1. Banul public

Banul public reprezint fondurile comune constituite la nivelul ntregii societi pentru a fi administrate de ctre stat n numele i n interesul ntregii societi.

Instrumentul specific de actiune este bugetul (principalul plan financiar al statului care cuprinde totalitate veniturilor i cheltuielilor publice)

Pe lng politica fiscal, un rol important n cadrul politicii financiare revine politicii bugetare. Politica bugetar reprezint procesul de stabilire i ierarhizare a prioritilor economico-sociale la nivelul autoritilor de decizie (centrale sau locale), concretizat n structurarea i dimensionarea cheltuielilor publice. Politica bugetar se constituie ntr-un complex de aciuni complementar politicii fiscale, ambele tipuri de politici reprezentnd instrumente de intervenionism ale statului n scopul modelrii evoluiilor economico-sociale dintr-o ar.

este o ramur a dreptului public.

are o relaie de tip parte ntreg cu dreptul fiscal, fiind cea mai important parte a dreptului financiar. 2. Dreptul financiar. Noiune, izvoare, norme

NotiuneDreptul financiar, ca ramur a dreptului public, este format din totalitatea actelor normative care reglementeaz relaiile de constituire, administrare, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale instituiilor publice (banul public), destinate satisfacerii sarcinilor social-ecomonice ale societii Banul public reprezint fondurile comune constituite la nivelul ntregii societi pentru a fi administrate de ctre stat n numele i n interesul ntregii societi.

Instrumentul specific de actiune este bugetul (principalul plan financiar al statului care cuprinde totalitate veniturilor i cheltuielilor publice) Izvoarele dreptului financiar

Reprezint totalitatea actelor normative care reglementeaz raporturile juridice financiare.

n funcie de gradul de generalitate sau specificitate, izvoarele pot fi mprite n dou categorii, astfel, (1) izvoare comune tuturor ramurilor de drept i (2) izvoare specifice dreptului fiscal. (1) izvoare comune dreptului financiar i altor ramuri de drept: Constituia, legile ordinare ale parlamentului, ordonanele de guvern i ordonanele de urgen (n baza unei legi de abilitare a guvernului stabilete limitele clare de competen n reglementare), hotarrile guvernului = ca i reglementri secundare n materie. (2) izvoare specifice dreptului financiar, spre exemplu: 1. Legea finanelor publice (Legea nr. 500/2002) este o lege-cadru - definete sfera de cuprindere a finanelor publice;

2. Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale (intrat n vigoare la 1 ian 2007) regulile privind modul de constituire, administrare i utilizare a resurselor financiare publice locale;

3. Ordonana de urgen a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului (aprobat i modificat prin Legea nr. 201/2003) stabilete regulile privitoare la circulaia efectiv, prin conturi de tip bancar, a resurselor financiare publice;

4. Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi, republicat 2009 atribuiile de control ale acestui organ n materia modului de constituire, administrare i utilizare a banului public; 5. Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bncii Naionale a Romniei; 6. OUG nr. 64/2007 privind datoria public. O mare importan are i dreptul Uniunii Europene, ca i ansamblul actelor normative care reglementeaz raporturile juridice care apar n procesul integrrii europene.

Din cadrul acestui ansamblul, semnificative vor fi actele normative care reglementeaz raporturile juridice ce produc efecte asupra sistemului financiar naional, spre exemplu, Regulamentul (CE, Euroatom) nr.1605/2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitilor Europene.

Normele dreptului financiar

Norma juridic financiar o regul de conduit stabilit prin lege, care cuprinde drepturile i obligaiile subiectelor participante la raportul de drept financiar i a crei respectare este asigurat de autoritatea de stat.

coninutul normei de drept financiar = ipotez + dispoziie + sanciune;

elementul specific al n. j. fin. este sanciunea Sanctiunile se constata si se aplica de catre organele de control financiar ale statului fizice si juridice, subiecte ale raporturilor juridice financiare.

3. Raporturile de drept financiarRaporturile juridice financiare sunt formate din relaiile sociale care iau natere i se sting n procesul constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului i care sunt reglementate de normele juridice financiare.

Clasificare n funcie de sfera de cuprindere a finanelor publice (legea 500/2002) raporturile de drept financiar pot fi:

raporturi juridice bugetare fiscale de creditare de garantare de organizare a circulaiei monetare valutare de asigurare prin efectul legii de control financiar. clasificarea se exprim prin afirmarea i consacrarea doctrinei intervenioniste statul trebuie s joace un rol tot mai activ n viaa economic i s influeneze procesele economice.

Elementele constitutive ale raporturile juridice financiare:

Subictele participante la rap. de dr. fin.:

Statul reprezentat printr-un organ de specialitate n activitatea financiar nvestit cu atribuii n procesul de constituire, repartizare i utilizare a fondurilor bneti puse la dispoziia statului n interesul ntregii societi;

Orice persoan fizic sau persoan juridic care interacioneaz cu organele statului n procesul administrrii finanelor publice, n special, contribuabilul.

R.j.fin. Apar numai n cadrul activitii financiare nfptuite de stat i organele (instituiile) sale.

fr excepie, unul dintre subiecte este statul printr-un organ de specialitate care intr n raportul juridic de pe poziia de purttor al autoritii de stat N. B. (creeaz) o poziie juridic de subordonare a tuturor subiectelor fa de subiectul purttor al autoritii de stat.

Excepii exist n domeniul dreptului fiscal sau n domeniul datoriei publice (etc.) o serie de raportuir juridice n cadrul crora subiectele participante la raporturile juridice se afla pe o poziie de egalitate juridic cu statul.

Obiectul rap. de dr. fin. este diferit determinat (1.) de sfera de cuprindere a finanelor publice i (2.) de faptele, actele normative i operaiunile specifice cu privire la activitatea fiscal

(1.) obiectul este format din aciuni de prognoz i organizare bugerar, de creditare, de control financiar, de circulaie monetar etc.

(2.) obiectul l formeaz plata (aciunea) unor sume de bani la care sunt inute persoanele fizice sau juridice care realizeaz venituri sau dein bunuri impozabile sau taxabile.

Coninutul rap. de dr. fin. este dat de drepturile i obligaiile subiectelor participante care difer de cele ale altor rap. jur., c se stabilesc n legtur cu necesitatea i importana constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului

4. Finanele publice. Noiune, forme, particulariti, funciiA.Notiune

Finante publice reprezint totalitatea relatiilor de natura economica constituite sub forma baneasca care apar in procesul realizarii si repartizarii resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor sale. Notiunea de financia pecuniaria- originea conceptului de finante publice =orice tranzactie care presupune intre prestatii plata unei sume de bani. (aguna, 2009)

Termenul de finante publice- lb.franceza, sens general- bani si venituri publice destinate acoperirii cheltuielilor statului

B.Forme

C.Particularitati1. Relatiile financiare sunt relatii cu caracter economic, deoarece ele apar n procesul formrii, repartizrii i utilizrii produsului social;

2. Relatiile financiare apar in forma baneasca;

3. Relatiile financiare sunt relatii fara echivalent, adic NU presupun o contraprestaie direct din partea subiectului beneficiar al mijloacelor bneti;

4. O alta trasatura a relatiilor financiare este aceea ca mijloacele banesti repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza. D.Functiin procesul formrii, repartizrii i utilizrii mijloacelor bneti ale societii, finanele publice ndeplinesc dou funcii:

1. Funcia de repartiie Aceast funcie se realizeaz n procesul de formare i repartizare a mijloacelor bneti, mai exact n momentul repartiiei procesului social i a venitului naional, evideniindu-se dou momente: formarea resurselor i repartizarea acestora.

2. Funcia de control Necesitatea funciei de control a fianelor publice decurge din faptul c fondurile de resurse financiare constituite la dispoziia statului aparin ntregii societi.

5. Moneda i instrumentele monetare. Noiuni generale

Noiune

Sub aspect conceptual:

Moneda reprezint o marf special cu rol de echivalent general, reprezint fenomenul valorii n general. Pt. ca o marfa sa devina speciala si sa fie caracterizabila drept moneda tb. s ndeplineasc cumulativ cinci condiii care s-au evideniat de-a lungul evoluiei comunitilor umane de la ceata primitiv la popor, naiune:

O marf pentru a fi moned trebuie s ndeplineasc cumulativ cinci condiii:

1. s fie general acceptat de comunitate;

2. s fie divizibil (sa poata fi impartita fara a se altera, prile s pstreze calitile ntregului);

3. s fie tezaurizabil (sa pastreze si sa transmita valoare in timp, valoarea s fie constant n timp, inalterabil);

4. s aib o valoare de ntrebuinare (folosin) foarte mic;

5. s fie relativ rar (argintul a inundat pia).

Sub aspectul funcionalitii sale:

Moneda este un instrument social-economic, indispensabil oricrei economii.

