sa continue sa economiseasca.
5 Sursa: Bahl, Roy W.; si Linn, Johannes F., Finante publice urbane in tari in curs de dezvoltare, Banca Mondiala,
1992, pg. 374. 6 Patricia Tigue, “Programarea Cheltuielilor de capital:Ghid pentru municipalitati mici”, Government Finance
Officers Association, 1996, pag. 85-86.
13
De aceea, in conditiile finantarii din resurse proprii, autoritatile locale pot avea mult de asteptat
pentru a fi in masura sa acumuleze suficiente fonduri pentru finantarea proiectului necesar.
2) Lipsa echitatii dintre generatii. Acesta este un argument important impotriva finantarii din
resurse proprii si in favoarea imprumutului. Principiul in cauza este:
Principiul echitatii finantarii publice -- acei care beneficiaza de proiect ar trebui in
general, sa plateasca pentru el.
Sa luam un exemplu care ilustreaza conceptul de distributie echitabila intre generatii.
Exemplu de echitate intre generatii
Intr-un oras mic se doreste construirea unui drum de care vor beneficia cu totii. Drumul va avea o
durata deviata de cel putin 20 de ani.
Locuitorii oraselului ar putea plati pentru acest drum astazi. Cu toate acestea, oamenii care traiesc in
oras astazi nu vor mai fi aceeasi care vor folosi drumul in acesti 20 de ani. Se nasc copii, oameni mor,
populatia se muta din si in zona. Populatia nu va mai fi aceeasi in 10,15 sau 20 de ani; va fi diferita de
locuitorii de astazi.
Potrivit principiului echitatii, nu este drept ca populatia de astazi sa plateasca 100% din costurile
constructiei, in timp ce cineva care se va muta in oras anul viitor se va bucura de toate beneficiile
drumului fara a trebui sa plateasca nimic.
Imprumutul ajuta la atingerea echitatii dintre generatii, prin alinierea cursului beneficiilor la cel
al costurilor. In exemplul de mai sus, beneficiile se vor face simtite timp de 20 de ani sau mai
mult. Din punct de vedere al echitatii este logic sa extinzi costurile pe o perioada aproximativ
egala cu cea a beneficiilor.
3) Cheltuieli de capital repartizate inegal. Cheltuielile de capital sunt repartizate inegal. Cu
alte cuvinte acestea necesita de obicei cheltuieli initiale foarte mari. Plata pentru aceste bunuri
produce adesea o repartizare inegala a cheltuielilor de capital de la an la an. Veniturile, pe de
alta parte, pot fi mai constante si mai usor de estimat. Managementul financiar poate fi mai
usor daca atat veniturile cat si cheltuielile ar fi apoximativ egale de la an la an.
2.2 Avantajele finantarii prin indatorare
Finantarea prin contractarea de datorie are avantaje corespunzatoare. Aceasta:
permite autoritatilor locale sa construiasca proiecte mai curand
asigura o mai mare echitate intre generatii si
egalizeaza in timp costurile investitiei
14
Construirea unor proiecte mai curand in loc de mai tarziu, inseamna ca ele vor genera beneficii
mai curand. Pe tot parcursul acestui manual, vom face referire la proiecte ca fiind "investitii".
Cuvantul "investitie' ne aminteste de faptul ca proiectele sunt construite sa genereze beneficii.
Beneficiile si costurile asociate anumitor tipuri de proiecte sunt mai greu de evaluat si cuantificat
decat altele. Cu toate acestea, daca toate beneficiile si costurile ar fi evidentiate si cuantificate
corect, beneficiile ar depasi costurile -- daca nu, proiectul nu ar merita sa fie implementat7.
Multe dintre investitiile pe care autoritatile locale le pot face genereaza beneficii sub forma
dezvoltarii economice. Reabilitarea unui drum poate ajuta activitatea comerciala si de afaceri sa
infloreasca. Chiar si asa numitele "investitii sociale" cum sunt sistemele de distributie a apei
potabile si sistemele de colectare a apei reziduale si educatia contribuie la sanatatea si eficienta in
munca a lucratorului. Aceste investitii duc la cresterea bunastarii comunitatii. In cazul in care
proiectele sunt realizate mai repede, oamenii pot beneficia de ele mai curand. Cand proiectele
sunt amanate si beneficiile se obtin mai tarziu. Unii oameni si anumite afaceri pot "obosi"
asteptand si se pot reorienta catre alte comunitati care ofera o mai buna infrastructura si o mai
buna "calitate a vietii".
Urmatorul exemplu ilustreaza cateva beneficii ale finantarii prin contractarea de datorie
comparativ cu finantarea din resurse proprii.
Exemplu: Dunareni decide daca sa imprumute sau nu
Primarul din Dunareni intra in graba in biroul dumneavoastra. El incearca sa se decida daca sa
faca un imprumut pentru a finanta partial trei investitii importante. Cele tri proiecte sunt (inclusiv
costuri estimate):
El este interesat in mod deosebit sa realizeze aceste proiecte in perioada in care este primar.
Doreste sa stie cand poate realiza fiecare proiect in conditiile a doua scenarii: (a) finatare din
resurse proprii, (b) imprumut. In cazul ambelor scenarii el doreste sa mentina un surplus de
operare -- diferenta dintre venituri si cheltuieli -- de 5-8 miliarde Lei.
Dumnevoastra luati Declaratia de venituri si cheltuieli a primariei si incepeti sa lucrati la
scenariul A -- finantare din resurse (vezi mai jos).
7 Speram sa atingem acest important subiect al fezabilitatii proiectelor, intr-un viitor grup de lucru.
Proiect Cost (milioane Lei)
Deseuri 67,039
Transport urban 156,424
Sisteme apa potabila/apa
reziduala 71,508
15
Actual
Declaratia de venituri si cheltuieli 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Venituri curente
Total Venituri curente 89,385 93,854 98,547 103,474 108,648 114,080 122,641
Cheltuieli operationale
Total Cheltuieli operationale 58,844 61,786 64,876 68,119 71,525 75,102 78,857
Alte surse de finantare
Venit local extraordinar 5,400 5,670 5,954 6,251 6,564 6,892 7,237
Transferuri catre programul invest de capital (30,000) (31,500) (33,075) (34,729) (36,465) (38,288) (43,060)
Serv. datoriei - - - - - -
Total alte surse de finantare (24,600) (25,830) (27,122) (28,478) (29,901) (31,397) (35,823)
Surplus net de operare (deficit) 5,941 6,238 6,550 6,877 7,221 7,582 7,961
Estimat Actual Balance de
Programul investitiei de capital Cost (1999) 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Compl.
Deseuri 67,039 30,000 31,500 5,539 - - - - 0
Transport urban 156,424 - 27,536 34,729 36,465 38,288 19,405 (0)
Sisteme apa/apa rezid. 71,508 - 23,655 (47,853)
Total fin. din resurse 294,971 30,000 31,500 33,075 34,729 36,465 38,288 43,060 (47,853)
Total fin. datoriei - - - - - - - - -
Proiectie
Proiectie
Municipalitate
Scenariul A: fin din resurse
Constant 1999 Lei (mil.)
Mai intai adunati veniturile curente si venitul local extraordinar si scadeti cheltuielile de operare.
Veti afla ca, in fiecare an, va puteti permite sa transferati urmatoarele fonduri in programul de
investitii (milioane Lei) si veti putea sa mentineti un surplus net de operare acceptabil de 5 - 8
miliarde Lei:
Inregistrati aceste sume ca iesiri catre programul de investitii de capital in Declaratia de venituri
si cheltuieli (parte superioera a documentului). (Observati cum "surplusul opertional net' ramane
intre 5 si 8 miliarde Lei.) Transferati aceleasi valori in Programul investitiilor de capital (partea
de jos a documentului), la rubrica "total finantare datorie."
Pasul urmator- folosind aceleasi sume, determinati cand puteti implementa proiectele primarului.
Veti afla ca puteti finaliza proiectul referitor la deseuri in anul 2001 si proiectul pentru transportul
urban in anul 2005. Din pacate nu veti putea finaliza proiectul pentru sistemul de alimentare cu
apa potabila/apa reziduala pana in anul 2005 -- notati ca "diferenta de acoperit" este inca 47.853
milioane Lei in cazul scenariului A.
Luati apoi in considerare scenariul B -- finantarea prin contractarea de datorie. Mentineti acelasi
nivel al "transferurilor catre programul de investitii" in scenariul B ca si in scenariul A (a se
vedea mai jos).
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
30,000 31,500 33,075 34,729 36,465 38,288 40,203
16
Actual
Declaratie de venituri si cheltuieli 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Venituri curente
Total venituri curente 89,385 93,854 98,547 103,474 108,648 114,080 122,641
Cheltuieli operationale
Total cheltuieli operationale 58,844 61,786 64,876 68,119 71,525 75,102 78,857
Alte surse de finantare
Venit local extraordinar 5,400 5,670 5,954 6,251 6,564 6,892 7,237
Transferuri catre progr. Invest de capital (30,000) (31,500) (33,075) (34,729) (28,465) (19,288) (24,060)
Serv. datoriei - - - (8,000) (19,000) (19,000)
Total alte surse de finantare (24,600) (25,830) (27,122) (28,478) (29,901) (31,396) (35,823)
Surplus de operare net (deficit) 5,941 6,238 6,550 6,877 7,221 7,583 7,961
Estimat Actual Diferenta
Programul invest. de capital Cost (1999) 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 de acop.
Deseuri 67,039 30,000 31,500 5,539 - - - - 0
Transport urban 156,424
Fin. din surse pr. 40% 62,570 27,536 34,729 305 0
Fin. datorie 60% 93,854 93,854 (0)
Sisteme apa/apa reziduala 71,508 28,160 19,288 24,060 0
Total fin. din surse pr. 201,116 30,000 31,500 33,075 34,729 28,465 19,288 24,060 0
Total fin. datorie (1) 93,854 - - - - 93,854 - - -
Nota (1): Considera 95,000 milioane Lei @15% cupoane pt. 10 ani, niv. datorie
Proiectie
Proiectie
Autoritatea locala
Scenariul B: Finantarea datoriei-exemplu
Constant 1999 Lei (mil)
Acum considerati ca 60% din proiectul pentru transportul urban va fi finantat printr-un imprumut.
In anul 2003, va propuneti sa imprumutati 93,854 milioane Lei pentru a ajuta la finantarea acelui
proiect. Finantarea prin contractare de datorie va permite municipalitatii sa finalizeze proiectului
pentru transportul urban doi ani mai devreme, comparativ cu scenariul finantare din surse proprii.
Cu toate acestea, mai este un avantaj al acestei metode - imprumutul. Finantarea unei parti a
proiectului pentru transportul urban prin obtinera unui imprumut elibereaza fonduri pentru alte
proiecte. Primaria foloseste aceste fluxuri de numerar aditionale (fonduri disponibile dupa
achitarea serviciul datoriei) pentru a finanta proiectul sisteme de alimentare cu apa potabila si
sisteme pentru apa reziduala. Imprumutand constructia proiectului sisteme de alimentare cu apa
potabila si sisteme pentru apa reziduala – este accelerata, cu toate ca o parte este finantata
folosind numai fonduri proprii disponibile!
Comparatia dintre cele doua scenarii ale graficului de implementare.
17
Graficul finalizarii proiectului
Proiect Scenariul A
Fara imprumut
Scenariul B
Finantare prin
imprumut
Deseuri 2001 2001
Transport urban 2005 2003
Sisteme apa/apa reziduala post-2005 2005
Rezultatul, din punct de vedere al implementarii proiectului, este ca finantarea prin imprumut este
optiuna mai buna.
18
CAPITOLUL 3
PREZENTARE GENERALA
FINANTAREA PRIN CONTRACTAREA DE DATORII
Principalele subiecte abordate:
Imprumuturi pentru scopuri generale
Imprumuturi pentru proiecte care genereaza venituri
Credite bancare
Obligatiuni municipale
Contractare unui imprumut in functie de caracteristicile proiectului si ale
imprumutatului
3.1 Introducere
Bazandu-se pe capitolul anterior care a demonstrat valoarea imprumuturilor, capitolul prezent
ofera o prezentare a sistemului de finantare municipala prin contractarea de datorii precum si
piata creditului municipal. Accentul cade aici pe notiunile de baza si practicile curente. In cursul
seminariilor viitoare vom analiza unele subiecte (de exemplu cum se negociaza un credit bancar)
mai amanuntit.
Legea Finantelor Publice Locale (LFPL) stabileste clar dreptul autoritatilor locale de a contracta
imprumuturi. Legea prevede la Articolul 48 [1]:
"Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba
contractarea de imprumuturi interne sau externe, pe termen mediu si lung, pentru realizarea de
investitii publice de interes local…"
Mai mult, LFPL (la Articolul 48 [4] autorizeaza contractarea a doua tipuri principale de
imprumuturi:
"Instrumentele datoriei publice locale sunt in principal urmatoarele: (1) titluri de valoare (2)
imprumuturi de la bancilor comerciale sau de la alte institutii de credit…"
In cele ce urmeaza, bazandu-ne pe (1) Introducere, vom discuta despre: (2) Structurile de baza ale
contractarii datoriilor, (3) Contractarea de imprumuturi de la institutiile autorizate, (4) Obligatiuni
si (5) Concluzii8.
8 In timp ce discutia de mai sus releva in mod clar ca autoritatile locale au dreptul de a contracta imprumuturi, LFPL
constituie doar un fragment dintr-un cadru legal unitar necesar facilitarii imprumuturilor. In Romania acest cadru
legal este in curs de aplicare (Ianuarie 2000). O evaluare atenta a cadrului legal in vigoare nu face parte din obiectul
de studiu al prezentului manual. Pentru a avea o privire generala asupra elementelor acestui cadru, vezi Anexa A.
19
3.2 Structurile de baza ale contractarii datoriilor9
3.2.1 Definitie de lucru
Mai intai, o descriere a unei tranzactii de imprumutare:
Contractarea datoriei implica unul sau mai multi investitori care doresc sa acorde un
imprumut/credit unui imprumutat.
Banii imprumutati sunt utilizati pentru anumite obiective/scopuri. Noi ne vom concentra
asupra finantarii cheltuielilor de capital, dar imprumuturile pot fi utilizate si in alte scopuri
(ex: pentru a asigura capital curent pe termen scurt).
Imprumutatul este de acord sa ramburseze imprumutul si sa plateasca o dobanda pe o
perioada de timp si functie de un calendar convenit.
Investitorul este expus riscului atunci cand imprumuta banii. Rambursarea imprumutului nu
este certa. Pentru a asigura un anumit grad de incredere, imprumutul specifica care sunt
sursele de rambursare si care sunt asigurarile si modalitatile de recuperare in cazul in care
rambursarea sau plata dobanzii nu se efectueaza la timp. Aceasta poarta denumirea de
asigurare/garantare a imprumutului.
Constatam ca o tranzactie de contractare de datorie contine elemente diversificate. Unele dintre
aceste elemente pot fi utilizate pentru a clasifica datoria. In cele ce urmeaza, clasificam datoria in
functie de sursa de la care ne asteptam sa provina banii (garantia primara) si cine sunt investitorii
sau creditorii.
3.2.2 Structura datoriei functie de tipul de garantie
In cele ce urmeaza consideram trei structuri de baza. Diferenta dintre acestea este sursa
potentiala pentru rambursarea imprumutului.
Contractarea datoriei pentru finantarea activitatilor generale/ pentru scopuri generale
Primul tip de baza al structurii creditului este “obligatia generala” si este descris dupa cum
urmeaza (vezi figura de mai jos).
Autoritatea locala garanteaza cu “propriile venituri” achitarea serviciului datoriei.
Sumele imprumutului sunt utilizate pentru realizarea proiectului. Totusi, nici proiectul in sine
si nici castigurile care se obtin dupa realizarea acestuia nu constituie surse ale achitarii
serviciului datoriei.
9 Petersen, John E. si Crihfield, John B, Relatiile intre Autoritatile Locale si Pietele un model pentru Dezvoltarea
Pietelor de Credit Municipal in Tarile in Dezvoltare, ARD/GFG, Aprilie 1999, pag. 7-11. Aceste structuri de baza
ale datoriei pot descrie instrumente variate ale datoriei (ex. Credite bancare sau obligatiuni municipale).
20
In multe tari, o astfel de structura este utilizata pentru proiecte care nu sunt generatoare de
venituri. Exemple: siguranta publica, invatamant si sanatate, cheltuieli de capital pentru activitati
cu caracter social.
Obligatii generale
Bugetul local
Proiect
Venituri
Datorie
Contractarea datoriei pentru proiecte generatoare de venituri
Acest al doilea tip de structura a datoriei este descris in cele ce urmeaza (vezi figura urmatoare):
Contractarea datoriei este garantata in principal sau in mod exclusiv cu veniturile generate
de proiect.
Proiectul sau facilitatea este o intreprindere care obtine venituri din tarife sau taxe. Aceste
venituri sunt utilizate pentru a acoperi o mare parte sau integral costurile cu achitarea
serviciului datoriei si pentru mentinerea in functionare a proiectului.
