Gabrielei Zoană i s-a gripat tu-peul. Patrioata reșapată de Li-

viu Dragnea să reprezinte Argeșul și România în Europa a rămas în pană de idei și de zarzavaturi. E varză de Conțești, în buna tradiție lăutăreas-că a “fraților noire” Floroiu, nu varză de Bruxelles, pe 200.000 de euroi anual, așa cum visa ea. Lupta cu sta-tul paralel și cursurile intensive de leguminoase la Academia de gargară a lui Dady i-au jucat feste. Sărmana Zoană! A făcut turul târgurilor și oboarelor din județ încercând să-i convingă pe argeșeni s-o urce în avi-onul de Strasbourg și a rămas doar cu cotorul lui Dady în mână. Nu pot să uit clipul viral din campania de la Topoloveni în care Dragnea molfăie propagandistic un măr și apoi, ca să poată răspunde întrebării unui ziarist, se întoarce către Zoană, căreia îi palmează cotorul abia scos dintre augustele lui gingii. Iar puria Gabriela, cu o dexteritate de escor-tă politică de mare clasă, palmează orgasmic cotorul de măr, conștientă că se afl ă într-un vârf al carierei. Sic transit gloria mundi, cum ar spune agricultorii din Teleorman. Săra-ca Zoană, a rămas și cu banii de laBruxelles neîncasați pe 5 ani și cu coafura poluată de fumul grătarelor cu mici de pe la zilele de comune.

PSD îmbarcă doar 8 parlamentari în rata cu cherosen către Bruxelles și Zoană, abia locul 12 pe listă, nu e nici măcar pe pistă. Așteaptă neferi-cită ca țața de Grapini sau altcineva din față să-și rupă piciorul. Nu știm cine o fi blestemat-o pe Gabi Zoană așa de efi cient. Gentea, Ionică sau deputata Simona Oprescu, persoa-ne evlavioase și de care Dumnezeul pesediștilor ține întotdeauna cont? Cert e că afurisenia s-a prins și Zoa-nă nu își va mai face veacul printre verzele simandicoase de la Bruxelles, ci printre murăturile politice ca ei. Și, slavă Domnului, resursele de le-guminoase ale PSD Argeș sunt ine-puizabile. Adio, Gabi! Ai vrut tu să-i părăsești pe argeșeni, însă ei te-au dorit în continuare. Prin târguri și prin oboare. De ce? Fiindcă patrioa-telor ca tine le stă bine cu mânecile sufl ecate printre grătarele cu muci. Scuze, cu mici! Tastatura e de vină.

Sunt însă și alte loaze în PSD Argeș asupra cărora merită să ne

oprim și care vor distruge partidul, dacă nu se întâmplă ceva în perioada următoare. Un motiv serios pentru care social-democrații au pierdut și pierd constant teren în județ e di-rectorul de la Silvic, Armand Chi-riloiu, cel mai bogat bugetar din is-toria PSD Argeș. Familia Chiriloiu

a fost implicată în transferul unor importante suprafețe de pădure pe Transfăgărășan, pe care apoi a în-casat bani frumoși, iar ziariștii de la Jurnalul de Argeș sunt hărțuiți în justiție că au scris despre lucrul aces-ta. Împreună cu deputatul Radu Va-silică și cu consilierul județean Ma-rius Nicolaescu de la Ocolul Silvic privat ”Codrii verzi”, Armand Chi-riloiu a constituit un grup de refl exie forestieră și imobiliară care zboară constant multe voturi din coșul tot mai sărac al PSD Argeș. Amuzant e că, în vreme ce coșul PSD Argeș se golește de voturi, cel al lui Marius Nicolaescu se umple de contracte pentru ocolul silvic privat pe care-l patronează, iar lui Radu Vasilică îi amerizează în declarația de avere o mândrețe de cabană. Ce să vezi, tot pe Transfăgărășan, la loc cu lumină și cu verdeață, în același paradis tu-ristic cu terenurile familiei Chiriloiu. Iar în privința lui Armand Chirilo-iu ce să mai adăugăm, personajul e deja o fi gură iconică a partidului la rapacitate și speriat voturi. Noapte bună, PSD Argeș! Cum sună titlul unui episod din ”Urzeala tronuri-lor”- ”Winter is coming”. Și e foarte geroasă. Brrr!

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Zoană e varză, Valeca - barză şi PSD Argeş - în pom

pag. 20

Interviu cu argeşeanul care a mers 15 ore, din Uganda în Kenya, ca să voteze

NR. 1296FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

29 mai - 4 iunie 201920 pagini 1 leu

pag. 10-11

EXCLUSIV! LOVITURĂ DE TEATRU ÎN DOSARUL ASFALTĂRII DRUMULUI CĂTRE VILA SECRETAREI Pendiuc s-a internat în spital. Judecătorul îl acuză că vrea să tergiverseze procesul

La termenul anterior, avocații fostului primar au reziliat subit contractul cu acesta, iar acum fostul primar a trimis o hârtie din care reiese că e internat la Bucureşti pentru analize Judecătorul Costin Andrei Stancu: „Inculpatul Tudor Pendiuc dă dovadă de rea-credință” Procuror DNA: „Inculpatul Tudor Pendiuc a acționat cu intenție”

pag. 4

pag. 11

Consilierul judeţean Marius Nicolaescu, de la O.S. „Codrii Verzi”, protejat de Garda Forestieră

PSD Argeş a obţinut o victorie cât un dezastru

Nu e cazul de o demisie, domnule Valeca?

Comedie mare cu blocul de lângă Unitatea Chimică din str. Căpitan Cuţui

Fraţii Rădulescu l-au dat în judecată pe primar că le-a autorizat blocul lângă depozitul de muniţie fără să le ceară aviz de la MApN

29,16% e cel mai slab rezultat al acestui partid în județ. Liberalii sunt la doar 7 procente distanță, iar USR a câştigat la Piteşti şi Mioveni pag. 3

pag. 6

Inquieto - condamnat în Italia la 16 ani de închisoare pag. 7

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Deputatul Cătălin Rădulescu și senatorul Șerban Valeca, înotând cu greu printre medicii care refuză să dea înapoi banii dați de PSD la salarii.

Din Din

Culise...Culise...

Cătălin Rădulescu, parlamentar PSD și bănuit medic, scoate mitraliera la electorat: „Medicii să dea înapoi sala-riul mărit de 4 ori sau să plece din țară, profesorii să plece la cules de fructe, iar pensionarii să voteze USR”. Marian Oprișan, baron PSD de

Vaslui, și-a adus aminte de lipsa fon-durilor europene din preocupările guvernanților: „Discuția despre justiție în PSD s-a încheiat”. Valentin Boldea, medic din Galați,

când a auzit declarația lui Cătălin Ră-dulescu îl felicită: „Este reacția unui muribund din punct vedere intelectual și politic”. Răzvan Cuc, ministrul Transpor-

turilor, mulțumit că autostrada Pitești-Sibiu nu se va face: „Autostrada Pitești-Sibiu este în grafi c”.

Aurel Ancuţa, mare fotbalist la FC Argeș, se roagă pentru sănătatea celor care au retrocedat terenul de la «Aripi»: „Este a doua belea. Prima este pierderea terenului din Ștrand, teren unde s-a năs-cut fotbalul piteștean”. Dorin Mărășoiu, consilier județean

PSD, nemulțumit că celelalte partide nu vor s-o ia pe arătură: „Cred cu tărie că ne-am bătut singuri”. Bogdan Ivan, ProRomânia Argeș, se

vede că e la început, că nu-și dă seama de meritul pesediștilor afl ați la guverna-re: „Le mulțumim din sufl et argeșenilor”. Cătălin Bulf, președinte PMP

Argeș, mai bagă puțin bățul prin gard și pune sare pe rană: „Acum pot să fi u și eu președinte la PSD Argeș”.

Ghiciți cine râdea cu gura până la urechi la se-diul social-democraților în noaptea dezastru, când s-au numărat voturile și USR bătea PSD la Pitești? După cum se vede și în poză, Chiriloiu de la Pă-duri era veselia întruchipată, în vreme ce Gentea, Ionică și alți colegi de partid aveau fețele căzute și palide, semn clar de mare suferință, chiar de doliu. Mimica zâmbăreață a șefului de la Silvic sugerează că omul are oricum un as pe mânecă (de care unii n-au afl at și alții doar bănuiesc), ăla cu Pro Româ-nia, via tata socru al lui Armando, direcția tata-so-cru al lui Victor Ponta, pe cei doi legându-i nu doar o prietenie sinceră, ci și o geografi e la fel de sinceră și interesată prin Banat și care se întinde pe câteva

sute, unii zic chiar câteva mii de hectare. În caz că ați uitat, tatăl Alinei Chiriloiu, pe numele său Boc, îi administrează, printre altele, vila de la Timișoara a lui Ilie Sârbu, tatăl Dacianei, adică fi x nevasta lui Ponta. Știa bine Armando de ce râdea cu toți dinții în seara alegerilor dezastru de cei din PSD. Că doar și el a contribuit din plin, ba chiar mai cu osârdie și vinovăție decât alții, la atragerea urii populației împotriva îmbogățiților și parveneților din PSD Argeș. Că doar Armando și nu altcineva, prin pri-goana împotriva celor care i se opun, i-a făcut pe pă-durari, cu tot cu soțiile și neamurile lor, să îndrepte vreo 2000 de voturi, în Argeș, către USR și PNL. Și asta de sictir pe șeful lor cel zbir...

Fotografi a care face cât 1000 de cuvinte

Chiriloiu se hlizeşte în noaptea alegerilor, pe când Gentea şi Ionică sunt în doliu electoral

Vă rog, puțin respect față de persoanele nevăzătoare din politică... Chiar am ajuns să ne facem loc cu mitraliera?

Ce bine că vă vedem, domnule deputat Georgescu! Că voiam să votăm cu Ponta

și nu știam de ce...

Defectorul Nicolae Georgescu, proaspăt întors la PSD, convingând electoratul

de ce să nu voteze cu PSD.

Nu dispera, Gabi, că n-ai intrat în Parlamentul European! Când ies de la Rahova fac altă listă, cu victimele Statului Paralel, și te pun pe locul

2, că 1 e al meu, se înțelege...

Bă, tu cam ai față de USR-ist! Să nu ieșiți la vot, că oricum n-o să aveți loc de noi, PSD-iștii, care

vom fi prezenți masiv pe listele lui Ponta...

Liviu Dragnea și Gabriela Zoană, doi patrioți loviți de ghinion în Europa și de nenoroc în România.

Șeful PSD Pitești, Cristian Gentea, anticipând de ce USR i-a bătut pe PSD-iști la alegerile de duminică.

ELECTRO-CUTARE

O parte dintre scările rulante de la pasajul Magnolia s-a stricat. Pri-măria Pitești doarme

De mai bine de două săptămâni, o parte dintre scările rulante de la pasajul Magnolia s-a stricat. Iar miile de pietoni care trec zilnic pe acolo sunt nevoiți să urce și să co-boare pe scările incomode de pe lateral. Deși problema trenează și deranjează, Serviciul Public de Exploatare a Patrimoniului Mu-nicipiului Pitești nu a avut nici cea mai mică reacție până acum. Vă place, domnule primar Ionică, pasivitatea domnului Constantin Zichil vizavi de această proble-mă de interes public? Asta ca să nu mai spunem și că de mai bine de cinci ani, de fi ecare dată când plouă la Pitești, prin pasajul Mag-nolia apa intră într-o veselie. Și asta deoarece panourile de poli-carbonat aduse din America și pe care Primăria Pitești a dat 80.000 lei nu au fost montate cum tre-buie, iar apa se infi ltrează masiv. Probleme, probleme...

Câmpulungul nu are parcări, dar cumpără parcometre

Și acest an se anunţă a fi unul instabil bugetar pentru munici-piul Câmpulung, în condiţiile în care la doar o lună de la adoptarea proiectului de buget se efectuea-ză o primă rectifi care a acestuia. Cauzele ţin de primirea unei do-naţii, necesitatea dotării unor in-stituţii de învăţământ, dar și de trezirea la realitate a administra-ţiei locale, care a dat undă verde reluării proiectului de amenajarea a unor spaţii de parcare în centrul localităţii. Cum noua tentativă de a domoli iureșul rutier se urneș-te greu, dar se dorește a fi una cu realizare în stil modern, taxa de parcare nu va fi încasată de per-sonal de la ADP sau Pieţe, ci va intra la buget prin intermediul a cinci parcometre stradale. Și chiar achiziţionarea automatelor de parcare vizează această primă rectifi care bugetară.

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

Cristophe Dridi de la Dacia, epurând resursa umană a PSD din conducerea Daciei.

Domnule ministru, am o propunere de win-win! Dv. nu începeți autostrada și Dacia vi-l dă oricum pe ăsta mic, pe Gabi Sicoe, pe lista PSD la parlamentare,

că de la anul îl scoatem la pensie...

Gabriel Bratu, unul dintre motivele pentru care ALDE a reușit la alegerile

de duminică, însă fără loc.

Celulă de criză foarte calmă la PSD Argeș. Nici n-are cum să fi e altfel cu un președinte

autist politic, așa cum e Șerban Valeca.

Domnu’ Tăriceanu, chiar nu mă așteptam să-mi dați o asemenea țeapă! Să mă primiți în ALDE, să-mi dați și funcție de subsecretar de stat și să nu

faceți pragul la europarlamentare?...

Am lăsat deliberat USR să câștige la Pitești și Mioveni. Cum de ce? Ca să putem reveni în forță la anul și să pierdem și Câmpulungul, Curtea de

Argeș și Topoloveniul...

Petre PopaProfesorul Petre Popa va lansa în acest

an o nouă carte, volumul „Pitești 630. Memento”. Este vorba de o lucrare de excepție, cu foarte multe informații lega-te de istoria Piteștiului din ultimele două sute de ani. Pentru această nouă lucrare valoroasă, ca și pentru energia sa debor-dantă și inepuizabilă, Jurnalul de Argeș îl declară pe profesorul Petre Popa Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Ziua Studenţilor Internaţionali, sărbătorită de UPIT Dansuri africane pe scena Filarmonicii

Ca și în anii precedenți, în data de 7 iunie, de la ora 10, Universitatea din Pitești, prin Departamentul de Relații Internaționale și Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie, organizează un eve-niment inedit, și anume Ziua Studenților Internaționali. Această zi este dedicată celor 130 de studenți de peste hotare ai UPIT afl ați în anul pregătitor de limba română.

Cu acest prilej, va avea loc un spectacol mu-zical, artistic și sportiv la Filarmonica Pitești, susținut de 30 de studenți talentați din Alba-nia, Algeria, Bulgaria, Canada, China, Con-go, Camerun, Franța, Guineea, Iordania, Iran, Irak, Libia, Liban, Maroc, Republica Moldova, Palestina, Turkmenistan și Viet-nam. Pe scena Filarmonicii vor fi susținute cântece tradiționale arăbești, chinezești, dan-suri africane, dar și demonstrații de gimnasti-că aerobică și de fotbal.

Ținând cont de importanța evenimentului, și-au anunțat participarea, până la această dată, ambasadori din Palestina, Siria, Iran și Irak, reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale, ai Ministerului Afacerilor de Ex-terne și ai Inspectoratului Școlar Județean Argeș. Andreea Giurcă

PNL a obţinut în municipiul muscelean cel mai bun scor de când se votează la alegerile pentru Parlamentul European. Cu 23,7%, liberalii s-au afl at la circa pa-tru procente de PSD, care a reușit să își menţină prima poziţie în urma scrutinu-

lui de duminică. Faţă de Pitești și Mio-veni, unde a câștigat, Alianţa USR-PLUS s-a ales la Câmpulung doar cu poziţia a treia și doar 20%, pe locul 4 afl ându-se Pro România, cu 9%, apoi PMP, cu circa 8%, urmat de ALDE, cu 4,3%. La toa-

te alegerile europarlamentare anterioare, începând cu 2007, PNL nu depășise ni-velul de 20%, în timp ce PSD a adunat constant peste 25 de procente din totalul voturilor.

C.I.B.

Liberalii ameninţă PSD la Câmpulung prin europarlamentare

PSD a câștigat alegerile europar-lamentare în Argeș cu cel mai mic procent de până acum. O victorie fără prea mare importanță, în condițiile în care PSD a pierdut clar la nivel național, iar la Pitești a fost învins pentru prima oară în ultimele decenii.

Biroul Electoral Judeţean Argeș a fi -nalizat marți, 28 mai, procesul-verbal privind alegerile europarlamentare și re-ferendumul din 26 mai.

Conform BEJ, au fost prezenţi la urne 268.649 de alegători. PSD a câștigat alegerile în Argeș, dar cu cel mai mic

procent de când se organizează alegeri europarlamentare, adică din 2007. Con-cret, PSD a obținut 78.327 voturi, ceea ce înseamnă un procent fi nal de 29,16%, cu mai bine de 17% mai puțin față de alegerile din 2014. Pe locul doi s-a situ-at PNL, cu 61.538 de voturi obţinute (22,91%), iar pe locul trei Alianţa 2020 USR PLUS, aceasta obținând 48.673 de voturi (18,12%).

Pro România a luat în Argeș 26.040 de voturi (9,69%), iar PMP a obținut 17.827 de voturi (6,64%). ALDE a ob-ţinut 11.271 de voturi (4,20%). În fi ne, candidatul independent George Simion a obţinut în Argeș 3.364 de voturi, ceea ce corespunde unui procent de 1,25%.

USR-PLUS face istorie, câștigând trei orașe: Pitești, Mioveni și Ștefănești

Pentru prima oară în ultimii 20 de ani, PSD a pierdut alegerile la Pitești, unde pe primul loc s-a clasat Alianța USR-PLUS, cu un procent de 27,16%, în timp ce PSD a obținut 22,85%. La Pitești, PNL s-a clasat pe locul al treilea, obținând 18,63% dintre voturi. Pe următoarele locuri s-au situat Pro România - 10,6%, PMP - 7,49% și ALDE - 4,34%.

Alianța USR-PLUS a câștigat și la Mioveni, alt fi ef social-democrat, unde a obținut 25,6% dintre voturi. Și la Ștefănești victoria a revenit tot Alianței USR-PLUS, care a obținut 22,94% din-tre voturi.

La Câmpulung, PSD a obținut 27,5% dintre voturi, urmat de PNL, cu 23,79% și de Alianța USR-PLUS - 19,7%. PSD a câștigat și la Curtea de Argeș, obținând 25,79% dintre voturi, secondat de PNL - 22,6% și Alianța USR-PLUS - 20,9%. Și la Topoloveni cel mai mare procent electoral l-a obținut tot PSD - 30,16%, urmat de PNL - 25,5% și USR-PLUS - 18,7%. La Costești, în schimb, a câștigat PNL (32,9%), urmat de PSD (29,4%) și USR-PLUS (13,3%).

D.G.

PSD Argeş a obţinut o victorie cât un dezastru 29,16% e cel mai slab rezultat al acestui partid în județ. Liberalii sunt la doar 7 procente distanță, iar USR, la 10

Nu e cazul de o demisie, domnule Valeca?