Moneda, in forma ei clasica de disc metalic cu greutate determinata, se utilizeaza a mijloc de circulatie, de plata si tezaurizare. Ea reprezinta un instrument etalon legal de plata pentru facilitarea schimburilor, pentru acumulari, fiind masuratorul general de valori care poarta girul autoritatii emitente, statul, si care se bucura de incredere publica

Instrumentele monetare

Instrumentele monetare sunt formele de reprezentare n circulaie a monedei, a valorii. Instrument monetar= forma de manifestare a monedei in circulatie, forma care a inlocuit in final moneda si care beneficiaza de un curs fortat. Societile moderne cunosc urmtoarele instrumente monetare:

1. numerarul

2. conturile scripturale (moneda scriptural)

3. conturile electronice (moneda electronic) 1. Numerarul are o existen fizic sau material i circul sub dou categorii, (care reprezint primele forme de instrumente monetare):

a) numerarul metalic (monezile)

b) bancnotele = note de banc

a) Monezile (numerarul metalic) (sg.: moned, pl.: monezi/ monede)se bate [expresie numismatic] pentru valori mici (trebuie s aib o rezisten mare) i dintr-un aliaj de metale comune, tehnic vorbind numit tombac, i se mai spunea billon, proporia n aliaj a metalelor o cunoate doar emitentul (oel, nichel, cupru, aluminiu, zinc, bronz, aram, etc.). Durata de via este de aproximativ 3 ani.

b) Bancnotele care se bat pentru valori mari pe o hrtie special cu un coninut care poate fi hrtie, estur i plastic mai nou (material sintetic).

Durata de via este de aproximativ 8 luni pentru bancnotele cu un coninut mrit de hrtie, iar pentru cele cu un coninut mrit de plastic de aproximativ 1 an i 2 luni.

Terminologic = not de banc !!!

2. Conturile scripturale (moneda scriptural) Conturi scripturale instrumente monetare de transfer scriptic de la o persoan titular de cont la alta prin intermediul unei instituii numit banc !!!

Trecerea dintr-un cont n altul se face scriptic.

nu au o existen material concret aa cum are numerarul.

n utimele dou decenii ale secolului XX datorit globalizrii relaiilor economice, financiare, comerciale, bancare nici conturile scripturale nu au fcut fa cererii de instrumente monetare, principalul motiv fiind timpul necesar i celui mai simplu transfer ntre dou conturi (2-3 zile) (prea mult timp). Astfel, au aprut conturile electronice. 3. Conturile electronice (moneda electronic) care asigur transfer instantaneu. (de prin deceniul 8 al secolului XX)

i sunt mult mai sigure mpotriva falsificatorilor n raport cu conturile scripturale i numerarul. Marele bnci i schimb codul de transfer zilnic.

n acest caz se folosesc cardurile bancare

Cardul este un instrument de plat bazat pe electronic, ca alternativ a instrumentelor ,,clasice de plat numerarul i cecul, iar deintorul lui are dreptul de acces la o procedur de autorizare i plat cu card. Denumit i portofel electronic.

6. Ipotezele privind geneza monedei

Literatura de specialitate a studiat acest fenomen care a marcat viaa societii dezvoltnd o suit de teorii care incearca sa gaseasca originile acestui fenomen, ipoteze privind geneza monetei, adic ce anume a cauzat acest fenomen remarcabil (aguna, 2011, p. 24).

n centrul acestor ipoteze (ca un lait motiv) se afl schimbul cu diferite nuane. Moneda a aprut datorit schimbului. Printre cele mai semnificative ipoteze enumerm:

I. Ipoteza economica/ realist Moneda a aparut ca mijlocitor al schimbului. La momentul la care schimbul in natura a devenit incomod, oamenii au fost obligati sa inventeze si sa accepte in mod universal o marfa intermediara. Cu alte cuvinte, oamenii au adoptat tacit, intr-un consens general, a 3-a marfa care sa masoare bunurile supuse schimbului. In doctrina s-a realizat si o etapizare a istoriei economice in functie de monede. Se considera ca evolutia s-a produs de la economia naturala (premonetara) careia ii erau specifice 2 subdiviziuni: econ. familiala si cea in natura, la o economie monetara care nu a mai permis schimbul in natura.

In timp, s-a evoluat de la utilizarea unor marfuri oarecare ca etalon de valoare, la utilizarea unui metal obisnuit, iar de la acesta s-a trecut la utilizarea metalelor pretioase. Pe treapta superioara a economiei de credit se considera ca se pun in circulatie anumite bunuri contra promisiunii de a restitui in viitor aceeasi valoare. II. Aparitia monedei ca etalon de valoare Moneda a aparut deoarece era necesar sa se stabileasca intre oameni o ierarhie e valorilor. Moneda etalon a preexistat monedei intrument de schimb.

Etalonul de valoare clasic a constat in animale de turma la care s-a renuntat in timp datorita lipsei calitatilor unui eficient instrument de schimb. S-au impus ca moneda metalele ce puteau fi si etalon de valoare si mijlocitor al schimbului apte sa stabileasca pretul oricarui bun supus tranzactiunii. Efectul a fost acela de a elimina schimbul in natura (trocul). III. Ipoteza religioas Considera ca initial monedei nu i-au fost specifice functiile mercantile, ci cele religioase. Doctrina porneste analiza de la scrisorile lui Homer cu observatia ca in religia antropomorfic zeii erau reprezentati asemanator oamenilor, fiind posibila o negociere a bunavointei acestora. La origine, darul oferit zeilor era specific econ.casnice, fiind reprezentat de un animal de turma. Prin utilizarea in practicile religioase anumite animale ajung sa fie sacralizate prin cresterea nr.membrilor comunitatilor, nr.animalelor jertfite ajungand sa fie f.mare.

S-a trecut la o etapa superioara in care s-ar fi creat mici statuete din metal pretios (amulete) care ar fi fost oferite zeilor. In timp, si acest statuete, ajungand in nr.f.mare, au inceput sa fie utilizate de catre preoti si in raporturi laice. Etapa urmatoare de evolutie a fost aceea de imprimare pe o moneda a reprezentarii animalului. Prin intermediul preotilor punerea acestor obiecte intr-un circuit economic s-a realizat. IV. Ipoteza social (moneda insign aristocratic - mijloc de difereniere social)

Autorii ei trateaza moneda drept o categorie sociala, si nu una economica. Se considera ca scopul crearii monedei a fost acela de a distinge posesorul de moneda de restul obstei. Moneda ar fi consacrat anumite ranguri ale posesorilor, astfel ajung si un mijloc de ascensiune sociala. Adeptii teoriei considera conceptul de moneda sinonim cu cel de podoaba, abia ulterior aceasta transferandu-se in sfera economica.

Aceasta teorie se bazeaza si pe observatia ca podoabele din metal pretios tezaurizate erau utilizate la rascumpararea prizonierilor de razboi, obtinerea anumitor demnitati, precum si in sacrificiile religioase. V. Ipoteza patrimonial Costin Kiritescu observa faptul ca bunurile carora practica economica le-a imprimat functia monetara au constituit la origine patrimoniul unei persoane. Tendinta general umana de a poseda cat mai multe bunuri a avut drept efect acumularea unor bunuri in surplus fata de necesitatile de consum. Bunurile respective au devenit mijloc de tazaurizare si semne ale bogatiei individuale. Initial, bunurile din patrimoniu care puteau fi tezaurizate constau in ornamente cu valoare intrinseca si utilitate casnica.

7. Kosonul dacic si banariile feudale mesajul spiritual al kosonului este formidabil!!!

Monedele cu legenda koson se nscriu printre cele getodacice i au fost emise ntr-un centru din inima Daciei dup modelul denarilor romani de argint. Aceti kosoni sunt singurele monede lucrate din aur n toat istoria getodacilor., circulatia monedelor romane se mentine pn la retragerea trupelor

n perioada ulterioara cuceririi romane au circulat pe teritoriul Daciei romane dinarii republicani, sesterii, aureii i dinarii imperiali. Sistemul monetar roman se baza pe emisiuni monetare din aur, argint i bronz. Moneda de aur era aureus, cea de argint denarul cu subdiviziune quinarul de bronz btut n trei valori principale: sesteriul, dupondiul i assul.

!!! Retragerii romane i urmeaz o etap n care circulaia bneasc i recapt funciile din perioada preroman. Circulaia monetar se va restrnge n aa msur nct produsele se vor procura, n cea mai mare parte, pe calea schimbului specific economiei naturale.

ulterior avem monede bizantine si nu se mai emit monede pe plan local

Pn n secolele X-XI relaiile marf - bani erau totui restrnse, viaa desfurndu-se n tiparele economiei naturale. Slabele relaii comerciale se ncropeau pe aria teritoriului romnesc tot prin intermediul monedelor bizantine.

sec. XIV momentul banariilor statelor feudale romneti Dup o perioad ndelungat de stopare a emisiunilor monetare, n epoca feudalismului dezvoltat, datorit extinderii schimburilor, rolul banilor crete n nsemntate i determin crearea - dup formarea statelor feudale ara Romneasc i Moldova - unor sisteme monetare proprii, ca expresie a suveranitii i independenei rilor romne.

