fiat economie generala

8/16/2019 Fiat Economie Generala

1/11

INDICATORI DE EVALUARE SI ANALIZA A EFICIENTEI

ECONOMICE A INVESTITIILOR – COSTUL

Facultatea de Agricultura, MTC, an IV

Student: Fiat Iosif Calin

Timisoara, 2016


2/11

Conceptul de eficienta economica a ine!titiei

Pentru realiarea unui o!iecti" de in"estitii, in #ractica e$ista mai multe #osi!ilitati concretiate indiferite "ariante, fiecare a"and a"anta%ele si dea"anta%ele sale& 'e aceea este necesar ca alegerea "ariantei du#acare se "a e$ecuta in"estitia sa fie facuta #e !aa unor criterii si calcule riguros stiintifice& Aceste calculetre!uie sa indice alegerea acelei "ariante care #reinta cele mai mari a"anta%e, altfel realiarea in"estitiei se "ado"edi neins#irata& In aceasta idee, realiarea unor o!iecti"e de in"estitii cu efort economic (de munca "ie si

munca trecuta ) materiale* mai mic decat cel #ro#us, re#reinta concretiarea unei acti"itati desfasurata in modeficient&In esenta, #rin eficienta economica a in"estitiilor tre!uie sa se inteleaga fa#tul ca #rin consumarea unor

fonduri de in"estitii se im#une o!tinerea de reultate ma$ime&Asadar, eficienta economica inseamna o!tinerea unor efecte economice utile, in conditiile c+eltuirii intr)

un mod rational si economicos a unor resurse materiale, umane, financiare, folosindu)se #entru aceasta metodestiintifice de organiare a acti"itatii&

i"elul eficientei este cu atat mai ridicat cu cat este mai mare efectul util #e unitate de efort c+eltuit saucu cat este mai mic efortul consumat ra#ortat la o unitate de efect util&

Facand o analia a notiunii de eficienta economica a in"estitiilor se constata ca aceasta este o suma defactori calitati"i, fa#t ce ii confera acesteia un caracter com#le$, "iand #erfectionarea acti"itatii in domeniul in

care are loc #unerea in functiune a in"estitiei res#ecti"e, care #oate fi de moderniare, rete+nologiare,reconstructie sau de"oltare& Studiul eficientei economice a in"estitiilor #resu#une in fond o analia cauala afactorilor care determina deciia in mediul de risc aferent&'e fa#t analia eficientei economice a in"estitiilor ras#unde la intre!arile:- cum se folosesc.- cat se consuma din resurse.

/rmarindu)se atat gradul de "alorificare cat si economisirea lor& in acest conte$t este necesar caresursele sa fie cat mai riguros structurate du#a criterii care sa cores#unda cerintelor analiei economice&

In #ractica curenta de realiare a in"estitiilor se face adesea greseala cand se considera ca notiunea deeficienta economica a in"estitiilor este una si aceeasi cu reultatele utile ale acestora& S#re e$em#lu: "anareaunor #roduse de un ni"el calitati" su#erior se a#reciaa ca fiind intotdeauna o acti"itate eficienta& in realitate,o!tinerea unei calitati su#erioare #oate fi reultatul unui consum de munca e$agerat care face ca acti"itatea sase desfasoare in mod ineficient& ealiarea unor #roduse de o calitate su#erioara constituie o conditie de !aa aunei acti"itati eficiente, dar realiarea acesteia cu costuri foarte mari este de neadmis&

Asa du#a cum a fost #reentat, in urma efortului de in"estitii se o!tin di"erse efecte economicereflectate de fa#t si #e #lan financiar& i"elul acestor efecte, in ra#ort cu efortul in"estitional da masuraeficientei in"estitiei&

'e regula, efectele economice o!tinute, in functie si de caracterul in"estitiei #ot fi:- de reducere a costurilor de functionare a utila%elor, ce se realieaa #e seama in"estitiilor de inlocuire amasinilor, utila%elor si instalatiilor3- de diminuare a c+eltuielilor cu munca #reenta (forta de munca*, ca urmare a #romo"arii noilor te+nologii

#rin lucrari de rete+nologiare, reutilare sau moderniare3- de s#orire a renta!ilitatii agentului economic care de fa#t este sco#ul tuturor lucrarilor de in"estitie #entrude"oltare, moderniare, rete+nologiare3- de o!tinere a unor efecte #e #erioade inde#artate, de natura in"estitiilor strategice sau cele de interesgeneral, cum ar fi s#re e$em#lu c+eltuieli facute #entru im!unatatirea microclimatului intr)o sectie de

#roductie& 4ste cunoscut fa#tul ca #rin realiarea unui o!iecti" de in"estitii se urmareste o!tinerea unui efectsau altul, dar efectele au un caracter com#lementar, influentandu)se unele #e altele, iar determinarea eficienteise face #rin cumularea tuturor efectelor&