USR a bătut PSD-ul în două orașe-simbol ale sale - Pitești și Mioveni

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

La termenul anterior, avocații fostului primar au reziliat subit

contractul cu acesta, iar acum fostul primar a trimis o hârtie din care reiese

că e internat pentru analize

Marți, 28 mai, la Curtea de Apel Pitești a avut loc un nou termen în dosarul asfaltării drumului care duce către vila fostei secretare a lui Tudor Pendiuc, Carmen Lis. În primă instanță, în iunie 2018, atât fostul primar al Piteștiului, Tudor Pendiuc, cât și Florentin Bra-niște, directorul ADP Pitești, au fost achitați de către Tribunalul Argeș după ce fuseseră trimiși în judecată de DNA într-un dosar cu acuzații de insti-gare la abuz în serviciu în legătură cu asfaltarea drumului respectiv.

Ședința de judecată, la care Jurnalul de Argeș a fost singura publicație prezentă, a început cu o surpriză. Fostul primar Tu-dor Pendiuc nu a fost prezent în sală, însă a lăsat în prealabil o cerere de amânare a cauzei, cerere în care a specifi cat și că dorește să dea declarații. În respectiva ce-rere, Tudor Pendiuc mai preciza că îi este imposibil să ajungă la proces, deoarece s-a internat într-un spital din Capitală pe 24 mai.

Procurorul DNA din acest dosar a cerut respingerea cererii, motivând că ”e evi-dentă intenția inculpatului de a tergiversa soluționarea cauzei. Dosarul este înregis-trat din octombrie 2018 și este la al 7-lea termen. La termenul precedent, ambii avocați ai inculpatului Pendiuc Tudor au făcut cerere de reziliere a contractului cu o zi înainte de data judecății. Și acum, cererea este formulată cu o zi înainte de proces, motivând că s-a internat în spital”.

Mihai Mareș, noul avocat al lui Tudor Pendiuc (fostul primar mai are și o avoca-tă din ofi ciu), a cerut și el amânarea cau-zei, motivând că s-a întors în țară din SUA pe 27 mai, cu o zi înainte de proces, și că nu a avut timp să studieze dosarul.

Judecătorul Costin Andrei Stancu: „Inculpatul Tudor Pendiuc dă dovadă de rea-credință”

Președintele completului, judecătorul Costin Andrei Stancu (n. red. - celălalt membru al completului a fost judecătorul Ioan Fundătureanu), a respins însă ambele cereri, venind cu argumente pertinente și temeinic justifi cate. Legat de solicitarea lui Tudor Pendiuc, judecătorul a spus că ”pro-bele au fost administrate. Este un mijloc de tergiversare. Inculpatul Pendiuc Tudor dă dovadă de rea-credință când spune că vrea să dea declarații; l-am întrebat de două ori pe parcursul procesului, a spus de fi ecare dată că nu vrea să dea declarații. Considerăm că această cerere este un ter-tip pentru a tergiversa soluționarea cauzei. Cu atât mai mult cu cât data trecută a ve-nit dumnealui și a stabilit acest termen. A avut avocați foarte buni și cu mare experiență, domnul Pendiuc a avut o apă-rare foarte bună”. În motivarea respingerii cererii, judecătorul Costin Andrei Stancu a mai spus și că ”instanța trebuie să ve-rifi ce doar apărările și acuzațiile. Dosarul este la dezbateri. Până la momentul la care

domnul Pendiuc și-a schimbat atitudinea procesuală, lucrurile mergeau foarte bine”.

Procuror DNA: „Inculpatul Tudor Pendiuc a acționat cu intenție”

În pledoaria pe care a susținut-o și la fi nalul căreia a cerut condamnarea lui Tudor Pendiuc și a lui Mircea Braniște, directorul ADP Pitești, procurorul DNA de caz a spus: ”Din acte reiese că inculpa-tul Pendiuc Tudor făcea vizite numeroase la martora Lis Carmen. Inițial, în prima declarație dată la DNA, Tudor Pendiuc a spus că ADP Pitești trebuia să verifi ce re-gimul juridic al terenului. Ulterior, Tudor Pendiuc și-a nuanțat declarația, spunând că terenul a făcut parte din domeniul pu-blic. Inculpatul Pendiuc Tudor a acționat cu intenție directă”.

Procurorul DNA a făcut referire în susținerea afi rmațiilor sale și la martorul Vlad Voiculescu, cel care deține terenul pe care a fost făcută o parte din drumul până la vila lui Carmen Lis. ”Martorul Vlad Voiculescu a încercat să își îngrădească te-renul. Primăria Pitești l-a chemat în jude-cată pentru că ar fi împrejmuit terenul în altă manieră, fundație de beton în loc de plasă de sârmă. Încă o dovadă că inculpa-tul știa că drumul este proprietate privată. Vlad Voiculescu a spus că țevile de apă au fost trecute abuziv prin proprietatea sa”.

Pendiuc s-a internat în spital. Judecătorul îl acuză că tergiversează procesul

Exclusiv! Lovitură de teatru în dosarul asfaltării drumului către vila secretarei

După 42 de ani de activitate sacerdotală, pentru că de la 1 iunie va ieși la pensie, cu-noscutul preot Marioara a ținut duminică, la Biserica ”Sf. Vineri” din Pitești, o ultimă slujbă, care i-a mișcat până la lacrimi pe credincioși. Preotul nu s-a putut abține însă să nu facă, în predica sa, și câteva aluzii legate de insatisfacțiile sale, aruncând câteva săgeți înspre colegi. Despre ce a fost vorba, în interviul pe care l-am realizat cu părintele Constantin Marioara.

„Voi continua să slujesc ca preot, că am în sânge asta...” Bună ziua, părinte, am aflat că vă

pensionaţi...- Da, domnișoară, cu vrerea lui Dum-

nezeu. Totuși, mai sunt și alţi preoţi care

s-au pensionat, însă slujesc în continua-re. Veţi face același lucru?

- Normal că voi continua, pentru că am în sânge asta. Tot la ”Sfânta Vineri”?- Asta nu știu încă. Aţi cerut să fiţi îmbisericit? - Nu, nu am cerut și nici nu voi cere. Se

practică, într-adevăr, înainte de pensio-nare, să faci cerere pentru ieșirea la pensie și pentru îmbisericire, însă nu am făcut nici una, nici alta. De ce?- Mi se pare un paradox să fac cerere la

vârsta pensionării. Dacă ceream antici-pat, cu un an, cu doi, cu cinci înainte, mi se părea normal. Dar așa, la vârstă, când e dreptul meu... Ies de drept.

„M-au decapitat la câteva săptămâni după ce am primit banii de la UE pentru restaurarea bisericii” Sunteţi un preot iubit și aveţi mulţi

susţinători printre enoriași. Iar unii din-tre ei ne-au spus că sunteţi supărat fiind-că nu prea v-aţi bucurat de recunoștinţă din partea colegilor. Mai ales că sunteţi cel care a început importantul proiect de renovare a Bisericii ”Sf. Vineri” pe fon-duri europene.

- Din partea alor mei, nu. Niciunul nu a zis ”mulțumesc” pentru ce am făcut. Ba din contră, m-au decapitat la doar câteva săptămâni după ce am primit banii de la UE pentru restaurarea bisericii. Imediat cum s-au primit fondurile, m-au dat jos. Cine a venit paroh după dumnea-

voastră? Părintele Gârbea și, acum, pă-rintele protopop Laurenţiu Dinu...?!

- Da!„De banii ăștia din urmă nu știu mare lucru...” Duminică, la ultima dumneavoastră

slujbă din cariera sacerdotală, le-aţi spus enoriașilor că au dispărut niște bani.

- Nu, nu am spus asta, că au dispărut. Nu din aceste fonduri. Am precizat că eu am accesat la vremea potrivită nu numai un rând de fonduri de la UE, ci două rân-duri de fonduri. Este vorba despre 82 de miliarde lei vechi pentru restaurarea bi-sericii și încă 8 miliarde lei vechi pentru promovare. Și de banii ăștia din urmă (banii pentru promovare, n.red.) nu știu mare lucru... Păi, și ce să se fi întâmplat cu ei?- Știu eu? A sufl at vântul...Tsunami..

.Probabil vreun tsunami, cine știe, Dum-nezeu mai știe... Nu vedeți ce e în lumea noastră, mă îngrozesc! Dumneavoastră sunteţi mulţumit

de modul în care s-a finalizat proiectul de restaurare a Bisericii ”Sf. Vineri”? Mai ales că la mijloc au fost bani foarte mulţi, fonduri europene?

- Nu știu ce să spun. Știu eu? Nu aș pu-tea spune că aș fi nemulțumit... Bine că s-a făcut, să nu se fi realizat ar fi fost o tragedie. Eu am rămas cu mulțumirea sufl etească de a fi demarat acest proiect.

Veţi rămâne cu activitatea dumnea-voastră de turism ecumenic.

- Da, cu pelerinajele și la slujbe prin oraș, la colegii mei, că nu am cu niciunul niciun scandal. Mă refer la cei care mă acceptă, care mă suportă și care se va bu-cura de aportul meu... Vă mulţumesc și vă doresc să vă

petreceţi anii de pensionare în sănătate și liniște!

- Vă mulțumesc și eu și fi e ca bunul Dumnezeu să vă călăuzească pașii spre tot ce e frumos și bun și să aducă țării acesteia ce ne dorim de zeci de ani, bucu-rie, pace, mângâiere unui sufl et românesc necăjit, să știți. Eu, în acești 42 de ani de preoție, asta am găsit, doar suferință, amar, necaz... Și pe vremea răposatului, și acum, din ce în ce mai rău, nu se întreve-de nimic bun și îmi pare rău.

N.red. Destul de rezervat în a ne da detalii, preotul Marioara a lăsat să se înțeleagă că are mai multe insatisfacții legate de implementarea proiectului din fonduri europene. Și sunt voci care spun că, cu cei aproape 100 de miliarde lei vechi, se putea face o catedrală nouă, nu doar consolidare și restaurare. Ba chiar arhiepiscopul Calinic, atunci când a in-trat prima dată în biserică să vadă cum s-au fi nalizat lucrările, a rămas cam mi-rat că mobilierul interior, stranele și chiar catapeteasma au rămas la fel ca înainte de restaurare. Adică scorojite și terne, de parcă nu trecuse pensula pe acolo, deși clar, prin contract, a fost prevăzută și achiziționarea de servicii pentru restaura-rea mobilierului.

Interviu realizat de Alina Crângeanu

Săgeţi lansate de fostul paroh de la ”Sfânta Vineri” în predica de dinaintea pensionării Preotul Mărioara spune că nu ştie ce s-a făcut cu banii de la UE pentru promovarea restaurării bisericii

Instanța i-a dat cuvântul și lui Mircea Braniște, directorul ADP Pitești, pentru a își spune punctul de vedere. ”A fost un concurs de împrejurări. Primarul municipiului Pitești, care era șeful meu direct, mi-a spus să asfal-tez acel drum. Toți martorii au spus că nu de fi ecare dată se verifi ca situația juridică a tere-nurilor. Iar situația de la fața locului nu mi-a dat de gândit că ar trebui să fac și asta, adică să verifi c situația juridică. Am avut tot timpul credința că totul este în regulă. Am fost in-terceptat două luni. Dacă aș fi vrut să ascund ceva, nu credeți că ar fi apărut la dosar?”, le-a declarat Mircea Braniște judecătorilor.

Instanța a rămas în pronunțare în acest do-sar, verdicul fi nal urmând a fi dat pe 6 iunie.

Denis Grigorescu

Mircea Branişte: „Am fost interceptat două luni. Dacă aş fi vrut să ascund ceva, nu credeţi că ar fi apărut la dosar?”

După 42 de ani de activitate sacerdotală

E vorba de fonduri europene în valoare de 8 miliarde lei vechi

Direcția Silvică a unui județ ce ocupă con-stant primele locuri la defrișări ne trimite un drept la replică în subiectul măcelăririi pădu-rii de la Gănești-Pietroșani. Deși bunul-simț și simțul datoriei trebuie să dicteze conduita unui funcționar de stat, șeful peste pădu-rile Argeșului, Armand Chiriloiu, ne trimite explicații goale și fără efect, pentru că reali-tatea spune totul. În pădurile din Pietroșani și Coșești se taie de zece ani de zile, în ciuda faptului că oamenii au cerut Ocolului Silvic să preia paza, așa cum cere legea.

Direcția Silvică Argeș recunoaște că cetățenii i-au cerut sprijinul

În principiu, Direcția Silvică Argeș își începe înșiruirea explicațiilor printr-un istoric cu care suntem de acord, însă care, după părerea noastră, o face și mai culpabilă, pentru că... a știut și nu a făcut. „În data de 09.02.2017 au fost primite prin mandat poștal un număr de 26 de solicitări cu privire la preluarea în pază a unei suprafețe totale de pădure de 29.70 ha în punctul Canton Gănești. Din acest total, 23,35 au fost predate la Legea 18/1991, iar restul de 6,35 ha sunt predate pe Legea 1/2000.

În data de 22.02.2017, în punctul la «Oglindă Gănești», reprezentanții ocolului (șef ocol, res-ponsabil păduri private, șeful de district, pădu-rarii titulari canton de pe zona respectivă), pri-marul localității Pietroșani, un reprezentant al Gărzii Forestiere Ploiești și cetățenii solicitanți au avut discuții cu privire la preluarea acestor suprafețe, discuții avute pe seama documentelor anexate la solicitări... Astfel, în consecință, s-au emis notifi cări (în data de 27.02.2017) tuturor solicitanților ca până la data de 30-31.03.2017, când reprezentanții ocolului și reprezentanții Gărzii Forestiere Ploiești se vor deplasa în teren, fi ecare să aducă și să prezinte acte doveditoare cu privire la dreptul de proprietate”.

Cristinel Mihai: „Chiriloiu minte, doamnă!”

Aici șeful Direcției Silvice Argeș este contrazis cu vehemență de un proprietar. „Chiriloiu min-te, doamnă! Ne-am adunat acolo, ca proștii, în punctul «La Oglindă». Eram vreo 30 de oameni, printre care și salariați de la Dacia, care s-au învo-it de la serviciu. Spun numai minciuni! De cinci ani ne rugăm de ei să ne păzească pădurea! Noi ne știm foarte bine, fi ecare, amplasamentul nos-tru și care ne sunt vecinii, le aveam și însemnate cu vopsea. Dar, dacă ne-au tăiat hoții copacii, normal că nu mai este nici vopseaua. Dar pe alo-curi tot se mai vede. Ce pot să mai fac? Am sesizat la minister, poliția de vreo 20-30 de ori, am sunat la 112, Prefectura știe și ea... Ce să mai fac? O să urc oamenii în autobuz și venim la Pitești să

protestăm”, ne spune indignat unul dintre pro-prietari, Cristinel Mihai ( foto), care ne-a și călcat pragul redacției.

Chiriloiu: „Garda Forestieră nu a trimis niciun delegat la controlul de fond la Gănești”

„S-a înștiințat și Garda Forestieră Ploiești în data de 27.02.2017 cu privire la delegarea unui repre-zentant în perioada 30-31.03 2017, pentru a par-ticipa la efectuarea controlului de fond. Răspun-sul Gărzii Forestiere a fost că nu deleagă niciun reprezentant și responsabilizează reprezentanții ocolului pentru efectuarea controlului de fond. (!). Între timp, reprezentanții ocolului (șef dis-trict și pădurar,) împreună cu respectivii cetățeni, s-au deplasat în teren și au constatat că o mare parte dintre aceștia nu își cunoșteau proprietatea, prezentând titluri de proprietate emise pe Legea 18/1991 în care nu se specifi că amplasamentul, iar la o parte din aceștia care indicau proprieta-tea, aceasta nu era delimitată în teren conform prevederilor legale”.

Aici ne-am permite să adăugăm că, pe lângă faptul că responsabilii de la Gardă ne-au dove-dit, cu documente, că s-au dus de multe ori în zonă, ultima dată fi ind luna trecută, directorul Armand Chiriloiu dovedește că este mai pârâcios decât un copil de grădiniță care dă vina pe colegi. Păi, dacă nu puteți voi, organe ale statului, să vă puneți de acord, de la cine să mai aibă oamenii așteptări?!

Direcția Silvică Argeș spune clar că nu va rezolva problema

O altă activitate marcată de către Direcția Sil-vică Argeș la capitolul „realizări”: ”S-au încheiat procese-verbale de către șeful de district și pădu-rarul titular de canton cu acești cetățeni prin care aceștia trebuiau să revină cu o înștiințare privind remedierea defi ciențelor, urmând a se efectua pre-luarea acestora în pază. Până la termenul stabilit au revenit doi cetățeni, proprietățile acestora fi ind preluate în pază, respectiv suprafața de 4,5 ha. În data de 27.02.2018, la sediul Primăriei Pietroșani a avut loc o ședință la care au fost prezenți reprezentanții G.F. Ploiești, reprezentanții ocolu-lui, reprezentanții comisiei locale, reprezentanții unor cetățeni, unde au fost dezbătute problemele la preluarea în pază a tuturor suprafețelor de pă-dure neadministrate de o structură silvică, stabi-lindu-se ca măsuri preluarea în pază pe trupuri de pădure după efectuarea măsurătorilor cadas-trale făcute de către o fi rmă autorizată. În data de 21.03.2018 au fost trimise adrese către Gar-da Forestieră, secțiile de poliție 14 Stâlpeni și 6 Domnești pentru a ne sprijini în vederea stopă-rii tăierii și sustragerii de material lemnos. De la momentul punerii în posesie (1995-1997) și până în prezent, proprietarii nu au avut încheiate con-tracte de prestări servicii silvice pază cu Ocolul Silvic Domnești. Proprietarii de păduri trebuie să respecte regimul silvic, să respecte prevederile art. 17 din Legea 46/2008 republicată....etc”.

În concluzie, Direcția Silvică Argeș recunoaște că este incapabilă și spune că nu poate prelua în pază suprafețele de pădure ale căror limite de pro-prietate nu sunt materializate în teren, conform Legii 46/2008, respectiv: ”borne, țăruși, semne cu vopsea, deoarece preluarea acestor suprafețe de pădure nedelimitate conform normelor ar expune personalul silvic atât la aspecte contravenționale, cât și penale”... Asta în ciuda reglementărilor care impun obligativități în acest sens și în primul rând chiar Codul silvic, prin articolul 16.

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

De 10 ani se măcelăreşte pădurea la Pietroşani. Şi totuşi, Ocolul Silvic Domneşti nu vrea să o păzească

Iată însă că reprezentantul din Argeș al Gărzii Forestiere, ingine-rul Alin Mihai, contrazice Direcția Silvică și pe directorul Armand Chiriloiu.