!!! n comerul medieval, principiul teritorialitii monedelor nu avea aplicare, uneori fiind preferate monedele strine cu valoare deja recunoscut, superioar celor depreciate, emise de ctre domnitorii pe teritoriul crora aveau loc acte de comer nlesnite de utilizarea banilor. Existena, alturi de cele locale, a monedelor strine este caracteristic acelor perioade n care monedele aflate n circulaie aveau o valoare proprie, intrinsec,

Printre ele i talerii de argint ai rilor de Jos, thaleri leonis, nume cptat datorit reprezentrii pe revers a unui leu ridicat n dou labe, menionai n hrisoave din 1581. Cu timpul, talerul-leu olandez de circulaie local a fost nlocuit cu monede mai slabe, leul transformndu-se astfel ntr-un ban fictiv, de calcul.

Al.I. Cuza a vrut sa impun romanatul, dar nu a reusit (domnitor ntre 1859 -1862)

Problema monedei naionale este pus n discuia Adunrii Legiuitoare n vara lui 1859, elaborndu-se cu acest prilej mai multe proiecte i propuneri de denumiri, care au fost dezbtute n timpul domniei lui Cuza.

1866- n Constituie se consfinete dr. de a bate moneda (Carol I 1866-1914 domnitor, apoi Rege al Romniei )

Haosul monetar care a caracterizat a doua jumtate a veacului trecut a fost lichidat, ntruct reprezenta o frn n ascensiunea economiei naionale. Lipsa unei monede naionale favoriza circulaia unei mulimi eterogene de monede strine care ngreunau circulaia mrfurilor.

Era necesar o asanare monetar.

O moned (naional) = putere i stabilitate cnd se bucur de ncrederea populaiei.

Primul pas important n adoptarea sistemului monetar naional s-a fcut prin proclamarea n Constituia din 1866 (alin. 13 al art. 93) a dreptului suveran al ii de a bate moned - conform Tratatului i Conveniei de la Paris, potrivit crora (dei dreptul de a bate moned nu figurase expres) Congresul de la Paris consfinea dreptul de administrare intern cruia i era specific i acela de a emite moned proprie.

8.Sistemul banesc al leului

n ceea ce privete crearea sistemului bnesc al leului:

n perioada antichitii un moment important este primul fenomen monetar propriu, (dup moartea lui Burebista - 44 . H. ) Kosonul dacic

circulatia monedelor romane se mentine pn la retragerea trupelor

Pn n secolele X-XI relaiile marf - bani erau totui restrnse, viaa desfurndu-se n tiparele economiei naturale. Slabele relaii comerciale se ncropeau pe aria teritoriului romnesc tot prin intermediul monedelor bizantine.

sec. XIV momentul banariilor statelor feudale romneti

Legea nr. 14/1867 prin care s-a creat sistemul bnesc al leului - un sistem bimetalist Au-Ag

Legiuitorul de la 1867 a folosit denumiri care deja existau n contiina romnilor (comunitii) i n care aveau ncredere, precum denumirea de leu i cea de ban

dup 1989 s-au schimbat nsemnele monetare ale comunismului

Denominarea monedei naionale prin legea 348/2004, n vigoare 2005

n prezent Unitatea monetar naional este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul, sediul materiei fiind Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bncii Naionale a Romniei.

Pentru viitor un viitor apropiat Romnia dorete s adere la zona euro i s adopte moneda euro ca moned naional Primul pas important n adoptarea sistemului monetar naional s-a fcut prin proclamarea n Constituia din 1866 (alin. 13 al art. 93) a dreptului suveran al ii de a bate moned - conform Tratatului i Conveniei de la Paris, potrivit crora (dei dreptul de a bate moned nu figurase expres) Congresul de la Paris consfinea dreptul de administrare intern cruia i era specific i acela de a emite moned proprie.

Legea nr. 14/1867 prin care s-a creat sistemul bnesc al LEULUI - un sistem bimetalist Au-Ag Situaia economic i istoric reclama cu necesitate introducerea unui sistem monetar unitar, generalizat pe ntregul teritoriu al statului romnesc, indispensabil economiei naionale.

Din anul 1866 au nceput pregtirile i elaborarea studiilor pentru nfiinarea sistemului monetar naional. n martie-aprilie 1867 este depus la Parlament proiectul de lege. Legea pentru nfiinarea unui nou sistem monetar i pentru fabricarea monedelor naionale din 26 aprilie 1867 a intrat n vigoare la 1/13 ianuarie 1868 marcnd unul din principalele momente ale afirmrii voinei de independen i suveranitate a poporului romn. Particularitile sistemului bnesc al leului de la 1867: 1. un coninut bimetalist piesa avea o reprezentare n Aur i Argint L 14/1867 instaureaza un sistem bimetalist Au-Ag

2. avea o subdiviziune banul 1 leu = 100 bani Terminologie: !!! puterea de cumprare i stabilitatea unei monede naionale este dat de ncredere ntre guvernani i guvernai !!! Propaganda de la acea vreme era ineficient s se rspndeasc ceva nou, necunoscut.

Legiuitorul de la 1867 a folosit denumiri care deja existau n contiina romnilor (comunitii) i n care aveau ncredere, precum denumirea de leu i cea de ban. LEUL:

n 1867, dup aproximativ trei secole de la prima apariie menionat documentar cu privire la existena leilor n circulaie pe teritoriul rii, primul sistem bnesc al Romniei moderne va prelua denumirea de leu pentru noua unitate monetar romneasc. BAN: piesele puse n circulaie de ctre domnitorii locali - bnriile

1880 nfiinarea BNR

1890- trecerea la sistemul monometalist Au 1928- introducerea biletelor de banc i renunarea la etalonul Au

s-au schimbat nsemnele monetare ale comunismului Denominarea monedei naionale prin legea 348/2004, n vigoare 2005

Denominarea procedeul prin care se reduce valoarea nominal a unor nsemne monetare. Procedeul este numit popular i tierea zerourilor. Acest lucru se practic atunci cnd sumele de bani devin foarte mari n valoare absolut, datorit inflaiei.

n prezent Unitatea monetar naional este consacrat n prezent i de prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bncii Naionale a Romniei care, la art. 13 stipuleaz: Moneda naional este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul, iar Banca Naional a Romniei este unica instituie autorizat s emit nsemne monetare, sub form de bancnote i monede metalice, ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei (art. 12 din Legea nr. 312/2004)

9. Circulaia monetar i echilibrul monetar

Circulaia monetar

Circulatia monetara reprezinta totalitatea operatiunilor efectuate cu masa monetara concretizate in incasari si plati banesti determinate de circulatia marfurilor, prestarea serviciilor si executia de lucrari in cadrul unui stat. Ca temei legal pt. circulatia si emisiunea monetara avem Legea nr. 312/2004 privind statutul BNR.

Operatiunile cu masa monetara se deruleaza intre pers. fiz si juridice. In functie de posibilitatile bancii centrale de a supraveghea circulatia monetara se disting 2 forme de manifestare a acesta:

circulatia monetara legala (se deruleaza prin conturi)

circulatia monetara paralele (in numerar)

Sistemul monetar reprezint totalitatea dispoziiilor legale, a principiilor i reglemntrilor privitoare la emisiunea i circulaia monedei n cadrul economiei unui stat a mbrcat diferite forme de organizare, avnd caracter monometalist sau bimetalist.

Etaple emisiunii monetare sunt baterea, stocarea, punerea n circulaie i retragere din circulaie a monedei. Stabilitatea i echilibrul monetar

1. Puterea de cumparare a unitatii monetare

Puterea de cumparare= volumul de bunuri si servicii care pot fi achizitionate cu o unitate monetara intr-o unitate de timp si pe o arie geografica determinata.

preurile interne/ preurile externe = curs valutar

2. Stabilitatea monetara

Stabilitatea monetara= posibilitatea mentinerii P unei monede la intervale diferite de timp.

In Romania un rol central revine BNR care are drept obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii preturilor. Pentru atingerea acestui obiectiv BNR elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit si de plati.

10.Inflaia monetar. Noiune, forme

este o Criz monetar care afecteaz stabilitatea monetar !!!

Inflatia = o rupere de echilibru la un moment dat intre masa monetara si masa de bunuri si servicii de pe piata prin inmultirea semnelor monetare intr-o astfel de masura incat sa determine un fenomen de crestere a preturilor si ulterior de depreciere monetara. Cuvntul inflaie latinescul inflare = a exagera, a umfla.

Forme de manifestare:

n functie de:

a. gradul de depreciere

1) latenta: se mentine inca increderea publicului in moneda nationala

2) reala: deprecierea banului se accentueaza; se pierde increderea in moneda nationala, iar producatorii nu mai vand marfuri in moneda nationala

3) excesiva: deprecierea monetara impiedica exercitarea functiilor specifice de catre moneda nationala

b. cresterea preturilor

1) relativa: cresterea preturilor< (mai mic) cresterea masei monetare

2) absoluta: invers

c. ordinul de marime rata inflaiei

1) inflaia trtoare sau latent (engl. creeping inflation) (n cadrul creia) creterea preurilor nu depete 3 4 % pe an duce la o depreciere monetar lent i progresiv

2) inflaia deschis (engl. open inflation) creterea preurilor evolueaz ntre 5 10 % pe an; 3) inflaie galopant creterea preurilor este, anual, peste 15 % fapt care provoac mari dezechilibre economico sociale.