5 eficienta economica ridicata se o!tine in conditiile a#licarii in #rocesul de #roductie a unor te+nologiimoderne si care "alorifica la cote su#erioare materiile #rime si energia, asigurand #roduse de calitate su#erioarala un cost redus& Marimea eficientei economice influenteaa in #rimul rand agentul economic unde ea se

inregistreaa, dar ea are im#ortanta si #entru economia nationala in ansam!lul ei, caci #rin cresterea #roductieireducerea costurilor de fa!ricatie, s#orirea renta!ilitatii, etc& se o!tine un s#or al "enitului national&'e fa#t, in ansam!lu, corelatia dintre eforturi si efecte din #unct de "edere : cantitati" se e$#rima #rin

indicatori de eficienta care de regula im!raca forma unui ra#ort matematic& 'at fiind caracterul sau com#le$,eficienta economica a in"estitiilor nu #oate fi e$#rimat #rintr)un singur indicator& 4ste necesar sa se foloseasca


3/11

un sistem de indicatori de eficienta #entru a e"identia toate corelatiile #osi!ile& Calculat #e !aa uneia sau adoua caracteristici ale mi%locului fi$ care realieaa eficienta economica, un anumit indicator "a reflecta doar o

#arte a eficientei economice a in"estitiei& 5ricat ar fi de e$#licit si de condensat, un indicator nu #oate cu#rindesau reflecta intreaga eficienta economica a in"estitiilor, aceasta datorita caracterului com#le$ al eficientei&'esigur, calcularea tuturor reultatelor unei in"estitii si com#ararea lor cu eforturile necesare #entru realiareasa este greoaie si foarte dificila, iar cei cati"a indicatori #e !aa carora se face analia tre!uie de asa manieraalesi incat sa reflecte as#ectele cele mai semnificati"e ale fenomenului economic su#us analiei&

Practic, #entru caracteriarea eficientei economice a in"estitiilor se calculeaa cati"a indicatori si nu este

e$clusa #osi!ilitatea ca #entru o "arianta, unii dintre ei sa fie fa"ora!ili, iar altii sa fie nefa"ora!ili& in astfel desituatii se recurge la marirea numarului de indicatori de asa maniera incat elementele dominante care determinain final o#tiunea, sa fie scoase la i"eala si sa fie re#reentati"e&

Asadar, eficienta economica a in"estitiilor reiese din ra#ortarea efectelor o!tinute in urma #unerii infunctiune a unui o!iecti" la eforturile necesare #entru realiarea acestuia& 4ficienta economica a in"estitiilor re#reinta de fa#t corelarea reultatelor o!tinute #e multi#le #lanuri ca urmare a efectuarii unei in"estitii #rinsta!ilirea unei cone$iuni intre caua si efect&"o!i#ilitati de cuantifica$e a eficientei economice

Ado#tarea unei deciii de in"estitii #resu#une in #rimul rand o analia multifactoriala din care nutre!uie sa li#seasca gradul de solicitare al #ietei, dis#oni!ilul financiar, necesarul si ni"elul de #regatire a forteide munca, !aa de materii #rime si materiale, am#lasarea in ona si nu in ultimul rand conditiile economico)

sociale si #olitice concrete cu care se confrunta tara&'esigur, o im#ortata de necontestat in luarea unei deciii #ri"ind actul in"estitional il are cuantificarea

fenomenului economic, aceasta intrucat sta!ilirea eficientei economice in domeniul in"estitiilor ridica #ro!lemegreu de reol"at, care de fa#t decurg din insasi caracterul com#le$ al in"estitiilor& unaoara, e$ista situatii candreultatele economice ale unei in"estitii nu #ot fi cuantificate sau nu se #ot determina cu #reciie, cum sunt s#ree$em#lu o!iecti"ele cu caracter social sau cultural #entru care de fa#t nu se dis#une de instrumente de masurare

#recisa a reultatelor&5 alta categorie de lucrari de in"estitii #entru care cuantificarea eficientei economice este greoaie, daca

nu im#osi!ila, sunt cele care urmaresc doar im!unatatirea calitatii #rodusului finit& 4ste cunoscut fa#tul ca ocalitate su#erioara a #rodusului im#lica costuri su#limentare, fa#t ce se rasfrange asu#ra #retului, dar nu de

#utine ori im!unatatirile succesi"e ce se aduc #roduselor au ca sco# mentinerea com#etiti"itatii acestora #e #iata, ele urmand a fi "andute la acelasi #ret c+iar si du#a im!unatatirile aduse&

Alte in"estitii se fac cu sco#ul maririi sigurantei in e$#loatare sau im!unatatirii microclimatului de #roductie, ori a ec+i#amentului de #rotectie, ceea ce de asemenea nu ofera #osi!ilitatile #ractice de masurare aefectelor&

In #rocesul in"estitional sunt frec"ente caurile cand deciiile se refera la #osi!ilitatea de a de"olta unagent economic e$istent sau de a realia un o!iecti" nou&

5ricare ar fi caracterul unei in"estitii, de"oltare sau o!iecti" nou, in analia eficientei economice estenecesar a se com#ara caracteristicile, costurile, #recum si ni"elul #erformantelor aferente ca#acitatilor careurmeaa a fi construite si #use in functiune, cu aceleasi date ce #ri"esc ca#acitatile e$istente, cu sco#ul de ascoate in e"identa e"entualele costuri su#lii ientare&