Datoria este contractata de proprietarul proiectului (care poate fi un agent economic special
cu activitati specifice) sau in numele acestuia de catre un sponsor – autoritate publica locala
sau de stat.
In general, veniturile proprii nu sunt sursa unei garantii directe.
Astfel de agenti economici sunt companii de utilitate publica locala cum ar fi cele pentru
alimentare cu apa si tratarea apelor reziduale, distributia energiei electrice, piete publice, porturi
si terminale locale, etc.
21
Datorie Contractata pentru
Proiecte Generatoare de Venituri
Autoritate Locala
Proiect
Venituri
Datorie
Finantarea proiectelor in baza unor parteneriate de tip public / privat
Utimul tip de structura a datoriei, finantarea proiectelor in baza unor parteneriate de tip
public/privat este descris in cele ce urmeaza (vezi figura de mai jos):
Aceste finantari presupun o combinatie de fonduri publice si private.
Autoritatile locale incheie contracte cu agenti privati cum ar fi contracte de concesionare sau
de parteneriat in scopul construirii, detinerii si exploatarii unui proiect. Obligatiile si
drepturile fiecarei parti sunt prevazute in contract.
Autoritatea locala poate asigura mai multe tipuri de participare la montajul financiar: capital,
subventii, si variate forme de garantare a cererii – pentru produsul rezultat- si a ofertei –
furnizarea materialelor necesare pentru realizarea proiectului.
Sectorul privat poate contribui cu capital, contractare de datorie si alte forme de finantare sau
garantare.
In general datoria este contractata in numele detinatorului proiectului. Pentru garantii se pot
lua in considerare, veniturile obtinute in urma punerii in functiune a proiectului, proprietatea
si/sau alte active.
Acesta este un proiect tipic pentru realizarea unei utilitati publice.
22
Proiect (Public/Privat)
Autoritate Locala
ProiectDatorie
Venituri
CompaniePrivata
Capital
3.2.3 Instrumentele datoriei pe tipuri de investitori
Atat creditele bancare cat si emisiunile de obligatiuni sunt forme de imprumut. Principala
diferenta se refera la conditiile pietei ce fel de creditori pot fi interesati sa investeasca in
respectivul instrument.
Un credit bancar este o obligatie a unei autoritati locale fata de o institutie finantatoare de a
rambursa capitalul imprumutat. Imprumutul este un plasament direct cu banca. Institutia
financiara se poate implica direct in monitorizarea activitatilor imprumutatului.
O obligatiune municipala este deasemenea o obligatie a unei administratii locale de a
rambursa capitalul imprumutat. Totusi, obligatiunile municipale pot atrage un grup mai
mare de investitori si de persoane fizice. Acestia sunt investitori pasivi – ei nu se implica in
activitati de supraveghere a imprumutatului. Obligatiunile pot fi tranzactionate pe piata.
Piata creditului municipal include atat credite bancare cat si obligatiuni municipale. Pietele de
credit municipal s-au dezvoltat si au capatat caracteristici specifice in diferite tari. De exemplu,
importanta creditelor si a obligatiunilor variaza. Municipalitatile din tarile vest europene sunt mai
interesate in contractarea de credite bancare. Aceste banci sunt specializate pentru a raspunde
nevoilor acestor municipalitati (vezi casuta de mai jos).
23
Europa Occidentala - Banci si Fonduri care raspund nevoilor municipalitatilor Cele mai multe tari din Europea vestica au creat institutii care acorda autoritatilor locale credite pentru
investitii. Banca de Credit Municipal in Belgia, Asociatia pentru Credit Municipal in Danemarca, etc.
au fost infiintate in mod exclusiv pentru a oferi municipalitatilor finatare sub forma de credite. Alte
institutii acorda imprumuturi mai mutor agenti economici publici si privati, inclusiv autoritatilor locale.
Aceste institutii, care au fost infiintate cu mai mult de 100 de ani in urma, constituie importante surse
de finantare a investitiilor. In Belgia, in 1983, respectiva banca a finantat 80% din investitiile realizate
de autoritatile locale.
In Europe vestica, fondurile municipale au fost in mare masura finantate de pietele financiare.
Mecanismele de finantare ale pietei au fost variat. De exemplu, in Austria, Belgia, Germania, Italia si
Portugalia, cele mai importante au fost depozitele directe de economii private. In alte tari, institutiile
financiare –fondurile de pensii, companiile de asigurari, bancile comerciale – au fost cele mai
importante surse (prin contrast, cele mai noi fonduri de dezvoltare municipala, din tarile in dezvoltare
au fost finantate in mare masura cu fonduri publice)
Aceste credite bancare pot fi structurate pentru a raspunde nevoilor municipalitatilor. In Franta de
exemplu imprumuturile pentru finantarea infrastructurii locale sunt acordate pe o perioada de 15-20
ani10
.
In SUA, obligatiunile domina piata creditului municipal pe termen lung. Piata obligatiunilor s-a
dezvoltat in afara sistemului bancar.
Obligatiunile municipale in SUA
Piata creditului municipal in SUA a inceput sa se dezvolte pe baza creditelor acordate de banci din
activele clientilor. La sfirsitul secolului 19, cand costurile investitiilor municipale au atins niveluri care
depaseau capacitatea de finantare a unei singure banci, pentru a raspunde necesitatilor autoritatilor
locale, institutiile financiare au inceput sa acorde credite sindicalizate, prin combinarea resurselor
financiare individuale.
Prin tranzactionarea pe piata si oferirea unor stimulente fiscale detinatorilor acetor titluri de valoare, s-a
nascut obligatiunea municipala.
Cum va evolua piata creditului municipal in Romania? Cel putin pe termen scurt, creditele
bancare vor predomina, din urmatoarele motive:
10
Sursa: Davey, Kenneth, Fonduri de Dezvoltare Municipala si Intermediari, Raportul Bancii Mondiale privind
Dezvoltarea - Working Papers, 1988, pag. 4-14; 41.
24
Avantajele Creditelor Bancare
In Romania exista deja o industrie bancara
Bancile romanesti inteleg situatia macroeconomica si pot evalua factorii de risc
corespunzatori
Legile actuale prevad unele stimulente fiscale pentru bancile care acorda credite pe termen
lung autoritatilor locale
Modalitatea de utilizare a creditului poate fi astfel structurata incat fondurile sa fie disponibile
atunci cand este nevoie de ele; ex: liniile de credit.
Creditele bancare au un anumit grad de flexibilitate: se pot satisface necesitati variate.
Creditele pe termen scurt pot fi utilizate pentru atragerea de capital curent si pentru sustinerea
unui anumit flux de numerar. Creditele pot fi structurate pentru a raspunde necesitatilor de
finantare a cheltuielilor de capital la nivelul municipalitatilor.
In cele ce urmeaza vom examina: creditele bancare si obligatiunile municipale.
3.3 Creditele bancare
Un credit bancar este o obligatie asumata fata de o institutie financiara de a rambursa capitalul
imprumutat. Aceasta obligatie se asuma prin incheierea unui acord/contract care include o serie
de conditionalitati, evaluari financiare si prevederi restrictive care guverneaza respectivul acord si
proiectul finantat. Bancile imprumuta bani pe care ele le primesc de la clienti sub forma de
depozite. Bancile atrag depozite prin acordare unor garantii si plata unor dobanzi pe care le
finanteaza prin investiile pe care le fac.
Autoritatile locale au acces la aceste capitaluri comerciale daca demonstreaza capacitate si
dorinta de a rambursa creditul. Odata ce autoritatile locale au o relatie de creditare cu o banca si
demonstreaza performante bune in ce priveste rambursarea, accesul la alte credite este mai
simplu si costurile acestora pot fi mai reduse.
Conform celor citate mai sus, LFPL (Articolul 48 [1]) permite autoritatilor locale sa aprobe: (1)
imprumuturi externe sau (2) imprumuturi interne. In cele ce urmeaza sunt prezentate conditiile
privind imprumuturile contractate pe cele doua piete sus mentionate.
3.3.1 Imprumuturi externe de la institutii financiare internationale (IFI)
Legea LFPL (Articolul 48 [6 si 7]) stipuleaza:
Articolul 6: "Consiliile locale, judetene si Consiliul general al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot
angaja imprumuturi fara garantia Guvernului …., cu conditia informarii prealabile a Ministerului
Finantelor"
Articolul 7: "Imprumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a
acestor imprumuturi…"
25
Legea LFPL permite astfel efectuarea de imprumuturi externe fara garantii guvernamentale.
Guvernul isi rezerva totusi dreptul de a aproba toate imprumuturile externe.
Pana in Ianuarie 2000, IFI nu au acordat imprumuturi direct autoritatilor locale. Autoritatile
locale nu au fost parti cosemnatare ale Acordurilor de imprumut ci numai beneficiari ai sumelor
imprumuturilor. Astfel de imprumuturi acordate dupa 1990 sunt mentionate mai jos:
IFI Proiect/Imprumut
BERD – Proiectul de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale (I si II si Valea Jiului)
Program de Reabilitare a unor Regii de Distributie a Energiei Termice
BIRD – Programul de Reabilitare si Modernizare a RGAB
EIB - Programul de Reabilitare si Modernizare a RADET
In general, in cadrul operatiunilor cu IFI sunt incheiate trei tipuri de acorduri incheiate intre
diferitele parti angajate.
Principalul instrument juridic este Acordul de imprumut incheiat intre respectiva IFI si tara
imprumutata - Romania
In al doilea rand, se incheie un Acord de proiect intre IFI si beneficiarii finali ai
imprumutului (utilitatea locala sau regia autonoma ('RA") si autoritatea locala ca garant)
In final, se incheie un Acord subsidiar de imprumut intre tara imprumutata – Romania,
reprezentata de Ministerul Finantelor si beneficiarii finali ai imprumutului
Ca parte angajata in acordarea acestor imprumuturi, IFI acorda adesea asistenta tehnica pentru a
ajuta autoritatile locale si furnizorii de servicii sa-si imbunatateasca managementul financiar si
furnizarea serviciilor. Aceste acorduri pot implica si unele conditionalitati care incearca sa
incurajeze participantii in procesul de perfectionare a performantei lor financiare si operationale.
Pentru a satisface aceste conditionalitati, imprumutatorul este de acord sa implementeze un
program de perfectionare a performantei financiare si operationale. Acest program poate include
urmatoarele prevederi:
Cresterea tarifelor
Controlul datoriei clientului
Reducerea costurilor de operare
Pastrarea unui cont de rezerva
Adoptarea si implementarea unui plan de afaceri
Consultarea opiniei publice locale
Pentru discutii mai detaliate referitoare la aceste conditionalitati, vezi Anexa B.
3.3.2 Imprumuturi interne de la institutii financiare romanesti
Creditele bancare de la bancile locale sunt cele mai flexibile si mai accesibile forme de credit. De
cele mai multe ori se obtin destul de repede si pot presupune sume mai mari sau mai mici de bani.
Creditele bancare pot fi structurate astfel incat sa asigure:
Necesar de finantare pe termen scurt -- ex, asigurand capital curent, acoperind nevoi urgente;
si
26
Necesar de finantare pe termen lung – asigurand finantarea cheltuielilor de capital.
Iata doua exemple care arata multitudinea posibilitatilor de structurare a unui credit pentru a
raspunde nevoilor.
O linie de credit – atunci cand o autoritate locala calificata are acces la o anumita suma
maxima de creditare. Atunci cand este nevoie de capital, municipalitatea respectiva poate
utiliza respectiva suma din linia de credit. Aceasta ajuta la sustinerea unui anumit nivel al
fluxurilor de numerar.
Aranjamentul de leasing financiar este util cand municipalitatea poate garanta cu un activ
pentru un credit bancar si poate beneficia imediat de acesta. Municipalitatea nu dispune de
drept de proprietate asupra garantiei depuse si anume respectivul activ care poate fi un sistem
computerizat sau o masina de politie, pana cand creditului este achitat si toate celelalte
conditionalitati sunt indeplinite. Avantajele utilizarii unui astfel de mecanism de leasing este
ca, in general, autoritatile locale nu trebuie sa inregistreze obligatiile derivate din contractarea
creditului in raportarile financiare.
Creditorii pot structura creditul astfel incat sa raspunda necesitatilor imprumutatului.
Rambursarea imprumutului se poate face in transe egale sau in transe crescatoare, platibile lunar,
trimestrial, semi-anual si se poate amortiza intr-o perioada de mai multe luni sau cativa ani;
dobanda poate fi fixa sau variabila, etc. Intrucat termenii si conditiile pot varia, cand
municipalitatile cauta sa contracteze un credit bancar, ele nu trebuie sa accepte orbeste un credit
care ofera cele mai reduse costuri ale capitalului. Oficialitatile trebuie sa evalueze conditiile si
restrictiile:
Penalitatile pentru plata in avans;
Garantii mult prea mari;
Solicitari pentru constituirea de fonduri “sinking”;
Solicitari pentru furnizarea de informatii in mod continuu, chiar si dupa ce contractul expira;
Ajustari ale ratei dobanzii, etc
Municipalitatile trebuie sa caute acele credite care raspund cel mai bine nevoilor lor. Intr-un
mediu inflationist, municipalitatea poate considera obtinerea unei dobanzi mai degraba variabila
decat fixa. Intrucat in astfel de conditii ratele dobanzilor sunt relativ mari, municipalitatile
anticipeaza ca aceste rate vor scadea in cursul perioadei rambursarii creditului; astfel, o rata
variabila a dobanzii poate conduce la diminuarea costului total al creditului.
Sectorul financiar din România este încă dominat de bănci, care formează centrul activităţii
financiare şi a creditării comerciale. În prezent, sectorul bancar de stat se confruntă cu o criză
majoră datorită sub-capitalizării şi unui larg portofoliu de împrumuturi nerentabile. Aceasta este
de asemenea consecinţa unor politici anterioare în care băncile comerciale de stat erau forţate să
finanţeze un sector neperformant. O masivă restructurare a acestor bănci precum şi privatizarea
lor este o prioritate pe termen scurt de mare importanţă.
Există un număr total de 45 de bănci în România, din care 6 sunt de stat; activele totale deţinute
de băncile de stat se ridică la 58% din activele totale din sistemul bancar. În ciuda poziţiei lor
majoritare în termeni de active şi capital social, profitul lor se ridică la numai 20% din profitul
27
generat de sectorul bancar. Datorită unui portofoliu mare de împrumuturi nerentabile, rezervele
lor totale pentru riscul general de a acorda un credit reprezintă 63% din rezervele totale ale
întregului sector bancar pentru riscul de acordarea creditelor.
În prezent, numai două bănci de stat importante au fost privatizate - Banca Română de
Dezvoltare şi Banc Post; împreună, acestea reprezintă aproximativ 10% din patrimoniul total al
sectorului bancar. Alte 3 bănci de stat importante fac parte dintr-un proces de restructurare:
Banca Agricola şi Banca Comercială Română si (urmata de fuziunea cu BCR): BANCOREX.
Nu există suficientă cerere pentru investiţii pe termen lung datorită unei baze instituţionale de
investiţii subdezvoltate. Fondurile mutuale investesc in mod curent în piaţa de capital pe termen
scurt, obligaţiuni şi actiuni. Companiile de asigurări sunt limitate în investiţiile lor de către lege şi
de lipsa unei capacităţi active de management a portofoliului. Fondurile de pensii nu functioneaza
la ora actuala ca investitori si nu se asteapta ca acest lucru sa se intample in viitorul apropiat.
Pe parcursul ultimilor doi ani bancile nu au constatat nici o crestere in activitatea de creditare.
Acest lucru se datoreaza in cea mai mare parte structurii prezente a dobanzilor care ofera profituri
mai mari în cazul depozitelor la Banca Naţională în certificate de trezorerie faţă de împrumuturile
la clienţi.
Pana in prezent, cel putin cateva banci cum ar fi BRD - GSG şi BCR şi-au actualizat normele având
în vedere prevederile noului cadru legislativ.Aceste bănci pot oferi credite pe termen mediu şi lung,
consiliilor locale şi judeţene şi regiilor autonome de interes local, în completarea fondurilor proprii.
Sumele obţinute pot fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute în proiectele de investiţii
aprobate pentru:
*Realizarea de investiţii publice de interes local;
*Procurarea de maşini, utilaje şi mijloace de transport.
Beneficiarii acestor credite pot fi: regii autonome de interes local, întreprinderi de stat şi consiliile
locale şi judeţene.