4) hiperinflaia forma paroxistic a oricrei inflaii, pune n eviden trei caracteristici eseniale ale oricrei inflaii:

existena unui deficit bugetar;

creterea cantitii de moned emis;

determinarea valorii monedei n raport cu valutele strine. Ex.: (1920 -)1923 n Germania kg. de unt = 280 miliarde de mrci, iar un dolar = 4,2 trilioane de mrci sprijin financiar extern.

Deflaia fenomenul invers inflaiei atunci cnd moneda se aprecieaz, iar cantitatea de mas monetar devine insuficient pentru acoperirea bunurilor i serviciilor de pe pia.

11.Conceptul de sistem bugetar. Noiune, natur juridic, prile sistemului bugetarNoiune

Sistemul bugetar reprezint principalul plan financiar al statului, prin care sunt prevzute veniturile si cheltuielile pentru o perioada determinata de timp, fiind alctuit dintr- un ansamblu de bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si executate in conditii de autonomie. (Bugetul) Sistemul bugetar este instrumentul tehnic prin care se gestioneaz banul public. Natura juridic

Literatura de specialitate reine urmtoarele teorii ceea ce privete natura juridic a sistemului bugetar (aguna, 2011, p. 71), astfel:

1. act administrativ;

2. lege propriu-zisa;

3. lege si act administrativ;

4. act de planificare financiara;

5. principalul plan financiar al statului care se bucura de caracter executoriu are natur juridic de lege Sistemul bugetar reprezint principalul plan financiar al statului care cuprinde indicatori financiari privind modul de realizare al V si al Ch statului. Leguitorul dezbate si adopta Legea bugetara anual de aprobare a sistemului bugetar.

Astfel, printr-un subterfugiu de tehnica juridic se confera sistemului bugetar, care ramane n esen un plan, fora obligatorie a normei de drept sistemul bugetar are natura juridic de lege. !!!

Prile componente ale sistemului bugetar

Format din anumite verigi care formeaz un ansamblu coerent denumit structura bugetara. Structura bugetara a unui stat depinde de tipul de stat, respectiv:

state de tip unitar: o legislatie unica, organe unice ale adm. publ. centrale si org.autonome in teritoriu.

state de tip federal: federatie+state membre ale federatiei+UAT

Repartizarea V si Ch intre bugete centrale si bugete locale se realizeaz in functie de atributiile conferite de lege administratiilor centrale si locale. De regula, cele mai importante V si principalele categorii de Ch formeaza obiectul bugete centrale.

In Romania, sistemul bugetar este unul specific unui star unitar. Sistemul bugetar nu este alcatuit dintr-un document unic, ci se prezinta sub forma unui ansamblu de bugete.

12.Coninutul sistemului bugetarConinutul sistemului bugetar reprezint ansamblul veniturilor i cheltuielilor publice.

A. Veniturile publice reprezint sursele pentru constituirea banului public.

n activitatea statului modern sursele de formare a Banului Public se mpart n dou mari categorii: surse ordinare - normalitatea ntr-un stat modern taxele i impozitele = fiscalitatea statului modern

surse extraordinare - excepia, autoritile statului apeleaz atunci cnd sursele ordinare sunt insuficiente. Veniturile ordinare sunt Venituri care se ncaseaz cu regularitate la buget i sunt alctuite din resurse bneti colectate n baza prevederilor legale, n principal Legea finanelor publice i Legea finanelor publice locale.

ntr-o alt clasificare, veniturile publice ordinare sunt alctuite din:

V fiscale: impozite si taxe

Impozite: - directe: pt.bunuri detinute in proprietate si pt. V realizate

-indirecte: rezulta din circulatia marfurilor, bunurilor si serviciilor !!!(taxe vamale, TVA, accize)

Taxele: se percep pt.serviciile publice solicitate autoritatilor publice de catre pers. fiz. si jur.

V nefiscale: V obtinute in urma administrarii proprietatilor statului.

!!! Deosebire V fiscale- V nefiscale: la V nefiscale, in procesul de realizare a V, nu se produce o schimbare a titularului dr. de propr., statul fiind cel care realizeaza V si tot statul fiind si colectorul V.

V parafiscale (uneori): anumite taxe speciale pe care comunitatile locale le pot stabili pt. o perioada determinata de timp in vederea realizarii unui obiectiv specific.

Veniturile extraordinare sunt venituri la care statul apeleaz n cazuri excepionale atunci cnd resursele curente nu acoper integral Cheltuielile bugetare Mai multe categorii de surse ale V extraordinare:

mprumuturile (pe piata interna; pe piata externa) creditul = mprumutul care vizeaz banii preul creditului = dobnda; garantat; rambursabil.

Statul se mprumut pe plan intern = datoria public; credit bancar intern i internaional (instituii financiare internaionale); guvernamental ntre state, guverne Orice credit are serviciul datoriei publice externe = dobnda i alte condiii, condiionaliti

Ex. FMI acordul stand-by condiionaliti

vnzarea unei pri din rezerva de Aur i rezerva valutar, bunuri mobile (aciuni) i imobile aparinnd statului,

emisiunea monetar (care nu e recomandata Bani fr acoperirea n mrfuri i servicii inflaie).

sumele realizate din amenzi, succesiunile vacante, valorificarea bunurilor confiscate, abandonate i fr stpn B. Cheltuielile publice = reprezint destinaia Banului Public, modaliti de repartizare i utilizare a fondului bnesc bugetar n vederea atingerii obiectivelor generale ale socieii.

Cheltuielile publice- determinate de tipul si gradul de dezvoltare al economiei, enumerm urmtoarele categorii de cheltuieli publice

1) cheltuieli pentru finanarea activitilor sociale cea mai important nvmnt, sntate, cultur, protecie social, activiti sociale, omaj, pensie, sport, etc.

2) cheltuieli pentru finanarea activitilor economice investiiile de stat - infrastructura (rutier, feroviar, canalizare i ap, gaze natural, telecomunicaii)

3) cheltuieli militare (venituri uriae, profit mic):

-directe (intretinerea trupelor, armament)

-indirecte (lichidarea urmarilor unui razboi

4) cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat (nu ntreinerea meninerea structurii deoarece s-ar putea s ai nevoie cndva de ea i nu acum) pentru strucuturi necesare doar acum.

5) pentru cercetare-dezvoltare: cerc. fundamentala, cerc. aplicativa Cheltuieli bugetare planificate

+ 1 = alte cheltuieli rezerva bugetar

situaii imprevizibile ce nu pot fi planificate:

1. calamiti naturale

2. cheltuieli suplimentare neprevzute n realizarea investiiilor de stat (exist devizul pentru realizarea investiiei dar pe parcurs apar situaii imprevizibile) 3. influena negativ n evoluia preurilor pe piaa internaional (itei crete preul depende tot sistemul economic pe o perioad de 4-5 luni Guvernul trebuie s asigure un tampon ntre preurile internaionale i cele interne finanez, suport 50% din diferen)

13.Procedura bugetar. Noiune. Principii14. Neafectarea bugetara.Realitatea bugetara

Noiune

Procedura bugetar reprezint ansamblu de acte i operaiuni cu caracter tehnic i normativ nfaptuite de organele de specialitate n scopul elaborrii, adoptrii, executrii i ncheierii exerciiului bugetar. Procedura bugetara se desfasoara pe parcursul a trei ani calendaristici.

Etape:

elaborarea proiectelor bugetare (proiectului sistemului bugetar)

aprobarea acestora

execuia bugetar

ncheierea exerciiului bugetar

Principiile procedurii bugetare

Principii de derulare a procedurii bugetare:

1. principiul universalitatii: V si Ch se includ in bugete in totalitate in sume brute;

2. principiul neafectrii Veniturilor publice: nu este permis ca anumite V bug. sa fie specific directionate pt.acoperire unei anumite Ch, sunele ncasate, virate, depuse la buget se depersonalizeaz;

Exceptie: avem voie in cadrul donatiilor si sponsorizarilor care pot fi afectate unei anumite destinatii.

3. principiul publicitatii: actele juridice i operaiunile privind Banul public trebuie s fie cunoscute de societate;

4. principiul unitatii: V si Ch se inscriu intr-un singur document;

5. specializrii bugetare= Veniturile i cheltuielile publice proveniena veniturilor publice i s tiu desinaia Principiul specializrii privind ndeosebi cheltuielile publice prin clasificaia bugetar instrument tehnic ntocmit de MFP.

structurarea pe titluri, capitole, subcapitole, seciuni trecerea unei cheltuieli (alocaii bugetare) de la o seciune la alta se face foarte strict .

Destinaia banului public schimbarea destinaiei BP deturnarea de fonduri.