„Noi am încercat din 2017, pe la începutul anului, prin februarie, par-că, să dăm suprafața asta în pază. La prima acțiune am contactat Ocolul Domnești, ocol de stat. S-a deplasat inspectorul nostru, împreună cu repre-zentantul ocolului, am convocat proprietarii pe care i-am găsit. La momen-tul respectiv, ocolul nu a vrut să preia în pază, s-a prevalat de faptul că nu există limite, nu există delimitat clar în teren cine al cui e. Acolo am mai făcut și alte acțiuni, între care două, în urma unor sesizări de la cetățeni, tot pe tema asta. Împreună cu primăria și la solicitarea primăriei, am tri-mis oamenii acolo, am încercat cu un domn de acolo să facem și o asociație de proprietari, nu s-a reușit. Între timp, primăria ne-a dat niște liste tip procese-verbale de punere în posesie. Bine, asta după mai multe adrese către primărie și deplasări acolo. Însă procesele-verbale de punere în posesie erau fără amplasament.

Deci, omul era pur și simplu pus în posesie în punctul ”p” și atât, nu loca-lizat efectiv într-o parcelă. Noi am considerat că se pot îndeplini condițiile articolului 16 din Codul Silvic ca suprafață fără amplasament, ceea ce în-seamnă că nu se poate identifi ca și am asimilat ca având proprietar neiden-tifi cat. Atunci am zis că dăm toată suprafața asta în bloc. Am vorbit cu OS Codrii Verzi, care e și el ocol nominalizat pe lângă Domnești, în zonă. Cei de la OS Codrii Verzi au fost de acord să preia suprafața, aproximativ 240 de hectare. La începutul lunii aprilie, anul ăsta, deja era vorba să se ducă în teren să înceapă să preia suprafața și apoi noi, prin act de constatare care ține loc de contract, le dădeam suprafața și benefi ciau de banii alocați de la stat pentru paza pădurii.

În momentul ăla, OS Codrii Verzi a găsit la OCPI titluri de proprietate emise de Primărie (primăria nouă nu ne-a comnunicat treaba asta), în care exista amplasament. În această situație, nu îi mai poți lua ca neidentifi cați, trebuie întâi ca primăria, în funcție de fi ecare titlu de proprietate, să ne dea dacă există sau nu succesiune dezbătută sau dacă proprietarul respectiv mai trăiește sau nu, pentru că, altfel, dacă proprietarul trăiește, el trebuie să se ducă în teren să o delimiteze, să facă cerere la ocol și să preia în pază. Până se face treaba asta, chestiunea e înghețată. Deci, noi acum trebuie să obținem de la primărie, în loc de lista aia cu procese-verbale de punere în posesie, lista cu titluri și în dreptul fi ecărui proprietar situația exactă, ca să știu cui mă adresez. Treaba e complicată. Acolo se taie de vreo zece ani de zile, s-a despădurit o anumită suprafață.

Am făcut acolo acțiuni și cu Biroul Silvic din cadrul IPJ Argeș și cu Poliția Locală. A făcut și jandarmeria, că i-a solicitat primăria de mai multe ori. Acolo se aleargă după hoți. Mai se confi scă tractoare, lemne, am înțeles că sunt vreo cinci-șapte dosare penale. Cert e că nu pot să dau în pază până nu îmi dă primăria ce și cum. Acolo trebuie dată în pază unei structuri silvice. Iar Ocolul Silvic Domnești putea să preia, dar la începutul lui 2017 s-au prevalat de treaba asta, că proprietarii nu au delimitate suprafețele. Eu cred că acolo se cunoșteau treburile astea. Că noi am descoperit pe parcurs, dar nu cred eu că ei, acolo, nu știau situația. Mi se pare și mie aiurea, că doar Ocolul Domnești este ocolul care a pus în posesie suprafața asta atunci când s-a retrocedat. E o reticență care vine din faptul că acolo s-a tot tă-iat, sunt cioate. Lumea s-a învățat la tăiat, e greu de păzit... Iar tu acolo, ca Ocol Silvic de stat, în loc să stai liniștit, trebuie să faci pază...”, ne-a spus șeful Gărzii Forestiere Pitești, Alin Mihai, care elucidează destul de coerent și cu argumente de ce Direcția Silvică, prin Ocolul Silvic Domnești, se eschivează să ia în pază pădurile care sunt măcelărite la Gănești-Pietroșani.

Material realizat de Alina Crângeanu

Şeful Gărzii Şeful Gărzii Forestiere Forestiere Piteşti Piteşti demontează demontează explicaţiile explicaţiile şubrede ale şubrede ale lui Chiriloiu lui Chiriloiu

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

Piteştiul, în zodia neagră a haosului urbanistic şi imobiliar

Până acum, nici prima-rul Cornel Ionică și nici arhitectul-șef al Primăriei Pitești, Cătălin Ghiță, n-au dat semne că se sinchisesc prea tare de procesele în care instituția are calita-tea de pârât pentru că a autorizat, fără avize de la MApN și Ministerul Culturii, construirea a două blocuri ce au generat scandaluri ample. N-au avut motiv de stres personal, pentru că procesele n-au prea fost pe banii lor, ci pe ai Primăriei, o noțiune abstractă, scoasă adesea țap ispășitor.

Însă lucrurile par să se compli-ce un pic și nu doar în procesul deschis de avocatul Anița Bur-cea, ca reprezentant al locatari-lor din zona Căpitan Cuțui, ci și în procesul deschis chiar de dez-voltatorul imobiliar, proces ce are ca obiect „ordonanţă preșe-dinţială ridicarea susp. Execut. Aut. Constr. nr.690/31.08.2018 – Declinare”, proces în care pârâți sunt primarul munici-piului Pitești, Cornel Ionică, și Instituția Prefectului Argeș. Concret, în cazul blocului ridi-cat în strada Căpitan Cuțui de

către SC SECOL URBAN IN-VEST SRL, fi rma fraților Bog-dan și Cozmin Rădulescu, Pri-măria Pitești a dat autorizație de construire fără să obțină (nici măcar să ceară) un aviz de la MApN, deși imobilul este si-tuat în apropierea Batalionului 49 Apărare Chimică, Biologică, Radiologică, Nucleară - CBRN și a depozitului de armament al Garnizoanei Pitești. Iar frații Rădulescu se ridică acum îm-potriva primarului, pe motiv că acesta le-ar fi dat autorizație de construcție a blocului/blocuri-lor în absența unor avize de la Ministerul Apărării.

Încă de acum trei luni, reprezentanții MApN au preci-zat pentru “Jurnalul de Argeș” că autorizația nu trebuia dată fără acest aviz, iar edilul-șef, ajutat de arhitect, trebuie să clarifi ce în instanță cum de Pri-măria și-a dat ok-ul pentru con-struirea respectivului ansamblu imobiliar. După ce în urmă cu doar câteva săptămâni primarul încercase să calmeze spiritele, spunând că ar putea fi vorba de, cităm, o „omisiune”, am stat de vorbă, recent, și cu arhitectul-șef al orașului pentru a afl a cum a fost posibilă această autorizare controversată.

Arhitectul-șef recunoaşte că nu ştie pe ce lume trăieşte, la serviciu: nu știa că pe str. Căpitan Cuțui e „un obiectiv cu destinație specială”

Într-un răspuns care ar insulta inteligența oricărui piteștean și evidența situației, dată de însăși denumirea unității - Batalionul 49 Apă-rare Chimică, Biologică, Radiologică, Nucleară – arhitectul-șef încearcă să ne convingă că nu se știa că acolo este un obiectiv cu destinație specială.

Jurnalul de Argeș: Conducerea Garnizoanei Pitești spune că aveaţi nevoie de un aviz MApN pentru autorizarea construcţiei, aviz pe care nu l-aţi cerut. Ei nu l-au dat, dumneavoastră nu l-aţi avut și totuși aţi autorizat această construcţie!

Arhitectul Cătălin Ghiţă: Noi, în certifi catul de ur-banism prin care s-a aprobat un ansamblu imobiliar acolo, pe Căpitan Cuțui, nu am trecut ca aviz obliga-toriu avizul MApN... Jurnalul de Argeș: Dar de ce nu l-aţi trecut?Arhitectul Cătălin Ghiţă: De ce? Vă răspund la în-

trebare. Pentru că, până acum o lună - sau cred că au trecut deja două luni de zile - unitatea militară avea caracter secret și s-a desecretizat acest aspect printr-un protocol între Primărie - pe care l-am semnat și eu - și unitatea militară. Și, într-adevăr, prin noul pro-tocol, s-a stabilit o rază de 400 de metri în care noi să cerem avizul MApN. Într-adevăr, acum pe orice viitoare autorizare de construire sau documentație de urbanism cerem avizul MApN pe o rază de 400 de metri. Blocul acela nu e nici limitrof și nici vizavi, peste drum, cum zice legea în momentul de față, mo-tiv pentru care noi ar fi trebuit să cerem avizul. Acesta

este motivul pentru care în faza de autorizare nu am cerut avizul. Jurnalul de Argeș: Cum vă explicaţi că cei de

la MApN consideră că trebuiau consultaţi înainte ca dumneavoastră să autorizaţi această construcţie?

Arhitectul Cătălin Ghiţă: Dacă ar fi fost desecreti-zat faptul că acolo e un obiectiv cu destinație speci-ală, noi am fi cerut avizul de la Ministerul Apărării Naționale. Noi am aplicat condițiile generale în care e obligatoriu când este limitrof - adică are un hotar comun cu unitatea militară sau e vizavi. Ansamblul imobiliar nu e nici vizavi - cred că sunt și un ansam-blu de case și o porțiune de pădure. Jurnalul de Argeș: Dar ei, MApN-ul, spun că e

în perimetrul în care aveaţi nevoie de acest aviz!Arhitectul Cătălin Ghiţă: Da, este, pentru că e

unitate specială. Dar v-am zis că acest aspect, din punct de vedere ofi cial sau legal, s-a stabilit printr-un protocol încheiat acum două luni, cu aproximație și, într-adevăr, de la acel moment care e T0, punctul zero, noi acum în rază de 400 de metri cerem avizul MApN. Jurnalul de Argeș: Acum ce se întâmplă cu

această construcţie?Arhitectul Cătălin Ghiţă: Din câte știu, face obiec-

tul unui proces pe instanță (e vorba de două procese, cel omis de arhitect fi ind dosarul în care primarul Cornel Ionică este pârât, n.red.), se judecă și vedem ce decide instanța. Vecinii au contestat în instanță și acum se judecă. Din câte știu eu, benefi ciarii lucrării - iarăși din câte știu eu și nu mă înșel, lucrările sunt suspendate în momentul de față - vor să obțină un nou PUZ pe acel amplasament în care, într-adevăr, în faza de avizare și aprobare noi am cerut toate avizele: SRI, STS, MAPN, acordul vecinilor, toate lucrurile.

Material realizat de Cristina Stancu

Blocul Titidan, autorizare la indigo! Regulile Primărieibat regulile ministerelor

Comedie mare cu blocul de lângă Unitatea Chimică din str. Căpitan Cuţui

Fraţii Rădulescu l-au dat în judecată pe primar că le-a autorizat blocul fără să le spună că le trebuie aviz de la MApN

Din câte știu eu, din mersul procesului, Ministerul Culturii n-a putut să pună la dispoziție documentația prin care s-a clasi-fi cat Sit Urban Bulevardul Republicii și cum au pus ei numerele astea poștale în situl urban. La un moment dat vorbesc chiar de necesitatea reparării unei erori materiale dacă se consideră, pe parcurs, acest lucru.

Arhitectul-șef Cătălin Ghiță:

Blocul de zeceetaje al fi rmeiTitidan rămâne în continuare un proiect controversat ce atârnă greu pe imaginea Primăriei Piteşti

Arhitectul-șef Ghiță: „Nu am considerat necesar să trecem acel aviz ca obligatoriu în faza de aprobare” Jurnalul de Argeș: O situaţie

similară a fost și la blocul Titidan (construit lângă Centrul de afaceri “Forum”), unde, de asemenea, nu aţi cerut aviz de la Direcţia Judeţeană de Cultură, dat fiind faptul că, po-trivit Legii Monumentelor Istori-ce, terenul acela e pe un sit urban. Înţeleg că, potrivit documentaţiei dv., nu este sit urban, dar potrivit celei din Legea Monumentelor Isto-rice este!

Arhitectul Cătălin Ghiţă: Asta e o discuție extrem de complexă. Pe scurt, în PUG, zona protejată din punct de vedere al monumentelor nu cuprinde amplasamentul la I.C. Bră-tianu nr 54. La un moment dat, în LMI a apărut Sit Urban B-dul Re-publicii, care face referire, printre alte amplasamente, și la amplasamente pe I.C. Brătianu, de la nr 54 la 62. Și acum iar se judecă în instanță, cu o corespondență extrem de complexă cu Ministerul Culturii și cu Direcția de Patrimoniu, care a fost procedu-

ra prin care acest sit istoric - că situl istoric are caracter de monument istoric - a fost clasifi cat. Pentru că, din câte știu eu, din mersul proce-sului, Ministerul Culturii n-a putut să pună la dispoziție documentația prin care s-a clasifi cat Sit Urban Bu-levardul Republicii și cum au pus ei numerele astea poștale în situl urban. La un moment dat vorbesc chiar de necesitatea reparării unei erori ma-teriale dacă se consideră, pe parcurs, acest lucru. Jurnalul de Argeș: Ministerul

Culturii, într-un răspuns pe care l-a transmis redacţiei “Jurnalului de Argeș”, la o solicitare făcută pe Legea 544, spune că dumneavoas-tră, în această situaţie în care există o ambiguitate, trebuia să le cereţi, totuși, aviz!

Arhitectul Cătălin Ghiţă: Din punctul nostru de vedere, nu e nicio ambiguitate. În momentul în care pe documentația de urbanism zona protejată nu cuprinde acest ampla-sament, nu am considerat necesar la acel moment să trecem acel aviz ca obligatoriu în faza de aprobare.

Material realizat de Cristina Stancu

Un alt proiect imobiliar controversat despre care l-am chestionat pe arhitectul-șef al Piteștiului, Cătălin Ghiță, este blocul de 10 etaje construit de SC Titidan în buricul Piteștiului, zid în zid cu clădirea ”Forum”, cunoscută și ca Centrul de afaceri, construit de magnatul Gheorghe Badea și frații Virgil și Sorin Dumitru pe fonduri europene. Și acest proiect al unui bloc de 10 etaje, ridicat de către dezvolta-torul SC Titidan Srl, a generat un imens scandal, în sensul că a fost construit fără un aviz de la Ministerul Culturii, deși, potrivit Listei Monumentelor Istorice, terenul aferent face parte din situl urban Bu-levardul Republicii. Și legat de acest proiect imobiliar arhitectul-șef Ghiță a fost total neconvingător în răspunsurile pe care ni le-a oferit.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

Alexandru Păușescu, profesorul frumos și deștept de la Școala Nr. 3 din Pitești, se luptă în conti-nuare pentru viața sa, după ce în luna de miere a afl at că are can-cer, faza a IV-a. Tocmai s-a întors de la Clinica Anadolu, de la un nou tratament radiochirurgical Cyberknife. A fost încă unul din-tre multele drumuri pe care le-a făcut în Turcia, în speranța că își va găsi vindecarea. Iar tatăl lui, George Păușescu, spune că șansele de supraviețuire ale lui Alexandru au crescut la 90%, asta după ce, acum doi ani, me-dicii îi mai dăduseră doar 7 luni de viață. Doar stăruințele celor dragi, eforturile materiale, ajuto-rul primit până acum de la prie-teni l-au făcut să creadă în minu-nea că într-o zi va fi din nou bine. Mereu cu lacrimile pe obraji, în inimă cu o rugăciune și pe buze cu speranța în bine, un pic adus de spate de grija de tată care îl apasă de când fi ul lui s-a îmbol-năvit, George Păușescu ne-a căl-cat, din nou, pragul redacției ca să dea un anunț. De punere în vânzare a apartamentului famili-ei. Băiatul lui este spre bine, dar

trebuie să fi e pregătit dacă boala, Doamne ferește, mai are vreo re-venire, dacă mai e vreun hop de trecut...

Și pentru că orice ajutor este binevenit, dacă doriți să vă alăturați strădaniilor părinților lui Alexandru, profesorul fru-mos care luptă pentru viața lui, puteți dona în contul RO-96BRDE030SV71917620300 ALEXANDRU CRISTIAN PĂUȘESCU.

Profesorul Alexandru Păuşescu are în continuare nevoie de ajutorul semenilor

Inquieto - condamnat în Italia la 16 ani de închisoare

Mary Liguori a scris despre dosarul muncitorului mort pe șantierul din Pitești al lui Inquieto

Jurnalista Mary Liguori este cea care a scris mult despre afacerile Camorrei în România, dar și despre ancheta care a trenat nepermis de mult pe marginea morții tânărului mun-citor Marius Vasile pe șantierul fi rmei ”Da-niela Construcții” a lui Inquieto. În acest caz, ea a colaborat cu ziarul nostru, făcând publice în Italia acuzele aduse de mama tâ-nărului muncitor care i-a declarat, disperată, că autoritățile din România nu au mișcat un deget pentru a face lumină în acest dosar, care a fost ținut în sertar din 2016 până anul trecut, când Inquieto a fost arestat. Tot ea este jurnalista care, la sfârșitul anului 2011, trimisă pe teren pentru a scrie o cronică despre o dublă crimă de sorginte mafi otă, a făcut cumplita descoperire că una dintre victime era chiar tatăl ei.

A fost sunată la redacție, atunci când s-a primit informația unui duble crime comi-se într-o ambuscadă cammoristică în San Giorgio a Cremano, o localitate din zona metropolitană a orașului Napoli. Mary, co-respondenta „Il Mattino”, cea care se ocu-pa de cronica neagră a ziarului și gestiona editorial evenimentele sângeroase comise în zona Napoli, nu avea să bănuiască faptul că în acea zi avea să trăiască tragedia vieții. Când a ajuns la locul asasinatului, a desco-perit că unul din cele două corpuri acoperite cu un cearșaf era chiar al tatălui ei, Vincen-zo Liguori. Acesta, proprietar al unui atelier mecanic, căzuse victimă inocentă violențelor comise de Cammora. Colegii de presă au de-scris cu lux de amănunte cum vesela și so-lara Mary a întâlnit la locul crimei pe unul din polițiștii pe care îi cunoștea și cu care se întâlnea aproape zilnic în teren, în exercita-rea muncii de jurnalist. Polițistul a mințit-o că tatăl ei nu pățise nimic, că avea o simplă zgârietură, însă era doar o minciună pentru ca fata să nu perceapă cumplita veste într-o manieră așa de traumatică. Însă, foarte cu-rând, Mary avea să primească vestea atroce că părintele ei era mort.

Alina Crângeanu

Pusă în dezbatere publică în acest an, Strategia de Dezvoltare a Serviciilor Sociale în munici-piul Câmpulung va fi aprobată în ședinţa de consiliu din fi nalul acestei luni.

Documentul s-a fundamentat pe aplicarea chestionarelor adre-

sate, pe de o parte, benefi ciarilor de servicii sociale și de asistenţă socială, ca locuitori ai munici-piului Câmpulung și, pe de altă parte, membrilor comunităţii in-stituţionale.