28
Documentele necesare pentru redactarea cererii de imprumut: Consilii Locale si Consilii
Judetene
Normele prevad ca pentru a obtine un imprumut, consiliile locale si judetene trebuie sa prezinte
urmatoarele documente:
- Lista care cuprinde cheltuielile de capital pentru investiţiile aprobate
- Aprobarea creditului pentru investiţii de către consiliul local, judeţean sau Consiliul General
al Muncipiului Bucureşti, din care să rezulte natura creditelor , valoarea şi perioada de
creditare
- Aprobarea cuprinderii în proiectele de BVC pe toată perioada de creditare a contravalorii
ratelor, dobânzilor şi comisioanelor aferente creditului
- Doveda informării Ministerului Finanţelor referitor la solicitarea împrumutului
- Situatia (situatiile) din care banca poate extrage informatii referitoare la modul si
procentajul privind colectarea veniturilor autoritatii respective in ultimii trei ani
- Ca garanţii acestea pot oferi: garanţii reale (ipoteci, gajuri) aflate în proprietatea
municipalităţilor în discuţie sau veniturile prognozate pe toată perioada de creditare
Regiile autonome trebuie sa prezinte alt tip de situatii, dupa cum urmeaza:
Documentele necesare pentru redactarea cererii de imprumut: Regii Autonome
- Bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere încheiate pe ultimul an, inclusiv raportul
comisiei de cenzori sau certificarea bilanţului de un expert contabil autorizat independent
- Bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat sau proiectul acestuia pentru anul în care se solicită
creditul, întocmit pe baza contractelor sau comenzilor confirmate care au stat la baza
fundamentării acestuia
- ultimele situaţii privind "Rezultatele financiare" şi "Situaţia patrimoniului"
- ultima balanţă de verificare
- Studiul de fezabilitate care trebuie sa includa:
* Cadrul general al activităţii regiei autonome
* Informaţii privind piaţa şi vânzările
* Informaţii privind capacităţile de producţie, tehnologiile şi produsele fabricate
* Situaţiile economice şi financiar-contabile pentru ultimii 3-5 ani
* Diferite variante de strategii de dezvoltare
* Concluzii privind strategia optimă care trebuie să fie aleasă.
- Proiecţia surselor pe perioada de acordare şi rambursare a creditului
- Acte privind situaţia juridică a terenului
- Acordurile şi avizele prevăzute de legea privind protecţia mediului înconjurător
- Ca garanţii pot fi oferite: terenuri, clădiri, echipamente, scrisori de garanţie, scrisori din
partea fondurilor de garantare, care trebuie să acopere creditul şi valoarea dobânzii pentru
primul an de creditare.
29
Şi în această perioadă, deşi normele au fost stabilite, volumul creditelor acordate municipalităţilor a
fost de aproximativ 1% din totalul creditelor acordate de către bănci. Această situaţie se datorează
partial faptului că municipalităţile deţin puţine garanţii reale pe care să le poată oferi, iar fluxurile de
disponibilităţi prognozate nu sunt nici ele prea optimiste. O altă problemă constă în faptul că toate
entităţile de stat trebuie să aibă cont deschis la Trezoreria Statului. Astfel, toate plăţile la şi de la
aceste entităţi trebuie să fie efectuate prin trezorerie. – autoritatile locale nu pot dezvolta relatii de
afaceri si intelegere reciproca cu bancile comerciale. Acest lucru descurajeaza autoritatile locale in
incercarea de contractare de credite bancare.
In ciuda acestor conditii, autoritatile locale au raportat in 1999 cateva situatii de imprumuturi de la
banci. Intr-un seminar viitor despre imprumuturi bancare se vor aborda aceste exemple de creditare
in mod mai amanuntit.
3.4 Obligatiuni municipale
3.4.1 Structuri si tipuri de baza
Autoritatile locale din unele tari au emis obligatiuni pentru a finanta urmatoarele tipuri de
proiecte (clasificate in functie de sector):
SCOPURI GENERALE PENTRU UTILIZAREA OBLIGATIUNILOR MUNICIPALE
Sector Obiectiv/Scop
Utilitati Alimentari cu apa si statii pentru tratarea apelor reziduale, canalizari,
alimentari cu gaze si energie electrica si sisteme de telecomunicatie
Transport Drumuri, autostrazi, parcari, poduri, tunele, aeroporturi, porturi
maritime, sisteme de semnalizari trafic, strazi, etc.
Invatamant Scoli, universitati, colegii, credite pentru studii (pentru studenti)
Cladiri Cladiri ale autoritatilor publice, scoli, inchisori, spitale, biblioteci
Echipamente Computere, vehicule, birouri, echipamente medicale, etc.
Parteneriate
Public-Privat
Dezvoltare economica, stadioane, centre pentru conferinte si alte
facilitati pentru recreere
Proiectele finantate integral sau partial prin emisiune de obligatiuni trebuie sa fie in domenii
publice prioritare, dupa cum se arata in programul de investitii aprobat.
30
Tipuri de obligatiuni
Cele doua tipuri principale de obligatiuni, descrise in cele ce urmeaza, sunt complementare celor
discutate in legatura cu structura datoriei.
Obligatiuni pentru scopuri generale (activitati curente) – sunt emise de o autoritate locala
care este imputernicita prin lege sa impuna impozite/taxe. Respectiva autoritate locala se
angajeaza in mod neconditionat sa mobilizeze resursele necesare pentru rambursarea
creditului si plata dobanzii. In general, dar nu intotdeauna, inseamna ca se angajeaza sa
majoreze nivelul taxelor in cazul in care este necesar sa o faca. Astfel de obligatiuni sunt
cunoscute ca obligatiuni “incredere deplina si credit” deoarece se bazeaza pe deplina
incredere si garantie in autoritatea locala respectiva.
Obligatiuni pentru proiecte care genereaza venituri (obligatiuni cu raspundere limitata) –
veniturile cu care se garanteaza sunt generate de proiect. Acest proiect de investitii generator
de venituri, se poate baza pe venituri din chirii, tarife si taxe speciale. Exemple: sisteme de
alimentare cu apa si canalizare, poduri si tunele, autostrazi sau sosele unde se percep taxe,
stadioane si parcuri industriale.
Utilizarea acestor obligatiuni reflecta:
Principiul “utilizatorul plateste” – acolo unde este posibil, beneficiarul/utilizatorul unui
serviciu trebuie sa plateasca pentru respectivul serviciu.
Exista ale tipuri de obligatiuni municipale, cum ar fi:
Obligatiuni “double-barrel” – acesti hibrizi sunt o combinatie de garantii care se regasesc in
cadrul obligatiunilor pentru scopuri generale/activitati curente si cele care sunt generatoare de
venituri. Ambii emitenti ofera garantia “increderii depline si credit” iar veniturile obtinute din
proiect garanteaza rambursarea creditului.
Obligatiuni care se bazeaza pe venituri din taxe speciale– aceste obligatiuni sunt similare cu
obligatiunile pentru scopuri generale/activitati curente. Sumele obtinute din taxa speciala sunt
utilizate pentru scopuri publice generale. Rambursarea datoriei nu este conditionata de
capacitatea respectivului proiect de a genera venituri. Totusi, fata de obligatiunilor pentru
scopuri generale/activitati curente, obligatiunile bazate pe taxe speciale sunt rascumparate iar
dobanda este platita numai din veniturile derivate din respectiva taxa speciala. Cea mai des
intalnita forma de garantie este taxa pe vanzari, impozitul pe venituri; mai pot fi considerate
taxe pe vehicule si combustibil, pe facilitati pentru scopuri recreative sau pe anumite tipuri
de proprietati (comerciale, industriale si rezidentiale).
Obligatiuni bazate pe venituri obtinute din inchiriere sau leasing – sunt in general utilizate
pentru achizitionarea de echipamente sau orice alte active cu care se poate garanta emisiunea
de obligatiuni. In cazul in care autoritatea locala nu isi indeplineste obligatiile asumate prin
31
contractarea respectivei datorii, activele care sunt constituite ca si garantii pot fi puse la
dispozitia creditorilor si vandute de acestia pentru a limita pierderile acestora.
Structurarea graficului de rambursare a datoriei11
"Serviciul datoriei" se refera la o combinatie de rambursare anuala a sumei imprumutate
si plata a dobanzii pe perioada respectivei obligatiuni.
Achitarea serviciul datoriei trebuie astfel structurata incat sa corespunda caracteristicilor
financiare atat ale imprumutatului cat si ale proiectului. Platile cu serviciul datoriei trebuie sa
corespunda veniturilor autoritatilor locale si/sau ritmului cu care sunt generate veniturile de catre
proiect in decursul unei perioade de timp. Aceste venituri, fie ale autoritatii locale fie cele
generate de proiect trebuie sa fie suficiente pentru plata anuala a serviciului datoriei – contractata
prin emisiune de oligatiuni. Identificarea unei bune corelari intre aceste caracteristici financiare si
graficul achitarii serviciului datoriei este esentiala pentru succesul respectivei emisiuni de
obligatiuni.
Exista trei metode principale pentru structurarea achitarii serviciului datoriei, cu structuri de
rambursare diferite.
Structura bazata pe nivelul serviciului datoriei – este calculata astfel incat serviciul anual al
datoriei sa fie aproximativ egal pe toata perioada pentru care a fost emisa obligatiunea.
Intrucat suma de rambursat creste de la un an la altul, suma platita cu dobanda descreste cu
aceeasi rata. Principalul avantaj este ca permite un management bugetar mai simplu.
Structura bazata pe nivelul sumei imprumutate – este calculata pe baza unei sume egale de
rambursat, in timp ce platile cu dobanda descresc pe perioada pentru care a fost emisa
obligatiunea. Serviciul anual al datoriei este mai mare in primii ani, rezultand costuri cu plata
dobanzii mai mici decat in cazul anterior. Aceasta metoda permite emitentului sa-si refaca,
intr-o perioda mai scurta, capacitate de imprumutare.
Structura asecendenta a serviciului datoriei – poate fi utilizata de emitent pentru a amana
rambursarea si platile cu dobanda. Aceasta permite un serviciu al datoriei mai mic in primii
ani.
Un alt aspect al structurarii serviciului datoriei se refera in mod exclusiv la rambursarea acesteia.
Obligatiuni in serie - acestea au un grafic anual de scadente pe o perioada de ani. De
exemplu, o municipalitate poate emite 100 de obligatiuni in serie in anul 2000. Dintre acestea,
40 vor avea scadenta in 2005, insemnand ca intreaga suma imprumutata se ramburseaza la
acea data. Alte 40 vor avea scadenta in 2006 iar urmatoarele 20 in 2007.
Obligatiuni la termen - acestea au o singura scadenta. Toata suma imprumutata va trebui
rambursata la o anumita data. De obicei, pentru aceste obligatiuni emitentul creaza fonduri
“sinking” ca instrument de management financiar care asigura rambursarea. Acest fond este o
11
O mare parte din urmatorul material se poate aplica si altor forme de datorie (ex. Credite bancare).
32
rezerva constituita la intervale egale de timp astfel incat suma acumulata sa fie suficienta
atunci cand se ajunge la data scadentei.
Atunci cand un investitor doreste sa investeasca intr-o obligatiune municipala, el va dori sa
cunoasca situatia financiara a imprumutatului si/sau a proiectului de finantat. Informatiile pe care
va dori sa le aiba sunt dictate de tipul de obligatiune:
Autoritatile locale care emit obligatiuni pentru scopuri generale/activitati curente, garanteaza
cu “deplina incredere si credit” referitor la capacitatea lor de a stabili impozite si taxe care vor
constitui sursa rambursarii. Investitorul care va achizitiona o astfel de obligatiune are nevoie
sa se asigure ca exista suficiente taxe care sa fie percepute pentru a constitui sursele necesare
pentru rambursare si plata dobanzii.
Pentru obligatiunile emise pentru proiecte generatoare de venituri, un investitor va fi
interesat sa examineze structura obligatiunii pentru a determina daca graficul rambursarii este
rezonabil, avand in vedere proiectiile veniturilor care se asteapta a fi realizate.
3.4.2 Piata de obligatiuni din Romania
Emisiunile de obligatiuni pot ajuta autoritatile locale din Romania sa obtina resursele financiare
necesare. Cu toate acestea nu au existat obligatiuni municipale in Roamnia pana la ora actuala si
foarte putine obligatiuni institutionale. Mai multe municipalitati (Constanta, Bucuresti) si-au
anuntat intentia de a emite obligatiuni pe pietele de capital internationale, fara a obine insa vreun
rezultat. Cateva din motive ar fi.
Există discrepanţe majore în cadrul de reglementare pentru bond-urile municipale, de fapt pentru
emiterea şi comercializarea bond-urilor în general. În timp ce Legea 52 referitoare la Bursa de
Valori şi de Acţiuni din 1994 a stabilit competenţa CNVM de a reglementa emiterea publică de
valori, obligatiuni, instrumente financiare ale autorităţilor centrale sau locale şi derivate, există
discrepanţe şi inconsecvenţe majore în cadrul de reglementare în ceea ce priveşte obligatiunile.
Nu există o lege separata pentru obligatiuni; reglementarea 6 asupra Tranzacţiei Publice de
Acţiuni are un capitol referitor la obligatiuni, reglementând emiterea acestora pe termen lung
(minimum 5 ani), lăsând restul la latitudinea CNVM funcţie de fiecare caz; pe de altă parte,
reglementarea 15 asupra Plasării Private a Acţiunilor din 1996 acoperă doar acţiunile.
Un alt motiv care explică absenţa emiterii de obligatiuni este lipsa de încredere şi de familiarizare
a potenţialilor investitori şi emitenti cu un astfel de instrument. În mod special, necunoaşterea
structurii unei obligatiuni cu dobanda variabila, care ar fi fost atractiv în cazul unui mediu
inflaţionar crescut, pare să ţină departe investitorii şi emitentii de obligatiuni.
Este posibil ca in viitorul apropiat sa nu fie utilizate foarte mult. Pentru ca emisiunea de
obligatiuni sa devina un instrument viabil, analistii au subliniat unele modificari care ar trebui sa
aiba loc. Reformatorii ar trebui:
Sa restructureze si/sau sa privatizeze institutiile financiare pentru a facilita tranzactiile cu
obligatiunile municipale (piata primara)
Sa creeze o piata secundara a obligatiunilor deschisa emitentilor si investitorilor
Sa permita autoritatilor locale sa garanteze cu propriile venituri
Sa imbunatateasca cadrul legal si de reglementare.
33
3.5 Concluzii: Corelarea instrumentelor datoriei cu situatia existenta
Discutia anterioara a atins principiile generale ale contractarii datoriei locale:
Instrumentele datoriei trebuie structurate astfel incat sa se coreleze cu caracteristicile
financiare le imprumutatului si ale proiectului.
Vom discuta caracteristicile financiare ale imprumutatului (ex: capacitatea de indatorare) in
Capitolul 4. Cele mai importante caracteristici ale unui proiect sunt:
Veniturile care se asteapta a fi obtinute ca urmare a realizarii proiectului;
Durata de viata a proiectului;
Beneficiarii potentiali ai proiectului, etc
Aceste elemente ofera indicii importante atat in alegerea cat si in structurarea instrumentului
datoriei. Iata cateva exemple:
Datoria contractata pe baza veniturilor obtinute din proiect sunt adecvate pentru activitati
generatoare de venituri. Graficul rambursarii trebuie corelat cu ritmul realizarii veniturilor.
Autoritatile locale trebuie sa cunoasca/determine beneficiarii proiectului. Daca beneficiarii
sunt un grup restrans, o datorie contractata pe baza veniturilor obtinute din proiect este
adecvata. In acest caz o datorie contractata pentru scopuri generale poate sa nu obtina
suportul politic necesar.
Datoria contractata pentru scopuri generale este adecvata pentru activitati care nu genereaza
venituri si/sau de care beneficiaza un grup larg si dispersat de persoane.
Pentru ambele tipuri de datorie, capitalul imprumutat trebuie rambursat din venituri locale
care sunt masurabile si cu grad cat mai exact de certitudine.
Creditele bancare sunt flexibile. Printre alte avantaje, creditele bancare sunt adecvate pentru
obtinerea de sume mici, in timp scurt si cu caracter urgent.
Atat creditele bancare cat si obligatiunile pot fi structurate pentru a finanta cheltieli de capital
mari si planificate. Suma necesar a fi imprumutata trebuie sa fie suficient de mare pentru a
justifica costurile implicate de emisiunea de obligatiuni. Un proiect mic, nu va justifica astfel
de costuri.
Durata de viata a investitiei trebuie sa fie intotdeauna mai mare decat durata pentru care este
contractata datoria. Cand o autoritate locala demonstreaza ca poate amortiza suma
imprumutata si platile cu dobanda intr-o perioada mai scurta decat durata utila de viata a
proiectului acesta aduce valoare adaugata respective tranzactii de contractare a datoriei.
Aceasta va determina o diminuare a costurilor capitalului imprumutat.
34
CAPITOLUL 4
FACTORII INTERNI CARE INFLUENTEAZA NIVELUL DE INDATORARE
MODELUL FINANCIAR
Principalele subiecte abordate:
Surplusuri operationale
Cat de mult se poate indatora o municipalitate?
Capacitatea de indatorare
Rata serviciului datoriei si alte rate
Modelul financiar
Cand – si cat de mult – trebuie sa se imprumute o municipalitate? In cadrul acestui capitol vom
analiza o serie de factori interni care tin de municipalitate si care determina capacitatea de
indatorare. Ca parte a acestei activitati, vom analiza o serie de aspecte care tin de managementul
bugetar si financiar. Nu intentionam sa intram in detaliile acestor teme – acestea constituind subiect
al altor seminarii ale USAID/RTI Management Bugetar si Financiar- ci sa analizam acele aspecte
care au relevanta pentru seminarul nostru.