5 #ro!lema ma%ora #entru decidentul in"estitional este atunci cand tre!uie sa aleaga fie "arianta care #re"ede mari economii cu munca "ie fie #e aceea in care economia de munca trecuta (materiale* este mai mare&'esigur, sunt #referate "ariantele care realieaa cresterea #roducti"itatii muncii, adica economii cu munca "ie,dar tot cu efecte economice fa"ora!ile sunt si "ariantele care au ca o!iecti" reducerea consumului de materialesi materii #rime, adica economii de munca trecuta, mai ales cand acestea sunt din im#ort& 'ar deciia cea maidificila este #entru alegerea din numarul total de "ariante e$istente #e aceea care incor#oreaa cele mai mici"alori de in"estitie in fa"oarea acelei "ariante care #re"ede c+eltuielile cele mai reduse de e$#loatare ao!iecti"ului #us in functiune&

Intr)o astfel de situatie calculele de eficienta economica a in"estitiilor constituie un !un instrument #entru alegerea acelor solutii sau "ariante #entru :are, cu eforturile minime sa se o!tina efecte ma$ime& 'e #reciat fa#tul ca nu intotdeauna "arianta care #re"ede cele mai mici eforturi re#reinta si solutia cea mai !una,

du#a cum nu intotdeauna "ariantei care realieaa #erformanta cea aiai inalta ii cores#unde si eficienta ma$ima&'e fa#t, calculele de eficienta economica a in"estitiilor constituie un instrument matematic, care folositla momentul de deciie, determina luarea unei +otariri %udicioase in ce #ri"este actul in"estitional&

In cuantificarea eficientei economice a in"estitiilor un mare nea%uns il constituie fa#tul ca nuintotdeauna se #oate face o confruntare eloc"enta i calitatilor si a defectelor "ariantelor su#use com#ararii,


4/11

aceasta ca urmare a caracterului de unicat al multor o!iecti"e de in"estitie, conferit de insasi: #arametriio!iecti"ului in sine&

'e fa#t, in lim!a% in"estitional, fiecare "arianta #resu#une e$istenta unui #roiect inde#endent a caruiela!orare necesita tim# si efort financiar, iar dintr)un numar de "ariante #osi!ile si ela!orate una "a a"eaindicatorii economici cei mai !uni, "a fi cea mai eficienta, deci "a fi "arianta aleasa&Nece!itatea calcula$ii eficientei economice a ine!titiilo$

4ste !ine cunoscut fa#tul ca in acti"itatea de in"estitii, c+iar mai se"er decat in ori care alta acti"itateeconomica: cercetare, #roiectare, #roductie, ser"icii etc, c+eltuielile se e"identiaa cu o ma$ima riguroitate,

aceasta, #e de o #arte se datoreaa fa#tului ca in marea ma%oritate ca#italul in"estit este im#rumutat, #entru carese #lateste o do!anda, iar #e de alta #arte fa#tului ca odata #roiectul de in"estitii materialiat in constructii,utila%e, etc& de"ine ire"ersi!il in conditii a"anta%oase& 'e regula, erorile sa"arsite in #roiectarea sau edificarealucrarilor de in"estitii sunt deose!it de #agu!oase, generand uneori mari c+eltuieli su#limentare #entrucorectare&

Sta!ilirea c+eltuielilor de in"estitii #recum si a efectelor acestora, reultate ca urmare a materialiariiunui #roiect, e$#rima de fa#t calculul de eficienta economica al #roiectului de in"estitii analiat&

Intr)o economie concurentionala, in care cererea si oferta #ietei este elementul +otarator in !unadesfasurare a acti"itatii economice, com#ararea reultatelor, a efectelor economice cu eforturile de#use, adicacu costurile aferente este o necesitate a unui management eficient, rational& Practica economica a demonstratfa#tul ca o e"aluare a eficientei economice a unei in"estitii se #oate realiee numai #rin analia, si com#ararea

in comun a eforturilor si a efectelor acesteia&'e fa#t, efectele economice ale unui #roiect care urmeaa a fi #us in o#era #ot fi calculate doar #e !aa

reultatelor o!tinute de la o!iecti"e similare realiate in tara sau strainatate, la care se au in "edere #osi!ilitatilede #erfectionare a#lica!ile #roiectului, e"entualele de"aloriari #osi!ile si nu in ultimul rand conditiile socio)

#olitice ale #erioadei si #ers#ecti"ei, luate in calcul #e un oriont de tim# suficient de mare, astfel incat saaco#ere cel #utin #re"iional, durata normata de "iata a o!iecti"ului&

'eci, in acti"itatea de in"estitii se o#ereaa cu informatii a"and un a"ansat grad de certitudine in ceea ce #ri"esc eforturile, costurile in"estitionale, si cu ni"eluri, "alori, marimi, intensitati, de regula #re"iionate in ce #ri"este efectul&'at fiind s#ecificul acti"itatii de in"estitii si ca urmare a documentatiilor si a #roiectelor te+nice ela!orate,

#utem cunoaste cu o anumita antici#atie si cu suficient de mare e$actitate marimea eforturilor economice, adicacosturile de realiare a o!iecti"ului, in sc+im! marimea efectelor scontate ca urmare a realiarii in"estitiei, arenta!ilitatii acesteia si in general a eficientei lor este reer"at doar "iitorului si #reinta un anumit ni"el deincertitudine si risc&