În acest moment, localitatea musceleană are în derulare și

un proiect cu cofi nanţare euro-peană pe domeniul socio-uman, denumit „Schimbă-ţi viitorul! Dezvoltarea socială și econo-mică a persoanelor defavorizate din zona de nord a Municipiului Câmpulung”.

C.I.B.

Strategie pentru servicii sociale la Câmpulung

„Jurnalul de Argeș” a afl at amănunte de la jurnalista Mary Liguori de la „Il Mattino”, al cărei tată a fost ucis de Ca-morra, organizație din care făcea parte și Nicola Inquieto

Găsit vinovat că a transferat și înmulțit averea șefului mafi ot Michele Zagaria în România, Ni-cola Inquieto, afaceristul italian arestat acum un an în Pitești, a fost condamnat luni, 27 mai, la 16 ani de închisoare de Tribunalul din Na-poli. Sentința emisă de judecători a fost astfel în concordanță cu acuzațiile prezentate de Direcția Antimafi a și a venit după a treia pre-lungire de extrădare acordată de magistrații români colegilor lor italieni. De altfel, peste șaizeci de zile, Curtea de Casație din România va trebui să decidă dacă Inquieto trebuie să se întoarcă în România pentru defi nitivarea altor dosare pe care le are aici, scrie jurnalista Mary Liguori în ziarul „Il Mattino”. Tot aceasta mai consemnează că avocații Nicola Mari-no și Giuseppe Stellato așteaptă motivarea sentinței pentru a înainta apelul în numele clientului lor. Întrebată de „Jurnalul de Argeș” de ce fratele lui Nicola, Giuseppe Inquieto, arestat în aceeași zi și cu aceleași acuzații ca ale lui Nicola, a fost achitat, ziarista ne-a spus: „Împotriva lui nu au avut sufi ciente probe!”.

Ziarista Mary Liguori și tatăl ei, Vincenzo, asasinat de Camorra

Articolul din Il Mattino, cel mai importantziar din zonaNapoli, careanunţă condamnarealui Inquieto

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesSe construieşte Campusul universitar „Gheorghe Doja”

În perioada 1922-1933 se con-struiește localul Școlii Normale de Învăţători „Alexandru Odobescu”, astăzi Campusul universitar „Ghe-orghe Doja” din Pitești.

Doliu naţional la Biserica „Sf. Gheorghe” pentru decesul regelui Ferdinand

La 24 iulie 1927 a fost decretat doliu naţional la Catedrala „Sfân-tul Gheorghe” din Pitești, ocazie cu care s-a ofi ciat serviciul religios pentru odihna sufl etului regelui Ferdinand I (1914-1927), cu par-ticiparea prefectului, primarului, cetăţenilor, corpului ofi ţeresc. În jurul orei 14.10 a trecut prin staţia CFR Pitești-Sud, de la București la Curtea de Argeș, trenul mortuar cu trupul neînsufl eţit al monarhului României Mari. Pe peron, pentru a aduce un pios omagiu, s-au afl at au-torităţile civile și militare, precum și numeroși cetăţeni.

Lucrări de modernizare pe DN 73

În anul 1933, inginerul Alexan-dru Ionescu (1904-1980) conducea lucrările de modernizare pe DN 73 Pitești-Câmpulung-Rucăr, reedita-te în 1940-1959.

S-a editat în Piteşti singurul număr al ziarului „Amicii URSS”

La 16 octombrie 1934 se edita la Pitești singurul număr al ziarului „Amicii URSS”, la Tipografi a Ște-fan Voiculescu, iniţiativă mijlocită de asociaţia naţională cu același nume.

Ample lucrări de canalizare în zona centrală a Piteștiului

1971-1975. Ample lucrări de ca-nalizare în zona centrală, bulevar-dele Republicii și Nicolae Bălcescu, Calea București, șef de șantier Ion Nicolescu, fi ind înlocuite aproape integral vechile rețele datând de la începutul secolului XX, acțiuni re-luate în 2000-2001.

Inaugurarea Spitalului Județean Argeș

1973, iunie 27. Inaugurarea Spi-talului Județean Argeș, arhitect N. Mureșan, șef de șantier, Gheorghe Măndiță, șefi de lot, Eugen Mazilu, Ion Șișcă, Trustul de Construcții Argeș.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Prima ediţie a Festivalului Cașcavalului a fost organi-zată la sfârșitul lunii septem-brie în 2008, în satul Galeș. Manifestarea care a adunat toată sufl area comunei a ţinut două zile, sâmbătă și duminică, la eveniment fi ind invitaţi să participe 30 de producători de cașcaval și alte brânzeturi, atât din comuna Brăduleţ, cât și din localităţile învecinate și din Siliștea, judeţul Sibiu. „Pof-tiţi la noi, pe culmi de deal,/Poftiţi, gustaţi din cașcaval/ Și lăudaţi să fi e/ Cei ce-as-cund în el/ O trudă mare/ Și un mare zel!” a fost motto-ul sub care s-a desfășurat pri-mul festival al Cașcavalului de Brăduleţ.

M.I.

Prima edițieFestivalul Cașcavalului s-a

vrut a fi o manifestare menită să promoveze tradiţiile și obice-iurile locului, elementul central al evenimentului fi ind deliciosul produs în care sătenii din Bră-duleţ sunt adevăraţi maeștri. Astfel, cei care au răspuns invi-taţiei autorităţilor locale au avut parte atât de un festin al arome-lor și al gusturilor desăvârșite ale brânzeturilor produse în gospo-dăriile localnicilor, cât și de o adevărată serbare câmpenească, cu o paradă a portului popular specifi c zonei și spectacole de muzică populară susţinute de formaţiile locale - ansamblul ”Datina Păstorilor” din Galeș și formaţia de fete a Căminului Cultural Brăduleţ - dar și de ar-tiști și ansambluri folclorice din Curtea de Argeș, Săliște (Sibiu), Mureș și Sighișoara. Evenimen-tul s-a bucurat de un real succes și a reprezentat o demonstraţie a hărniciei oamenilor acestor locuri, care scot din mâinile lor pricepute produse tradiţionale de excepţie. De altfel, persona-lităţile prezente la prima ediţie a Festivalului Cașcavalului și-au exprimat unanim opinia ca mar-ca de Brăduleţ să devină brand și să-și câștige celebritatea pe plan internaţional. A fost doar începutul, pentru că autorităţile locale și-au propus ca Festivalul Cașcavalului să devină o tradi-ţie, care să se perpetueze an de an, asemenea deliciosului pro-dus al cărui meșteșug locuitorii comunei Brăduleţ l-au transfor-mat într-o adevărată artă.

Se desfăşoară timp de trei zile consecutiv în trei sate ale comunei

În anul 2012, evenimentul este reînviat în cadrul unui proiect de promovare a potenţialului tu-ristic, tradiţional și gastronomic al comunei Brăduleţ, cu scopul de a fi perpetuat, astfel încât fes-tivalul să devină o manifestare anuală. Festivalul Cașcavalului de Brăduleţ se desfășoară timp de trei zile consecutiv, în trei sate ale comunei: Galeș, Brădet și Brăduleţ. În fi ecare zi a fes-tivalului, satul care găzduiește manifestarea își promovează propriile valori ce ţin de identi-tatea culturală locală. Producă-torii din zonă au posibilitatea de a-și expune produsele tradiţio-nale în cadrul standurilor expo-ziţionale, în vreme ce vizitatorii și ceilalţi participanţi la eveni-ment pot descoperi bunătăţile preparate în gospodăriile săte-nilor din Brăduleţ: cașcaval de casă, brânză de burduf, telemea, cașcaval din caș baschiu și multe altele. În poienile ce găzduiesc manifestarea, meșterii satului se adună în atelierele meșteșugă-rești special amenajate, în care le oferă celor prezenţi la eveniment adevărate demonstraţii de talent și îndemânare în arta tradiţio-nală specifi că zonei. În tot acest timp, Valea Vâlsanului răsună de glasurile artiștilor populari invitaţi la festival, printre ei nume mari ale folclorului româ-nesc, iar formaţiile de dansuri uimesc asistenţa cu ritmurile fre-netice ale frumoaselor jocuri po-pulare. Printre artiștii prezenţi pe scenele din Galeș, Brădet și Brăduleţ se numără și formaţiile locale, momentele prezentate de

artiștii locului fi ind printre cele mai așteptate de toată sufl area comunei și de oaspeţii veniţi la Brăduleţ. La sfârșitul zilei, cerul se umple de stele, în cadrul unui alt spectacol, de această dată un spectacol al luminilor, fi ecare seară încheindu-se cu un foc de artifi cii.

Cașcavalul de Brăduleț - natural și delicios

Cașcavalul de Brăduleţ se pro-duce astăzi după reţete străvechi de zeci de ani, transmise cu grijă din generaţie în generaţie, în peste 100 de gospodării din comuna Brăduleţ. Natural și delicios. Așa îl descriu toţi cei care, fi e și o singură dată, au gustat din produsul gastrono-mic care se confundă astăzi cu identitatea și renumele naţional al zonei. Cașcavalul de Brădu-leţ se numără printre cele 162 de produse tradiţionale propuse de România Comisiei Europene în vederea obţinerii protecţiei mărcilor. Demersul european are ca scop protecţia respecti-velor mărci care în acest fel nu mai pot fi fabricate sub această denumire în niciun stat mem-bru UE și dobândesc, în plus, o consacrare internaţională, cu toate consecinţele de rigoare pentru dezvoltarea producători-lor autohtoni și atragerea inves-titorilor sau a turiștilor. Carac-teristic procesului de producţie a cașcavalului este faptul că acesta se desfășoară în două faze dis-tincte. În prima fază se produce cașul pentru cașcaval (numit și caș baschiu), iar în faza a doua se produce cașcavalul propriu-zis. Reţeta de bază, așa cum ne-au descris-o producătorii locali,

presupune următoarele etape, fi ecare având, evident, dichisul și secretele ei. În laptele de vacă se pune cheag, amestecându-se bine și lăsându-se la coagulat. Din zerul rezultat se păstrează doar jumătate, care se înfi er-bântă până la 80 de grade și se toarnă peste amestecul iniţial. Se lasă la scurs aproximativ 12 ore, rezultând cașul baschiu. Peste cașul baschiu maturat și tăiat bucăţi se toarnă janţ (apă fi erbinte cu sare). Se amestecă, rezultând o pastă peste care ia-răși se mai toarnă janţ și se așază în forme. Se lasă 12 ore, se re-pune în saramură, după care se usucă la ventilaţie și abia apoi se pune la fum. Cel mai scurt timp pentru producerea unui cașcaval de Brăduleţ este de nouă zile, iar acesta rezistă aproximativ 6 luni. Cașcavalul de Brăduleţ este o adevărată revoluţie a gustului și, de regulă, se servește ca atare, fi e sub formă de sandvișuri, în salate sau platouri alături de alte aperitive, fi e în diverse preparate culinare: paste, umpluturi, gra-tinaje etc.

Charles de Gaulle a gustat caşcavalul de la Brădet

Vestea despre gustul desăvârșit și aroma inconfundabilă a caș-cavalului produs în satele comu-nei Brăduleţ a ajuns departe. În 1969, la Salonul Internaţional al Alimentaţiei (SIAL), printre numeroasele produse prezente la standul românesc al expoziţiei s-a numărat și cașcavalul produs de un sătean din Brădet. Ajuns în faţa standului României, președintele Franţei, Charles de Gaulle, a gustat doar două pro-duse specifi ce ţării noastre: caș-cavalul de la Brădet și cabernetul de Sâmburești. Produsele degus-tate de președintele de Gaulle nu au fost alese însă întâmplă-tor, șeful statului francez fi ind informat în prealabil despre cele mai gustoase produse tradiţio-nale ale fi ecărei ţări prezente la expoziţie. Emil Teodorescu, re-prezentant al agriculturii arge-șene în delegaţia României, po-vestește că președintele Franţei a zăbovit destul de mult în faţa produselor noastre tradiţionale, fi ind extrem de încântat de gus-tul cașcavalului. După ce Char-les de Gaulle a trecut la standul următor, distribuitorii prezenţi la salonul internaţional s-au ară-tat interesaţi de încheierea unor contracte cu producătorul ro-mân al cașcavalului de la Brădet. A fost, practic, imposibil, întru-cât acesta era un simplu ţăran, iar producţia realizată în gos-podăria proprie era prea mică.

Festivalul Caşcavalului de Brăduleţ, un eveniment intrat în istorie

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

Toţi cei care au acces la o bibliotecă, la cărţi sunt niște inși mai buni decât alţii, mai fortifi caţi, iar durerile îi ating mai puţin și nefericirile trec mai repede (Mircea Eliade).

În acest sens, Biblioteca Judeţea-nă „Dinicu Golescu” Argeș vă invi-tă să-i treceţi pragul și vă întâmpi-nă cu o largă ofertă editorială, din care am realizat prezenta selecţie.

Pentru cititorii pasionaţi de do-meniul psihologiei recomandăm următoarele lucrări: Scott G. Hal-ford, „Creierul activ: pentru viaţă și profesie” (București, Editura Ni-culescu, 2017); Alice Miller, „Re-volta corpului: forţa vindecătoare a propriului adevăr” (București, Editura Herald, 2018); Dale Car-negie, „Cum să devii remarcabil” (București, Editura Curtea Veche Publishing, 2018).

Din domeniul dreptului am selectat pentru dumneavoastră următoarele titluri: Liviu Stăn-ciulescu, „Moștenirea: doctrină și jurisprudenţă” (București, Editu-ra Hamangiu, 2017); Ioana Maria Costea, „Drept fi nanciar. Note de curs” (București, Editura Haman-giu, 2018); Daniel Dumitru Bra-tu, „Familia în dreptul intern și internaţional” (București, Editu-ra Hamangiu, 2018); Irina Alexe; Daniel-Mihai Șandru, „Legislaţia achiziţiilor publice în România” (București, Editura Universitară, 2018).

Cititorilor pasionaţi de domeniul istoric le recomandăm următoarele lucrări: Adrian Cioroianu, „Aproa-pe un secol de dinastie” (Craiova, Editura Scrisul Românesc Funda-ţia-Editura, 2018); Ion Dumitru, „Un destin între destine” (Con-stanţa, Editura Ex Ponto, 2018); Constantin Sturdza, „Jurnal de front” (Pitești, 2018); Nicolae M. Balotă, „Războiul văzut de soldaţi (1916-1919)” (Bradu, Editura Ti-parg, 2019).

Iubitorii genului beletristic se pot delecta citind următoarele lucrări: Lee Child, „Școala de noapte” (București, Editura Trei, 2017);

Kazuo Ishiguro, „Amintirea palidă a munţilor” (Iași, Editura Polirom, 2017); Steve Berry, „Secretul ma-relui sigiliu” (București, Editura Rao, 2018); Matt Haig, „Cum să oprești timpul” (București, Editu-ra Nemira, 2018).

Cu speranţa că titlurile menţio-nate anterior v-au incitat interesul, vă așteptăm la Biblioteca Judeţea-nă „Dinicu Golescu” Argeș. Și nu uitaţi: „Lectura este o formă a feri-cirii. Ultima la care vom renunţa” (Fernando Savater).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Centrul Cultural Piteşti premiază câştigătorii concursului „Leoaică tânără, iubirea...”

În urma evaluării grupajelor de poezii trimise de participanți la Concursul Național de Poezie de Dragoste „Leoaică tânără, iubi-rea…”, ediția a XIX-a, mai 2019, organizat de Centrul Cultural Pitești, prin revista “Cafeneaua li-terară”, juriul concursului a hotărât acordarea următoarelor premii:

Premiul I: DENISA PAULA AR-CIP, elevă în clasa a XI-a la Cole-giul Național „Petru Rareș”, Sucea-va.

Premiul al II-lea: DENISA POPA, elevă în clasa a XI-a la Co-legiul Național „Petru Rareș”, Su-ceava.

Premiul al III-lea: TEODORA VASILESCU, studentă la Faculta-tea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București.

Mențiune I: CRISTIANA IOA-NA (TIANA) BADEA, elevă în clasa a IX-a la Liceul de Arte „Ma-rin Sorescu”, Craiova.

Mențiune II: ANTONIA MI-HĂILESCU, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național „Petru Rareș”, Suceava.

Mențiune specială: SIMONA ȘTEFANIA PANAIT, elevă în cla-sa a X-a la Liceul Teoretic “Mihai Viteazul” din Caracal.

Festivitatea de premiere va avea loc la Centrul Cultural Pitești, vi-neri, 31 mai 2019, de la ora 13.00.

M.S.

Spectacol de muzică şi dansuri macedonene la Centrul Cultural Piteşti

Miercuri, 29 mai, de la ora 16.00, în Sala “Ars Nova” de la Casa Cărții au loc simpozionul cu tema „Multiculturalitatea și respectul re-ciproc, efecte benefi ce” și spectaco-lul de muzică și dans macedonean, susținut de formațiile de copii „Pi-turnichi ditu pîduri” și „Lilici ditu munti”, coordonat de prof. Sofi a Vasilescu, directorul Clubului Co-piilor Costești, eveniment organi-zat în parteneriat cu Asociația So-lidaritatea Umană “Nova” Pitești, coordonată de col.(r) Niculae Jia-nu, președintele fondator ASUN.

D.G.

Colocviu la Casa Cărţii

Joi, 30 mai, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții, colocviul cu tema „Myke Murray - un englez cu empatie”, în cadrul proiectului cultural-educativ, sub genericul „Întâlnire cu Spirituali-tatea Tibetană”, coordonat de pro-motorul cultural Alexandra Gri-gorescu și organizat în colaborare cu Grupul de Studiu Budist “Tara Albă” al Fundației pentru Păstra-rea Tradiției Mahayana. M.S.

Cunoscut publicului prin articolele pe care le semnează de câțiva ani în supli-mentul unui cotidian local, Florin Chivoci s-a făcut remarcat îndeosebi prin scrierile dedicate Piteștiului, pe care le-a adunat, până acum, în două volume. Revine în ac-tualitatea editorială cu o nouă carte, con-sacrată aceluiași loc, văzut din perspecti-va imaginarului, o temă de actualitate în lumea intelectuală. “Ipostaze imaginare ale Piteștilor. Meditații, reprezentări, idei” este o apariție inedită pentru lumea literară a acestui oraș sau pentru ceea ce se întâmplă în spațiul cultural argeșean.

De unde s-a născut ideea unei asemenea incursiuni prin trecutul orașului?