Dupa o analiza a (1) declaratiei de venituri si cheltuieli, vom analiza conceptul de (2) capacitate de
indatorare. Apoi vom examina diferiti indicatori care ne ajuta in luarea deciziei de a contracta un
imprumut sau nu: (3) rata serviciului datoriei; (4) rata surplusului operational, si (5) alti indicatori
relevanti. In final vom aplica analiza ratei serviciului datoriei la (6) scenariul de baza si (7) alte
scenarii de modele financiare mai complexe
4.1 Interpretarea declaratiei de venituri si cheltuieli
Declaratia de Venituri si Cheltuieli este principalul instrument al managementului financiar. O
definitie generala ar fi ca aceasta declaratie este un raport asupra performantelor financiare ale unei
municipalitati intr-o anumita perioada de timp. Declaratia poate include informatii atat asupra
performantelor dintr-o perioada anterioara celei pentru care se face raportarea cat si proiectii viitoare
ale veniturilor si cheltuielilor. Declaratiile de venituri si cheltuieli pot fi de asemenea exprimate atat
in lei – valoare nominala, cat si in lei – valoare constanta (1999). Exprimarea sumelor in lei –
valoare constanta ne ajuta sa intelegem schimbarea reala in timp a venitului municipalitatii, fara
efectul ditorsionant al inflatiei.
Declaratia de venituri si cheltuieli poate avea utilizari diferite. In cursul acestui seminar vom analiza
declaratia de venituri si cheltuieli ca instrument al evaluarii capacitatii de indatorare a
municipalitatii.
Intocmirea declaratiilor de venituri si cheltuieli presupune o schimbare a modului in care
informatiile financiare sunt prezentate si organizate. De exemplu veniturile si cheltuielile pot fi
exprimate dupa cum urmeaza:
35
Suma anuala (milioane lei)
Total Venituri 337.310
Total Cheltuieli 328.587
Excedent (deficit) general 8.723
Desi aceasta comparatie este oarecum utila, analiza datoriei necesita o defalcare si mai detaliata
precum si o regrupare a pozitiilor bugetare aferente cheltuielilor si veniturilor. In mod special este
indicat sa se separe pozitiile privind operatiunile curente de cele privind investitiile de capital (vezi
Tabelul 4.1).
Tabelul 4.1 Declaratie de venituri si cheltuieli (Simplificat)
Pozitia Suma anuala (milioane Lei)
Activitati curente
Venituri curente 241,480
Mai putin: cheltuieli operationale 153,125
Surplusuri operationale curente (deficite) 88,355
Plus: Alte surse de finantare a cheltuielilor operationale 0
Surplusuri operationale nete (deficite) 88,355
Investitii
Surplusuri operationale nete (deficite) 88,355
Plus: Alte surse de finantare a cheltuielilor de capital 95,829
Mai putin: Plati de dobanzi si comisioane 8,456
Mai putin: Rambursari credite 0
Fonduri disponibile pentru investitii 175,728
Mai putin:Cheltuieli de capital 162,176
Mai putin: Fonduri de rezerva 4,830
Total excedente (deficite) 8,723
Aceste date reprezinta o regrupare a cifrelor pe care consiliile locale si consiliile judetene le prezinta
in raportarile lor asupra rezultatelor financiare totale. In prezent, declaratiile financiare prezinta
totalul veniturilor si cel al cheltuielilor fara o separare pe activitati curente si pe activitati de
investitii. Diferentele importante sunt:
Pozitiile denumite venituri sunt divizate in venituri curente, alte surse de finantare pentru
activitati curente si alte surse de finantare pentru cheltuieli de capital.
Cheltuielile au fost separate in cheltuieli operationale si cheltuieli de capital. Cheltuielile
operationale curente beneficiaze de resursele disponibile in cursul unui an fiscal. Cheltuielile de
capital beneficieze atat de resurse disponibile in cursul anului fiscal curent cat si din viitorii ani
fiscali.
Putem observa in tabelul de mai sus - Declaratie de venituri si cheltuieli – ca datele presupun o
combinatie intre venituri si cheltuieli in anumite sume al caror rezultat este un surplus sau un deficit.
36
1) Surplusurile operationale curente includ veniturile curente (ex.impozite locale, taxe si cota din
impozitul pe salarii) din care se deduc cheltuielile operationale (ex: cheltuielile operationale
pentru mentinerea in functiune si intretinerea facititatilor din invatamant).
2) Surplusul operational net include surplusul operational curent la care se adauga alte surse de
finantare pentru cheltuieli de capital(de exemplu impozitul pe profit de la regia locala).
Pana acum, am discutat elementele declaratiei care se refera la operatiunile curente. Un surplus
operational net indica existenta unor resurse ramase in urma finantarii cheltuielilor operationale.
Aceste resurse pot fi utilizate pentru cheltuieli de capital. Urmatoarea parte a declaratiei se
concentreaza asupra cheltuielilor de capital si a resurselor utilizate pentru finantarea acestor.
3) Fondurile disponibile pentru investitii includ surplusul sus mentionat la care se adauga
urmatoarele elemente:
“Alte surse pentru finantarea cheltuielilor de capital”. Aceasta include datoria contractata in
decursul unei anumite perioade si utilizata pentru finantarea cheltuielilor de capital.
“Plati de dobanzi si comisioane bancare”. Aceste plati sunt parte a serviciului anual al datoriei,
sub forma de plati de dobanzi si alte comisioane aferente.
“ Rambursarea imprumutului”. Aceste rambursari fac parte din serviciul anual al datoriei sub
forma rambursarii sumei imprumutului. Aceste sume apar de obicei la sfarsitul sau catre sfarsitul
perioadei pentru care a fost contractat imprumutul. Analistul a considerat ca rambursarea va
incepe dupa anul 2003; de aceea suma rambursata in 2003 este egala cu “0”.
In acest mod calculam sumele disponibile pentru finantarea investitiilor. Nu este necesara utilizarea
integrala a acestor surse pentru finantarea modernizarilor. Urmatoarea parte a declaratiei explica
acest lucru.
4) Surplusul total include “fondurile disponibile pentru finantarea investitiilor”. Aceste fonduri pot
fi investite in totalul “cheltuielilor de capital” sau pot fi constituite ca rezerve (contingente).
Ceea ce ramane dupa aceasta operatiune poarta denumirea de surplus total/general.
Daca dorim sa facem o legatura cu Programul de Investitii, putem spune ca: 100% din totalul
fondurilor disponibile pentru investitii (175.728 milioane lei in 2003) ar putea fi alocate
Programului de investitii. Totusi, analistul a considerat numai 92.3% din aceasta suma (162.176
milioane lei) constituind din suma ramasa un fond de rezerva (4.830. milioane) – pentru acoperirea
variatiilor fizice si de pret. Acest fond ia in considerare probabilitatea proiectiilor de venituri si
cheltuieli – deoarece modelul financiar se refera la municipalitati aflate intr-o perioada de tranzitie.
4.2 Capacitatea de indatorare 12
Dupa sesiunea de familiarizare cu informatiile de baza pe care le furnizeaza Declaratia de Venituri si
Cheltuieli, sa vedem cum putem utiliza aceste informatii pentru a intelege “cat de mult ne putem
imprumuta”. Vom incepe cu o definitie:
12
Aceasta sectiune se bazeaza partial pe Cursul privind Creditul Local in Romania - Levine, Taya; Rosensweig, Fred; si
Conway, Francis, USAID, Training Resources Group si Urban Institute, Octombrie 1999.
37
Capacitatea de indatorare – volumul de resurse pe care le putem retine din totalul
veniturilor operationale in fiecare an in decursul mai multor ani in scopul de a achita
serviciul datoriei fara a afecta “parametrii creditului”.
Este important sa notam ca achitarea serviciului datoriei trebuie sa se faca din veniturile
operationale. Atunci cand semnam un contract de imprumut, convenim sa facem platile pentru
onorarea serviciului datoriei pe o perioada de mai multi ani. Pentru a onora acest angajament, va
trebui sa ne asigurma ca aceste fonduri vor exista in fiecare an, pe perioada pentru care a fost
contractat creditul. Cea mai prudenta abordare este sa contam pe acele fonduri care stim sigur ca vor
fi disponibile, ex: venituri proprii.
Care sunt factorii care influenteaza capacitatea de indatorare?
1) Dorinta si abilitatea de a accepta riscul, si
2) Dorinta si abilitatea de a limita fondurile utilizate pentru serviciile catre comunitate pentru a
plati investiile (si pentru creditele necesare finantarii acelor investitii).
Va rugam sa va reamintiti ca planificati platile pentru plata serviciului datoriei din veniturile proprii
care sunt aceleasi venituri din care platiti serviciile oferite comunitatii, cum ar fi intretinerea
strazilor, scolilor si parcurilor. Tot din aceste venituri se finanteaza cheltuielile administrative si
salariile pentru angajatii dumneavoastra.
In cele din urma, capacitatea de indatorare este o chestiune de analiza. Ori de cate ori va trebui sa
luati o decizie in legatura cu un imprumut veti avea la dispozitie cateva optiuni. Este important sa
cunoasteti aceste optiuni si sa conveniti asupra unei decizii inainte de a incepe procedura de
contractare a unui imprumut.
Capacitatea de indatorare determina capacitatea de a investi in cadrul comunitatii?
Nu absolut necesar. Capacitatea de indatorare imi arata cat de mult consiliul local sau judetean se
poate imprumuta pentru a finanta investitiile tinand cont in acelasi timp de resursele proprii.
Uneori un proiect, ex: un sistem de alimentare cu apa, poate genera venituri proprii odata ce este pus
in functiune. De indata ce alimentarea cu apa este pusa in functiune, consumatorii vor plati un tarif
pentru consumul de apa. Veniturile obtinute din aceste tarife pot fi de asemenea utilizate pentru a
plati serviciul datoriei aferent unui imprumut.
Dupa cum am spus, capacitatea de indatorare a unei municipalitati este o chestiune de analiza si
decizie; analizele cantitative ne pot ajuta in luarea unei decizii.
38
4.3 Cat de mult am voie sa ma imprumut?
Legea privind Finantele Publice Locale stabileste un nivel maxim de indatorare al unei
municipalitati.
In acest sens, Legea prevede urmatoarele:
"Autoritatilor administratiei publice locale li se interzice accesul la orice fel de
imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile
contractate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care
urmeaza sa fie angajat in anul respectiv, depaseste limita de 20% din totalul veniturilor
curente ale bugetelor locale..." (LLPF, Article 51)
Conform LFPL, metoda de evaluare a capacitatii de indatorare este rata serviciului datoriei. LFPL
limiteaza rata serviciului datoriei unei municipalitati la 20%. Rata serviciului datoriei este definita
dupa cum urmeaza.
Rata serviciului datoriei = Serviciul annual al datoriei
Total venituri curente
Va prezentam un exemplu de calcul al ratei serviciului datoriei, pe baza datelor din Declaratia de
venituri si cheltuieli (2003):
Exemplu de calcul al ratei serviciului datoriei
Rata serviciului datoriei = 8,456 milioane = 3.5 %
241,480 milioane
Rata serviciului datoriei este de 3.5%. Prin urmare, municipalitatea se incadreaza in limita stabilita
prin lege care este de 20%. Este important sa ne amintim ca trebuie sa facem estimari in legatura cu
rata serviciului datoriei pe intreaga durata pentru care intentionam sa contractam imprumutul,
intrucat rata serviciului datoriei poate varia de la an la an.
4.4 O alta metoda de determinare a “cat de mult trebuie sa ma imprumut”: Rata surplusului
operational
Cele prezentate mai sus arata ca, din punct de vedere legal, rata maxima a serviciului datoriei poate
fi de maxim 20%. In timp ce acest exemplu arata ca o municipalitate poate imprumuta destul de
mult in conformitate cu legea, exista motive care tin de trasaturile municipalitatii pentru care
municipalitatea s-ar putea sa nu doreasca sa se indatoreze atat de mult.
39
Motive pentru a nu ne supra-indatora
Motive pentru care nu ar trebui sa contractam o datorie foarte mare sunt:
Municipalitatea nu are experienta in management-ul datoriei,
Municipalitatea nu are sisteme adecvate pentru management-ul datoriei,
Municipalitatea are resurse limitate pentru proiectarea investitiilor de finantat,
Municipalitatea are resurse limitate pentru constructia investitiei, si
Municipalitatea are resurse limitate pentru exploatarea si intretinerea investitiei.
De asemenea:
Estimarile dumneavoastra in legatura cu evolutia veniturilor si cheltuielilor sunt mult
prea optimiste sau incerte.
Aceste motive sunt relevante pentru perioada actuala, cand in Romania nivelul inflatiei
este destul de ridicat si cand atat economia nationala cat si cea locala sunt intr-un proces
de tranzitie.
Deci – cat de mult ne imprumutam? Un aspect important de verificat este estimarea resurselor care
vor ramane disponibile dupa efectuarea cheltuielilor operationale – cu alte cuvinte, estimarea
surplusului operational. Este de dorit ca rambursarea imprumutului sa se realizeze din aceste
resurse. Dar daca, de exemplu, se inregistreaza un deficit operational, va fi dificil sa va indepliniti
obligatiile derivate din plata serviciul datoriei. In aceste conditii nu este recomandata contractarea
nici unei datorii – chiar daca legea va permite acest lucru.
Atunci cand examinam surplusurile operationale ca indiciu pentru cat de mult ne putem imprumuta,
este prudent sa examinam surplusul operational curent mai degraba decat surplusul operational
net.
Surplusul operational curent este o masura mai fidela a resurselor disponibile pentru plata serviciului
datoriei decat surplusul operational net. Dupa cum am constatat mai inainte, surplusul operational
curent nu include “alte surse pentru finantarea cheltuielilor curente”. Astfel de “alte resurse” include
fonduri cum ar fi alocatii bugetare care nu sunt o sursa sigura; nu exista nici o garantie ca aceste
alocatii vor fi acordate in urmatorii ani si in ce volum. Nu se poate conta pe acest tip de resurse in
finantarea serviciului datoriei.
O modalitate corecta de evaluare a surplusului operational disponibil pentru achitarea serviciului
datoriei este utilizarea ratei surplusului operational. Exprimat sub forma unei ecuatii, aceasta rata
este, dupa cum urmeaza.
40
Rata surplusului operational = surplusuri operationale curente
total venituri curente
(Observati ca surplusul operational nu include nici o plata a serviciului datoriei. Astfel, pe langa
analiza raporturilor privind serviciul datoriei si surplusul operational, analistul trebuie sa se asigure
ca excedentul general va ramane pozitiv in timp.)
Pentru a intelege variatia in timp a surplusului operational sa analizam unele previzionari care au
fost efectuate recent la Ramnicu Vilcea. Din datele istorice si din estimarile incluse in declaratia de
venituri si cheltuieli, putem obtine rata surplusului operational din 1996 pana in 2003
(vezi Tabelul 4.2)
Tabelul 4.2: Ramnicu Valcea – rata surplusului operational (milioane Lei)
Concept 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Venituri curente 17795 39988 43380 89385 115988 145548 183709 241480
Cheltuieli
operationale
18128 37274 40600 58844 78137 100105 127563 161581
Surplus
operational curent
(333) 2714 2780 30541 37851 45443 56146 79899
Rata surplusului
operational
-1.9% 6.8% 6.4% 34.2% 32.6% 31.2% 30.6% 33.1%
In ce an Ramnicu Valcea ar putea lua in considerare contractarea unui imprumut? Aceasta nu ar fi o
idee buna in 1996 cand rata surplusului operational este negativ. In 1997 si 1998, in timp ce aceasta
rata a devenit pozitiva, este inca foarte mica, intre 6 si 7%. Ce putem spune despre 1999? In acest
an, rata surplusului operational a crescut considerabil la 34.3%, si va ramane ridicata pan in ultimul
an pentru care s-au facut estimari. Insa aceasta rata pentru 1999 este bazata pe informatii din trecut
sau este o estimare (posibil prea optimista)? Daca este o estimare, care au fost ipotezele pe care le-a
avut in vedere analistul? Cu o crestere considerabila de la 6.4% la 34.2% intr-un singur an,
autoritatile are trebui sa solicite explicatii in legatura cu acuratetea estimarilor facute si cu precizia
acestor proiectii inainte de a lua o decizie pentru contractarea unei datorii prea mari. Municipalitatea
ar putea decide sa amane contractarea unui imprumut cu 1 sau 2 ani (ex: pana in 2001), interval in
care o situatie financiara solida poate fi demonstrata.
4.5 Alte metode de determinare a capacitatii de indatorare
Indicatorii anterior prezentati sunt utili, insa municipalitatea poate utiliza si alte metode de
determinare si de decizie asupra a cat de mult se poate imprumuta. Astfel de metode utile sunt:
Datoria neta pe cap de locuitor
Rata datoriei contractate si nerambursate pe total venituri gospodarie sau venituri ale
agentilor economici
Cresterea gradului de indatorare de la un an la altul, etc.
Prin urmare, o combinatie de mai multi indicatori poate ajuta oficialitatile sa ia o decizie corecta in
legatura cu momentul si volumul imprumuturilor pe care doresc sa le contractateze.