6. principiul anualitatii execuiei bugetare: V si Ch publice sunt aprobate de L bugetara pt. o perioada de 1 an care corespunde duratei unui exercitiu bugetar

= execuia bugetar cea de-a treia etap a activitii bugetare realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor se ntinde pe 365 de zile calendaristice poate sau nu s coincid cu anul calendaristic 7. principiul unitatii monetare: operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala, toate actele juridice i operaiile care privesc banul public sunt realizate, cuantificate n unitatea monetar cu putere circulatorie pe teritoriul statului respectiv. (leul);

8. Realitii bugetare= propunerile fcute la venituri i cheltuieli trebuie s fie ct mai aproape de realitate !!!

9. principiul echilibrului bugetar: V publice ar trebui sa acopere Ch

teoria deficitului controlat buget deficitar Da situaie rezonabil max 3% PIB

= echilibrul (relaia) ntre Venituri i Cheltuieli

!!! deficitul bugetar controlat 15. Echilibrul bugetar.Anualitatea bugetara.Specializarea bugetaraStabilitatea monetara

Stabilitatea monetara= posibilitatea mentinerii P unei monede la intervale diferite de timp. In Romania un rol central revine BNR care are drept obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii preturilor. Pentru atingerea acestui obiectiv BNR elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit si de plati. principiul echilibrului bugetar: V publice ar trebui sa acopere Ch teoria deficitului controlat buget deficitar Da situaie rezonabil max 3% PIB echilibrul (relaia) ntre Venituri i Cheltuieli

!!! deficitul bugetar controlat

Sistemul bugetar reprezint principalul plan financiar al statului care cuprinde indicatori financiari privind modul de realizare al V si al Ch statului. Leguitorul dezbate si adopta Legea bugetara anual de aprobare a sistemului bugetar.

Astfel, printr-un subterfugiu de tehnica juridic se confera sistemului bugetar, care ramane n esen un plan, fora obligatorie a normei de drept sistemul bugetar are natura juridic de lege. !!!

Guvernul supune spre aprobare Parlalemtului proiectele legilor bugetare, proiectele de buget, proiectele eventualelor legi de ratificare si contul general anual de executie.

In timpul dezbaterii nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale care ar determina o majorare a deficitului bugetar fata de proiectiile propuse initial de Guv.

Daca legile bugetare anuale si proiectele de buget depuse n termen legal nu au fost adoptate de catre Parl. pana cel tarziu la data de 15 decembrie a anului anterior celui la care se refera proiectele de buget, Guv. solicita Parl. aplicarea unor proceduri de urgenta.

n ceea ce privete sistemul unitar de bugete, se aproba prin lege bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe si bugetele fondurilor externe nerambursabile.

Bugetele locale la nivel judeean/ municipii/ orae/ comune la consiliul judeenean/ la consiliul local sunt depuse 3 documente:

- proiectul bugetului local

- proiectul Hotrrii de consiliu judeean pentru aprobarea Bugetului Local/ proiectul H. Consiliului Local

- rapoartele comisiilor de specialitate

16. Autonomie locala financiara. Principiul solidaritatii si consultarii17. Elaborarea i aprobarea proiectului sistemului bugetar

Elaborarea proiectului sistemului bugetar

Proiectele legilor bugetare si proiectele bugetului de stat se elaboreaza de Guvern prin MFP avand in vedere in principal urmatoarele criterii:

- prognozele indicatorilor macroeconomici si ai indicatorilor sociali pt. anul avut in vedere si pt. urmatorii 3 ani

- politicile fiscale si bugetare

- politicile si strategiile sectoriale (ex. reducerea mineritului)

-

- prevederile acordurilor intl. de natura financiara semnate sau ratificate

- propunerile ord. pr. de cr., programele de finantare propuse de ei, propunerile de defalcare si transfer catre bugetele locale

- posibilitatile de finantare a deficitului bugetar

Elaborarea proiectului sistemului bugetar (proiectelor legilor bugetare anuale i ale bugetelor) privete:

a) Elaborarea proiectul bugetului de stat b) Elaborarea proiectul bugetului asigurrilor sociale de stat c) Elaborarea proiectelor bugetelor locale Legea nr. 500/2002 stabilete calendarul bugetar.

Aprobarea sistemului bugetar prin adoptarea Legii bugetare anuale

Guvernul supune spre aprobare Parlalemtului proiectele legilor bugetare, proiectele de buget, proiectele eventualelor legi de ratificare si contul general anual de executie.

Bugetele locale la nivel judeean/ municipii/ orae/ comune la consiliul judeenean/ la consiliul local sunt depuse 3 documente:

- proiectul bugetului local

- proiectul Hotrrii de consiliu judeean pentru aprobarea Bugetului Local/ proiectul H. Consiliului Local

- rapoartele comisiilor de specialitate 18.Legea bugetar anual. Noiune, rol, cuprinsLegea bugetara anuala

Contine orice legi bugetare si prevede in principal urmatoarele:

la V: estimarile anului bugetar

la Ch: creditele bugetare aprobate, deficitul/ excedentul bugetar si reglementarile specifice exercitiului bugetar in cauza

temeiul juridic privind rspunderea executivului

Anexele legilor bugetare cuprind intre altele:

sintezele bugetelor componente ale sistemului unitar de bugete

bugetele ordonatorilor pr. de cr. si anexele acestora

sumele defalcate din unele V ale bug. de stat si criteriile de repartizare a acestora catre bugetele locale

V si Ch se grupeaza n buget pe baza clasificatiei bugetare.

principiul anualitatii execuiei bugetare: V si Ch publice sunt aprobate de L bugetara pt. o perioada de 1 an care corespunde duratei unui exercitiu bugetar

specializrii bugetare= Veniturile i cheltuielile publice proveniena veniturilor publice i s tiu desinaia Principiul specializrii privind ndeosebi cheltuielile publice prin clasificaia bugetar instrument tehnic ntocmit de MFP.

structurarea pe titluri, capitole, subcapitole, seciuni trecerea unei cheltuieli (alocaii bugetare) de la oseciune la alta se face foarte strict . Destinaia banului public schimbarea destinaiei BP deturnarea de fonduri. 19.Execuia bugetar

20.Repartizarea pe trimestre.Executia de casa bugetaraExecuia bugetar reprezint ansamblul de acte si operatiuni prin care se realizeaza urmatoarele etape: repartizarea pe trimestre a V si Ch publice

executia de casa bugetara

realizarea V

efectuarea ChEtape:1.Repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare

Conform principiului anualitii execuiei bugetare coroborat cu principiul realitii (calculul probabilitii) de facto n cadrul execuiei bugetare realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor se repartizeaz pe trimestre n funcie de specificul activitilor social-economice (pe domenii de activitate nvmnt, sntate, construcii).

2. Execuia de cas bugetar/ a sistemului bugetar Execuia de cas bugetar presupune acte i operaiuni de ncasare, pstrare i eliberare a mijloacelor bneti din bugetul de stat (B.P.) - [sub aspect tehnic], reprezint un complex de operaiuni care se refer la ncasarea veniturilor i plata cheltuielilor bugetare.

Execuia de cas bugetar se realizeaz prin Trezoreria Statului.Instituiile publice efectueaz operaiuni de ncasare i pli prin unitile teritoriale ale trezoreriei statului n a cror raz i au sediul i la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli i disponibiliti.

3. Realizarea veniturilor bugetare Presupune n concret ncasarea la Buget a sumelor de bani prevzute n bugetului de stat.

Principiile care stau la baza realizrii veniturilor bugetare:

1) obligaia realizrii veniturilor la termenele i n cuantumul legal repartizarea pe trimestre;

2) veniturile prevzute n buget reprezint obligaii minime pentru autoritile statului (mai puin nu).

4. Efectuarea cheltuielilor bugetare Reprezint repartizarea banului public de la buget ctre destinaiile legale prevzute prin alocaii bugetare (credite bugetare)Alocaiile bugetare/ creditele bugetare reprezint sumele alocate de la buget din BP conform destinaiei legale. alocarea spre destinaiile legale a B.P.21.Realizarea veniturilor publice.Efectuarea cheltuielilor publice

Realizarea veniturilor bugetare =Presupune n concret ncasarea la Buget a sumelor de bani prevzute n bugetului de stat. Principiile care stau la baza realizrii veniturilor bugetare: 1) obligaia realizrii veniturilor la termenele i n cuantumul legal repartizarea pe trimestre;

2) veniturile prevzute n buget reprezint obligaii minime pentru autoritile statului (mai puin nu). Efectuarea cheltuielilor bugetare =Reprezint repartizarea banului public de la buget ctre destinaiile legale prevzute prin alocaii bugetare (credite bugetare) Alocaiile bugetare/ creditele bugetare reprezint sumele alocate de la buget din BP conform destinaiei legale. alocarea spre destinaiile legale a B.P.

Principiile care guverneaz efectuarea cheltuielilor publice: 1) obligaia efecturii cheltuielilor publice conform destinaiei legale;

Per a contrario schimbarea neprevzut de lege a destinaiei BP duce la tragerea rspunderii juridice prin infraciunea de deturnare de fonduri, diferit de infraciunea de delapidare.

Exist situaii obiective prevzute de lege excepii: transferarea, virarea, suplimentarea, anticiparea, blocarea, anularea.