- Ar fi cel puțin două motive care m-au în-demnat să tratez trecutul lumii în care trăiesc pornind de la imaginar: întâi, pentru că este un domeniu inedit și captivant, situat la granița mai multor științe sau discipline, din studiul căruia s-a format un adevărat curent cultural în lumea occidentală. Încet, dar sigur, această modă a fost preluată și în cercetarea sau criti-ca românească. M-am aliniat noilor tendințe, așadar. În al doilea rând, cred că istoria acestui loc avea nevoie să fi e interpretată și după altă grilă decât cea cronologică, lineară. Or, imagi-narul, care nu trebuie confundat cu imaginația, și care este o lume interioară a mentalului co-lectiv, oferă tocmai posibilitatea unei inedite în-toarceri în timp. Implicând o altă reprezentare a realității, imaginarul este și o sursă creatoare de opere. Precum această carte, care le propune cititorilor să pornească într-o altfel de călătorie în trecutul orașului. O noutate a acestei cărţi stă în căutarea

sau descoperirea unei mitologii a Piteștilor. Au șanse să fie acceptate miturile propuse de cineva, dincolo de acuzaţia de subiectivism?

- E normal să fi i preocupat și de mitologie atunci când scrii despre fabulos, despre arhe-tipuri sau simboluri. Cele două mituri propuse de mine își găsesc efi gia pe terenul istoriei, se inspiră din ea, din epoci diferite ale ei. Dacă

ele vor fi împărtășite și de alți scriitori sau gân-ditori, acest lucru depinde de receptarea lor. Referitor la întrebarea despre acuzația de su-biectivism în punerea pe tapet a unor mituri, dacă îmi va fi adusă, ea poate fi valabilă doar până la un punct. Formarea unui mit nu este neapărat o invenție sau o creație, ci, mai degra-bă, o actualizare. Până la urmă, scuza mea de a scrie o asemenea carte este că eu propun o altă realitate.

„În acest spațiu al Piteştiului se suprapun mai multe straturi de memorie colectivă” Ilustrându-l cu texte inspirate din unele

opere, i-aţi dat și o dimensiune literară ima-ginarului piteștean. Pe ce considerente v-aţi oprit, de pildă, la o autoare ca Sanda Movilă?

- E fi resc să tratezi și despre imaginarul literar într-o asemenea carte, mai ales când ai neferi-cirea să constați că literatura care s-a scris până acum despre acest oraș este… cvasiabsentă. Am mai avut ocazia să vorbesc despre acest neajuns al Piteștiului ca spațiu literar. Și atunci, din puținele creații care au ca decor urbea noastră, am încercat să descopăr spiritul piteștean și în mirabila lume a literaturii. Chiar dacă nu s-a bucurat de faima pe care o merita, argeșeanca Sanda Movilă este cea care a înfățișat chipul orașului nostru în numeroase străzi, așezăminte sau fi zionomii locale. De aceea i-am acordat o atenție deosebită. Îmi arog, într-un fel, meritul de a fi contribuit la readucerea în actualitate a numelui acestei autoare, mai puțin cunoscută marelui public. Atenția mea s-a îndreptat, de asemenea, și către Ion Pillat. Frumusețea versu-rilor sale oglindește chipul vecinătății de peste Argeș care face parte, în bună măsură, tot din lumea piteșteană. Un vers precum ”Acolo un-de-n Argeș se varsă Râul Doamnei” este emble-matic pentru o întreagă geografi e imaginară. În legătură cu această vecinătate din răsă-

ritul orașului, în ea se găsește și Dealul Mare al Piteștilor, unul din locurile de referinţă ale cărţii, înfăţișat în diferite ipostaze fantastice. Ce are acest tărâm deosebit pentru a ieși în evidenţă?

- În acest spațiu se suprapun mai multe stra-turi de memorie colectivă, ca și în alte cuprin-suri din carte. Prin legenda comorii care scoate fl ăcări, colina găzduiește, pe urcușurile sale, o latură nocturnă, tenebroasă a imaginarului, dar se distinge și printr-un aspect solar, lumi-nos, a cărui manifestare deplină este ilustrată de tradiția culesului viilor. Atât vinul, vița-de-vie, cât și focul sunt simboluri ale frenezi-ei vieții, ale trăirii intense, dar și revelări ale patimilor ascunse. În afara acestei paradigme, ținutul de podgoreni alăturat este și o zonă a confl uențelor, o ”frontieră” spirituală ce des-parte lumea argeșeană de întinderea vechiului județ Muscel. Mai sunt însă și alte locuri interesante pe

care cititorii au ocazia să le descopere în carte. Ce anume au ele, de fapt, în comun?

- Spații simbolice precum Trivalea, Dea-lul Piteștilor, Ceairul, Scoroboaia sau Valea Rea sunt, de fapt, și niște locuri impregnate de negura istoriei. Sau de un trecut fabulos, situat dincolo de orice cronologie. Ele alcătu-iesc, împreună, o rețea sau o hartă invizibilă a imaginarului piteștean. De aceea, până să mai semene cu un tablou al unui sat, târg sau al vreunei urbe numite Pitești, întinderea peste care dăinuie aceste locuri aduce mai degrabă cu

decorul unei așezări atemporale. Ele sunt un fel de plăsmuiri metafi zice ale acestei lumi. Sigur, dincolo de aceste cuvinte prețioase, trebuie să le recunoaștem faima pe care o au adânc înrădă-cinată în spiritul colectiv. Ar fi interesant de aflat, în final, cărui pu-

blic vă adresaţi odată cu noua apariţie. - Ca și în cazul cărților precedente, ținta mea

este cititorul capabil să aprecieze valorile spi-rituale autentice ale unui loc. O carte despre imaginar îl poate ajuta și mai mult în acest sens. Însă, pentru o scriere cu un subiect atât de sensibil precum cea de care discutăm aici, inte-resul ar putea crește la fel de bine și mai târziu, pentru cine ar frunzări-o într-o bibliotecă. Asta și pentru că, la fel ca și oamenii, cărțile pot avea destinul lor. La fel ca și vinul, ”gustul” cărților poate fi mai bun sau mai bogat în înțelesuri după ce se scurge un timp de la conceperea lor. Nu spun prin asta că nu găsesc deschidere sau apreciere în prezent, dar destinul cărților mele ar putea fi și mai spectaculos peste ani sau zeci de ani, când vor fi citite de istoricii sau de scriitorii interesați să examineze trecutul și din perspectiva imaginarului. Deocamdată, îmi doresc mult ca volumul de față să aibă parte de o receptare critică serioasă.

Florin Chivoci, profesorul care a scris două cărţi despre Piteşti:

„Spaţii simbolice din Piteşti, precum Trivalea, sunt locuri impregnate de negura istoriei”

Florin Chivoci (n. 1976) este profesor la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” din Pitești. Debutează în presă ca jurna-list la cotidianul „Observator argeșean” (2001-2004). A colaborat, ca publicist, în cotidianul „Argeșul” („Săgetătorul”), din 2014 până în prezent; „Dilema veche”; „Historia”; „Memoria”; „Argesis” (Pitești). Volume reprezentative: „Pitești. Povestiri dintr-o geografi e urbană”, volumele I și II – Editura Argeș Press, Pitești, 2016 și 2018.

Interviu realizat de Florin Silvestru

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

Bogdan Dovleac: „Ar însemna că suntem lipsiţi de

inteligenţă dacă mai permitem asemenea specimene de

oameni în fruntea țării”

Jurnalul de Argeș: Care este semnificaţia gestului tău, ce te-a determinat să par-curgi atâtea sute de kilometri, ce ai vrut să transmiţi?

- Bogdan Dovleac: În primul rând, nu vreau să înțeleagă lumea greșit: eu n-am vrut să trans-mit nimic, nu voiam și nici nu m-am gândit c-o să se rostogolească atât postarea mea de pe Facebook. Eu am vrut să mă duc la vot, asta e clar, e dreptul meu. Și nu numai un drept, e obligație: cât țin de țara asta, România, trebuie să votez. Toți trebuie să facem asta!

„Nu m-am bătut cu leii, nu m-au mâncat nici canibalii”

Jurnalul de Argeș: De ce ai fost nevoit să mergi atât de mult și cum a fost drumul până la secţia de votare?

Bogdan Dovleac: În Africa nu avem așa mul-te ambasade și, față de Entebbe, locul unde stau eu, unde muncesc, în Uganda, cea mai apropiată și accesibilă ambasadă e cea din Kenya. Mă gândeam să mă duc cu avionul, dar era și scump, așa că am zis că nu e așa intere-sant cu avionul, hai să mă duc cu autobuzul, mai ales că am la dispoziție un weekend. La dus, efectiv a durat 15-16 ore, de la 9 seara, până la 12 ziua. N-am văzut ce a văzut doamna Carmen Avram, n-am trecut ca PSD-ul prin spăngi și mii de baionete, nu m-am bătut cu leii, nu m-au mâncat nici canibalii. A fost ok, dar, într-adevăr, un drum lung, obositor. Dru-murile nu sunt acolo cele mai bune, au foarte multe gropi, în special la granițe și autobuzul n-a fost cel mai confortabil, dar a fost ok. Jurnalul de Argeș: Cu cine ai călătorit? Ai

plecat singur din Uganda?Bogdan Dovleac: Am fost singur. Acum sunt

singur aici. O lungă perioadă de timp am mai avut colegi cu mine, dar acum sunt singur. Nu sunt însă singurul român de la jobul ăsta, mai este o româncă în Kampala, dar ea a avut o întâlnire cu niște oameni foarte importanți, ca să zic așa, și nu a putut să vină. Jurnalul de Argeș: Ai votat în mod special

la alegerile de acum sau votezi în mod curent?Bogdan Dovleac: Am votat la toate alegerile,

mai puțin cele din 2016, care m-au prins tot aici, dar eram venit fi x de o săptămână, nu am știut că nu avem ambasadă și până am încercat noi să ne organizăm, era târziu și nu am putut ajunge în Kenya. În rest, am votat la toate ale-gerile.

„N-a fost aglomerație, la ambasadă oamenii au fost ok” Jurnalul de Argeș: De data aceasta, ce te-a

motivat mai tare, referendumul, europarla-mentarele?

Bogdan Dovleac: Amândouă m-au motivat foarte tare. Referendumul, fi indcă trebuie să se întâmple ceva, așa ceva nu se mai poate și ar însemna că suntem lipsiţi de inteligenţă dacă mai permitem așa ceva, asemenea specimene de oameni în fruntea țării! Și pentru europarla-mentare, pentru că Europa este viitorul nostru! UE este viitorul, chiar dacă nu-l înțelegem toţi! Este foarte tare țara noastră, dar nu putem să trăim singuri în lumea asta. Jurnalul de Argeș: Noi am văzut la secţiile

de votare din Europa, unde au votat mulţi ro-mâni din diaspora, foarte multă aglomeraţie. În Kenya, unde ai votat tu, cum a fost?

Bogdan Dovleac: N-a fost aglomerație deloc. La ambasadă, oamenii au fost foarte ok, totul a decurs normal. Nu știu cine era domnul amba-sador, erau niște domni acolo. Ne-am salutat, am votat, au fost foarte profesioniști, nu a fost absolut nicio problemă. Jurnalul de Argeș: Ce au spus oamenii

aceia când au auzit că ai călătorit atât ca să votezi?

Bogdan Dovleac: Nu le-am spus că am ve-nit cu autobuzul. Chiar la plecare mi-au zis: ”Drum bun!”. Și le-am spus: „Da, o să-mi tre-buiască, fi indcă am mult de mers”: Au zis: “A, ești din Uganda! Tu ne-ai scris pe e-mail?”.

„Nu, n-am scris eu!”. Deci au mai fost oameni care s-au interesat cum ar putea să voteze și dacă ar fi altă opțiune, dar probabil n-au ajuns. Mai sunt câţiva români în Kampala. Eu stau într-un orășel lângă, la 40 de kilometri. Aici lucrez eu. Nu știu ei ce-au făcut, nu am discu-tat foarte mult în ultima vreme, pentru că am fost foarte ocupat, probabil și ei...

„Cu autobuzul, m-a costat, dus-întors, vreo 70 de dolari, plus masa și taxiul încă 20” Jurnalul de Argeș: Te-ai sincronizat cu

alţi români veniţi să voteze la Ambasada Ro-mâniei la Nairobi?

Bogdan Dovleac: Da, da, chiar a fost foarte tare, fi indcă atunci când eu am ajuns acolo, gardianul mi-a zis că sunt al patrulea care vine să voteze. Am văzut lista, care era mai lungă, probabil votaseră și cei din ambasadă. Iar când îmi luam pașaportul pentru a ieși, a sunat gar-dianul și a anunțat că a mai venit cineva să vo-teze. Era o fată foarte drăguță, din Nairobi, am salutat-o și am felicitat-o. S-a bucurat și ea că a mai văzut un român care a votat. Pe drum, am mai văzut vreo trei oameni care păreau că sunt români, mergeau pe jos - că e o zonă foarte frumoasă - și se tot uitau în telefon să caute adresa.

Jurnalul de Argeș: Financiar, cât a însemnat efortul pentru votul ăsta? Cât te-a costat ca să ajungi la ambasadă și să te întorci?

Bogdan Dovleac: Efortul fi nanciar nu a fost foarte mare. Cu avionul costa undeva la 400 de dolari, dus-întors, plus diverse cheltuieli pe acolo. Cu autobuzul m-a costat, dus-întors, vreo 70 de dolari, plus masa și taxiul, care a costat alţi vreo 20 de dolari, dar asta pentru că, fi ind obosit, n-am mai stat să mă plimb. Am plecat sâmbătă seara, m-am întors luni, pe la 12 și ceva. De la fi rmă mi-au spus să mă duc să mă culc și să-mi văd de ale mele, pentru că nu e nevoie să vin la serviciu. Au râs, au glumit, m-au întrebat dacă sunt bine: ”Vino să te văd, nu te cred la telefon că ești încă viu!”. A fost un efort drumul până la ambasadă, dar nu m-a deranjat. Jurnalul de Argeș: De când ești plecat din

România? De când ești în Africa?Bogdan Dovleac: De acum șase ani, dar nu

sunt plecat din ţară... Eu tot în România sunt, rezidența e tot acolo. Biroul principal e în Ro-mânia. Avem proiecte cu diverși parteneri. Când oamenii au nevoie de ajutorul nostru, mergem. În ultimii șase ani, mi-am petrecut cam 70% din timp, dacă nu mai mult, în misi-uni în diverse țări. Am fost în Franţa, în Slove-nia, în Haiti, în India, Qatar, iar de doi ani și nouă luni sunt în Uganda. Îmi place să umblu, să și călătoresc.

„Când intru pe poartă e ca și când n-aș fi ieșit niciodată” Jurnalul de Argeș: Ești căsătorit?Bogdan Dovleac: Nu sunt căsătorit. Am un

băieţel cu prietena mea, dar n-am avut timp, să zicem, să ne căsătorim... Nu ne-a stat gândul să ne căsătorim. Jurnalul de Argeș: Ţii legătura cu rudele

de acasă, din România, din Argeș?Bogdan Dovleac: Da, în sensul că vizitez

aproape tot satul când ajung acasă. Aproape jumătate din sat, din Corbeni, se cheamă Do-vleac. Am misiuni de o lună jumate și, când mă întorc în România, stau câte o săptămână. Jumătate din timp, cel puțin, stau la țară, la ai mei. Acolo e casa mea, acolo m-am născut. Când intru pe poartă, e ca și când n-aș fi ieșit niciodată! N-am plecat să zic: băi, nene, gata, Bucureștiul, lumea, la revedere, nu-mi mai văd satul! Nu, Doamne ferește! În Argeș am o soră, părinții și multe rude, mulți veri. Unii sunt plecați de foarte multă vreme în Italia. Și nu sunt la furat, oamenii și-au făcut niște fi rme, lucrează, ar vrea să vină acasă, dar nu e mo-mentul, așa că mai stau deocamdată.

Interviu cu argeşeanul care a mers 15 ore, din Uganda în Kenya, ca să voteze

EXCLUSIV

Bogdan Dovleac, argeșeanul de 41 de ani din Corbeni care muncește în Uganda și care duminică, 26 mai, a mers tocmai în Kenya pentru a vota la europarlamentare și referendum, povestește, pentru Jurnalul de Argeș, care au fost resorturile care l-au mobilizat la un drum de mai bine de 15 ore ca să-și exprime opţiunile electorale. Mesajul său, postat pe Facebook în ziua alegerilor - ”Eu tocmai am ieșit la vot… în Nairobi, Kenya. Drumul nu a durat foarte mult, doar 15 ore cu autobuzul și 690 de kilometri din Entebbe, Uganda. Chiar dacă acum mă așteaptă încă 15 ore și tot 690 de kilometri sunt fericit. Am votat! Tu?” - a devenit, între timp, aproape viral. Iar noi am vrut să afl ăm de la Bogdan cum se vede din Uganda situația din România, prin ochii unui absolvent de cibernetică angajat la o companie angrenată în implementarea unui sistem cadastral fi nanțat de Banca Mondială. Am afl at, printre altele, că până și în acest domeniu țara noas-tră stă mai prost decât multe ţări ale continentului african.

Ambasada României din Kenya

Bogdan Dovleac este specialist în cadastru și a lucrat în mai multe puncte de pe glob în acest domeniu

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

În luna martie, pe adresa de mail a „Jurnalului de Argeș” s-a primit din eroare (pentru că era adresată altei instituții de presă) adresa nr. 2723/11.03.2019 de la Garda Forestieră Ploiești, prin care aceasta comunica faptul că „în data de 15 noiembrie 2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung a emis ordonanța de clasare a cauzei privind plângerea Gărzii Fores-tiere Ploiești sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art 297 al. 1 C.p. de către Ocolul Silvic «Codrii Verzi». Cu deosebită considerație, Inspector-șef Viorel Mihălcioiu”. Astfel, știind că foarte puține lucruri sunt întâmplătoare, am considerat că am fost invitați să documentăm subiectul respec-tiv, unul de mare interes public pentru județul Argeș, care să nu uităm că este pe primul loc în țară la defrișări ilegale în topul Greenpeace.

Așadar, în vara anului 2017, 158 de brazi cu un vo-lum de 275 m.c. masă lemnoasă, aparţinând Primăriei Rucăr, au fost marcaţi în vederea exploatării de Ocolul Silvic „Codrii Verzi” (ocol deţinut de consilierul jude-ţean PSD Marius Nicolaescu), la comanda arendașului acelui teren - întâmplător sau nu - chiar fi nul prima-rului Ionel Dulamă. Înainte ca defrișarea frauduloasă să aibă loc, a fost alertată Garda Forestieră Ploiești, iar inspectorii forestieri s-au deplasat la fața locului, unde au descoperit că brazii erau marcaţi ilegal. De ce ilegal? Pentru că singurul care putea cere marcarea în vede-rea exploatării și punerii în valoare, în condiţiile legii, era numai proprietarul, în acest caz Primăria Rucăr, și nu arendașul, cum s-a întâmplat. În urma controlului efectuat, Garda Forestieră Ploiești a întocmit Raportul de control nr. 8008/07.07.2017, prin care constată că faptele sunt adevărate și stabilește, prin Compartimen-tul Juridic, că faptele pot fi încadrate ca infracțiuni, ca atare documentul este înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung spre competentă soluționare.