41
Pe masura ce datoria contractata de municipiile romanesti va creste, va fi utila o comparatie a
acestor rate intre diferitele municipalitati. O astfel de comparatie va fi o informatie in plus pentru
oficiali atunci cand decid cat de mult sa se imprumute. Un primar poate renunta la contractarea unei
datorii egale cu 1.000.000 lei pe cap de locuitor (locuitorii din municipalitatea respectiva) daca o
astfel de rata medie pentru alte municipalitati este de numai 1.000 lei pe cap de locuitori.
4.6 Analiza ratei de indatorare si modelul financiare de baza
Atunci cand examinam ratele (indicii) de indatorare in procesul de analizare a optiunilor de
imprumut, trebuie sa ne asiguram ca datoria potentiala nu va deveni prea impovaratoare in nici un
moment al procesului de imprumut. Asadar, trebuie sa ne facem o oarecare idee despre modul in
care veniturile si cheltuielile vor evolua in viitor. In acest scop avem nevoie de unele modele
financiare.
Modelele financiare pot fi simple sau complexe. O forma mai simpla de model financiar se bazeaza
pe tendinte istorice. Daca, de pilda, veniturile municipalitatii au crescut (in termeni reali) cu o medie
de cinci la suta pe an in ultimii cinci ani, restul ramanand neschimbat, putem presupune ca veniturile
vor creste in acelasi ritm si in viitor. In mod similar, daca cheltuielile operationale au crescut doar cu
trei la suta pe an, aceasta rata ar putea servi ca si baza pentru proiectiile viitoare. Tabelul 4.3 de mai
jos infatiseaza proiectiile bazate pe acele ipoteze legate de tendintele viitoare (toate valorile sunt in
lei – valoarea constanta 1999).
Tabelul 4.3 Model financiar in Raisa: Cazul A 1999 2000 2001 2002In 1999 constant 000 Lei
Venituri curente 86,046,600 5.0% 90,348,930 5.0% 94,866,377 5.0% 99,609,695
Mai putin chelt. operationale 74,674,992 3.0% 76,915,242 3.0% 79,222,699 3.0% 81,599,380
Surplus operational (Deficit) 11,371,608 13,433,688 15,643,677 18,010,315
Total serv. datoriei - 5,328,947 5,328,947 5,328,947
Rata Serviciului Datoriei 0.00% 5.90% 5.62% 5.35%Rata surplusului operational 13.22% 14.87% 16.49% 18.08%
Tabelul 4.3 ilustreaza modul in care atat veniturile curente cat si cheltuielile operationale cresc
moderat de la un an la altul. Veniturile curente cresc la o rata mai mare fata de cheltuielile
operationale. Asadar, surplusul operational creste si el, ceea ce genereaza sume suplimentare pentru
plata serviciului datoriei. (Serviciul datoriei este amortizat prin plati egale anuale).
Pentru a putea analiza indicii (ratele), mai intai trebuie sa calculam rata serviciului datoriei. Pentru
anul 2000, aceasta este de 5,9% (5.328.947.000 / 90.348.930.000). Adica, 5,9% din veniturile
curente sunt folosite pentru plata anuala a serviciului datoriei, ceea ce concorda cu LFPL, articolul
51. Pentru fiecare an succesiv, rata datoriei scade datorita cresterii veniturilor curente. In mod
similar, rata operationala creste de la an la an deoarece veniturile curente cresc mai repede decat
cheltuielile operationale.
42
Orice asemenea proiectie nu este altceva decat o estimare a unei situatii viitoare. Nu trebuie sa ne
asteptam la o estimare absolut corecta. Mai curand, ar trebui sa examinam seturi diferite de proiectii.
Unele ar trebui sa presupuna ca lucrurile vor merge bine. Altele ar trebui sa analizeze ceea ce se
intampla atunci cand lucrurile nu merg bine. De pilda, proiectiile ar putea include unele ipoteze
privind cresterea mare, moderata si mica a veniturilor. Ele ar putea de asemenea include unele
ipoteze referitoare la creterea mare, moderata si mica a cheltuielilor. Aceasta poate genera noua
scenarii, bazate pe combinatiile diferite intre cresterea veniturilor si tendintele costurilor:
1. Cresterea mare a veniturilor – tendinta descendenta a costurilor
2. Cresterea mare a veniturilor – tendinta moderata a costurilor
3. Cresterea mare a veniturilor – tendinta ascendenta a costurilor
4. Cresterea moderata a veniturilor – tendinta descendenta a costurilor
5. Cresterea moderata a veniturilor – tendinta moderata a costurilor
6. Cresterea moderata a veniturilor – tendinta ascendenta a costurilor
7. Cresterea mica a veniturilor – tendinta descendenta a costurilor
8. Cresterea mica a veniturilor – tendinta moderata a costurilor
9. Cresterea mica a veniturilor – tendinta ascendenta a costurilor
Calcurarea tuturor celor noua variante de scenarii ar insemna ar insemna o cantitate enorma de
munca. Poate ar fi bine sa va concentrati numai asupra rezultatelor scenariilor A, E si I; adica cele ce
corespund unui set de ipoteze optimiste, moderate si pesimiste.
Sa presupunem ca Tabelul 4.3 ar corespunde setului de ipoteze moderate privind veniturile si
cheltuielile. In cele ce urmeaza vom elabora un scenariu optimist (vezi Tabelul 4.4).
Table 4.4: Raisa Case B 1999 2000 2001 2002
86,046,600 15.0% 98,953,590 15.0% 113,796,629 15.0% 130,866,123
74,674,992 3.0% 76,915,242 3.0% 79,222,699 3.0% 81,599,380
11,371,608 22,038,348 34,573,929 49,266,743
- 5,328,947 5,328,947 5,328,947
0.00% 5.39% 4.68% 4.07%
13.22% 22.27% 30.38% 37.65%
In 1999 constant 000 Lei
Venituri curente
Mai putin chelt. operationale
Surplus operational (Deficit)
Total serv. datoriei
Rata Serviciului Datoriei
Rata surplusului operational
In cazul B veniturile curente cresc mult mai mult decat cheltuielile operationale. Mai mult, surplusul
operatioanl creste cu aproximativ 100% in fiecare an. Serviciul datoriei anual ramanand neschimbat,
rata acestuia fata de veniturile curente pentru anul 2001 este calculata ca fiind 4,68% sau
5.328.947.000 / 113.796.629.000. Pana in anul 2001 rata datoriei va fi scazut cu aproape de doua ori
mai mult fata de cazul A de mai sus, permitand astfel o capacitate de indatorare suplimentara. Rata
surplusului operational exprima amplificarea capacitatii de indatorare.
43
Cazul 3, pe de alta parte, descrie o abordare mai pesimista a cheltuielilor operationale (vezi Tabelul
4.5)
Table 4.5: Raisa Case C 1999 2000 2001 2002In 1999 Constant
000 LeiCurrent Revenues 86,046,600 5.0% 90,348,930 5.0% 94,866,377 5.0% 99,609,695
Less: Operating Expenses 74,674,992 10.0% 82,142,491 10.0% 90,356,740 10.0% 99,392,414
Operating Surplus(Deficit)
11,371,608 8,206,439 4,509,636 217,281
Total Debt Service - 5,328,947 5,328,947 5,328,947
Debt Service Ratio 0.00% 5.90% 5.62% 5.35%
Operating Surplus Ratio 13.22% 9.08% 4.75% 0.22%
Expense Ratio 86.78% 90.92% 95.25% 99.78%
DS to OE Ratio 0.00% 6.49% 5.90% 5.36%
In cazul C, veniturile curente cresc moderat de la an la an, insa cheltuielile operationale cresc mult
mai rapid. Exista asadar o scadere constanta a surplusului operatioanl. Calculul ratelor datoriei din
2000 pana in 2002 releva cresterea capacitatii de indatorare cu aproximativ 10%
A privi insa doar una din modalitatile de stabilire a capacitatii de indatorare ne poate induce in
eroare. Rata operationala reflecta o scadere drastica a surplusului operational disponibil pentru plata
serviciului annual al datoriei. Pana in anul 2002, factorul de acoperire ne arata ca nu exista fonduri
suplimentare disponibile pentru plata altor cheltuieli de capital si nici rezerve de numerar flexibile
pentru utilizari neasteptate. (Un scenariu si mai pesimist bazat pe cresteri mici ale veniturilor va
genera rate si mai slabe.)
4.7 Analiza ratei de indatorare si ipoteze privind scenariul aspectelor economice/politice13
In locul proiectiilor liniare bazate pe tendinte istorice, viitorul poate fi modelat si in functie de
diferite seturi de ipoteze privind aspecte economice si politice. Aceasat abordare este utila in situatii
de tipul celor din Romania unde cadrul general destinat finantelor publice locale trece printr-un
proces de schimbari drastice. Aceste imprejurari reduc valoarea proiectiilor viitoare bazate pe
tendinte istorice. Urmatorul exercitiu ne furnizeaza un exemplu din acest tip mai sofisticat de model
financiar.
Consiliul local al orasului Raisa a solicitat primarului Ionescu sa determine daca municipalitatea isi
poate permite contractarea unui imprumut. Primarul Ionescu a solicitat directorului financiar
Cristiana Calin sa studieze si sa faca o evaluare a acestei probleme. Cristiana decide sa ia in
considerare trei scenarii, cu ipoteze diferite.
13
Acest exercitiu a fost elaborat de Levine, Taya si Rosenweig, Fred de la Training Resource Group; si Conway,
Frnacis, de la Urban Institute, si a fost prezentat in cadrul cursului “Foundation Course on Local credit in Romania”,
USAID, Octombrie, 1999
44
Tabelele 4.6, 4.7 si 4.8 ilustreaza o modalitate de analiza a capacitatii de indatorare a municipiului
Raisa. Aceste trei scenarii se refera la evolutii posibile ale finantelor municipalitatii Raisa pe o
perioada de trei ani. Situatiile au fost pregatite in 1998 pentru a evalua capacitatea de indatorare in
cursul perioadei 1999 - 2002. Aceste trei scenarii pornesc de la ipoteza ca municipalitatea va
imprumuta 7.500.000.000 lei in 1999, si vor incepe achitarea serviciului datoriei in anul 2000.
Diferentele dintre scenarii sunt legate de ipotezele privind viitorul intreprinderilor de stat existente si
care sunt principalii platitori de impozite si taxe si cele referitoare la numarul de angajati in
respectiva comunitate. Aceste ipoteze au implicatii mari asupra veniturilor curente care afecteaza
cheltuielile operationale si de capital viitoare.
Urmatorul tabel prezinta ipotezele privind aspectele politice/economice luate in considerare pentru
alcatuirea fiecarui scenariu:
Scenariul I Intreprinderile de stat sunt privatizate si restructurate cu
succes. Activitate si numarul de angajati cresc, sporind
nivelul taxelor locale si al impozitelor pe salarii care
raman la dispozitia municipalitatii. Veniturile curente
cresc in mod optimist pe perioada de patru, insa
cheltuielile operationale aferente cresc mai repede decat
veniturile curente, rezultand intr-un deficit operational
pana in 2002.
Scenariul II Intreprinderile de stat sunt privatizate dar sunt intarzieri in
restructurare; aceasta va stagna procesul de crestere a
activitatii in intreprinderi ceea ce va determina o serie de
concedieri. Atat taxele locale locale cat si impozitul de
salarii vor stagna. Veniturile curente si cheltuielile
operationale cresc moderat de la an la an, in timp ce
surplusul operational nu prezinta nici o schimbare.
Scenariul III Privatizarea nu se realizeaza. Intreprinderile de stat
primesc credit limitat de la stat cee ce le mentine in
functiune. Activitatea in intreprinderi se reduce
considerabil. Un numar mare de angajati sunt concediati.
Aceasta reduce atat veniturile obtinute din taxele locale cat
si cele din impozitul pe salarii. Din cauza problemelor
financiare, municipalitatea primeste transferuri pentru
echilibrare, dar nu reuseste sa recupereze veniturile
pierdute. Atat veniturile curente cat si cheltuielile
operationale manifesta diminuari constante pe perioada de
patru ani. Soldul disponibil pentru plata datoriei rezulta
intr-un surplus operational constant.
In baza analizei acestor scenarii, va rugam sa ne furnizati urmatoarele informatii.