2) cheltuielile publice reprezint obligaii maxime. 22. Ordonatorii de credite bugetare.Alocatiile bugetare

Ordonatorii bugetari/ de credite bugetare =Sunt ordonatori bugetari conductorii instituiilor publice cu personalitate juridic care au dreptul de a folosi, utiliza i/sau repartiza alociiile bugetare. n funcie de organizarea aparatului de stat central i local, ordonatorii bugetari sunt clasificai n trei categorii:

1) principali

2) secundari

3) teriali

!!! n funcie de organizarea aparatului de stat n cadrul execuiei bugetare se pot ntlnii toate categoriile (P+S+T) sau doar dou dintre ele putnd lipsii secundarii (P+T unde exist 2 structuri) de regul n cadrul Bugetului local

Atributiile ordonatorilor de credite:

Ord. pr. de cr.bug repartizeaza cr.bug si pt. bug. propriu, si pt. entitatile din subordine.

Ord. sec. isi repartizeaza propriul buget si bug. din subordine fara a putea retine o parte din sume. Ord. tertiari doar utilizeaza sumele. !!! Ord. de cr. au obligatia de a angaja si utiliza creditele bug. in limitele prevazute si conform destinatiei.

credite bugetare)

Alocaiile bugetare/ creditele bugetare reprezint sumele alocate de la buget din BP conform destinaiei legale.

alocarea spre destinaiile legale a B.P.

Principiile care guverneaz efectuarea cheltuielilor publice: 1) obligaia efecturii cheltuielilor publice conform destinaiei legale;

Per a contrario schimbarea neprevzut de lege a destinaiei BP duce la tragerea rspunderii juridice prin infraciunea de deturnare de fonduri, diferit de infraciunea de delapidare.

Exist situaii obiective prevzute de lege excepii: transferarea, virarea, suplimentarea, anticiparea, blocarea, anularea.

2) cheltuielile publice reprezint obligaii maxime. 23.Modificarea destinatiei creditelor bugetare

Modificarea destinatiei crededitelor bugetare reprezint exceptie de la principiul conform caruia creditele bugetare aprobate pt. un ord. pr. nu pot fi utilizate de un alt ord. pr. dupa cum nici cred.bug aprobate la un capitol, de principiu, nu pot fi utilizate pt. finantarea altui capitol. Situaii (excepii):

A. Virarile de credite bugetare = operatiuni de trecere a sumelor bugetare neutilizate de la subdiviziuni ale clasificatiei bugetar, unde sunt disponibile, la subdiviziuni unde sunt insuficiente. B. Transferurile de credite bugetare= in situatia in care in timpul exercitiului bugetar au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un ord.pr. de cr. la un alt ord. pr. sau de la un articol la altul in cadrul aceluiasi ord. C. Suplimentarea creditelor bugetare= legile bug. anuale prevad posibilitatea de suplimentare de fonduri pe actiuni, obiective si ord. pr. in functie de evolutia anumitor indici de preturi sau pt. cazuri exceptionale. D. Anticiparea creditelor bugetare =Pentru finanarea unor aciuni social-culturale i acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, organele de decizie ale unitilor administrativ-teritoriale pot ncuviina utilizarea unor fonduri de pn la 50% din sumele ncasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate. E. Blocarea alocaiilor bugetare =intervine n situaii de suspiciune folosirea i destinaia Banului Public, pentru evitarea, prevenirea, pagubelor, prejudiciilor legate de folosirea B.P., este posibil pn la finele trimestrului III 30 sept. de ce? Intervine anularea [Delapidare deturnare de fonduri]. F. Anularea creditelor bugetare= ord. pr. de cr. au obligatia de a analiza lunar si de a propune MFP anularea creditelor aferente sarcinilor desfiintate sau amanate 24. Procedura ncheierii execuiei bugetare. Controlul activitii bugetare

Procedura ncheierii execuiei bugetare =reprezint etapa de finalizare a procedurii bugetare in ansamblu. Ea se concretizeaza in contul general anual de executie bugetara. Contul geneneral anual de execuie bugetar este intocmit de MFP pe baza situatiilor financiare prezentate de ord.pr. de cr., avand in vedere situatia conturilor referitoare la executia de casa a bugetului de stat, bug. asig.soc. de stat si al fondurilor speciale.

Guvernul analizeaza si prezinta spre adoptare Parlamentului conturile anuale de execexecuie pana la 1 iulie a anului urmator celui de executie. Conturile se aproba prin lege dupa verificarea acestora de catre Curtea de Conturi.

Contul gen. de exec. a datoriei publice este intocmit de catre MFP si e anexat la contul gen.anual de exec.a bug.de stat.

Contul datoriei publice cuprinde contul datoriei publice interne, externe directe a statului si situatia garantiilor guvernamentale pt.credite interne si externe contractate de diferite pers.jur.

Excedentul sau deficitul bug.se stabileste ca diferenta intre V incasate si platile efectuate pana la sfarsitul anului bug. Daca se inregistreaza excedente, acestea vor diminua din deficitele anilor precedenti.

Controlul activitii bugetare Sunt mai multe organe cu atributii in zona controlului: Parl., Curtea de Conturi, MFP, instantele de judecata de dr.comun.

Parlamentul exercita un control politic pe baza documentatiei de la Guv. in cursul anului bugetar. Controlul se poate exercita la cerere/ oficiu si urmareste evolutia exec.bug. atat cu privire la realizarea V, cat si cu privire la efectuarea Ch.

Parl. Rom. exercita un control financiar anterior i ulterior si verifica constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor publice.

Curtea de Conturi prezinta Parl. anual un raport asupra conturilor de gestiune ale bunului public din exercitiul bugetar expirat. Raportul va meniona si eventualele nereguli constatate. Pt.a asigura o autonomie decizionala pt. Curtea de Conturi prin lege membri ei sunt independenti si inamovibili. financiar extern specializat !!!!! financiar intern specializat auditul public intern fiecare instituie public are un department propriu de audit intern

MFP exercita un control administrativ-financiar. Acest control se exercita prin organe de specialitate si urmareste modul de realizare a V, realizarea Ch, limitarea Ch de functionare, eliminarea Ch considerate inoportune sau neeconomice, utilizarea fondurilor conform destinatiei. 25.Sistemul veniturilor publice.Notiune si structura

Veniturile publice reprezint totalitatea resurselor bneti ale statului, fiind un indicator financiar, n cadrul bugetelor, care desemneaz (re)sursele i sumele care se pun la dispoziia statului. Acestea se nscriu n Bugetul de stat cu sumele lor minime astfel nct efectivul lor poate fi mai mare

Veniturile publice sunt clasificate n ordinare i extraordinare.

a) veniturile ordinare sunt reprezentate de impozite, taxe, contribuii sociale i contribuii la fondurile speciale extrabugetare, reprezentnd venituri ordinare planificate fie prin Bugetul de Stat i prin Bugetele locale, fie prin Bugetul Asisurrilor Sociale de Stat (- contribuiile sociale);

precum i venituri ordinare avnd caracter nefiscal veniturile statului din dividende, dobnzi, vnzarea aciunilor sau activelor dinpatrimoniul privat al statului sau unitilor administrativ-teritoriale;

redevenele din concesionarea bunurilor aparinnd domeniului public;

venituri provenite din diferite contracte cu parteneri privai, cum ar fi nchirierea, asocierea n participaie, parteneriatul public-privat.

b) veniturile extraordinare sunt reprezentate de -mprumuturi interne sau externe, - emisiunea de obligaiuni de stat i bonurile de tezaur (datoria public); - mprumuturile acordate din disponibilitile Trezoreriei Statului, - mprumuturile temporare n condiiile art.69 din Legea nr. 500/2002 a finanelor publice i art.72 din Legea nr. 273/2006 a finanelor publice locale.

- transferurile i virrile de credite bugetare, ce apar n cadrul operaiunii de consolidare bugetar (n procesul de echilibrare a sistemului bugetar n ansamblul su). 26. Veniturile publice ordinare

Impozitele =reprezint o contribuie bneasc obligatorie i cu titlul nerambursabil, datorat, conform legii, bugetului de stat de ctre persoanele fizice i persoanele juridice pentru veniturile pe care le obin sau bunurile pe care le posed. Taxele =reprezint, alturi de impozite, cea de-a doua categorie principal de venituri de la bugetul de stat. Taxa reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de ctre instituii publice. Contribuiile =constituie prelevri obligatorii ale unor pri din veniturile PF i PJ, cu sau fr posibilitatea obinerii unei contraprestaii, constituind resurse pentru fondurile de asigurare publice. Principalele impozite datorate bugetului de stat sunt: impozitul pe profit

impozitul pe venit;

taxa pe valoarea adugat;

accizele;

taxele vamale. Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale :

impozitul pe cldiri; impozitul pe teren t taxa asupra mijloacelor de transport impozitul pe spectacole; taxa hotelier taxe speciale

Constituie venit la bugetul local sumele provenite din dobnda pentru plata cu ntrziere a impozitelor i taxelor locale, taxele de timbru prevzute de lege, taxele extrajudiciare de timbru prevzute de lege.

Precum i sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat bugetele locale beneficiaz de sume defalcate din impozite reprezentnd venituri ale statului.

Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale stabilete cadrul legal pt. defalcarea unei pri din sumele primite de bugetul

27.Veniturile publice extraordinaremprumuturile acordate din disponibilitile Trezoreriei Statului

Pentru acoperirea unor cheltuieli ce nu pot fi acoperite din veniturile ordinare se pot utiliza disponibilitile contului general al trezoreriei statului.