'atorita "iitorului incert, du#a cum am aratat, al reultatelor o!iecti"ului de in"estitii, sunt necesarein"estigatii asu#ra "iitorului, ca astfel sa se #oata determina ni"elul de risc al in"estitiei& in acest sens se "or face a#recieri in legatura cu #osi!ilele sc+im!ari ce #ot sur"eni in legatura cu cererea #ietei, cu #retul acce#tatde ea, cu ni"elul de calitate solicitat, cu #roducti"itatea ce se cere ) deci im#licit cu im!unatatirile te+nologicece se im#un, etc, functie de care se incearca o estimare a ni"elului renta!ilitatii ce se #oate o!tine& inconsecinta, #entru ca o in"estitie ce se realieaa #e !aa unor calcule de #rofit si a unei rate a renta!ilitatii saai!a sorti de i!anda este necesar ca acesti indicatori sa fie a%ustati cu indicatorii de risc #osi!il& umai asa

in"estitorul #oate fundamenta deciiile cele mai realiste, e"itand sur#riele ne#lacute&In sc+im!, in "ederea #re"enirii sau e"itarii unor consecinte nedorite in ce #ri"este deciia de in"estire,un manager #rofesionist "a ela!ora o serie de calcule #ro!a!ilistice sau simulari de stari si situatii care sa)i

#ermita o estimare cu un grad mare de e$actitate a unor modificari de cereri ale #ietei cu #ri"ire la cantitate, #ret, calitate, etc&

In aceasta con%unctura, ce #recede luarea unei deciii de in"estire, in care elementul dominant si+otarator este realiarea unui castig, a unei #rofita!ilitati cat mai mari, este e"identa necesitatea e"aluariioricarui #roiect din #unct de "edere al eficientei economice&

'e fa#t, e"aluarea oricarui #roiect de in"estitii urmareste in #rimul rand costurile si incasarile realiatede agentul economic, iar a#oi im#licatiile acestora in ansam!lul economiei nationale& intrucat #entru oricein"estitie "iitorul este mai mult sau mai #utin incert, calculele de eficienta tre!uie sa cu#rinda si e"aluarea

riscului #e care il im#lica in"estitia, risc ce urmeaa a fi asumat atat de agentul economic cat si de !ancafinantatoare, de furniorul de utila%e, intr)un cu"ant de toti co#artici#antii la realiarea o!iecti"ului&Co$elatia economica int$e optim !i eficient

In #rinci#iu, notiunea de o#tim este legata de o #erfectiune care tre!uie sa caracteriee o acti"itate ceeste coordonata si realiata fara cusur, ire#rosa!il&


5/11

In acest ca "or!im de un o#tim a!solut, intrucat #e masura ce acti"itatea #ractica se im!unatateste, sei"esc noi #osi!ilitati de #erfectionare a acestora, dar care intotdeauna are reer"e de mai !ine&

'in #unct de "edere in"estitional, cand numarul de "ariante de #roiect este limitat, e$ista intotdeauna o"arinata care "a a"ea indicatorii economici cei mai !uni, deci "a fi o "arianta o#tima, cea mai eficienta& In acestca este "or!a de un o#tim relati"&

In #rocesul de o#timiare, eficienta economica a#are ca un sco# determinat fie de ma$imiareareultatelor, fie de minimiarea eforturilor si a consumurilor de materiale, de munca si !ani&

'es#re o acti"itate se s#une ca este eficienta, doar atunci cand aceasta a de#asit ni"elul care inregistrea

#ierderi si se termina cu o acti"itate o#tima& otiunea de o#tim si cea de eficient sunt folosite in teoria si #ractica economica in mod corelat siaceasta intrucat intre ele e$ista o legatura necesara, de interde#endenta in ultima instanta, ele ne#utandu)seconfunda, dar nici nu #ot fi luate in considerare se#arat una de alta&

Confundarea celor doua notiuni intre ele este e$clusa #rin insasi fa#tul ca o#timul reflecta starea deec+ili!ru ce se afla in economie, intre laturile interde#endente ale #roductiei sociale, care reulta de fa#t dintr)un anumit mod de re#artiare a resurselor economice utile, in conditiile economisirii muncii sociale&

'eci, intre cele doua notiuni, de o#tim si de eficienta, e$ista o de#endenta indisolu!ila, adica eficientaeconomica do!andeste un caracter real, concret si aceasta doar atunci cand este legata de o anumita structura aresurselor, de #osi!ilitatile o#time de utiliare a acestora, in concordanta cu marimea ne"oilor, iar o#timuleconomic tre!uie sa se su#una unui sco# anume, concretiandu)se intr)un criteriu de eficienta economica&

'esfasurarea unei acti"itati o#time a#are ca o consecinta de stricta necesitate #entru fiecare agenteconomic in #arte, aceasta cu sco#ul asigurarii unei eficiente economice cat mai ridicate&

In fa#t, #rocesul de o#timiare asigura ec+ili!rul cel mai a"ansat intre factorii de #roductie, intrucat serealieaa in ra#ort cu anumite restrictii e$istente si in numele unui sco# !ine sta!ilit& in acest tim#, o#timiareaacti"itatii economice de #roductie #ermite o fundamentare a ni"elului real, concret al eficientei economice,cautandu)se #osi!ilitatea de atingere a marimii sale e$terne, fie #rin ma$imiarea efectelor cu mi%loacelee$istente, fie #rin minimiarea c+eltuielilor totale ce #ri"esc realiarea o!iecti"ului #ro#us&