1) Completati pozitia “venituri curente totale”: cele trei scenarii I, II si III:
Scenariul I 1999_________________
2000_________________
2001_________________
2002_________________
45
Scenariul II 1999_________________
2000_________________
2001_________________
Scenariul III 1999_________________
2000_________________
2001_________________
2) Completati pozitia “serviciul total al datoriei” pentru anii 1999-2001 sau 2002, si pe cele trei
scenarii I, II si III:
Scenariul I 1999_________________
2000_________________
2001_________________
2002_________________
Scenariul II 1999_________________
2000_________________
2001_________________
Scenariul III 1999_________________
2000_________________
2001_________________
3) Completati pozitie “surplus operational (deficit) – inainte de achitarea serviciului datoriei” pentru
cele trei scenarii I, II si III:
Scenariul I 1999_________________
2000_________________
2001_________________
2002_________________
Scenariul II 1999_________________
2000_________________
2001_________________
Scenariul III 1999_________________
2000_________________
2001_________________
46
4) Rata serviciului datoriei:
Pentru a determina rata serviciului datoriei, impartiti suma totala a serviciului datoriei (vezi
intrebarea 2 de mai sus) la suma totala a veniturilor curente; inmultiti cu 100 pentru a exprima
aceasta rata in procente:
Scenariul I:
1999_______________________________________________________________
2000_______________________________________________________________
2001_______________________________________________________________
2002_______________________________________________________________
Scenariul II:
1999_______________________________________________________________
2000_______________________________________________________________
2001_______________________________________________________________
Scenariul III:
1999_______________________________________________________________
2000_______________________________________________________________
2001_______________________________________________________________
5) Rata surplusului operational:
Pentru a determina rata surplusului operational, impartiti suma surplusului operational (vezi
intrebarea 3 de mai sus) la suma totala a veniturilor curente; inmultiti cu 100 pentru a exprima
aceasta rata in procente
Scenariul I:
1999________________________________________________________________
2000________________________________________________________________
2001________________________________________________________________
2002_______________________________________________________________
47
Scenariul II:
1999________________________________________________________________
2000________________________________________________________________
2001________________________________________________________________
Scenariul III:
1999________________________________________________________________
2000________________________________________________________________
2001________________________________________________________________
6) In baza acestei analize, credeti ca municipalitatea ar trebui sa imprumute suma de
7.500.000.000 lei in 1999? _____________ (da / nu)
De ce da / De ce nu?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
48
TABELUL 4.6
SCENARIUL 1
Mii lei 1998 1999 2000 2001 2002 Total venituri curente 65.594.159 86.046.600 101.055.777 110.590.842 121.415.584
Din care:
- Impozite si Taxe Locale 28.104.945 42.157.417 56.069.365 64.479.770 74.151.735
- Sume defalcate din veniturile bugetului de
stat
18.905.190 43.889.183 44.986.412 46.111.072 47.263.849
- Subventii 18,584.025 N/A N/A N/A N/A
- Sume defalcate pentru acoperirea
deficitului bugetar (noua lege)
Total cheltuieli curente 65.348.391 74.674.992 90.791.797 103.275.117 117.725.670
Din care:
- Autoritati executive 5.211.282 5.732.410 6.305.651 6.936.216 7.629.838
- Invatamant 10.465.200 12.034.980 13.840.227 15.916.261 18.303.700
- Sanatate 996.132 896.519 806.867 726.180 653.562
- Cultura si sport 41.667 42.709 43.136 44.214 45.320
- Asistenta sociala 3.099.831 3.874.789 4.843.486 6.054.357 7.567.947
- Gospodarie comunala si locuinte 42.832.707 49.257.613 56.646.255 65.143.193 74.914.672
- Transporturi si comunicatii 2.688.006 2.822.406 2.963.527 3.111.703 3.267.288
- Alte actiuni economice 0 0 0 0 0
- Alte activitati 13.566 13.566 13.702 14.044 14.395
Excedent (deficit) operational - inainte de
plata serviciului datoriei
11,371.608 10.263.979 7.315.725 3.689.915
Excedent (deficit) operational, ca procent
din total venituri curente
13.2 % 10.2% 6.6% 3.0%
Total serviciul datoriei 0 0 5.328.947 5.328.947 5.328.947
Din care:
- Plati de dobanzi pentru datorie nou
acumulata
0 0 3.750.000 2.960.526 1.776.316
- Rambursari datorii nou acumulate 0 0 1.578.947 2.368.421 3.552.632
Excedent (deficit) din operare, Net 4.104.006 11.371.608 4.935.032 1.986.778 (1.639.033)
Alte surse de finantare a cheltuielilor
curente
6.066.618 5.000.000 2.500.000 0 0
Din care:
- Din credite noi 5.000.000 2.500.000 0 0
Total fonduri disponibile pentru
investitii
10.170.624 16.371.608 7.435.032 1.986.778 (1.639.033)
Cheltuieli capitale totale pe capitole 9.589.224 11.500.000 7.000.000 1.500.000 0
- Autoritati executive 267.444 0 0 0 0
- Invatamant 0 0 0 0 0
- Sanatate 0 0 0 0 0
- Cultura si sport 0 0 0 0 0
- Asistenta sociala 0 0 0 0 0
- Gospodarie comunala si locuinte 9.315.966 12.500.000 10.000.000 7.500.000 7.500.000
- Transporturi si comunicatii 0 0 0 0 0
- Alte actiuni economice 0 0 0 0 0
- Alte investitii 5.814 0 0 0 0
Excedent (deficit) 581.400 4.871.608 435.032 486.778 (1.639.033)
49
TABELUL 4.7
SCENARIUL 2
Mii lei 1998 1999 2000 2001 2002 Total venituri curente 65.594.159 86.046.600 101.055.777 110.590.842 121.415.584
Din care:
- Impozite si Taxe Locale 28.104.945 42.157.417 56.069.365 64.479.770 74.151.735
- Sume defalcate din veniturile bugetului de
stat
18.905.190 43.889.183 44.986.412 46.111.072 47.263.849
- Subventii 18.584.025 N/A N/A N/A N/A
- Sume defalcate pentru acoperirea
deficitului bugetar (noua lege)
Total cheltuieli curente 65.348.391 74.674.992 90.791.797 103.275.117 117.725.670
Din care:
- Autoritati executive 5.211.282 5.732.410 6.305.651 6.936.216 7.629.838
- Invatamant 10.465.200 12.034.980 13.840.227 15.916.261 18.303.700
- Sanatate 996.132 896.519 806.867 726.180 653.562
- Cultura si sport 41.667 42.709 43.136 44.214 45.320
- Asistenta sociala 3.099.831 3.874.789 4.843.486 6.054.357 7.567.947
- Gospodarie comunala si locuinte 42.832.707 49.257.613 56.646.255 65.143.193 74.914.672
- Transporturi si comunicatii 2.688.006 2.822.406 2.963.527 3.111.703 3.267.288
- Alte actiuni economice 0 0 0 0 0
- Alte activitati 13.566 13.566 13.702 14.044 14.395
Excedent (deficit) operational - inainte de
plata serviciului datoriei
11.371.608 10.263.979 7.315.725 3.689.915
Excedent (deficit) operational, ca procent
din total venituri curente
13.2% 10.2% 6.6% 3.0%
Total serviciul datoriei 0 0 5.328.947 5.328.947 5.328.947
Din care:
- Plati de dobanzi pentru datorie nou
acumulata
0 0 3.750.000 2.960.526 1.776.316
- Rambursari datorii nou acumulate 0 0 1.578.947 2.368.421 3.552.632
Excedent (deficit) din operare, Net 4.104.006 11.371.608 4.935.032 1.986.778 (1.639.033)
Alte surse de finantare a cheltuielilor
curente
6.066.618 5.000.000 2.500.000 0 0
Din care:
- Din credite noi 5.000.000 2.500.000 0 0
Total fonduri disponibile pentru
investitii
10.170.624 16.371.608 7.435.032 1.986.778 (1.639.033)
Cheltuieli capitale totale pe capitole 9.589.224 11.500.000 7.000.000 1.500.000 0
- Autoritati executive 267.444 0 0 0 0
- Invatamant 0 0 0 0 0
- Sanatate 0 0 0 0 0
- Cultura si sport 0 0 0 0 0
- Asistenta sociala 0 0 0 0 0
- Gospodarie comunala si locuinte 9.315.966 12.500.000 10.000.000 7.500.000 7.500.000
- Transporturi si comunicatii 0 0 0 0 0
- Alte actiuni economice 0 0 0 0 0
- Alte investitii 5.814 0 0 0 0
Excedent (deficit) 581.400 4.871.608 435.032 486.778 (1.639.033)
50
TABELUL 4.8
SCENARIUL 3
Mii lei 1998 1999 2000 2001 Total venituri curente 65.594.159 632.421.604 58.448.687 51.296.910
Din care:
- Impozite si Taxe Locale 28.104.945 28.807.568 23.046.055 17.284.541
- Sume defalcate din veniturile bugetului de stat 18.905.190 32.114.036 28.902.632 26.012.369
- Subventii 18.584.025 N/A N/A N/A
- Sume defalcate pentru acoperirea deficitului
bugetar (noua lege)
N/A 2.500.000 6.500.000 8.000.000
Total cheltuieli curente 65.348.391 62.196.098 52.476.931 45.654.062
Din care:
- Autoritati executive 5.211.282 5.263.395 5.316.029 5.369.189
- Invatamant 10.465.200 8.895.420 6.671.565 6.838.354
- Sanatate 996.132 498.066 298.840 179.304
- Cultura si sport 41.667 42.084 42.505 43.567
- Asistenta sociala 3.099.831 2.634.856 2.239.628 1.903.684
- Gospodarie comunala si locuinte 42.832.707 42.832.707 31.053.713 24.842.970
- Transporturi si comunicatii 2.688.006 2.016.005 1.512.003 1.134.003
- Alte actiuni economice 0 0 0 0
- Alte activitati 13.566 13.566 13.702 14.044
Excedent (deficit) operational - inainte de plata
serviciului datoriei
1.225.506 5.971.756 5.642.848
Excedent (deficit) operational, ca procent din total
venituri curente
1.9% 10.2% 11.0%
Total serviciul datoriei 0 0 5.328.947 5.328.947
Din care:
- Plati de dobanzi pentru datorie nou acumulata 0 0 3.750.000 2.960.526
- Rambursari datorii nou acumulate 0 0 1.578.947 2.368.421
Excedent (deficit) din operare, Net 4.104.006 1.225.506 642.809 313.901
Alte surse de finantare a cheltuielilor curente 6.066.618 5.000.000 2.500.000 0
Din care:
- Din credite noi 5.000.000 2.500.000 0
Total fonduri disponibile pentru investitii 10.170.624 6.225.506 3.142.809 313.901
Cheltuieli capitale totale pe capitole 9.589.224 6.225.000 3.050.000 225.000
- Autoritati executive 267.244 0 0 0
- Invatamant 0 0 0 0
- Sanatate 0 0 0 0
- Cultura si sport 0 0 0 0
- Asistenta sociala 0 0 0 0
- Gospodarie comunala si locuinte 9.315.966 6.225.000 3.050.000 225.000
- Transporturi si comunicatii 0 0 0 0
- Alte actiuni economice 0 0 0 0
- Alte investitii 5.814 0 0 0
Excedent (deficit) 581.400 506 92.809 88.901
51
CAPITOLUL 5
CONCLUZII: STABILIREA PROIECTELOR PRIORITARE SI ALOCAREA
VENITURILOR
Obiective
Dezvoltarea familiarizarii cu pasii finali ai procesului PIC
Consolidarea inclinatiilor prin aplicarea conceptelor discutate in aceste zile prin
exercitiu cuprinzator PIC
In capitolele precedente am discutat despre activitatile tehnice asociate identificarii proiectelor
potentiale (Capitolul 1) si activitatile financiare legate de finantarea prin imprumut (Capitolele 2-4).
Acum este momentul sa le punem toate cap la cap. Produsul final apare cand fluxurile activitatilor
tehnice si financiare se intrepatrund, dand nastere programului investitiilor de capital. (PIC; vezi
figura 1 din Introducere). In continuare, revizuim si definim pe categorii proiectele potentiale (fluxul
tehnic). Apoi, tinand cont de aporturile financiare importante care au fot dezvoltate anterior,
dezvoltam scenarii financiare alternative (2) (fluxul financiar). Apoi realizam corespondenta dintre
proiecte si sursele de finantare (3) (flux combinat tehnic si financiar). In final, ne consolidam
cunostintele legate de intregul PIC, proces de programare tehnica si financiara (4).
5.1 Fluxul tehnic: Revizuirea si stabilirea prioritatii proiectelor potentiale14
Am examinat anterior dezvoltarea propunerilor de proiect dintr-o varietate de surse, inclusiv pe
calea analizei necesitatilor si participarii cetatenesti (vezi capitolul 1) Acum trebuie sa limitam “lista
dorintelor” la o lista mai scurta de proiecte care urmeaza a fi luate in considerare pentru a fi
implementate in intervalul de timp din PIC (trei ani).
Pasul 1: Alcatuirea fisei propunerilor de proiect
Un punct bun de pornire in limitatea “listei dorintelor”este ordonarea informatiilor referitoare la
propuneri de proiect in “fisa propunerilor de proiect”. Proiectele pot fi rezumate ordonat folosind o
forma standard (vezi mai jos).
14
Sectiunea 5.1 este realizata dupa PADCO, Inc., Programarea investitiilor de capital pentru autoritatile locale: un
manual de proceduri , USAID/Philippine , 1993.
52
Fisa propunerilor de proiect
Data:
Fisa nr:
A. Denumirea proiectului:
B. Scurta descriere a proiectului propus:
C. Localizare:
D. Obiectiv(e):
E. Beneficiari propusi:
F. Cost estimat:
G. Sursa propusa de finantare:
H. Propunator sau departament responsabil:
I. Informatii de contact despre propunator sau departamentul responsabil:
Fisa propunerilor de proiect serveste la evidenta tuturor proiectelor luate in considerare si constituie
baza de pornire in activitatile ulterioare de alegere a proiectului.
Pasul 2: Alegerea initiala a proiectelor
Alegerea initiala a proiectelor definite are urmatoarele trei obiective:
a. Consolidarea propunerilor repetitive sau inutile
Aceasta se face prin revizuirea tuturor fiselor proiectelor individuale si verificarea in vederea
identificarii unor descrieri si localizari identice sau similare ale proiectului. Proiectele identice sau
aproape identice in descriere, obiective, potentiali beneficiari si localizare trebuie unite si tratate ca
fiind un singur proiect.
b. Separarea proiectelor care sunt evident nepractice sau nedorite
Propunerile de proiecte care sunt evident nepractice sau nedorite trebuie scoase de pe lista initiala.
Ca regula generala, daca exista o indoiala rezonabila asupra propunerii de proiect legat de faptul ca
aceasta este “evident impractica sau nedorita”, atunci propunerea nu trebuie inca eliminata de pe
lista.
c. Alegerea proiectelor care ar putea fi implementate mai eficient de catre alte agentii, organizatii
sau autoritati locale.
53
In cazul propunerilor de proiecte care par importante insa nu corespund inca responsabilitatilor
jurisdictiei dumneavoastra, puteti dori sa comunicati aceste propuneri de proiect autoritatilor cu
responsabilitati in domeniu.
Si in sfarsit, este posibil ca proiectele propuse sa aiba obiective contradictorii sau sa intre in
competitie pentru aceeasi localizare. In aceste cazuri, situatia contradictorie in cauza trebuie
identificata si apoi rezolvata prin stabilirea prioritatii prin parcurgerea pasilor premergatori.
Urmatorul formular poate fi folosit in elaborarea listei initiale cu proiecte pe care autoritatea locala
ar dori sa le implementeze (coloana 2).
Formular de lucru:
Lista rezumativa a propunerilor de proiect, Lista initiala si preliminara a
proiectelor
(1)
Propunere proiect
Fisa proiect nr.
(2)
Lista initiala (Proiecte care au trecut
faza de selectie initiala)
(3)
Lista preliminara (Proiecte care au trecut de
faza selectarii pe baza
criteriului conflict-
compatibilitate-
complementaritate)
Indrumari
i. Enumerati toate proiectele din fisa propunerilor de proiecte in coloana 1.
Ii. Enumerati toate proiectele care au trecut selectia initiala in coloana 2.
Iii. Indicati, in Coloana 3, daca proiectul este inclus in lista preliminara rezultata din
matricea conflict-compatibilitate-complementaritate(vezi Pasul 3 de mai jos).
54
Pasul 3: Selectia in functie de conflict, complementaritate, sau compatibilitate
In acest pas, lista initiala este supusa analizei in vederea inlaturarii sau reformularii proiectelor care
intra in contradictie cu altele. Pentru acest pas este folosita mai intai Matricea Conflict-
Compatibilitate-Complementaritate (vezi mai jos). Aceasta matrice permite identificarea proiectelor
complementare, compatibile sau a celor in contradictie cu alte proiecte.
Exemple:
Conflict, complementaritate, compatibilitate
Doua departamente diferite ale autoritatii locale, sau un departament si un grup de cetateni pot
avea diferite idei in legatura cu modul de folosire al unui teren viran in proprietatea autoritatii locale.
Grupul de cetateni poate cere amenajarea unui parc. Municipalitatea ar putea dori sa depoziteze
utilajele grele in acelasi loc. Deoarece nu putem derula ambele proiecte in acelasi spatiu fizic, dupa
cum s-a mai spus, cele doua idei de proiecte intra in conflict.
Un proiect de reabilitare a autostrazii si un proiect pentru apa/apa reziduala pot fi complementare.
Logic ar fi sa programezi instalarea conductelor de apa si canal in perioada in care autostrada este
decopertata in vederea asfaltarii. In caz contrar, in momentul instalarii conductelor, soseaua va trebui
din nou decopertata = costuri suplimentare.
Se spune ca doua proiecte sunt compatibile atunci cand nu intra in conflict unul cu celalalt sau
cand nu se completeaza unul pe celalalt. De aceea doua proiecte desfasurate in zone opuse ale orasulu,
pot fi considerate compatibile.
Parcurgerea acestui pas implica alcatuirea unei liste care sa cuprinda proiecte care exclud idei care
sunt in mare parte incompatibile cu proiectele ramase.
Formular de lucru : Matricea Conflict-Compatibilitate-Complementaritate
Proiecte
Propuse
1 2 3 4 5 6 7
1
2
3
4
5
6
7
55
Indrumari:
I. Indicati relatia dintre proiectele propuse:
- Daca relatia este una de conflict (in care beneficiile scontate ale proiectelor tind sa
se anuleze reciproc, sau in care implementarea unui proiect obstructioneaza
implementarea celuilalt), marcati casuta corespunzatoare cu un "X".
- Daca relata este una de complementaritate, marcati casuta corespunzatoare cu un
"O".
- Daca relatia este una de compatibilitate (sau daca este una de neutralitate), lasati
casuta nemarcata
II. Proiectele care intra in conflict cu mai multe proiecte trebuie eliminate de pe lista
initiala.
III. Proiectele care intra in conflict cu anumite proiecte, dar sunt compatibile sau
complementare cu altele, pot fi reproiectate pentru a rezolva
conflictul/conflictele.
Rezultatele finale ale acestui pas pot fi inregistrate in coloana 3 a formularului de lucru pentru pasul
2, prezentat mai sus.
Pasul 4: Stabilirea prioritatii proiectelor
Stabilirea prioritatii proiectelor propuse, incluse pe lista preliminara, permite introducerea, intr-un
mod transparent, a consideratiilor de ordin social si politic drept criterii ale procesului de identificare
a proiectelor. De asemenea, permite ajustarea si modificarea listei proiectelor potrivit fluxurilor
ulterioare ale procesului PIC. In aceste scopuri este folosita matricea obiective atinse-rezultate
obtinute (vezi mai jos). Aceasta matrice este in esenta o lista a tintelor sociale si politice ale
autoritatilor locale, evaluate potrivit prioritatilor si angajamentelor administratiilor locale. Ulterior
este estimata masura in care proiectele propuse contribuie la atingerea acestor tinte. Un exemplu de
obiective care pot fi incluse intr-o asemenea matrice este urmatorul :
56
Exemple: Obiective ale proiectului A. Promovarea sanatatii si sigurantei publice (ex: fluidizarea traficului, imbunatatirea
alimentarii cu apa potabila, protectia individuala si a proprietatii, etc).
B. Promovarea dezvoltarii economice locale(ex:prin facilitarea extinderii afacerilor
existente)
C. Imbunatatirea echitatii sociale (ex: asigurarea unor servicii de baza suplimentare
pentru grupurile cu venituri mici).
D. Cresterea veniturilor autoritatii locale (ex: prin cresterea salariilor locale, cu impact
asupra impozitului pe salariu), sau reducerea costurilor acesteia (ex: reabilitarea
conductelor de alimentare cu apa)
E. Atenuarea impactului asupra mediului (ex: prin protejarea zonelor de mediu
sensibile)
F. Promovarea conducerii politice locale (ex: prin sprijinirea atingerii obiectivelor
propuse de catre oficialii alesi).
Multe dintre aceste categorii pot fi cuantificate (vezi exemplul).
Exemplu: Cuantificarea beneficiilor
Un proiect care are in vedere fluidizarea traficului duce la imbunatatirea eficientei economice si
aduce beneficii legate de protectia mediului . Cresterile eficientei economice pot fi cuantificate, de
exemplu, prin numarul de minute economisite de soferi in fiecare zi. (Implica si o serie de costuri
care pot fi, de asemenea, cuantificate).
Cu cat exercitiul de luare a deciziei devine mai sofisticat, cu atat mai mult costurile si beneficiile
sunt cuantificate. Chiar daca impactul nu este cuantificat, este important sa se perceapa cel putin
sensul calitativ al costurilor si beneficiilor asociate fiecarui potential proiect.
Din momentul in care obiectivele proiectului sunt definite, ele pot fi cuantificate pentru a oferi
oficialilor si locuitorilor o masura relativa a importantei fiecarui obiectiv. O autoritate locala cu
probleme majore in ceea ce priveste poluarea poate, de exemplu, considera obiectivele legate de
protectia mediului mai importante decat o autoritate locala cu o rata ridicata a somajului.