Rambursarea fondurilor mprumutate va fi garantat cu veniturile estimate a fi ncasate n anul bugetar respectiv, n condiiile respectrii garantrii, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.

Nerambursarea mprumutului pn la 31 decembrie atrage autorizarea direciilor generale ale finanelor publice de a executa contul unitii administrativ-teritoriale n cauz. mprumuturile temporare n condiiile art.69 din Legea nr. 500/2002 a finanelor publice i art.72 din Legea nr. 273/2006 a finanelor publice locale

A. Ordonatorii principali de credite pot acorda mprumuturi fr dobnd din bugetul propriu, pe baz de convenie, (n baza documentaiilor temeinic fundamentate) n cazul insuficienei fondurilor la nfiinarea unor instituii publice sau activiti (uniti) finanate integral din venituri proprii, n subordinea lor (a ordonatorilor).

rambursabile integral n termen de 6 luni de la data acordrii.

Aceast categorie de mprumut nu de confund (vs.) cu transferul bugetar sau (vs.) virarea de credite bugetare efectuate n aceleai scopuri. Consiliile locale, judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, pot acorda mprumuturi fr dobnd din bugetul local, pe baz de convenie, (n baza documentaiilor temeinic fundamentate) n cazul insuficienei fondurilor la nfiinarea unor instituii i servicii publice sau a unor activiti finanate integral din venituri proprii, n subordinea unor ordonatori principali de credite.

Rambursabile integral n termen de un an de la data acordrii.

Nerambursarea la termenul stabilit atrage aplicarea de dobnzi i penaliti de ntrziere la nivelul celor existente pentru creanele bugetare, potrivit legii. Datoria public

Deoarece venituri ordinare nu reuesc s acopere integral necesarul de cheltuieli al sistemului bugetar se apeleaz la venituri extraordinare, care pot fi atrase de bugetul de stat, bugetele instituiilor publice, bugetele locale.

Veniturile extraordinare pot fi contractate de ctre autoritile administraiei publice locale pt. bugetele locale i de ctre MFP pt. bugetul de stat.

Ansamblul veniturilor extraordinare, adic totalitatea financiare in mod direct sau garantate in numele statului roman de catre Guv.Ro. sau MFP. Datoria publica locala reprezint totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate pe pietele financiare. Totalitatea sumelor reprezentand rata de capital, dobanzi, comisioane, orice alte conturi aferente dat.pub. la o anumita data sau pt. o anumita perioada alcatuieste serviciul datoriei publice.

Rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezinta o obligatie neconditionata si irevocabila a statelor de plata, a capitalului, dobanzilor si oricaror altor costuri aferente imprumuturilor contractate sau garantate. Datoria public se contracteaz prin instrumentele datoriei publice:

1. titlurile de stat emise pe piata interna/ externa= instrumente financiare care atesta dat.pub.sub forma certificate de Trezorerie, depozit sau alte instrumente reprezentand imprumuturi in lei si valuta.

2. imprumuturile de stat= contractate de la banci, alte institutii de credit, pers.jur romane/ straine, institutii financiare intl. sau alte asemenea entitati

3. imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei statului 4. garantiile de stat BNR si alte institutii financiare, in temeiul unor conventii incheiate cu MFP, pot exercita functia de agent de inregistrare a dat.pub.interne sau componente ale acesteia precum si alte activitati legate de emiterea si administrarea titlurilor de stat.

28.Notiunea de impozit,taxa bugetara si contributie sociala

Impozitele =reprezint o contribuie bneasc obligatorie i cu titlul nerambursabil, datorat, conform legii, bugetului de stat de ctre persoanele fizice i persoanele juridice pentru veniturile pe care le obin sau bunurile pe care le posed. Taxele =Taxele reprezint, alturi de impozite, cea de-a doua categorie principal de venituri de la bugetul de stat. Taxa reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de ctre instituii publice. Contribuiile =constituie prelevri obligatorii ale unor pri din veniturile PF i PJ, cu sau fr posibilitatea obinerii unei contraprestaii, constituind resurse pentru fondurile de asigurare publice. 29.Sistemul cheltuielilor publice.Notiune, rol structuraCheltuielile publice reprezint modalitatea de repartizare si utilizare a resurselor bugetare in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii.

Cheltuielile publice = reprezint destinaia Banului Public, modaliti de repartizare i utilizare a fondului bnesc bugetar n vederea atingerii obiectivelor generale ale socieii.

Cheltuielile publice- determinate de tipul si gradul de dezvoltare al economiei, enumerm urmtoarele categorii de cheltuieli publice

1) cheltuieli pentru finanarea activitilor sociale cea mai important nvmnt, sntate, cultur, protecie social, activiti sociale, omaj, pensie, sport, etc.

2) cheltuieli pentru finanarea activitilor economice investiiile de stat - infrastructura (rutier, feroviar, canalizare i ap, gaze natural, telecomunicaii)

3) cheltuieli militare (venituri uriae, profit mic):

-directe (intretinerea trupelor, armament)

-indirecte (lichidarea urmarilor unui razboi

4) cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat (nu ntreinerea meninerea structurii deoarece s-ar putea s ai nevoie cndva de ea i nu acum) pentru strucuturi necesare doar acum.

5) pentru cercetare-dezvoltare: cerc. fundamentala, cerc. aplicativa

30. Cheltuielele publice in domeniul socialn aceast categorie intr:

1) Ch. pt. finanarea nvmntului (investiii n capital uman);

2) Ch. pt. sntate;

3) Ch. pt. organizarea sistemului securitii sociale, asistena social etc. 1. Finantarea Ch pt. invatamant se asigura pe seama resurselor bugetare, a imprumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale, precum si pe seama resurselor provenind din taxe scolare, donatii, V din exploatarea proprietatilor scolilor si altele.

Se considera in doctrina financiar-econ. faptul ca educatia si pregatirea profesionala sunt cele mai importante investitii in capitalul uman.

2. Ch pt.sanatate difera in functie de varsta beneficiarului si de mobilul urmarit prin asistenta medicala. Pt. prevenirea imbolnavirilor si pt.pastrarea sanatatii, in unele state se introduc servicii medicale profilactice alaturi de servicii medicale stomatologice si servicii medicale curative.

Sistemul de asigurri sociale presupune plata pensiilor la care se adauga diferite categorii de ajutoare in caz de boala, pt.accidente de munca, diverse alocatii si indemnizatii cum ar fi cele pt.someri sau pers.defavorizate.

3. Sistemul public acord pensii pt. limit de vrst, pensii anticipate, de invaliditate i pensii de urma. De regula, beneficiarii indemnizatiei de somaj sunt considerati asigurati in sist.de asigurari sociale si in sist.de asigurari de sanatate.

31. Cheltuieli pt. cercetare-dezvoltare. Cheltuieli militareCheltuieli pt. cercetare-dezvoltaren aceast categorie intr:

1. Ch pt. cercetare fundamentala: are ca obiect dezvoltarea cunostintelor intr-un anumit domeniu al stiintei

2. Ch pt. cercetarea aplicativa: are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee tehnologice

3. Ch pt. dezvoltare: urmareste valorificarea prealabila a posibilitatilor realizarii unui produs pe scara industriala prin constituirea de prototipuri, statii pilot etc.

Rezultatul activitatii de cercetare se materializeaza in elucidarea unor aspecte cu caracter teoretic sau in rezolvarea unor probleme cu caracter practic legate de nevoile economiei nationale.

Sursele de finantare a acestor Ch publice provin de la bugetul de stat, agentii economici, din programe de cooperare internaional. Cheltuieli militare

Sunt Ch neproductive care afecteaza in mod deosebit economiile statelor in curs de dezvoltare.

Se observa ca in statele in curs de dezvoltare rtimul de crestere a Ch militare depaseste uneori de cateva ori ritmul cresterii V national.

Ch militare sunt impartite in- directe

indirecte

Productia militara reprezint marfa cu caracter deosebit, cu piete de desfacere speciale. Productia militara beneficiaza de plasament sigur si de regim de comercializare special. 32. Cheltuieli pt.functionarea aparatului de statInstitutiile publice actioneaza ca organe ale puterii sau ale administratiei de stat alese sau numite si se preocupa de cele mai variate probleme, de la elaborarea si adoptarea de norme, intretinerea relatiilor diplomatice, stabilirea si incasarea impozitelor si taxelor, investitii in servicii municipale, pana la sistematizarea teritoriala, construirea si mentinerea infrastructurii si protectia mediului inconjurator.

33. Cheltuieli pt. finanarea activitii economiceFunctia economica a statului se manifesta, intre altele, in dezvoltarea sistematica a ramurilor economiei nationale, potrivit cerintelor legilor economice: fiecare stat aloca o parte din resurse pt.sustinerea dezvoltarii constante a economiei nationale.