7a ni"elul macroeconomic, #rocesul de o#timiare se e$#rima #rin ec+ili!rul ce se statorniceste intreresursele materiale si de munca e$istente intr)o anumita #erioada data si structura #roductiei, cores#unatoarecerintelor societatii si se fundamenteaa #e caracteristicile ramurilor si a #roduselor #recum si #e rolulfunctional al acestora&

In ce #ri"este o#timul structurii economiei nationale, acesta se asigura atat #rin res#ectarea criteriilor o!iecti"e ale di"iiunii sociale, cat si #rin a#licarea #rinci#iilor eficientei #roductiei sociale&

INDICATORI DE EVALUARE SI ANALIZA A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR

"a$ticula$itatile indicato$ilo$ de ealua$e !i eficienta economica a ine!titiilo$

In analia eficientei economice a in"estitiilor un instrument im#ortant de in"estigare il constituieindicatorii economici& olul lor este acela de a e$#rima continutul real al diferitelor caracteristici alefenomenului economic, din acti"itatea in"estitionala, su#us analiei, cum ar fi !unaoara: ra#ortul dintre

marimile acestor caracteristici, corelatiile dintre ele, e"olutia lor in tim#, etc&Acesti indicatori fac #arte din instrumentul de !aa folosit #entru masurarea si analia eficienteieconomice in cadrul e"aluarii #roiectelor de in"estitii, re#reentand caracteristici cantitati"e, marimi si "alori,cu a%utorul carora se e$#rima ni"elul eficientei economice&

In esenta, indicatorii economici au menirea de a atentiona decidentul asu#ra conditiilor concrete in carefunctioneaa sistemul economic in #erioada analiata, iar neluarea lor in seama sau ignorarea informatiilor furniate de ei #ot conduce la o functionare ineficienta a sistemului sau c+iar !locarea acestuia&

Indicatorii de eficienta economica se o!tin #rin calcule si #rin #relucrarea informatiilor initiale, e$istentein documentatia de #roiectare& Fiecare indicator economic, #rin e$#rimarea #e care o are, face referire la unasau mai multe caracteristici, ceea ce denota ca un fenomen economic #oate fi caracteriat #rintr)un numar maimic sau mai mare de indicatori, #otri"it com#le$itatii acestuia, sco#ului urmarit si nu in ultimul rand a

insusirilor sale&5 analia #ertinenta a unui fenomen economic din acti"itatea de in"estitii, si nu numai, de#inde de

gradul de cunoastere a trasaturilor fundamentale ale fenomenului studiat, #recum si de fidelitatea cu careindicatorii construiti reflecta continutul real al acestor trasaturi& 5ri, tocmai aceasta ultima conditie ridica celemai mari dificultati in acti"itatea #ractica si aceasta din mai multe considerente&


6/11

in #rimul rand datorita fa#tului ca in ma%oritatea caurilor fenomenele economice au si caracteristici atri!uti"ecare nu se #reteaa la cuantificare& in alta ordine de idei, din interactiunea mai multor caracteristici reulta altelenoi care nu sunt constituite doar dintr)o sim#la suma a celor #rimare, ci #e !aa unor reguli mult mai com#le$e,iar nu in ultimul rand tre!uie a"ut in "edere fa#tul ca o caracteristica se #oate e$#rima nu numai #rintr)o"aloare ci si #rintr)un sistem de "alori, fa#t ce com#lica analia economica facuta acti"itatii de in"estitii&

In acest conte$t, indicatorii economici au menirea de a a%uta la fundamentarea ado#tarii deciiilor de asamaniera incat resursele financiare dis#oni!ile sa fie consumate in "alorile cele mai mici #osi!ile, dar curealiarea de efecte economice dintre cele mai mari&

Indiferent su! ce forma se "a materialia acti"itatea de in"estire (o!iecti"e noi, moderniari,rete+nologiari, de"oltari, #lasamente de ca#ital, etc&* a agentului economic, un as#ect al #ro!lemei ramanesigur si anume acela al o!tinerii de #rofit ma$im&

'esigur, in acti"itatea #ractica, #entru realiarea unui o!iecti" de in"estitii e$ista mai multe #osi!ilitaticoncrete, iar #entru fiecare dintre acestea, mi%loacele de realiare difera atat ca structura cat si ca "olum, e"identcu reultate diferite&

Asadar, #ro!lematica in"estitionala este com#le$a si arareori identica sau cel #utin asemanatoare, defa#t, fiecare o!iecti" de in"estitii a"and #articularitatea sa, fa#t #entru care analia eficientei economice aacestora tre!uie sa se faca #e !aa unui sistem larg de indicatori&

In #ractica in"estitionala niciodata nu se recurge la realiarea unui o!iecti" dintr)o singura "arianta, farasa se fi analiat de fa#t doua, trei sau c+iar mai multe "ariante, desigur fiecare cu a"anta%ele si dea"anta%ele

sale, #entru care doar analia indicatorilor de eficienta economica a in"estitiilor "a recomanda in final "ariantacu eforturile cele mai mici si efectele cele mai mari&

Tinand seama de cele #reentate, acum "om #utea a#rofunda si mai mult notiunea de indicator aleficientei economice a in"estitiilor, considerand ca fiind acea marime care e$#rima o anumita caracteristica a