Dupa definirea si cuantificarea obiectivelor proiectului lista noastra, a proiectelor propuse, trebuie
examinata in corelatie cu aceste obiective. Urmatorul formular de lucru permite aceasta comparatie:
57
Formular de lucru:
Matrice obiective atinse – rezultate
Proiecte
Propuse
Obiectivele Proiectelor
A B C D E F Scor total Priorit.
1
2
3
4
5
6
7
Indrumari
i. Enumerati toate proiectele in coloana din partea stanga.
ii. Pentru fiecare proiect marcati un scor corespunzator a contributiei proiectul la
atingerea obiectivului respectiv, dupa cum urmeaza:
-1 = proiectul are o contributie negativa asupra obiectivului
0 = proiectul nu contribuie la atingerea obiectivului respectiv
1 = proiectul contribuie intr-o oarecare masura
2 = proiectul contribuie in mod semnificativ
3 = proiectul este esential in atingerea obiectivului respectiv
Scrieti scorul obtinut in casuta corespunzatoare. Procedati la fel pentru toate
propunerile de proiecte.
iii. Insumati scorurile pentru fiecare propunere de proiect. Proiectul cu scorul cel mai
mare este proiectul de maxima prioritate. Scorul imediat urmator indica proiectul
imediat urmator ca ordine a prioritatii si asa mai departe. (Nota: aceasta forma
simplificata presupune o cuantificare egala a tuturor obiectivelor cuprinse in proiectele
propuse.)
In fine, proiectele selectate in functie de prioritati pot fi rezumate in urmatorul formular de lucru:
58
Formular de lucru:
Lista proiectelor prioritare propuse pentru programarea investitiilor
Prioritate Proiect propus /
Fisa nr.
Localizare Cost Estimat
1
2
3
4
5
6
7
Total -- --
Indrumari
I. Enumerati proiectele prioritare (potrivit ordinii de prioritate) in “Matricea
obiective atinse – rezultate”.
Includeti informatii aditionale, incluzand costurile estimate.
II. Insumati costurile estimate.
Personalul tehnic poate folosi aceste informatii cu prilejul unei intalniri tehnico-finaciare (vezi mai
jos).
5.2 Dezvoltarea scenariilor financiare alternative
In timp ce personalul tehnic de specialitate stabileste prioritatea proiectelor, personalul financiar de
specialitate poate pregati importante contributii la proces. Am discutat deja despre cateva aspecte de
baza ale modelarii, in Capitolele 2-4. Aplicam practic cateva din aceste concepte in dezvoltarea
scenariior financiare alternative.
Pasul 1: Dezvoltarea scenariului “fara imprumut”
Indrumari
Pe baza aceea ce am realizat deja in Capitolul 4, acest pas este relativ usor de realizat. O parte sau
tot surplusul de operare poate fi folosit ca investitie de capital. Folositi urmatorul formular de lucru
59
Formular de lucru: Determinarea investitiei maxime de capital fara a recurge la
imprumut
Mai intai completati corespunzator coloanelor surplusul de operare estimat.
Surplus de operare Anul 1 Anul 2 Anul 3
- in Lei
Aceasta este investitia maxima de capital in conditiile scenariului in care nu apeleti la
imprumut. Cu toate acestea, puteti foarte bine sa credeti ca autoritatea locala nu ar
trebui sa foloseasca 100 % din sumele la dispozitie, pentru a investi in proiecte. Unele
resurse ar trebui puse deoparte pentru activitati curente, un fond de neprevazute, etc.
Cosiderati aplicarea unui coeficient celor de mai sus (ex: 70% din investitia posibila)
pentru a ajunge la maximum de capital recomandat a fi investit in conditiile scenariului
fara imprumut.
Maximum de capital pentru investitii
recomandat
Anul 1 Anul 2 Anul 3
Scenariul fara imprumut (______% din surplusul de operare)
Pasul 2: Dezvoltarea scenariului cu imprumut
Daca autoritatea locala se bazeaza numai pe surplusul operational in finantarea investitiilor risca sa
investeasca mai putin decat este necesar. Anterior am examinat cateva alternative de a imprumuta
bani in vederea realizarii unor investitii suplimentare. Sa presupunem ca autoritatea locala doreste sa
exploreze posibilitatea de a imprumuta de la o banca. In esenta, in conditiile acestei alternative, o
parte a surplusului operational recurent este folosita la plata datoriei. (Principiul rambursarii este
discutat mai jos).
Trebuie insa sa determinam mai intai cat din acel surplus reprezinta capacitatea autoritatii locale de
a se imprumuta in conditiile legale. Valoarea cea mai mica a acestor doua -- surplusul operational
recurent versus capacitatea de a lua un imprumut in conditiile legale -- prezinta limita superioara a
capacitatii autoritatii locale de a contracta un imprumut. Urmatorul formular de lucru poate fi folosit
pentru a face aceasta comparatie.
60
Formular de lucru : Comparatie intre surplusul operational estimat si capacitatea
de a contracta un imprumut in conditiile legii
Mai intai completati surplusul operational recurent estimat. Apoi exprimati acest surplus
ca procent in totalul veniturilor recurente.
Surplus operational recurent An 1 An 2 An 3
- in Lei
- ca % in totalul veniturilor recurente
Scrieti apoi capacitatea de a lua un imprumut in conditii legale (20%). In functie de
veniturile totale recurente, scrieti cat va fi capacitatea de a lua un imprumut
Capacitatea de a lua un imprumut in
conditiile legii
An1 An 2 An 3
- in Lei
- ca % al veniturilor recurente totale 20% 20% 20%
Scrieti apoi cea mai mica valoare a celor doua, notate mai sus.
Maximum investitie de capital in
conditiile scenariului cu imprumut
An 1 An 2 An 3
- in Lei
- ca % al veniturilor totale recurente
Puteti foarte bine sa credeti ca autoritatea locala nu ar trebui sa se indatoreze la
maximum posibil. Municipalitatea poate avea putina experienta in contractarea de
imprumutri. Trebuie sa capete experienta practica in managementul datoriei, inainte de
a imprumuta prea mult. Autoritatea locala poate avea o capacitate limitata de a construi
proiecte finantate din imprumuturi. Trebuie luate in considerare resursele suplimentare
legate de operarea unui obiectiv terminat, si asa mai departe
Din aceste motive, pentru scopurile modelarii preliminare aplicati un coeficient
procentual sumelor de mai sus . (Calcule mai in detaliu sunt, desigur posibile.) De
exemplu, decideti ca rambursarea imprumutului ar trebui sa reprezinte numai 10% din
maximum-ul imprumutului permis. Scrieti coeficientul dvs. __________% si
rambursarea anuala de imprumut maxima recomandata in conditiile scenariului care ia
in considerare un imprumut, mai jos.
An 1 An 2 An 3
Rambursarea anuala maxima
recomandata in coditiile scenariului cu
imprumut (000 Lei)
Si in sfarsit, suma de bani disponibila pentru plati anuale in contul serviciului datoriei (aratate mai
sus) se regaseste intr-o anumita suma totala imprumutata pentru investitii de capital. Relatia exacta
61
va depinde de termenii si conditiile oportunitatilor individuale ale imprumutului pe care autoritatea
locala il are in vedere.
5.3 Corelarea proiectelor cu resursele
Exercitiul PIC devine foarte valoros cand incepe sa coreleze aspiratiile (proiectele) cu realitatea
(resurse limitate). Aceata implica o serie de intruniri si exercitii ale personalului tehnic si financiar
de specialitate, sub indrumarea si cu aportul oficialitatilor alese. Scopul final este de a se ajunge la
un set de proiecte, programate in timp, cu costuri estimate si surse de finantare alocate (vezi
formularul de lucru de mai jos).
Formular de lucru
Programul preliminar al investitiilor de capital (2000-2002)
Proiect Investitii de capital/An (000 Lei) Sursa de
finantare* An 1 An 2 An 3
1
2
3
4
5
6
7
Total --
Nota:
* = grant, imprumut, venituri din surse proprii, sau o combinatie dintre acestea.
In acest proces de "corelare" pot fi folosite urmatoarele modalitati de abordare:
Eliminarea sau amanarea unor proiecte pentru anii viitori. Pentru a se incadra in limitele
capacitatii de a se imprumuta ale autoritatii locale, oficialii pot dori sa reexamineze lista scurta a
proiectelor prioritare. Unele proiecte pot fi eliminate, in timp ce altele pot fi amanate.
Succesiunea proiectelor. Poate fi indicat sa programati pentru implementare proiectul "b" dupa
proiectul "a." Proiectul "b" poate fi mai viabil – si poate produce o rata a profitului mai buna – dupa
ce proiectul "a" a fost terminat. Aceasta este valabil in special pentru proiecte care au in vedere
dezvoltarea treptata a periferiei orasului.
Combinarea sau redimensionarea proiectelor. Oficialii ar trebui sa ia in considerare modalitati de
reproiectare sau de combinare a proiectelor, pentru ca acestea sa corespunda mai bine resurselor
municipalitatii.
Corelarea proiectelor corespunzator diferitelor surse financiare, astfel incat sursele sa fie folosite
cel mai bine. Granturile puse la dispozitie pentru anumite tipuri de proiecte trebuie intotdeauna
folosite cand este posibil. Trebuie, de asemenea, sa va folositi de avantajul pe care il ofera un grant
corespunzator proiectului. Aceste optiuni trebuie explorate cu atentie. Finantarea din imprumut
62
poate fi foarte indicata in cazul in care un proiect va genera venituri importante. Unele servicii (ex:
apa potabila) genereaza venituri in mai mare masura decat altele (ex: iluminatul public). De aceea,
va trebui sa luati in considerare finantarea din imprumut pentru proiecte estimate a aduce venituri
relativ ridicate.
5.4 Exercitiu rezumativ
Acum, pe baza celor invatate in cadrul acestui grup de lucru si pe baza capitolelor anterioare, vom
simula un exercitiu PIC.
5.4.1 Introducere
Ati fost desemnat intr-un post de conducere orasul Dunareni. Ca instructor, sunteti fie in divizia
tehnica, fie in cea financiara a autoritatii locale. Primarul tocmai a intrat in biroul dvs. si v-a
comunicat ca primaria trebuie sa dezvolte un program de investitii de capital (PIC). V-a insarcinat sa
ajutati la dezvoltarea acestuia si v-a acordat un timp foarte scurt pentru aceasta. Ati avut planificat sa
lucrati foarte mult in aceasta dupa-amiaza, dar ati fost de acord sa amanati totul si considerati PIC o
prioritate.
Primarul va pune repede in tema in legatura cu planul sau. El doreste ca echipele tehnica si
financiara sa se intruneasca separat si sa elaboreze un program propriu. Apoi el doreste sa prezideze
o intalnire cu cele doua parti si sa negocieze PIC final. Dvs. va trebui sa justificati concluziile pe
care le supuneti atentiei la masa negocierii PIC. Va ureaza “Bafta!” si iese din birou.
Oh! Ati fi in dificultate daca v-ar fi prins nepregatit. Din fericire, ati anticipat cererea sa si
personalul din subordinea dvs. a produs materiale preliminare care va ajuta in ceea ce aveti de facut.
Inspirati adanc, deschideti sertarul de sus al biroului si scoateti urmatoarele materiale. Inainte de a
va intalni cu restul echipei dvs. treceti in revista ce aveti.
Pachetul echipei tehnice
Fisa propunerilor de proiect
Formularul de lucru 5.1: Lista rezumativa a propunerilor de proiect, lista initiala si
preliminara a proiectelor
Formularul de lucru 5.2: matricea conflict-compatibilitate-complementaritate
Formularul de lucru 5.3: Rezumatul scorurilor pe sectoare, matricea obiective-realizari
Formularul de lucru 5.4: Lista proiectelor prioritare propuse pentru programarea
investitiilor
Formularul de lucru 5.8: Programul preliminar al investitiilor de capital
63
Pachetul echipei financiare
Declaratia de venituri si cheltuieli partial completata a municipalitatii (1996-2003)
Formularul de lucru 5.5: Proiectii ale potentialului de finantare de capital in conditiile
scenariului A: fara imprumut
Formularul de lucru 5.6: Calculul comparativ al capacitatii de imprumut si a surplusului
de operare
Formularul de lucru 5.7: Recomandarile pentru Primar in conditiile scenariului B:
Potentialul autoritatii locale de finantatre de capital cu imprumut
Formular de lucru 5.8: Programul preliminar de investitii de capital
Dupa ce ati revizuit materialele, alaturati-va echipei dvs. In completarea pachetelor dvs. fiti sigur ca
fiecare echipa are:
cel putin un calculator
materiale de scris
o copie a materialelor oferite spre a fi consultate in urma acestui curs
Echipa tehnica consulta sectiunea 5.4.2, in timp ce echipa financiara consulta sectiunea 5.4.3, de mai
jos.
5.4.2 Exercitiul echipei tehnice (aprox 75 minute)
Indrumari
1. Organizati-va. In vederea asigurarii unei eficiente maxime a acestei intalniri, fiecare echipa
trebuie sa desemneze un moderator al discutiilor, pentru ca acestea sa fie la obiect, o persoana
care sa noteze concluziile si o persoana care sa inregistreze timpul necesar, pentru a fi siguri
ca exercitiul va fi efectuat in timp util.
2. Revizuiti proiectele din Fisa proiectelor propuse. Organizati-le intr-un mod care vi se pare
corespunzator ex: dupa tipul proiectului, dupa costuri, etc.
3. Eliminati orice propunere care vi se pare nedorita. Folositi fisa de lucru 5.1. Proiectele pot sa fie
nedorite deoarece:
sunt repetitive sau inutile,
evident nu sunt practice
sunt indicate a fi implementate de catre alte agentii, organizatii si autoritati la nivel subnational.
Vezi formularul de lucru 5.1 pentru indrumari suplimentare. Retineti – mai tarziu va trebui sa
justificati alegerea dvs. in fata primarului!
4. Eliminati sau reformulati proiectele complementare, compatibile sau conflictuale. Folositi
formularul de lucru 5.2. Nu uitati sa marcati proiectele pentru a vedea daca relatia dintre ele este
una de:
conflict,
complementaritate
64
compatibilitate.
Eliminati sau reformulati proiectele care sunt in contradictie cu alte proiecte. Vezi formularul de
lucru 5.2, pentru indrumari suplimentare.
5. Stabiliti prioritatea proiectelor. Folositi formularul de lucru 5.3. O puteti face pe baza unor
criterii ca:
Beneficii pentru sanatatea si siguranta publica
Eficienta economica
Echitate sociala
Impact asupra mediului
Conducere politica
Puteti adauga alte criterii pe care le considerati utile. Folositi formularul de lucru 5.3. pentru
indrumari suplimentare.
6. Pregatiti lista proiectelor prioritare. Aceasta lista va cuprinde si costul total estimat. Folositi
formularul de lucru 5.4 (vezi formularul pentru indrumari suplimentare).
Desemnati o persoana purtatoare de cuvant a grupului. Cand ati terminat asteptati indrumari, apoi
incepeti exercitiul comun al echipei tehnice/financiare. (Sectiunea 5.4.4).
5.4.3 Exercitiul echipei financiare (aprox. 75 minute)
Indrumari
1. Organizati-va. Pentru ca intalnirea sa fie cat mai eficienta fiecare grup de lucru va desemna un
moderator pentru ca discutiile sa pastreze linia dorita, o persoana care sa noteze concluziile si
o persoana care sa inregistreze timpul necesar, pentru a fi siguri ca exercitiul va fi efectuat in
timp util.
2. Revedeti declaratia de venituri si cheltuieli partial completata pe care a pregatit-o personalul
dvs. si notati proiectiile de venituri si cheltuieli viitoare. Observati ca anumite pozitii ca “alte
surse pentru cheltuieli de capital” au ramas necompletate.
3. Proiectati potentialul de finantare al autoritatii locale in conditiile scenariului 1, "fara imprumut
" pentru anii 2000-2002. Folositi formularul 5.5 in acest scop.
4. Proiectati un plafon maxim al capacitatii de indatorare a autoritatii locale, pentru anii 2000-
2002. In acest scop, folositi formularul de lucru 5.6.
5. Proiectati surplusul de operare al autoritatii locale, pentru anii 2000-2002. In acest scop, folositi
formularul de lucru 5.6.
6. Dezvoltati recomandarile referitoare la potentialul finantarii de capital al autoritatii locale, in
conditiile scenariului 2, “ cu imprumut” pentru anii 2000-2002. In acest scop folositi formularul
de lucru 5.7.
65
Pe baza calculelor pentru scenariile A si B, pregatiti-va sa ii recomandati primarului daca sa recurga
la imprumut sau nu si daca da, atunci ce imprumut sa faca.
Desemnati un grup de purtatori de cuvant. Cand ati facut asta, alaturati-va echipei pentru exercitiul
comun tehnic / financiar (Sectiunea 5.4.4.).