Resursele banesti destinate finantarii economiei servesc la acoperirea Ch bugetare destinate realizarii urmatoarelor directii principale:

- dezvoltarea sectorului de stat; - finantarea investitiilor de stat. 34. Rspunderea juridic n domeniul financiar

Noiune

Raspunderea juridica e o forma a raspunderii sociale stabilita de stat in urma incalcarii unor norme de dr. prin fapte considerate ilicite si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre persoana vinovata, daca e cazul, prin utilizarea fortei de constrangere a statului.

Sanctiunile juridice aplicabile in cazul nerespectarii normelor de drept indeplinesc in principal 2 functii:

o functie educativ-preventiva o functie coercitiva Formele rspunderii juridice sunt:

1. Rspunderea penal temeiul ei l reprezint infraciunea. Principalele infraciuni care pot fi svrite sunt: delapidarea, gestiunea frauduloas, deturnarea de fonduri, etc.

2. Rspunderea civil temeiul ei l reprezint fapta ce provoac un prejudiciu care trebuie acoperit. Rspunderea civil poate fi contractual sau delictual.

3. Rspunderea administrativ poate fi contravenional, prin atingeri aduse patrimoniului, bunurilor i banului public, fapte ce au un grad de pericol social mai redus i disciplinar, prin nerespectarea contractului colectiv de munc, a obligaiilor contractuale.

In legatura cu executia bugetara poate interveni atragere raspunderii: -patrimoniale -administrative - contraventionale -penale 35. Controlul financiar.Notiune, rol, functii,forme Controlul financiar reprezint un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficienelor i de stabilire a msurilor necesare pentru restabilirea legalitii.

Etimologic, cuvntul ,,control provine din expresia latin ,,contra rolus, care nseamna verificarea actului original dup duplicatul care se ncredineaz n acest scop unei alte persoane.

Controlul financiar, care face parte din controlul economic, are drept scop cunoaterea de ctre stat a modului n care sunt administrate i cheltuite mijloacele materiale i financiare puse la dispoziie de stat, i n consecin, urmrete asigurarea i consolidarea unui echilibru financiar, eficiena economico-financiar, precum i dezvoltarea economiei naionale

Controlul financiar ndeplinete i anumite funcii: funcia de evaluare, preventiv, de documentare, recuperatorie i funcia pedagogic.

n funcie de momentul n care se desfoar, se disting urmtoarele forme de control: controlul financiar preventiv;

controlul financiar concomitent;

controlul financiar ulterior; n funcie de sfera de activitate: control intern;

control extern.

36. Formele controlului financiar37.Auditul public intern

38. Curtea de Conturi a RomnieiControlul financiar preventiv este activitatea prin care se verific legalitatea i regularitatea operaiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public nainte de aprobarea acestora. Acest control se prezint sub dou forme:

a) controlul financiar preventiv propriu;

b) controlul financiar preventiv delegat. Controlul financiar concomitent (sau simultan/ operativ/ curent) se exercit n timpul desfurrii proceselor economice i financiare, n acelai timp sau paralel cu efectuarea actelor i operaiunilor pe care le presupun aceste activiti, n scopul de a se putea intervene pentru corectarea sau eliminarea deficienelor ori a ilegalitilor.

. Controlul intern Controlul intern reprezint ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere n concordan cu obiectivele acestuia i cu reglementrile legale, n vederea asigurrii administrrii fondurilor n mod economic, eficient i eficace.

Controlul intern se exercit n interiorul instituiei publice, de ctre conductorul acesteia sau de ctre funcionarii anume desemnai de acesta i se face fie la cerere, fie din oficiu.

Scopul final al organizrii controlului intern este buna gestiune financiar. Controlul intern poate fi un control general sau specializat, iar din cadrul controlului financiar intern specializat face parte auditul public intern.

Auditul public intern

Auditul public intern se exercit asupra tuturor activitilor desfurate ntr-o entitate public sau asupra entitilor subordinate ierarhic i presupune ca funcionarii administrare. Potrivit legii, exist trei forme de audit:

a) auditul de sistem,

b) auditul performanei,

c) auditul de regularitate. Auditorii interni sunt funcionari publici care trebuie s aib o atitudine imparial, s nu aib prejudeci i s evite conflictele de interese. . Controlul financiar ulterior . Controlul financiar ulterior se exercit asupra actelor i operaiunilor economico-financiare, dup ce acestea au fost executate.

Este considerat controlul cel mai eficient ntruct se realizeaz temeinic, cu amnunire, fr a fi stnjenite activitile curente ale unitilor controlate, asupra actelor i operaiunilor deja ncheiate.

Acest tip de control este reglementat ca i atribuie a Curii de Conturi. Curtea de Conturi a Romniei Potrivit art. 140 din Constituie, Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public. Litigiile rezultate din activitatea Curii de Conturi se soluioneaz de instanele judectoreti specializate.

i prezint anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naional din exerciiul bugetar expirat, cuprinnd i neregularitile constatate. Potrivit legislaiei n vigoare, acest raport se public n Monitorul Oficial.

Curtea de Conturi este reglementat prin Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi, republicat.

Astfel, Curtea de Conturi este instituia suprem de audit.

Funcia de control a Curii de Conturi se realizeaz prin proceduri de audit public extern.

Potrivit legii organice a Curii, auditul public extern reprezint activitatea de audit desfurat de Curtea de Conturi, care cuprinde, n principal, auditul financiar i auditul performanei. Auditul financiar este activitatea prin care se urmrete dac situaiile financiare sunt complete, reale i conforme cu legile i reglementrile n vigoare, furnizndu-se n acest sens o opinie.

Auditul performanei este definit ca fiind evaluarea independent a modului n care o entitate, un program, o activitate sau o operaiune funcioneaz din punctele de vedere ale eficienei, economicitii i eficacitii Curtea i desfoar activitatea n mod autonom i funcioneaz pe lng Parlamentul Romniei.

Articolul 14 i art. 141 147 stabilesc organizarea i funcionarea Autoritii de Audit, care are atribuii i proceduri de lucru proprii, n vederea ndeplinirii unor obligaii n domeniul auditului extern, ce revin Romniei n calitate de stat menbru al UE pentru fonduri nerambursabile. Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaional fa de Curtea de Conturi i fa de celelalte autoriti responsabile cu gestiunea i implementarea fondurilor comunitare nerambursabile.

Autoritatea de Audit este singura autoritate naional competent s efectueze audit public extern, n conformitate cu legislaia comunitar i naional, asupra fondurilor comunitare.

Totodat, n tot cuprinsul Legii nr. 94/1992 sintagma ,,controlor financiar se va nlocui cu sintagma ,,auditor public extern, care reprezint persoana angajat n cadrul Curii de Conturi, i care desfoar activiti specifice de audit extern n sectorul public, potrivit modificrilor prevzute n Legea nr. 217/2008.

Membrii Curii de Conturi sunt independeni n exercitarea mandatului lor i inamovibili pe toat durata acestuia. Ei sunt supui incompatibilitilor prevzute de lege pentru judectori.

39. Moneda unic european .Zona EuroPrin procesul constituirii sale, prin coninutul obiectivelor ei, prin specificul mecanismelor utilizate i prin efectele obinute pn acum, Uniunea European se dovedete a fi o form avansat de integrare economic internaional, care cuprinde 27 de state membre.

Adoptarea monedei unice europenene - euro a necesitat i impune n continuare cetenilor nu numai eforturi financiare (reducerea deficitelor bugetare), ci i o ncredere fr precedent, avnd n vedere renunarea la moneda naional n favoarea celei unice europene.

Uniunea Economic i Monetar constituie o adevrat revoluie economic i de mentalitate.

Stricto sensu, Uniunea Economic i Monetar se reduce la nfiinarea i utilizarea de ctre membrii si a unei monede unice, care s nlocuiasc nomedele internaionale.

Realizarea Uniunii Economice i Monetare nu reprezint un scop n sine, ci doar mijlocul de generare a unor efecte benefice pe plan economic i nu numai. Euro i zona euro Euro (moneda unic europen) este moneda nou-creat a Uniunii Europene i a devenit moned oficial la 1 ianuarie 1999.

Introducerea monedei euro s-a fcut treptat, iar statele care au adoptat-o alctuiesc zona Euro sau spaiul Euro.

Moneda unic Euro a fost pus n circulaie n 2002 sub forma sa fiduciar, dar n funciune din 1 ianuarie 1999, la miezul nopii, ea succede lui European Currency Unit (ECU), respectiv unitatea de cont european, pus n funciune n 1979.

Un euro este divizat n 100 ceni, sau centime.

Emisiunea sa este gestionat de Banca Central European. Euro este moneda comun a 27 de state membre a Uniunii europene i moneda unic a 17 dintre acestea. Cele 17 ri membre sunt Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia, Cipru, Malta, Estonia. Pe lng acestea, 4 "micro-state", prin acordurile monetare ncheiate cu vecinii lor, sunt i ele ataate la zona euro: Andorra, Monaco, San Marino i Vatican Zona Euro este o etap a Sistemului Monetar European.

ZONA EURO reprezint o zon monetar care are o moned comun, o politic monetar unic i o politic unic n privina ratei de schimb, iar vechile monede naionale sunt eliminate pentru totdeauna.

Zona Euro a devenit o superputere economic. Actualemente i zona euro este afectat de efectele crizei economico-financiare mondiale.