Ilegalități scoase la iveală de Raportul Gărzii Forestiere Ploiești

Raportul de control nr. 8008/07.07.2017 al Gărzii Forestiere Ploiești, înaintat către procurori, este întoc-mit de ing. Gherghescu Vasile și ing. Dobrinoiu Ionuț și confi rmat de șef birou ing Niculae Gheorghe și di-rector ing. Sever Stanciu. După cum este scris, „în data de 30.09.2016, OS Codrii Verzi a încheiat contractul de prestări servicii silvice vegetație din afara fondului forestier nr. 3912 cu domnul Pîrnuță Vicențiu Lucian, deși acesta nu avea calitatea de proprietar al suprafeței de 383,3 ha din punctul Valea Vladului. Menționăm că contractul de prestări servicii silvice pentru vegetația din afara fondului forestier nr. 3912/30.09.2016 nu este însușit prin semnătură de către șeful O.S. Codrii Verzi, acesta fi ind semnat de către ing. Marius Nico-laescu”. Șeful ocolului a refuzat să semneze, întrucât ilegalitatea era fl agrantă, dar consilierul județean PSD Marius Nicolaescu, care se baza el pe ceva, a semnat chiar el ilegalitatea. Interesant de afl at de la personalul Gărzii Forestiere amănunte, cum ar fi dacă motivarea refuzului de către șeful Ocolului Silvic există și pe hâr-tie și, de asemenea, poate fi întrebat și deputatul PSD Radu Vasilică, un bun cunoscător al domeniului silvic și al consilierului județean PSD Marius Nicolaescu.

Altă ilegalitate: „Menționăm că solicitarea de marca-re a fost înregistrată la ocol în data de 19.12.2016, mar-carea fi ind făcută anterior acesteia”. Multe ilegalități, scoase la iveală, degeaba, de Garda Forestieră Ploiești.

Deși infracțiunile sunt clare, un procuror clasează dosarul

Fapta concesionarului Pîrnuță Vicențiu Lucian se în-cadra la art 107 din Legea nr. 46/2008 Codul Silvic (care spune că tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indi-ferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Tentativa se pedepsește!). Iar infracțiunea Ocolului Silvic „Codrii Verzi” este prevazută de art. 297, al. 1, Cod Penal (abuz în serviciu).

S-a constituit astfel dosarul penal nr. 1570/P/2017, iar, după cum afl ăm din adresa trimisă din eroare redacției ziarului nostru de către Garda Forestieră Ploiești, în data de 15 noiembrie 2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung a emis ordonanța de clasare a cauzei privind „plângerea Gărzii Forestiere Ploiești sub aspectul săvârșirii infr. prevăzute de art. 297, al. 1, Cod penal, de către Ocolul Silvic Codrii Verzi” (abuz în serviciu). Despre fapta concesionarului Pîrnuță Lucian nu se spune nimic, deși articolul 107 din Codul Silvic spune că și tentativa se pedepsește!

Ulterior clasării date de un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung, se pune întrebarea dacă Garda Forestieră Ploiești și-a îndeplinit menirea,

adică dacă a făcut tot ce trebuia pentru ca în domeniul silvic să fi e respectată legea, iar cine nu a respectat legea să plătească. Să fi m bine înțeleși, procurorul este și el om, așadar supus greșelii, ca orice om. S-au mai văzut cazuri. Tocmai de aceea Codul de Procedură Penală a prevăzut mai mulți pași până când o plângere penală își găsește soluția.

Legea trebuie respectată, dar mai întâi trebuie cunoscută

Pe data de 14 aprilie, „Jurnalul de Argeș” a transmis o întrebare dacă Garda Forestieră Ploiești a efectuat demersurile legale, obligatorii, de contestare chiar și în instanță a soluției de clasare date de un procuror de la Câmpulung. Ca urmare a solicitării noastre, Garda Forestieră Ploiești ne-a răspuns pe data de 25.04.2019. „Ca urmare a acțiunii de control a Gărzii Foresti-ere Ploiești a fost stopată o posibilă tăiere ilegală de masă lemnoasă, fapta rămânând la stadiul de tentati-vă”, ne spun cei de la Gardă. Adică știu că defrișarea ilegală a rămas în stadiul de tentativă, dar nu știu ce scrie în fi nalul art. 107 din Codul Silvic, legea lor de funcționare, cum că „Tentativa se pedepsește”! Iar des-pre fapta O.S. „Codrii Verzi”, care era consumată, nu doar tentativă, nu mai amintește nimic inspectorul-șef Mihălcioiu Viorel. Doar citează, fără să înțeleagă ni-mic, referitor la contestarea clasării, din art 339, alin. (1), C.Proc.Pen.: „Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror se rezolvă, după caz, de prim-procurorul Parchetului...” Exact asta trebuia să facă mai întâi Garda Forestieră Ploiești, contestație la primul-procuror al Parchetului.

În loc să facă ce trebuia, slujbașul statului Mihăl-cioiu Viorel observă, cu malițiozitate pentru neștiința ziaristului care pune întrebări, că din art. 339 Cod Procedură Penală „nu există temei de drept în baza căruia Garda Forestieră Ploiești să execute acțiune de contestare în instanță la soluția de clasare”. Așa e, d-le Mihălcioiu, temeiul de drept este dat de articolul care vine imediat după 339, adică art. 340 din Codul de Procedură Penală, care la alin (1) prevede: „(1) Persoa-na a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunica-re, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în prima instanță”.

E limpede, dle slujbaș al statului român Mihălcio-iu Viorel? Să nu uitați să-i treceți la primă pe juriștii instituției la care sunteți șef, că vă ajută să mermeliți dosarele. Dar totuși, d-le inspector-șef al Gărzii Fores-tiere, măcar articolul 107 din Codul Silvic, rațiunea existenței instituției dv., l-ați fi putut cunoaște!

Concluzia este că, din știință sau neștiință, Garda Forestieră Ploiești, prin semnătura inspectorului-șef Viorel Mihălcioiu, îl protejează efectiv pe consilierul județean PSD Marius Nicolaescu, care a încălcat în mod fl agrant legea.

N. red. Noi am adresat câteva întrebări și Primăriei Rucăr, adevăratul proprietar al suprafeței respective, pentru a afl a ce demersuri legale a făcut pentru a-și apăra proprietățile, dar încă suntem în așteptarea unui răspuns.

Alina Crângeanu

Consilierul judeţean Marius Nicolaescu, de la O.S. „Codrii Verzi”, protejat de Garda Forestieră

Consilierul judeţean PSD Marius Nicolaescu e, totodată, și proprietar al Ocolului Silvic „Codrii Verzi”

Jurnalul de Argeș: Cu ce te ocupi?

Bogdan Dovleac: Nu lucrez pentru Banca Mondială și nu sunt programator, așa cum s-a înțeles dintr-un alt interviu acordat unui ziar central (a fost legătura mai proastă, am fost obosiți - și eu, și jurnalistul). Am terminat Cibernetica, dar primul job a fost orientat către geografi e. Facem ce vedeți pe Google Earth și Google Maps. Suntem, aici, în Uganda, o rotiță într-un proiect foarte mare, care reformează sistemul cadastral, sistemul titlurilor de proprietate. Totul este adus în digital. Toate hărțile sunt sca-nate, traduse în digital. Am avut aici echipe coordonate de colege de acasă, care au dese-nat tot ce a fost aici, am făcut aproape un milion de parcele. Acum am luat toate titlurile de proprietate din Uganda și, tot așa, le-am transformat în digi-tal. E un sistem extraordinar, fi nanțat de Banca Mondială, cu foarte mare ajutor din par-tea ministerelor și guvernului din Uganda. E o deschidere ex-traordinară pentru oamenii de aici, pentru sistemul ăsta, unul foarte avansat, care a fost im-plementat și în Tanzania. Jurnalul de Argeș: Aflăm

cu surprindere că în Uganda și în Tanzania cadastrarea se implementează la modul ăsta. România abia e în faza de pi-onierat. Cum îţi explici acest lucru?

Bogdan Dovleac: Toate lucru-rile sunt în fază de pionierat în

România, este o tranziție con-tinuă și moșteniri grele de vreo 30 de ani. Aici, de exemplu, oa-menii sunt săraci, dar văd că vor să se schimbe. Și nu doar oame-nii, ci și guvernul, așa cum o fi el. Dar deschide lucrurile. De trei ani, de când sunt aici, s-a făcut o autostradă. Are doar 30 de km, dar înainte făceai trei-cinci ore, acum faci 40 de mi-nute. De șase luni de când s-a deschis asta, se vede schimba-rea în foarte multe domenii. La noi, vorbeam cu un coleg mai conectat – și eu am fost conec-tat, deși am stat foarte depar-te de tot ce înseamnă lucru cu statul român în domeniul ăsta – și îi spuneam că eu am aici hărți și sisteme foarte vechi. Și mi-a zis: „Stai liniștit, Bogdan, că și la noi e un dezastru. Ni-mic nu e conectat, dar măcar voi le aduceți pe toate împreu-nă și sunt conectate și e mult mai simplu, pentru că aveți acces la toate datele în câteva secunde. La noi nu se știe când o să se facă”. N-a câștigat cine trebuie, că bani sunt, că pot să vină foarte mulți din UE. Am mai lucrat pentru Franța, cu Institutul Național de Geogra-fi e, pentru APIA franțuzească, să zic așa, și am văzut efortul enorm depus de coresponden-tul APIEI în Franța ca să facă un sistem viabil. Am văzut sis-temul românesc și am ajuns la concluzia că noi vrem, dar nu vor alții - ai noștri, nu străini, ca să nu se înțeleagă greșit!

„ÎN UGANDA OAMENII „ÎN UGANDA OAMENII SUNT FOARTE SĂRACI, DAR VĂD SUNT FOARTE SĂRACI, DAR VĂD

CĂ VOR SĂ SE SCHIMBE” CĂ VOR SĂ SE SCHIMBE”

Jurnalul de Argeș: Vorbim de cadastru și uite că în Pitești, care e reședinţă de judeţ, Pla-nul de Urbanism General nu e actualizat de peste 20 de ani!

Bogdan Dovleac: Sunt niște fonduri europene pentru ca-dastre care se pot accesa. M-am uitat pe e-licitații. Fiecare oraș mai mare era obligat să-și facă un cadastru sau ceva. Toate municipalitățile, mai puțin câteva din Argeș, și-au ascuns cât au putut de bine codurile alea după care cauți ca să vezi licitația, să le vadă cât mai puțini. Planul cadastral din Pitești, ca și în alte orașe din țară e un dezastru. Și sunt siste-me care s-ar putea implementa. Nu trebuie s-o luăm de la zero, nu trebuie să le inventăm noi! Nu! Sunt oameni care știu deja. Dar noi, nu, facem cu ai noștri, de la zero! Jurnalul de Argeș: Te-ai

întoarce ca să lucrezi în Ro-mânia cu Guvernul, pentru rezolvarea acestor lucruri pen-tru care ești specializat?

Bogdan Dovleac: Dar cum să nu! Eu nu sunt plecat din țară. Sunt venit aici că-mi place să umblu. Nu m-a trimis nimeni:

”Hai, du-te după bani, adu bani acasă!”. N-am fost forțat să plec pentru un viitor mai bun. Da, e mai bun, într-un anumit sens, mă dezvolt aici, învăț, văd lumea altfel, înțeleg mult mai bine situația genera-lă, dar oricând m-aș întoarce să lucrez în țară. Am colegi... Lucrăm și acasă. Au fost câte-va proiecte la care am vrut să participăm cu niște prieteni și parteneri externi și am văzut cum merg lucrurile, dar am constatat apoi că e foarte com-plicat, sunt foarte multe avize. De exemplu, a fost un proiect de cadastru de vreo 40 de mili-oane de dolari pentru jumătate din N-V țării și îți trebuia nu știu câte avize... Trebuia să faci niște fotografi i aeriene, să zbori cu un avion, îți trebuiau zeci de autorizații și nu știu câte ches-tii. Asemenea volum de avize n-am văzut nici în Qatar. La noi trebuie sute de hârtii. Am colaborat cu oameni care au făcut astfel de lucruri pentru jumătate de glob și, când au văzut cum e la noi, au zis: „Nu se poate, nu există așa ceva!”.

Interviu realizat de Izabela Moiceanu

„PLANUL CADASTRAL DIN PITEŞTI „PLANUL CADASTRAL DIN PITEŞTI

E UN DEZASTRU”E UN DEZASTRU”

Bogdan spune că jumătate din satul din Corbeni, de unde se trage, poartă numele familiei sale - Dovleac

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

Francezii de la Faurecia au avut anul trecut o cifră de afaceri de 230 milioane de euro graţie fabricilor de la Mioveni

Compania Faurecia România, subsidiara locală a gigantului francez Faurecia, cu 122.000 de angajaţi și vânzări globale de peste 17,5 mld. euro, a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 1,069 miliarde lei (230 mil. euro), în creștere cu 67% faţă de anul an-terior, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

Pierderile companiei s-au adâncit însă de 2,6 ori în 2018, la peste 100,7 mil. lei (21,7 mil. euro), de la un rezultat net negativ de 37,8 mil. lei (8,3 mil. euro) în 2017, potrivit datelor publice. Numărul mediu de angajaţi ai companiei a ajuns anul trecut la 2.969 de persoane, potrivit mfi nanţe.ro.

Grupul francez are 3.500 de angajaţi în România, în două companii, ambele cu fabrici la Mioveni.

Francezii mai deţin pe piaţa locală și compania Euro Auto Plastic Systems, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 496,8 mil. lei (106,8 mil. euro), în creștere cu 4% în lei faţă de anul anterior. Compania a încheiat însă anul 2018 cu un profi t net de 62,5 mil. lei (13,5 mil. euro), în ușoară scădere faţă de anul precedent, și cu un număr mediu de 612 angajaţi. M.S.

O ţuică produsă de o familie în Argeş devine brand naţional

Familia Mărășoiu din Argeș a transformat reţeta de ţuică transmisă din tată în fi u de cinci generaţii într-un brand ce încet-încet ajunge să fi e distribuit în toa-tă ţara. Brandul Pater, lansat la fi nalul anului 2017, a ajuns în locaţii precum magazinele “Comtesse du Barry”, “Best Value Duty Free”, “JPB”, “Vino”, în magazinul “Nasu Roșu”, în lanţul de magazine fi zice “Vinmag”, în magazinul online propriu vinmag.ro, însă și în restaurante precum “Maize farm to table” și “Th e Artist” din București. Cel mai recent, țuica Pater se vinde la Iași, în eleganta degusterie “TRA-VAGANT”, alături de brânzeturi fi ne și vinuri de mare clasă. De luna trecută, țuica Pater este comerci-alizată într-un alt loc special, la “Prăvălia Idicel” din Capitală, pe Calea Floreasca. M.S.

Dacia a ajuns la un profi t net record

Conform celor mai recente date de pe site-ul Mi-nisterului Finanțelor, Dacia a avut în 2018 un pro-fi t net record, în valoare de 752,4 milioane lei, cu 64,8% mai mult comparativ cu 2017. Cifra de afa-ceri a celei mai mari companii din România a fost și ea una record, de 2,41 miliarde lei, în creștere cu 19,1% față de 2017.

Numărul mediu de salariați a fost în 2018 de 14.723, mai mare cu 6,4% față de 2017. Dacia a avut un rezultat istoric, atât în Europa, cât și pe glob, însă pentru piețele din Uniunea Europeană rezultatele sunt cu adevărat unele speciale, pentru că Dacia a depășit pentru prima dată în istoria sa de peste 50 de ani un volum de 500.000 de autoturisme înma-triculate pe continent. Astfel, în 2018 a avut 519.088 unități înmatriculate în țările din UE (528.249 toa-tă Europa), o creștere foarte mare comparativ cu 463.586 unități în 2017. Creșterea de 12% se dato-rează în special primelor 8 luni din anul trecut, când Dacia a avut creșteri ieșite din comun pe mai multe piețe. În România, Dacia a înmatriculat anul trecut 36.873 de autoturisme, cu 23,02% mai multe decât în 2017. M.S.

Cinci operatori de turism din Argeș care detin fi rme în zona Transfăgără-șan, au chemat în judecată anul trecut Compania Naţională de Administra-re a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), cerând modifi carea regulamentului de funcţionare a DN 7C - Transfăgărășan ce permite ca porţiunea de maximă frumuseţe a drumului să rămână după iarnă închisă, inclusiv în luna iunie a fi ecărui an.

„Transfăgărășanul ar putea fi deschis fără probleme de la 1 iunie”

L-am întrebat pe Dumitru Grecu și la cât se ridică pierderile fi nanciare din cauza faptului că Transfăgărășanul este deschis doar patru luni pe an.

”Cât pierd eu este mai puțin relevant, e relevant cât pierde turismul argeșean. Ceilalți operatori din zonă trăiesc doar de pe Transfăgărășan. Mai nou, de când au închis și Cetatea Poenari, trafi cul a scăzut foarte mult, suntem la jumătate ca venituri față de ce fă-ceam anul trecut în aceeași perioadă. Pe toată zona, în care sunt peste 100 de pensiuni, pierderile sunt de milioa-ne de euro din cauză că sunt închise Transfăgărășanul și Cetatea Poenari. Și asta se întâmplă exact când începeam și noi să defi nim o nouă destinație turistică - Transfăgărășanul - și când aveam nevoie de ajutor... Nimeni nu face nimic. Transfăgărășanul ar putea fi deschis fără probleme de la 1 iunie”, spune Dumitru Grecu.

Unul dintre cele mai importante obiective turistice din România și de-scris de cei de la “Top Gear” drept cel mai frumos drum din lume, Transfă-gărășanul este închis timp de 8 luni pe an pe o porţiune de 27 de kilometri.

În instanţă s-a cerut modifi carea par-ţială a dispoziţiilor articolului 4.1. din Regulamentul de Funcţionare a DN 7C Transfăgărășan, care prevede ur-mătoarele: „Din cauza pericolelor (…), pe sectorul de drum cuprins între km 104+000 (Piscu Negru) - km 130+800 (Cabana Bâlea Cascadă), se recomandă ca circulaţia să fi e închisă în perioada 1.XI - 30.VI”. Ideea era de a se interzi-ce circulaţia doar atunci când condiţi-ile meteo o impun, nu în perioadă clar determinată.

Denis Grigorescu

Dumitru Grecu: „Sunt pierderi de milioane de euro din cauză că Transfăgărăşanul şi Cetatea Poenari sunt închise”

Holcim România oferă 25 de burse elevilor din zona orașului Câmpu-lung care sunt acceptați în progra-mul Leaders Explore, dezvoltat de către Fundația Leaders. Compania se implică activ în proiecte destina-te comunitățiilor din vecinătatea orașului Câmpulung Muscel, unde deține și operează o fabrică de ciment.

Astfel, Holcim România și Fundația Leaders invită elevii de liceu din orașul Câmpulung să se înscrie până pe 30 mai 2019 în programul Leaders Ex-plore, singurul program din Româ-nia care completează cei patru ani de învățământ formal din perioada liceu-lui cu un an de educație nonformală.