#rocesului in"estitional, #recum si #e cea de recu#erare a fondurilor consumate, cu mentiunea de a ser"i lascoaterea in e"identa a reultatelor, com#arati" cu resursele consumate&

7a conce#erea si formularea indicatorilor de eficienta economica a in"estitiilor este necesar sa se ai!a in"edere o serie de #rioritati si e$igente metodologice si #ractice de utiliare&

Pentru ince#ut, sa su!liniem fa#tul ca orice indicator de eficienta economica a in"estitiilor "a tre!ui saai!a continut si semnificatie clara din #unct de "edere economic, sa #oata fi usor calculat si e"aluat, iar inter#retarea care i se da sa fie #lina de semnificatie si sa ras#unda cerintelor decidentului8in"estitorului sau acreditorului care finanteaa #roiectul&

'easemeni, orice indicator al eficientei economice tre!uie sa fie in concordanta cu sco#ul urmarit #rinmaterialiarea #roiectului si sa #oata reliefa #e "ariante de #roiect a"anta%ele si dea"anta%ele fiecaruia, sareflecte si sa ras#unda trasaturilor #si+ologice ale in"estitorului, modului sau de com#ortare in diferite conditiide incertitudine si risc&

In fa#t, indicatorii de eficienta economica a in"estitiilor re#reinta o informatie calitati" noua, cu altcontinut economic si cu alte semnificatii in ra#ort cu datele initiale ale #roiectului referitoare la eforturi siefecte& Tocmai aceste noi informatii dau factorilor de deciie in domeniu #osi!ilitatea cunoasterii gradului deutiliare rationala a in"estitiilor intr)o "arianta sau alta de #roiect, care este renta!ilitatea financiara ain"estitiilor, la cat se ridica marimea ca#italului anga%at, du#a cat tim# se recu#ereaa ca#italul in"estit #e

seama "eniturilor, care este #rofitul #e care il "a aduce #roiectul de in"estitii&Intrucat sco#ul nemi%locit al fiecarui in"estitor este castigul, #rofitul, se im#une utiliarea in calculele deeficienta economica, indicatori de ti#ul diferentei dintre "eniturile integrale si costurile totale, ceea ce se e$#lica

#rin fa#tul ca acesti indicatori sunt mai a#roa#e de notiunea de castig, de #rofit&In caul in care reultatele economice sunt egale #e "ariantele de #roiect, in conditii identice de

#roductie si #rotectie a mediului incon%urator, se "or e"alua #entru ince#ut costurile totale de in"estitie si a#oicele de e$#loatare&

'e fa#t, orice indicator de eficienta economica are o anumita ca#acitate de e$#rimare, de informare,caracteriand un anumit as#ect al eficientei in"estitiilor si aceasta in functie de categoria de eforturi si efecte cese com#ara&Cla!ifica$ea indicato$ilo$ de eficienta economica a ine!titiilo$

'eoarece reultatele o!tinute #rin edificarea unui o!iecti" de in"estitii se #ot rasfrange #e mai multe #lanuri, la fel ca si resursele consumate #entru #unerea in functiune a in"estitiilor, care la randu)i afecteaadi"erse domenii, in cadrul analiei economice sau financiare #ot inter"eni o di"ersitate de indicatori, mai multsau mai #utin incadrati in astfel de analie, moti" #entru care in literatura de s#ecialitate sunt #reentate diferitemodele sau clasificari ale acestor indicatori si anume:


7/11

I& 5 #rima clasificare a indicatorilor de eficienta economica a in"estitiilor, e$#rimata su! forma unor modeleeste:a* modelul ra#ortului matematic de forma:- efecte economice la eforturile cores#unatoare- eforturi economice la efecte economiceiar la calculul acestor indicatori se #ot lua in considerare efectele anuale dar mai ales efectele economiceintegrale, costurile de in"estitii dar si costurile totale de in"estitii si de e$#loatare&Acest gen de indicatori se e$#rima su! forma:

9 eforturi (costuri* s#ecifice #entru o!tinerea unor unitati de efecte economice9 efecte (reultate* ce sunt s#ecifice #e unitatea de masura a costurilor necesare, antrenate de realiarea #roiectului in "arianta data:9 rate de renta!ilitate si in"ersul acestora9 coeficienti

!* modelul diferentei intre "eniturile (incasarile* totale si costurile (c+eltuielile* totale, considerate #e unoriont de tim# egal cu durata de realiare a in"estitiilor, la care se adauga durata de functionare eficienta aca#acitatilor ce se #un in functiuneIndicatorii o!tinuti #e !aa acestui model sunt de ti#ul castigului sau a #rofitului net o!tinut #e seama realiariiunui anumit #roiect&c* modelul costurilor totale de in"estitii si de e$#loatare, cores#unatoare necesitatilor de construire si

functionare a ca#acitatilor de #roductie sau ser"icii&Cu astfel de indicatori se e"alueaa anga%amentul de ca#ital, format din costurile initiale de in"estitii si costuriletotale de e$#loatare&d* modelul indicilor de structura, atat #entru costuri cat si #entru unele efecte economice&

Acest gen de indicatori se e$#rima su! forma de cota)#arte, greutate s#ecifica sau in #rocente&II& 'in #unct de "edere al ca#acitatii de informare, de cunoastere, indicatorii de e"aluare a eficientei economicea in"estitiilor se #ot clasifica in:a* indicatori analitici, care se determina si se analieaa la ni"elul detaliilor de #roiect, #e costuri si #e diferitecategorii de resurse