5.4.4 Exercitiul comun de corelare a echipelor tehnice/financiare (aprox. 45 min.)
Va aflati acum la masa negocierilor impreuna cu membrii grupului dvs.(tehnic sau financiar), fata in
fata cu membrii celuilalt grup. Primarul (rolul acestuia fiind jucat probabil de unul dintre instructori)
sta in capul mesei. Pregatiti-va pentru negocieri dificile!
Primarul multumeste mai intai echipelor pentru munca depusa pana in prezent. El / ea explica faptul
ca scopul este de a dezvolta un PIC preliminar, care sa includa proiectele prioritare si resursele puse
la dispozitie.
Indrumari
I. Primarul poate cere (sau poate desemna)un voluntar care sa coordoneze PIC pentru
autoritatea locala. Coordonatorul va trebui sa conduca discutiile care vor urma (asistat de
primar).
II. Primarul si coordonatorul PIC cer sa fie pusi la curent, in cinci minute, cu rezumatul
progresului inregistrat de fiecare echipa si concluziile importante. Fiecare echipa va fi trebuit
sa aibe un purtator de cuvant desemnat, care sa prezinte concluziile importante la zi,
prezentand in acelasi timp materiale dupa cum este cazul. Ca parte a prezentarii, echipa
financiara va trebui sa fie pregatita sa recomande scenariul A (fara imprumut) sau B (cu
imprumut).
III. Cand fiecare echipa a terminat, toti participantii vor trebui sa compare mai intai totalul
resurselor necesare porivit recomandarilor echipei tehnice (formularul de lucru 5.4), cu
totalul resurselor la dispozitie pe perioada de trei ani, corespunzator scenariului A – fara
imprumut (formularul de lucru 5.5) si scenariului B – cu un anumit imprumut (formularul de
lucru 5.7). Aceasta va indica daca mai este necesara ajustarea unor proiecte cuprinse lista de
proiecte, sau daca vor trebui imprumutati bani in plus in conditiile scenariului B.
IV. Ajuns aici, grupul va trebui sa incerce sa transpuna propria lista de proiecte prioritare intr-un
proiect de program de investitii de capital pe o perioada de trei ani. Acest lucru va fi posibil
prin negocierea dintre cele doua grupuri, tehnic si financiar:
- Decizia de renunta si la alte proiecte
- Decizia referitoare la succesiunea proiectelor pe perioada de trei ani.
- Decizia in legatura cu sursele de finantare pentru fiecare proiect (imprumuturi versus venituri din
surse proprii).
Scopul final este de a completa formularul de lucru 5.8 din pachetul dvs.
66
5.4.5 Intrebari recapitulative
Raspundeti la urmatoarele intrebari recapitulative:
- In ce mod v-a influentat acest exercitiu perceptia asupara rolului: (1) personalului
tehnic, (2) personalului financiar, (3) oficialilor alesi in procesul PIC.
- Acest exercitiu a necesitat presupuneri simplificatoare. Ce alti factori suplimentari
credeti ca ar trebui luati in cosiderare intr-un caz real.
Formular de lucru 5.8
Programul preliminar de investitii de capital (2000-2002)
Proiect Investitii de capital/An (000 Lei) Sursa de
finantare* 2000 2001 2002
1
2
3
4
5
6
7
Total --
Nota:
* = imprumut vs. venituri din surse proprii.
67
Anexa A
Factori critici pentru aparitia unei piete financiare locale de durata
Dezvoltarea un cadru coerent pentru a asigura controlul şi transparenţa pieţei, împreună cu un cadru
bine articulat pentru împrumuturi locale, este critică pentru asigurarea disciplinei de piaţă şi
reducerea riscului moral. Elementele critice ale cadrului sunt:
Stabilirea unui cadru legal şi de reglementare care să definească drepturile şi obligaţiile
debitorilor locali şi ale creditorilor lor. Se aşteaptă ca noua Lege Bancară să ofere acordurilor de
împrumut o putere executivă şi să consolideze abilitatea băncilor de a încasa de la colaterali.
Urmare adoptarii Legii Patrimoniului se aşteaptă ca atât autorităţile locale cât şi serviciile locale
să beneficieze de instrumente adecvate pentru a asigura împrumutul.
Consolidarea cadrului juridic pentru rezolvarea conflictelor contractuale între debitorii şi
creditorii locali (inclusiv o lege municipală a falimentului); din moment ce o procedură de a
urmări în caz de fraudă municipală a fost inclusă în proiectul Legii Finanţelor Publice Locale,
dar exclusă din cadrul Legii adoptate, ar fi benefic să se pregătească o lege aparte pentru situaţia
unui faliment municipal.
Stabilirea unor nivele limitate asupra emiterii de garanţii de stat pentru tranzacţiile locale. Legea
referitoare la finanţele locale stabileşte în mod explicit că tranzacţiile administraţiilor locale nu
sunt garantate de către Stat ca problemă de principiu; totuşi, garanţiile pot fi acordate conform
prevederilor Legii referitoare la datoria publică care implică o procedură specifică de aprobare.
Integrarea obligaţiilor implicite de către administraţiile locale ca parte din datoria publica totala
(generala) şi introducerea în cadrul legii datoriei publice a unei distincţii clare între datoria
publica totala şi datoria utilitatilor municipale; in acest scop, definirea utilitatilor municipale sa
se faca dupa natura activitatii si nu dupa natura proprietatii, şi
Introducerea limitelor la împrumuturile administraţiei locale ca măsură temporară pentru a
asigura stabilitatea fiscală până ce instrumentele de disciplină bazate pe piaţă, menţionate mai
sus incep sa functioneze. Aceasta a fost făcută prin intermediul Legii finanţelor locale şi anterior
prin intermediul legii bugetului pentru 1997 şi 1998. Ceea ce lipseşte este caracterul temporar al
acestei măsuri, dar aceasta poate fi adresată la momentul oportun, amendând legea existentă.
Continuitatea pieţei de capital local depinde în mod critic de existenţa unui cadru coerent de
reglementare şi supraveghere a sectorului financiar pentru datoria locală. Punctele critice sunt:
Stabilirea unui set detaliat de reglementări pentru diseminarea informaţiilor, girarea, emiterea,
tranzacţionarea şi stabilirea datoriei locale, incluzând în mod special reglementări detaliate care
definesc informaţiile care urmează să fie furnizate de entităţile locale ca parte din prospectul lor
şi ca parte din diseminarea lor reglementară în cazul problemelor de interes public şi un set de
reglementări minime de diseminare în cazul plasamentelor private.
Stabilirea unui sistem central de înregistrare a tuturor datoriilor administraţiilor locale, incluzând
împrumuturile pe termen scurt, mediu şi lung, garanţiile şi alte obligaţii şi difuzarea acestor
68
informaţii către toţi participanţii la piaţa de capital local. Legea prevede ca "fiecare autoritate
publică să stabilească şi să menţină un Registru al datoriei publice locale; autoritatea locală să
înregistreze fiecare contract de împrumut în Registrul respectiv detaliind fiecare articol conform
Legii privitoare la regulile de implementare a finanţelor locale emise de Ministerul de Finanţe
(astfel de reguli nu sunt încă emise). Obligaţiile totale vor fi anual raportate Ministerului
Finanţelor anual ca parte integranta a declaraţiilor financiare".
Stabilirea unui cadru de supraveghere pentru datoria locală, aflat în legătură cu sistemul de bilanţ
contabil al administraţiei locale şi cu autoritatea care supraveghează pieţele bancare şi de capital.
Apariţia unei pieţe de capital locale de durată ar trebui văzută ca o parte integrală a dezvoltării
globale a pieţelor de capital. Dincolo de acţiunile orientate spre obţinerea unei adânciri şi
diversificări a pieţei de capital (dezvoltarea pieţei certificatelor de trezorerie, introducerea sistemului
privat de pensii, dezvoltarea unui sistem de economii şi asigurări contractuale), elementele specifice
care contribuie la creşterea competiţiei şi diversificarea pieţei locale de capital includ:
Asigurarea că investitorii sunt dispusi sa preia riscul de credit local, că statul nu contracteaza
împrumuturi în numele administraţiilor locale, că intermediarii financiari particulari şi
participanţii la viitoarea piaţă de capital sunt responsabili pentru stabilirea “preţului” de credit
pentru autorităţile locale şi că administraţiile locale şi companiile municipale se împrumută
direct de la sectorul privat şi fac faţă unui test de piaţă. Pentru toate aceste motive, nu este nici
de dorit nici eficient să se stabilească vreun intermediar nou care aparţine statului sau
administraţiei locale. În loc de aceasta, să se creeze condiţii pentru o piaţă locală de credit
deschisă, competitivă.
Stimularea competitiei in randul bancilor private pentru a detine depozitele autoritatilor locale.
Până în prezent, conturile curente ale municipalităţilor sunt deschise in mod obligatoriu la
Trezoreria Statului. Acest lucru elimină o sursă naturală de gaj pentru împrumuturile de la bănci
şi obstrucţionează capacitatea lor de a construi o relaţie de tip bancă-client. Doar utilităţile locale
pot avea conturi în băncile comerciale.
Încurajarea procesului de stabilire a gradului de risc a oricărei emisiuni publice sau particulare
aflată pe piaţa locală. Furnizarea de acces autorităţilor locale la instrumentele diversificate
oferite prin concurenţa intre intermediarii financiari.
69
Anexa B
Conditionalitati ale acordurilor de imprumut incheiate cu IFI
Cel mai adesea, acordurile includ conditionalitati care au ca scop imbunatatirea performantelor
financiare si operationale ale imprumutatului (in cazul nostru utilitatea locala). Imprumutatului i se
cere sa implementeze un program de imbunatatire a activitatii si a situatiei financiare, incuzand
urmatoarele componente:
(a) Majorarea tarifelor pentru serviciile de alimentare cu apa si canalizare.
Partile implicate convin asupra unei baze pentru calculul viitoarelor ajustari, denumita Tariful
Initial.
Ex: Tariful aplicabil la 30 iunie 1997 (data ulterioara semnarii AI) va fi cel putin la nivelul tarifului
aplicabil la 1 ianuarie 1997 ajustat cu inflatia pentru perioada respectiva. Acest tarif va reprezenta
Tariful Initial.
Apoi imprumutatului i se cere sa creasca tarifele la date specifice si sa le mentina la acelasi nivel
pana la data urmatoarei cresteri tarifare. Fiecare asemenea majorare se va face dupa ce tariful
anterior care a fost ajustat in functie de rata inflatiei.
Inflatia va fi calculata dupa cum urmeaza:
Pentru calculul Tarifelor Initiale:
Inflatia se va masura pe baza Indicelui General al Preturilor publicat lunar de Comisia
Nationala pentru Statistica din Romania. Ajustarea inflatiei pentru perioada de 6 luni anterioara
datei de 30 iunie 1997 sau datei ulterioare specificate mai sus, se va calcula astfel:
Ajust =
CPI
IPI1 x (1 + i) x/12
unde:
Ajust = ajustarea cu inflatia;
CPI = cel mai recent indice de pret disponibil;
IPI1 = indicele general de pret initial, in vigoare la 1 ianuarie 1997;
I = inflatia pentru o perioada de 12 luni precedenta ultimului indice de disponibil; si
X = nr de luni intre data celui mai recent indice de pret disponibil si data efectivitatii
noului tarif.
Tariful ajustat cu inflatia va fi calculat prin inmultirea tarifului in vigoare la 1 ianuarie 1997 cu
factorul de ajustare a inflatiei (Ajust.).
70
Pentru calcularea cresterii reale ulterioare a tarifelor:
Ajust =
CPI
IPI2 x (1 + i) x/12
unde:
Ajust = ajustarea cu inflatia;
CPI = indicele de pret cel mai recent;
IPI2 = indicele general de pret initial, in vigoare la data ultimei cresteri necesare a tarifului;
I = inflatia pentru o perioada de 12 luni anterioara ultimului indice de pret disponibil;
si
X = nr. de luni intre data celui mai recent indice de pret disponibil si data efectivitatii
noului tarif.
Tariful ajustat cu inflatia va fi stabilit la un nivel care nu va fi mai mic decat tariful in vigoare
la data imediat urmatoare datei ultimei majorari de tarif necesara, inmultita cu factorul de ajustare a
inflatiei (Ajust.).
Majorarile de tarife prevazute in tabelul de mai sus sunt majorari minime necesare, iar cresteri
suplimentare necesare pot fi aprobate pentru a permite Regiei.Autonome sa-si indeplineasca
obligatiile in conformitate cu AI, inclusiv atingerea Ratei de acoperire a serviciului datoriei prin
fluxul de numerar si efectuarea de plati corespunzatoare in fondul IID (inlocuire, intretinere,
dezvoltare).
b) Controlul datoriilor clientilor.
Datoriile restante ale clientilor pentru serviciile de alimentare cu apa si canalizare nu vor trebui sa
depaseasca, in procent din veniturile totale de la clienti pe ultima luna din Anul Fiscal relevant
inmultit cu 12, procentele indicate in urmatorul tabel:
1997 1998 1999 2000
35% 30% 25% 20%
c) Rata de acoperire a serviciului datoriei prin fluxul de numerar
Pentru fiecare An Fiscal incepand cu 1997, fluxul de numerar anterior finantarii impartit la suma
tuturor dobanzilor, capitalului si platilor dividendelor facute de R.A. (rata de acoperire a serviciului
datoriei prin fluxul de numerar) nu va fi mai mic de 1,5.
Pentru obiectivele acestui paragraf, fluxul de numerar dinainte de finantare va fi definit drept fluxul
de numerar pentru productie pentru R.A., ajustat pentru urmatoarele: toate platile pentru impozite,
alte deduceri, cheltuieli in fondul IID si alte cheltuieli de capital si modificari in capitalul circulant,
plus balanta de lichiditati reportata din anul fiscal anterior.
71
d) Controlul costurilor de productie.
R.A. isi va reduce costurile de productie de baza, incluzand toate elementele corelate cu serviciile de
alimentare cu apa si canalizare incluse in mod corect in venitul Anului Fiscal, dar excluzand
amortizarea sau orice alte speze referitoare la un provizion pentru intretinerea, repararea si innoirea
mijloacelor fixe, si inainte de aplicarea oricarei ajustari datorate cresterii preturilor reale la
electricitate, dar dupa ajustarea cu inflatia, in termeni reali, ajustati cu inflatia in conformitate cu
tabelul de mai jos:
Perioada Reducerea costurilor de productie
(%) avand ca baza anul 1995 An financiar 1998 2
An financiar 1999 4
An financiar 2000 6
An financiar 2001 8
An financiar 2002 10
Reducerile costurilor de productie de baza se vor face inainte de orice ajustare pentru cresterea
costului real al electricitatii, dar dupa luarea in consideratie a efectului inflatiei asupra costurilor de
productie de baza din 1995.
Cresterea cheltuielilor salariale va fi corelata cu scaderea costurilor operationale de baza,
astfel incat sa se asigure respectarea reducerii costurilor de productie, la nivelul procentelor
mentionate in tabelul de mai sus.
e) Fondul IID
Pentru fiecare an fiscal:
(i) RA va deschide si va alimenta un cont de rezerva la B.C.R. Fondul pentru
intretinerea, inlocuirea si dezvoltarea mijloacelor fixe, va fi utilizat pentru a finanta in
ordinea prioritatii: (a) obligatiile privind serviciul datoriei externe; (b) intretinerea,
inlocuirea si dezvoltarea mijloacelor fixe aferente sectorului alimentarii cu apa si
tratarii apelor reziduale si (c ) alte cheltuieli aprobate in prealabil in scris de catre IFI
(ii) R.A. va alimenta contul de rezerva relevant cel putin cu (A) o suma echivalenta cu
deprecierea si venitul provenit din vanzarile activelor fixe si (B) profitul nedistribuit,
definit ca profitul net al RA, dupa impozitare
(iii) Autoritatea locala va alimenta contul de rezerva cu sume provenite din alocatii de la
bugetul local, in conditiile Art.4 alin 3 din Ordonanta Guvernului nr. 37/1997, care
vor fi cel putin echivalente cu impozitul pe profit platit si cu varsamintele din profitul
net efectuate de RA catre bugetul local.
72
f) Planul de afaceri
In termen de noua luni de la semnarea AI, R.A. va adopta si remite M.F. si IFI pentru analiza,
comentarii si aprobare un plan de afaceri care va cuprinde, dar nu se va limita la, obiective de
performanta etapizate si masurabile pentru:
(a) Performanta in exploatare (inclusiv controlul pierderilor de apa);
(b) Controlul costurilor;
(c) Programul de investitii;
(d) Nivelurile tarifelor pentru consumatorii casnici si industriali;
(e) Grad de responsabilitate;
(f) Calitatea serviciilor;
(g) Incadrarea in normele de protectia mediului (inclusiv un plan de actiuni pentru a realiza
incadrarea in legislatia si standardele de mediu romanesti si ale Uniunii Europene).
g) Consultarea publicului
Procesul de informare si, acolo unde este cerut de reglementarile si/sau de legislatia nationala sau
locala, de consultare a populatiei locale asupra activitatilor de pregatire si implementare a
Proiectului, va trebui sa se realizeze in mod corespunzator, pentru ca investitiile planificate sa se
poata realiza in conformitate cu legislatia si/sau reglementarile respective.