„Prin acest program, dorim să con-tribuim, împreună cu Fundația Lea-ders, la creșterea nivelului aptitudini-lor elevilor, să îi ajutăm să își realizeze potențialul și să îi ghidăm spre o alegere educată în carieră. Rezultatele primei ediții, desfășurate în 2018 în Oradea, ne-au motivat nu doar să continuăm programul, ci să îl și extindem”, a de-clarat Mădălina Crăciunescu (foto), di-rector Organizație & Resurse Umane Holcim România.

Programul se desfășoară timp de 5 luni

În luna mai, Fundația Leaders deru-lează în liceele din zonă o caravană cu scop de informare și de înregistrare a înscrierilor în program, după aceasta urmând să aibă loc procesul de selecție,

format din aplicații online și interviuri.”Programul Leaders Explore repre-

zintă experiența celor 19 ani de trans-formare a peste 6.500 de liceeni în li-deri ai generației lor. Ne bucurăm că, alături de Holcim România, avem oca-zia să transferăm acest know-how lice-enilor argeșeni și că putem să îi ajutăm să-și răspundă la întrebări importante, precum: cine sunt, unde vreau să ajung și cum fac acest lucru?”, a adăugat Bea-trice Alexandrescu, director de progra-me Fundația LEADERS.

Curricula programului Leaders Ex-plore cuprinde opt sesiuni de training care dezvoltă competențele viitoru-lui pentru elevi, ateliere de orientare vocațională, implicarea și dezvoltarea de proiecte cu impact real în comu-nitate și seminarii cu lideri și mentori inspiraționali, care vor avea loc în in-tervalul iunie - noiembrie 2019.

Programul Leaders Explore se afl ă la a doua ediție, proiectul-pilot fi ind imple-mentat în anul 2018 în orașul Oradea și zonele adiacente. Anul acesta, Hol-cim România extinde acoperirea pro-gramului alături de Fundația Leaders și în orașul Câmpulung Muscel.

M.S.

Holcim România şi Fundaţia Leaders lansează programul Leaders Explore şi oferă 25 de burse elevilor din zona Câmpulung Muscel

De mai bine de un an, cinci operatori de turism se judecă cu CNAIR, cerând ca Transfăgărășanul să fi e deschis șase luni pe an, și nu patru luni ca până acum. Până acum, acțiunea de la Tribunalul Argeș și recursul de la Curtea de Apel Pitești au fost pierdute. După cum ne-a declarat

omul de afaceri Dumitru Grecu, iniţiatorul procesului și unul dintre cei mai mari promotori ai Transfăgărășa-nului, ”avem recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, încă nu s-a stabilit termenul. Sunt decizii total aberante, atât ale CNAIR, cât și ale instanțelor”.

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

UNGHIURI DE VEDERE

REMEMBER! După absolvirea facultăţii (1968), Marcel Pigulea s-a transferat la FC Argeș sub co-manda antrenorilor I. Bălănescu și E. Mladin. A ră-mas șase ani la FC Argeș, unde a cunoscut satisfacţii deosebite, fi ind considerat unul dintre cei mai buni fundași dreapta din ţară. Cu echipa piteșteană a cu-cerit titlul de campion în ediţia 1971/1972. Marcel Pigulea s-a născut la 24 mai 1943.

Primarul Ionică și vicele Zidaru lucrează la strategii inovative pentru viitorul FC Argeș.

Laurențiule, ca să nu mai zică lumea că ești un viceprimar somnoros, te bag la FC Argeș căpitan

nejucător. Stai pe marginea terenului și te faci că te miști. Ce, la Primărie nu te faci că lucrezi?

Așa cum se știe, demersurile pentru înfi ințarea unei noi asociații sportive care să preia fotbalul și care să se numească FC Argeș au fost făcute de către autoritățile locale. Actele cu pricina au ajuns la Ministerul Justiției, acolo unde denumirea va fi „omologată”. Mai rămâne să vedem și ce oameni de afaceri se vor implica în acest proiect.

Zvonul săptămânii!

Deși șansele la pro-movare s-au diminuat, după ce echipa din Mio-veni a pierdut meciul cu Rapid București și posibilitatea de a merge direct în Liga Florilor, pentru CS Dacia Mio-veni urmează meciurile de baraj de la Cisnădie. Astfel, Federația Româ-nă de Handbal a stabilit programul meciurilor barajului de promova-re în Liga Națională la Handbal Feminin - Liga Florilor. Competiția se va desfășura în perioada 4-7 iunie, la Cisnădie,

iar pentru prezența în primul eșalon valoric se vor lupta patru echipe de handbal: CS Dacia Mioveni 2012, CSM Slatina, CSM Tg. Mureș și CS ”U” Cluj Napoca. Programul meciurilor de baraj pentru echipa CS Dacia Mioveni este următorul: 5 iunie - ora 19.30, CS ”U” Cluj Na-poca - CS Dacia Mio-veni; 6 iunie - ora 17.30, CSM Slatina - CS Dacia Mioveni; 7 iunie - ora 17.30, CS Dacia Mio-veni - CSM Tg Mureș.

M.I.

Handbalistele din Mioveni vor juca barajul de promovare la Cisnădie

„Trebuie să se salveze această bază sportivă”

Mihai Zamfi r: „Noi doar ne dăm cu părerea. Nu știm noi despre ce acte este vorba. Omul acela poate are dreptate, poate nu are dreptate. Nu am ce co-menta, lucrul acesta trebuie să-l facă alții. Dar trebuie să salveze această bază sportivă. Să găseas-că modalitatea de salvare, pen-tru că altfel, iată, se distruge un centru fotbalistic important, care a dat atâția fotbaliști. Nu știu ce se retrocedează, pentru că eu am copilărit pe Craiovei și acolo, în spatele școlii, unde sunt și vilele, era o groapă umplută apoi de Pri-mărie”.

„Această retrocedare înseamnă, de fapt, o stopare a fotbalului”

Aurel Ancuța: „Este a doua belea. Prima este pierderea tere-nului din Ștrand, teren unde s-a născut fotbalul piteștean și, iată, a doua este terenul de la «Aripi», unde au crescut atâția jucători. Probabil se va găsi o soluție. Să-l despăgubească pe acel om. Aco-lo era o groapă de gunoi. Această retrocedare înseamnă, de fapt, o stopare a fotbalului, o încetinire a fotbalului. Lipsă de entuziasm și motivație până la urmă. De ce nu se retrocedează cazinourile, sălile de jocuri de noroc? Se retrocedea-ză teren dintr-o bază sportivă...”.

„Nu poți să strici o bază sportivă de tradiție...”

Marin Radu II: „Nu este un lucru bun. Aco-lo, totuși, s-a lucrat foarte mult la nivelul co-piilor și junorilor, au crescut copii acolo. Am rămas surprins când am auzit de această retro-cedare. Cred că numai cei de la Primărie pot să rezolve această problemă. Nu poți să strici o bază de tradiție, o bază care a adus mult bine sportului argeșean. Au crescut mulți fotbaliști acolo, plus că sunt foarte mulți copii în acti-vitate, sute de copii care fac mișcare, sport. Să sperăm că la nivelul municipiului se vor lua măsurile care se impun acum și se va reda te-renul pentru ceea ce a fost făcut, adică pentru sport, pentru fotbal.

„Cineva cu funcție de conducere nu a acționat când trebuia”

Vasile Stan: „Este păcat, pentru că acolo au crescut multe generații de fotbaliști și nu văd de ce acum s-a ajuns în această situație. Pro-babil că cineva nu și-a dat niciun fel de interes asupra acestei situații, pentru că, bănuiesc, nu de acum s-a ivit această problemă. Problema este mai de mult și cred că cineva cu funcție de conducere nu a acționat atunci când tre-buia”.

„Este istorie acolo, este tradiție... Nu mi se pare normal!”

Augustin Eduard: „Să strici o bază spor-tivă care a crescut de-a lungul anilor atâția fotbaliști, unde sunt sute de copii în școală este foarte grav. Este istorie acolo, este tradiție, profesori, copii, titluri câștigate pe țară. Nu mi se pare normal! Putea eventual să lase baza pentru copii și să i se dea în altă zonă. Îmi pare rău de o bază sportivă care se desfi ințează”.

Mari fotbalişti argeşeni cer la unison salvarea Bazei sportive „Aripi” Piteşti

În urmă cu două săptămâni, 2.483 mp de teren în zona Școlii de Fotbal „Aripi” au fost retrocedați, după mai bine de opt ani de procese, către trei moștenitori care au venit cu un titlu de proprietate din 1936. Proprietarii, împreună cu un reprezentant al Primăriei Pitești, au și bătut țărușii pentru a delimita proprietatea. Între timp, în Consiliul Local Pitești s-a hotărât formarea unei comisii care să negocieze cu noii proprietari fi e o despăgubire, fi e un schimb de terenuri. Nu putem să omitem faptul că la Baza sportivă „Aripi”, de-a lungul a patru decenii, s-au format mari fotbaliști precum Costel Gâlcă, Jean Barbu, Jean Vlădoiu, Dani Coman, Gabriel Amărăzeanu sau Vali Năstase. Iată în continuare poziția fostelor glorii alb-violete vizavi de această retrocedare.

SE AUDE, PRIMĂRIE?

„Primăria să găsească o modalitate prin care terenul să rămână al copiilor, al Piteştiului”

Viorel Moiceanu: „Mi se pare un lucru absurd să se retrocedeze un sta-dion unde se jucau peste 500 de co-pii, unde făceau chiar performanță. Să vină acum, în ultimul moment, după ce acolo a fost o groapă de gu-noi... Oamenii care au muncit acolo, pe lângă școală, au făcut în așa fel încât să aibă și ei un teren de fotbal, un teren sintetic. Acum, când totul era rezolvat, au venit alții să le ia tere-nul. Nu mi se pare normal ca aceste lucruri să se întâmple și mai ales în anul 2019. Auzisem că prin București s-au mai luat niște terenuri și s-au făcut blocuri. Sper ca aici Primă-ria să intervină. Poate să accepte un schimb, să găsească o modalitate prin care terenul să rămână al copiilor, al Piteștiului”.

„Această retrocedare este o mare pierdere şi o mare ruşine”

Nicolae Radu III: „Multe detalii nu știu, dar știu că în Consiliul Local s-a înfi ințat o comisie care va negocia cu proprietarii. Această retro-cedare este o mare pierdere și o mare rușine. Acolo s-au format și încă se mai formau copii. Talentul copiilor era pus în valoare prin aceas-tă școală. Consider că nu e bine și ar trebui ca organele în drept să rezolve problema pozitiv, pentru că totuși este un lăcaș pe care foarte mul-tă lume îl cunoaște, știe ce a produs și eu vă spun cu gân-dul și cu speranța că se va re-zolva, să așteptăm să vedem ce fac cei de la Primărie”.

„Să se facă orice este posibil să nu se piardă această bază”

Mihai Ianovschi: „Pierderea bazei sportive este o lovitură ce nu poa-te fi măsurată și care e dată fotbalului argeșean juvenil. Cred că ce se întâmplă este specifi c numai României. Lucrurile sunt foarte neclare. Să se facă tot ce este posibil și imposibil să rămână copiii pe baza aia. Activitatea mea, la nivel de co-pii și juniori, este paralelă cu activitatea de la LPS, iar între clubul FC Argeș și CSS «Aripi», actualmente LPS, a fost o colaborare ireproșabilă inițiată, pe vre-muri, de regretatul Constantin Stroe. Să facă organele locale tot ce pot pen-tru salvarea acestei baze, desfi ințarea ei este o lovitură de mari proporții. Lumea din București și din țară nu poate să înțeleagă ce se întâmplă acolo. Trebuie respectat și ăla că e proprietatea lui, dar și sutele de copii care se pregătesc aco-lo. Vorbim de o bază cu tradiție, care are un trecut ce nu poate fi contestat. Să se facă orice este posibil să nu se piardă această bază”.

Material realizat de Marius Ionel

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate, testate și verificate de noi și

care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI AUTODIN STOC ŞI IMPORT

bl

DIN STOC ŞI IMLA COMANDĂ

ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

Pentru a-l putea moșteni pe defunct, soțul supraviețuitor tre-buie să îndeplinească, în primul rând, condițiile generale cerute de lege pentru a moșteni, adică să aibă capacitate succesorală, să nu fi e nedemn, dar și o condiție spe-cială, aceea de a avea calitatea de soț la data deschiderii succesiunii.

Indiferent de durată, convie-ţuirea, parteneriatul între două persoane nu conferă concubinu-lui drepturi succesorale în urma defunctului.

Soțul supravieţuitor are un drept de moștenire în concurs cu oricare dintre moștenitorii legali sau un drept de moștenire exclu-siv, în lipsa acestora; un drept de moștenire special asupra mobilie-rului, obiectelor aparținând gos-

podăriei casnice și asupra daruri-lor de nuntă; un drept temporar de abitație asupra casei de locuit.

Din categoria obiectelor aparținând gospodăriei casnice fac parte lucrurile ce serveau la mobilarea locuinței soților (mo-bilier, covoare, televizor, radio), care serveau în cadrul gospodăriei (obiecte de menaj, aragaz, mașina de spălat rufe, frigider, aspirator) sau care au fost afectate în con-cret folosinței comune a soților.

Pentru a obține aceste bunuri în exclusivitate, este necesar ca soțul supravieţuitor să nu vină în con-curs cu clasa întâi de moștenitori (copii, nepoți, strănepoți și urmașii lor în linie dreaptă la infi nit) și soțul decedat să nu fi dispus de ele prin liberalități între vii (donații) sau pentru cauză de moarte (legate făcute prin testa-ment).

Legea îi recunoaște soțului supraviețuitor, care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o altă locuință, un drept de abitație asupra casei în care a locuit cu defunctul până la data deschide-rii moștenirii, dacă imobilul face parte din bunurile moștenirii.

Acesta este un drept temporar, ce durează până la partajul între moștenitori, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii succesiunii sau chiar înainte de împlinirea termenului de un an în caz de recăsătorire a soțului supraviețuitor.

Comoștenitorii pot cere însă re-strângerea dreptului de abitație în cazul în care locuința nu este necesară în întregime soțului supraviețuitor sau chiar schimba-rea obiectului abitației, dacă pun la dispoziția soțului supraviețuitor o altă locuinţă corespunzătoare.

Soţul supraviețuitor benefi ciază de acest drept de abitație cu titlu gratuit, nu este obligat să plăteas-că chirie moștenitorului care a dobândit proprietatea casei.

Legea include soțul supraviețuitor în categoria moștenitorilor rezervatari, adică el moștenește parte din bunuri chiar împotriva voinţei defunc-tului, manifestată prin liberalităţi (donații) ori dezmoșteniri.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor

La începutul acestei săptămâni, Fundaţia „Conser-vation Carpathia” a prezentat stadiul realizării pro-iectului de elaborare a Planului de management al Ariei Protejate Râul Târgului - Argeșel - Râușor, un demers care are ca scop stabilirea de măsuri în vede-rea creșterii gradului de protecţie și conservare a bio-diversităţii. Practic, prin fi nalizarea acestui plan vor fi determinate și menite spre îndeplinire activităţi care să protejeze și să refacă ecosistemele degradate pe o suprafaţă de 13.213 hectare de zonă forestieră afl ată în aria teritorială a șapte localităţi, cu precă-dere în Rucăr, Valea Mare-Pravăţ, Lerești și Albeștii de Muscel și care constituie Situl Natura 2000 Râul Târgului - Argeșel - Râușor. Zona a fost desemnată sit Natura 2000 în anul 2014, datorită importanţei valorii naturale a pădurilor de fag, precum și datori-tă speciilor rare protejate, de faună și fl oră. Afl at în

custodia Fundaţiei „Conservation Carpathia”, situl a fost preluat în 2018 de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate prin adoptarea de către Gu-vern a unei ordonanţe în legătură cu care a fost sesi-zată Curtea Constituţională a României.

Proiectul este implementat în continuare de „Con-servation Carpathia”, cu acordul și supravegherea noii agenţii naţionale și va fi fi nalizat în noiembrie 2019. Benefi ciind de cofi nanţare din Fondul Euro-pean de Dezvoltare Regională, proiectul va fi trimis spre aprobare Ministerului Mediului, urmând ca Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate să asigure implementarea măsurilor. Iar măsurile in-cluse în cadrul Planului de management vor conţine inclusiv elemente preluate de la comunităţile locale din aria Sitului Natura 2000 Râul Târgului - Arge-șel - Râușor, de la administraţiile locale, autorităţile silvice, de mediu și de la Apele Române, dar și de la Salvamont și ocoalele silvice, scop în care a fost organizată și o dezbatere cu reprezentanţii acestor entităţi.

Potrivit managerului de proiect Anca Mercea, până în prezent au fost obţinute rezultate precum întoc-mirea unui set de date cu informaţii GPS cu privire la localizarea punctelor de evaluare a habitatelor, un plan de management, sesiuni și caravane de infor-mare în școli și în cadrul comunităţilor locale, în-tâlniri cu experţi și rapoarte de audit. Prezentarea acestor elemente, dar și a scopului fi nal al proiectului au fost prezentate de Anca Mercea împreună cu di-rectorul tehnic din cadrul Fundaţiei „Conservation Carpathia”, Mihai Zotta.

C.I.B.

Planul cu măsuri de protejare a zonei Râul Târgului - Argeşel - Râuşor, aproape de fi nalizare

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Piteştiul s-ar putea numi în viitor Pittsburg sau, de ce nu, Petersburg...

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Răsfoind presa locală din această săptămână mi-a sărit în ochi o știre cu adevărat senzațională: cu ocazia Zilelor Piteștiului, a fost lansată ipoteza po-trivit căreia prima atestare documentară a orașului nostru ar fi mai veche cu trei ani decât arhicunos-cutul hrisov al lui Mircea cel Bătrân. Ar fi vorba despre niște impresii a doi călători germani care ar fi trecut prin Pitești pe la 1385 (documentul emis de voievodul român fi ind din anul 1388). Ei ar fi denumit Piteștiul ”Neustadt”, în traducere ”orașul nou”. În aceleași impresii de călătorie, orașul nos-tru este denumit ”orașul lui Peter”, permițându-se astfel să se emită ipoteza că Piteștiul ar fi fost înte-meiat de germani, denumirea de Pitești provenind de la acel german, presupus descălecător, Peter. Trebuie să recunoaștem că ne afl ăm în fața unei mari provocări, pentru că în acest caz ipotezele lansate cu ani în urmă de Nicolae Iorga, Aurelian Sacerdoțeanu sau Iorgu Iordan se clatină serios. Ele se refereau la un oarecare Pitea sau Pitul ca înteme-ietor al orașului.