!* indicatori sintetici, ce se calculeaa #e su!sistemec* indicatori com#lecsi, a caror determinare se face #e ansam!lul #roiectului de in"estitie, #ri"it ca un tot unitar (sistem*III& 'u#a modul cum reflecta sau nu im#actul factorului tim# in economie, indicatorii de eficienta economica ain"estitiilor se clasifica in:a* indicatori statici

!* indicatori dinamici, care sunt #redominant folositi in analiele economice si financiare, cu luare inconsiderare a actiunii factorului tim#IV& 'u#a modul de fundamentare a deciiei in domeniul in"estitiilor, indicatorii se mai #ot clasifica in:a* indicatori naturali

!* indicatori "aloricia* Indicatorii naturali caracterieaa "aloarea de intre!uintare a in"estitiilor sau a reultatelor acestora si

e$#rima as#ectele cantitati"e si calitati"e, #ro#rii diferitelor elemente ale o!iecti"ului de in"estitii&Acesti indicatori #ot fi gru#ati du#a trei caracteristici de !aa si anume:- Continutul economic si material, care cu#rinde:9 indicatorii mi%loacelor de munca9 indicatorii o!iectelor muncii9 indicatorii fortei de munca- Sfera de #roductie, care include:9 indicatori cu caracter general9 indicatori s#ecifici- Faele #rinci#ale #e care le #arcurge o!iecti"ul de in"estitii #ana la scoaterea lui din functiune, caregru#eaa:

9 indicatorii constructiei9 indicatorii e$#loatarii9 indicatorii #roducti"itatii muncii9 indicatorii calitatii


8/11

9 indicatorii de am#lasare (e$: am#lasamentul, su#rafata terenului, su#rafata construita, gradul de ocu#are aterenului, etc&*9 indicatorii de "alorificare: a materiilor #rime si a materialelor, a normelor si normati"elor de consum, astocurilor de materii #rime si semifa!ricate, etc&

'ata fiind sfera lor de cu#rindere, care este destul de limitata, indicatorii naturali in cadrul analiei deeficienta economica sunt mai #utin rele"anti, com#arati" cu indicatorii "alorici&

!* Indicatorii "alorici caracterieaa cel mai !ine in"estitia, moti" #entru care ei sunt folositi in calculul deeficienta economica, in "ederea luarii deciiei finale si e$#rima:

9 "aloarea in"estitiei9 costul de #roductie9 #rofitul9 in"estitia s#ecifica9 #roductia o!tinuta la 1000 lei ca#ital fi$9 durata de recu#erare a in"estitiilor 9 coeficientul de eficienta economica a in"estitiilor 9 c+eltuieli la 1000 lei #roductie marfa9 gradul de utiliare a ca#acitatilor de #roductie9 #rofitul la 1000 lei ca#ital fi$9 cifra de afaceri la 1000 lei ca#ital fi$

9 normati"e de calitate si de innoire a #roductiei4$ista situatii in care acelasi indicator e$#rima #entru o "arianta de #roiect o situatie fa"ora!ila, iar

#entru alta "arianta a aceluiasi #roiect o situatie defa"ora!ila, moti" #entru care se im#une cresterea numaruluide indicatori ce tre!uie determinati in "ederea realiarii unei analie economice adec"ate& 5ri tocmai indicatoriicelor #atru gru#e ras#und unei astfel de analie de eficienta economica, com#letandu)se reci#roc in calcule,redand in final o imagine suficient de cu#rinatoare asu#ra fenomenului economic in general si in s#ecialasu#ra eficientei economice a #roiectului de in"estitii&

Co!tu$i – notiuni %ene$ale

Atunci cnd o Intre#rindere #roduce o cantitate de !unuri este im#ortant de e"identiat ct cost; #roducerea terea costului total atunci cnd cantitatea total; de !unuri #roduse "ariaa&

Se e"identiaa urmatoarele ti#uri de costuri:A* Co!tu$i totale & no=iunea de cost total i de conducere, c+eltuieli de i costuri trecute(ram!ursarea i @ser"iciul datoriei@, amortiarea ec+i#amentelor ac+ii=ionate i materiale de !a;, materiale au$iliare, salarii, com!usti!il >i energie, etc&CV'F+,)-

In figura 1&1& sunt #reentate cele trei ti#uri de costuri #reentate anterior ( costul total, costul "aria!iltotal si costul total fi$*

Costuri Cost total (CT)

Cost variabil total


9/11

Cost/unitate

Cantităţi produse

Cost marginal (Cm)

Cost total medi (CTM)

Cost !aria"il medi (CVM)

Cost fx mediu (CFM)

Fig1.1. Costul total şi modul său de formare

F!"C

C C

C C F #

F $ $%

+

=

+

==

* Co!tul total mediu +CTM)Costul total mediu se o!=ine


10/11

Figura 1.'. Costurile totale si cele specific in functie de volumul productiei

Infrastructurile de trans#ort au in general randament marginal descrescator ( figura 1&&*, dar incaul infrastructurii trans#ortului fero"iar atat randamentul mediu cat si cel marginal sunt crescatoare ( figura1&D&*

Figura 1.(. #ariatia in functie de traffic a costurilor infrastructurii de transport ! altele decat cele de cale

ferata"

Figura 1.). #ariatia in fuctie de traffic a costurilor infrastructurilor transportului feroviar.

Caracterul acestor "iariatii se e$#lica #rin #articularitatiile infrastructurii trans#ortului fero"iar& Teoriaeconomica (Mo+ring, 1E63 Frois, 1EE* arata ca in #reenta acestor caracteristici, care sunt ale unui mono#olnatural cu efecte e$terne, #entru colecti"itate este o#tima e$istent unui singur e$#loatant G un #roducator unical unui !un omogen, in #reenta unei infinitatii de cum#aratori&

Producatorul mono#olist este considerat in situatie de ec+ili!ru atunci cand nu are interesul sa modifice #retul si cantitatea !unului, ser"iciului #rodus& Sa admitem ca modul de gestiune ales urmareste ma$imiarea #rofitului H, definit ca diferenta intre incasarile totale P si costul de #roductie C, am!ele fiind functii de

cantitatea #rodusa , adica: P(* G C(*

Profitul este ma$im cand dH 8 d 0 si d 2 H 8 d2 J 0& Prima conditie conduce la dP8d dC8d, ceeace ec+i"aleaa cu egalitatea dintre incasarea marginala, #m si costul marginal, cm& A doua conditie ec+i"aleaa


11/11

cu d2 P8 d2 J d2C8 d2, adica d#m8dJdcm8d, ceea ce inseamna ca in #unctu de intersectie al celor doua cur!e #anta cererii, #(*, ramane inferioara celei a ofertei (cur!a costului marginal, dC8d*&

In figura 1&6 este #reentat ni"elul K al #roductiei care asigura ec+ili!rul sta!il al #roducatorului inconditiile ma$imiarii #rofitului& ( Pentru sim#lificare s)au admis "ariatii liniare al #retului mediu, #M simarginal, #m, in ra#ort cu cantitatea #rodusa *& S#orirea #roductiei dincolo de K ar face sa scada #rofitul totalal intre#rinderii, intrucat cm este mai mare decat #m, du#a cum o #roductie inferioara lui K ( cu cm mai micdecat #m* stimuleaa #roducatorul sa)si intensifice acti"itatea&

Asa cum s)a aratat, situatia #reentata in figura 1&6& este caracteristica modului de gestiune care

urmareste ma$imiarea #rofitului& Pot e$ista si alte modalitati de gestiune& Astfel, #entru infrastructurafero"iara #reinta interes gestiunea de ec+ili!ru cu #rofit total nul& Aceasta cores#unde #oitiei de mono#ol&Administrat de #uterea #u!lica care doreste sa)si su#rime su#ra#rofiturile sis a e"ite eforturile su#limentare

#entru contri!ua!ili& i"elul #roductiei de ec+ili!ur este e ( figura 1&&*, #entru care #rofitul este nul, dar acestti# de gestiune determina o risi#a economica, in sensul ca #ro"oaca o utiliare ineficienta a resurselor&

Se o!ser"a ca la ni"elul de #roductie e, #retul de "anare #, aco#era e$act costul mediu cM, dar estemult inferior costului marginal cm& A#are a!surd ca #returile sa nu reflecte dificultati de o!tinere a !unurilor&Pretul #rea scaut incura%eaa consumul unui !un al carui cost marginal este mult su#erior& Lestiunea careinlatura o!iectia de mai suseste cea care sta!ileste #returi la ni"elul costului marginal #entru !unurile siser"iciile furniate de mono#olurile #u!lice& Sta!ilirea #retului #e !aa costului marginal determina #roductiam "anduta la #retul #m (figura 1&&* In caul mono#olului, #erec+ea #rNt)calitate se determina simultan (Frois,

1EE*& C+iar si in acest mod de gestiune, a#licat si #entru infrastructura caii ferate, a#ar dificultati de #unere ina#licare& 4ste, in s#ecial, caul in care intersectia dintre cur!a cm si #M (drea#ta, in situatiile #reentate infigurile 1&6& si 1&&* este situate su! cur!a cM (figura 1&O&*&

5 alta dificultate consta in fa#tul ca functia de oferta a infrastructurii este discontinua (in tre#te*, ceea ceface ca si costul marginal, la limita de saturatie a ca#acitatii unei infrastructure sa #reinta salturi care reflectain"estitiile necesare #entru s#orirea ca#acitatii infrastructurii, s#oruri care, asa cum s)a aratat, sunt assimilatetre#tat&

In asemenea situatii, tre!uie sa se faca distincti"e intre costurile #e termen scurt si cele #e termen lungcare include si costurile de de"oltare, #entru ca, cum indica studiile intre#rinse ( uinet et al, 1EO2*

#ro#rietatea de randament crescator se conser"a la caile ferate numai daca la c+eltuielile marginale dee$#loatare nu se adauga si alte costuri de in"estitii reclamate de atingerea limite de saturatie a solicitariiinfrastructurii sau de #astrarea calitatii trafiucului ( i%amo,2000*& Pentru astfel de cauri, se iau in calculcosturile de de"oltare si se defineste un coefficient de e$#loatare si de"oltare (essaQre,1EOO* care semnificamodificarile relati"e ale costurilor de e$#loatare si de"oltare la cresterile traficului&

fiat economie generala

Documents