Implicații demne de luat în seamă vor fi și pe vi-itor, pentru că statuia voievodului Mircea cel Bă-trân nu va mai fi de actualitate și va trebui înlocui-tă. Însă domnul primar Ionică (oricum, dumnealui nu prea se etuziasmează la ideea mutării statuilor, de doi ani propunându-i să dispună mutarea statu-ii eroilor Războiului de Independență de pe strada Crinului la locul ei inițial...), trebuie să fi e atent să nu pățească precum domnul Pendiuc cu statuia lui Ion C. Brătianu din Grădina Publică, așezată pe fostul soclu al statuii Țăranului de la 1907. Soclu pe care se găsesc și acum basoreliefurile origina-le cu scene din timpul răscoalei. Ca în fi lmele cu proști, scuzați-mă. Paradoxal, dacă răsfoim cărțile de specialitate, vom constata că țăranii au fost reprimați la ordinul fi ului său, celebrul Ionel Brăti-anu, ministru de Interne la acea vreme. Pe liberalii de azi văd că nu-i deranjează, așa că... În fi ne, este un episod asupra căruia, cred că sunteți de acord, nu ar trebui să stăruim prea mult.

Oricum, domnului Ionică probabil îi va fi mai ușor decât primarului de la Oradea cu statuia lui Mihai Viteazul și pentru simplul fapt că Mircea al nostru nu e călare. Personal, nu cred că ar trebui mutat. Dată fi ind diferența mică dintre cele două date de atestare, s-ar putea ridica o statuie lui Peter chiar lângă cea a lui Mircea. Aceasta dacă nu cum-va tradiționaliștii nu vor vrea și ei o statuie a lui Pi-tea. Atunci cred că s-ar complica puțin lucrurile...

Prof. dr. Cornel Carp

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resur-se.umane@gic.ro. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI,

REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

Batalioanele de Vânători de Munte din Argeş, 50 de ani de existenţă

În această lună, înainte de împlinirea a jumătate de secol de la înfi inţare, în cadrul batalioanelor de Vână-tori de Munte din judeţul nostru au avut loc ceremo-niale militare și religioase aniversare.

Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada” Curtea de Argeș s-a afl at în sărbătoare săptămâna trecută, iar ieri a fost rândul Batalionului 30 Vânători de Munte „Dragoslavele” Câmpulung. Cele două structuri mili-tare sunt renumite pentru misiunile executate în tea-tre de operaţiuni din întreaga lume, dar, din păcate, au și eroi care au căzut în zonele de confl ict.

Cele două batalioane încadrate acum în cadrul Bri-găzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” Brașov au fost înfi inţate la 1 iunie 1969.

C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

VÂND GOSPODĂRIE ÎN COMUNA TEIU, JUDEŢUL ARGEȘ, compusă din casă renovată,

cu 3 dormitoare, bucătărie, baie și hol, 80 de stupi orizontali sănătoși,

bucătărie de vară, garaj, magazie 4/4, fântână, grădină de 0,90 ha,

teren cu peste 80 pomi fructiferi. Relaţii la telefon 0748/966007.

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Intermediere consultanţă

şi traduceri emigrare temporară şi

permanentă CanadaTel: 0721.949.376

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice

instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii gaze,

verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și

0745.045.339.

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

MICA PUBLICITATE Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând Volkswagen Jeta, 1.9 diesel/2007, Euro 4, full option, consumabile schimbate, stare impecabilă. Relaţii, la telefon 0770/338.340. Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Vând casă+anexe şi 9.300mp teren în sat Golesti, Ştefănesti. Relaţii la telefon 0768/101.320. Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse

Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Trivale. Primesc în gazdă pe termen lung. Tel. 0348.802.539 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Vând apartament confort 2 redus, cartier Trivale, complex II, 35.000 euro, negociabil.

Relaţii la telefon 0744/437.866.

Închiriez apartament 3 camere, cartier Craiovei, strada

Bucovineni. Preţ avantajos. Tel: 0749.860.529.

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Caut asistentă cu specialitate în medicină dentară, cu experienţă, cunoscătoare de limba

engleză, nivel mediu, pentru post în Anglia. Relatii la doc.info.uk@gmail.com. Rog seriozitate.

Concursul de manager la Spitalul Câmpulung trece la nivelul următor: faza pe tribunal!

În ciuda aparenţelor, concursul de manager al Spitalului Municipal Câmpulung nu s-a încheiat odată cu desfășurarea probelor propriu-zise, ba s-ar putea să se tranșeze în instanţă! Pe scurt, situaţia de până acum este următoarea: și-au depus dosarele trei candidaţi, respectiv econo-mistul Nicolaie Alexe, șeful serviciului Manage-mentul Calităţii Serviciilor Medicale, informa-ticianul Ionuţ Bălan, șeful biroului Informatică - ambii din cadrul spitalului - și juristul Pavel Mugurel Schiaucu, jurist al Consiliului Local al comunei Schitu Golești.

Program de contestaţii în week-endComisia de verifi care a dosarelor a considerat că doar

primul dintre ei întrunește toate condiţiile pentru a putea participa la concurs, însă, în urma contestaţiilor depuse, o altă comisie a decis că și ceilalţi doi au drep-tul să concureze. S-a ajuns astfel la concursul propriu-zis, după prezentarea proiectelor și după interviuri, punctajele obţinute fi ind următoarele: Nicolaie Alexe - 9,16, Ionuţ Bălan - 8,46 și Pavel Schiaucu - 5,71. Au urmat iarăși contestaţii depuse de către cei respinși, adică aceiași Bălan și Schiaucu, iar comisia specială, conform regulamentului de organizare a concursului, era obligată să le soluţioneze în termen de 48 de ore de la depunere. Numai că această perioadă s-a nimerit să fi e tocmai în week-end, atunci când unul din mem-brii comisiei, dr. Maria Păun, reprezentantul Direcţiei Sanitare Argeș, a intrat subit în concediu medical și, neavând cine să o înlocuiască prompt, analiza contes-taţiilor nu s-a putut face în termenul anunţat.

Luni, întrunit special, consiliul de administraţie al spitalului a decis prelungirea termenului de analiză a contestaţiilor. Ceea ce a încins și mai tare spiritele, toţi candidaţii considerând că s-a încălcat astfel regu-lamentul și ameninţând că, în cazul unui rezultat care să nu le fi e favorabil, se vor adresa justiţiei!

Unul pleacă, trei îşi scot ochii să-i ia locul!Poate că e interesant să-i prezentăm și pe cei trei pro-

tagoniști. Nicolaie Alexe, piteștean după domiciliu, a venit la

spitalul câmpulungean în urmă cu 5 ani, reușind să elaboreze, de la zero, documentaţia de acreditare a spitalului. A fost acuzat de către fostul manager, doc-torul Grigore Stănescu, că urmărea să-i ia locul, iar angajarea lui a stat sub semnul suspiciunii, de vreme ce soţia sa, Mihaela Alexa, șef birou RUNOS la Di-recţia de Sănătate Publică, era atunci chiar președinta consiliului de administraţie al Spitalului Municipal Câmpulung. A deţinut anterior funcţii de conducere la Fisc, la CEC, în asigurări și în administraţia orașu-lui Mioveni.

La rându-i, ca informatician, mai tânărul Ionuţ Bălan nu trebuie confundat doar cu persoana care se ocupă de server și de instalarea calculatoarelor și a imprimantelor, căci, prin coordonarea programelor electronice specifi ce, este un foarte bun cunoscător al activităţii medicale și a decontării acesteia. I se repro-

șează însă lipsa de experienţă în funcţii de conducere, fi ind doar propriul său șef, de vreme ce ocupă și o ju-mătate de normă tot în cadrul serviciului pe care îl co-ordonează, iar dosarul său de concurs a stârnit ample controverse, prima comisie considerând că diploma lui de absolvent de colegiu universitar cu o durată de numai trei ani nu ar fi sufi cientă pentru a acoperi ce-rinţa obligatorie de studii superioare de lungă durată.

Mai puţin se cunoaște despre activitatea profesională a juristului Pavel Schiaucu, dar sunt unii care se îndo-iesc că, venind din exterior, ar face faţă exigenţelor și responsabilităţilor postului, dar mai ales relaţiilor, hai să le spunem complexe, din spital. Asta, evident, până la proba contrarie!

Probabil că n-ar fi existat nicio concurenţă dacă ma-nagerul interimar, economista Marinela Cristian, ar fi candidat, așa după cum le promisese fostului mana-ger, doctorul Stănescu, și primarului Ţâroiu. Numai că, invocând motive personale, ea s-a retras, în mod surprinzător, în ultima clipă, preferând să-și păstreze postul de director fi nanciar-contabil, dar trezind astfel instinctele manageriale ale altora!

Controverse, ameninţări şi picanteriiRevenind însă la concursul propriu-zis, acesta a fost,

de la bun început, proiectat parcă pentru a oferi inter-pretări de tot felul. Dincolo de contrazicerile despre studiile lui Bălan și Schiaucu, regulamentul a fost ela-borat destul de superfi cial, de unde și efectele neaștep-tate pe care le-a produs. De pildă, Pavel Schiaucu și-a depus proiectul de concurs doar pe DVD, invocând, pe bună drepate, că regulamentul nu prevede forma în care să fi e înaintat la spital. Cum secretarul comisiei de selecţie a dosarelor nu l-a deschis, ulterior s-a con-statat că era gol, candidatul susţinând apoi că lucra-rea i-ar fi fost ștearsă! Ca urmare, secretarul comisiei, consilierul local Manuel Zenovie, și-a dat demisia, lo-cul său trebuind să fi e luat de către supleantul Victor Bână, numai că acesta plecase demult din legislativul local. Așa că la comisia din spital s-a prezentat consi-lierul Gheorghe Sârbu, cel care i-a luat locul lui Bână, numai că el nu a putut prezenta nicio împuternicire, fi e și formală, că ar fi nominalizat în consiliul de ad-ministraţie al spitalului.

Au existat însă mulţi nervi, ameninţări cu demisii, suspiciuni de vicii de procedură și chiar și acuzaţii în-tre candidaţi despre modul de obţinere a datelor des-pre spital pe care le-au utilizat în proiecte. Legalitatea prezenţei sau probitatea unor membri sau supleanţi ai comisiilor au fost puse la îndoială, invocându-se și po-sibila stare de incompatibilitate în care s-ar afl a una dintre persoanele examinatoare, care este subordonata soţiei lui Alexe. Atmosfera din spital a devenit astfel tot mai agitată, alimentată fi ind de scenarii de tot fe-lul, de bârfe, de răsturnările de situaţii și de polariza-rea medicilor și ale restului personalului. Iar peste toa-te, nerespectarea termenului de soluţionare a ultimelor contestaţii i-a băgat iarăși în priză pe concurenţi, toţi ameninţând nu doar cu justiţia, ci și cu reclamaţii la DNA, Ministerul Sănătăţii, Corpul de Control al Gu-vernului și așa mai departe!

Rămâne de văzut dacă, pe baza proiectelor depuse și a vizionării fi lmărilor prestaţiilor concurenţilor, comisia de contestaţii, atunci când se va întruni, va răsturna diferenţa de 0,7 puncte dintre Alexe și Bălan, căci șansa ultimului clasat este doar să obţină anularea concursului. Până la afl area ultimei decizii, doar ca simple picanterii, vă mai dezvăluim că Pavel Schia-ucu a mai candidat la spital pentru un post de jurist chiar pentru serviciul Managementul Calităţii, fi ind respins de către comisia de concurs prezidată de însuși Nicolaie Alexe. Dacă ar fi fost admis atunci, ar fi fost coleg de birou, tot sub șefi a aceluiași Alexe, cu soţia lui Ionuţ Bălan! C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

Sanda Ladoşi prezidează festivalul de muzică de la Câmpulung

Ediţia a VII-a a Festivalului Internaţional de Muzică Ușoară pentru Copii și Tineret „Stars of Song” va avea loc la fi nalul aces-tei săptămâni în Câmpulung, la Casa de Cultură a Sindicatelor „C.D. Aricescu”. În cadrul ce-lor patru categorii de vârstă vor concura interpreţi din România, Republica Moldova și Bulgaria, ţara noastră fi ind reprezentată și de copii și tineri din Pitești, Câm-pulung, Curtea de Argeș și Ște-fănești. Festivalul va debuta joi și se va încheia sâmbătă cu gala laureaţilor, trofeul urmând să fi e înmânat câștigătorului de către cântăreaţa Sanda Ladoși, cea care este președinta festivalului din acest an. C.I.B.

Până în toamna lui 2020, Spitalul Județean Argeș va avea unul din-tre cele mai moderne laboratoare de radioterapie din România.

În aprilie a.c., Consiliul Judeţean Argeș a aprobat studiul de fezabilita-te, devizul general și indicatorii teh-nico-economici pentru acest obiectiv de investiţii mai mult decât necesar pacienţilor oncologici din Argeș. Este vorba de un laborator de radioterapie. Și, după cum spune Adriana Molfea, managerul Spitalului Județean Argeș, până pe 3 iunie se așteaptă oferte-le pentru contractul de proiectare și execuție al viitorului Laborator de Radioterapie. Până acum au fost de-puse două oferte.

”Va fi un imobil nou, în curtea spi-talului, lângă secția Oncologie. Bun-cărele vor fi amplasate la un subsol de 9 metri înălțime. Deasupra va fi un demisol, ca un spațiu-tampon între subsol și parter”, precizează Adriana Molfea.

Viitorul Laborator de Radioterapie va avea în dotare mai multe compo-nente performante, printre care acce-lerator liniar de particule, computer tomograf simulator, sistem de plani-fi care tratament, staţie de conturare, sistem de înregistrare și verifi care, sistem de imobilizare și sistem de do-zimetrie.

Ca termen de execuție, se estimează trei luni pentru proiectul tehnic și 9 luni pentru execuția propriu-zisă.

Tehnologia de ultima generaţie IMRT - VMAT cu care va fi dotat acest laborator asigură unul dintre

cele mai performante tratamente de radioterapie disponibile în lume și permite acoperirea întregului lanţ de tratare a afecţiunilor oncologice, ceea de va accelera obţinerea unui număr cât mai mare de pacienţi salvaţi. Prin acest proiect se dorește construirea unui corp de clădire cu funcţiunea de Laborator de Radioterapie, accesibil de la nivelul terenului, la care se va conecta printr-un tronson de legătura secţia Oncologie existentă. Laborato-rul de Radioterapie va fi o construc-ţie cu cinci niveluri (S1+S2+D+P+1E parţial).

Construcția buncărului ar urma să fi e susținută din fonduri de la Con-siliul Județean Argeș, iar dotarea cu aparatul de radioterapie de Ministe-rul Sănătății, printr-un program care are ca destinație alocarea de fonduri pentru aceste achiziții atât de necesa-re tratamentului afecțiunilor oncolo-gice. Costurile totale se ridică la 10 milioane lei fără TVA.

În fi ecare an, în Argeș sunt diagnos-ticaţi cu boli oncologice peste 1000 de bolnavi, dintre care aproximativ 500 necesită tratament prin radiote-rapie. Un tratament pe care la Spita-lul Judeţean Argeș nu-l pot face la ora actuală. În plus, la nivel de judeţ, în evidenţă oncologică se afl ă un număr total de 17.745 pacienţi, iar pentru mulţi dintre ei s-a pierdut deja peri-oada optimă de tratament, în multe cazuri din cauza faptului că aștep-tarea pentru accesul la tratamentele radioterapeutice variază între două și cinci luni.

D.G.

O altă investiţie la Spitalul JudeţeanSăptămâna viitoare se alege fi rma ce va realiza Laboratorul de Radioterapie

Alpinistul argeșean Teo Vlad a ajuns miercuri, 22 mai, pe Everest, cel mai înalt vârf din lume (8848 metri). Performanţa excepţională a lui Teo Vlad a fost anun-ţată pe Facebook de colegul și prietenul său Zsolt Torok. Teo Vlad are numeroase ascensiuni la activ pe vârfuri importante de pe tot globul și este al doilea argeșean care ajunge pe Everest, după Marius Gane (2003). În trecut, acesta a urcat pe Nanga Parbat (8126 m) și pe Ama Dablam (6812 m), alte două vârfuri din Munții Himalaya.

Teo Vlad a acordat un interviu în exclusi-vitate pentru Jurnalul de Argeș legat de ascensiunea sa pe Everest. El a mai avut o tentativă în 2015 să escaladeze Everestul, însă a renunțat deoarece versantul nordic a fost închis.

„Trei luni a durat pregătirea” Cât a durat pregătirea pentru această

expediţie?- Pregătirea a durat mai puțin decât aș fi vrut,

pentru că la sfârșitul lui octombrie 2018 am venit dintr-o altă expediție și am avut nevoie de ceva recuperare. Cred că vreo trei luni a fost perioada de pregătire. Care au fost cele mai dificile momente

din ascensiunea pe Everest?- Au fost multe momente difi cile: unul a fost

când la coborâre, într-o secțiune foarte expusă a traseului, erau foarte mulți alți oameni care urcau și cei care coborau erau blocați. Eu am

reușit să depășesc bucata respectivă în două ore. Sherpa (șerpașul, n.red.) care era cu mine a avut nevoie de 4 ore. Oxigenul din butelia pe care o foloseam s-a terminat și cealaltă butelie de oxigen era la Sherpa. În cele din urmă am reușit să ajung la o altă butelie de oxigen parțial folosită, pe care o depozitasem pe traseu ca să o folosim la coborâre. A fost sufi cient ca să ajung aproape de cort. În general, am resimțit lipsa unui partener de ascensiune cunoscut, de aca-să. Colaborarea cu Sherpa este departe de a fi așa facilă cum se crede în mod general...

Teo a atins Everestul noaptea Care a fost primul gând când aţi ajuns în

vârf?- Când am ajuns pe vârf m-am gândit că e

noapte și aș vrea să se lumineze un pic, ca să fac niște fotografi i cu care să rămân după aceas-tă experiență; în același timp, eram îngrijorat pentru coborâre. Aţi avut momente când v-aţi gândit să

renunţaţi?- Nu m-am gândit o clipă să renunț, m-am

gândit cum să îmi mențin sănătatea și puterea ca să fac ce mi-am propus.

Interviu realizat de Denis Grigorescu

„Nu m-am gândit o clipă să renunţ...”

Exclusiv. Teo Vlad, alpinistul argeşean ajuns pe Everest:

Teo Vlad a atins noaptea Everestul. Moment în care și-a făcut și poza pe care ne-a

pus-o la dispoziţie

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

Duminică, ora șase dimineaţa. Mai este o oră până când va începe mi-xarea alegerilor pentru Parlamentul European cu Referendumul pe Justiţie propus de președinte. Senin afară, pătuţuri de preșcolari înlăuntru - în asemenea condiţii începe votarea la care pare să nu se înghesuie nici membrii biroului secţiei. Pentru ca, în doar puţine ore, morișca alegătorilor să înceapă să sufoce oamenii, cabinele de vot, terminalele de înregistrare și validare a votului. Au curs fără înce-tare și până în buza orei 21, oferind scurte perioade de respiro. După aceea și după ce s-a ostoit chinul numărării voturilor și întocmirii situaţiei, au curs și s-au scurs cei implicaţi în procesul de vot, ducându-și spre 31 de ore limita de rezistenţă la stres și oboseală.

„Votez la aia, ba la aia, ba la toate!”

„Da, la referendum!”. „Domnule, vă mai întreb o dată: azi sunt alegeri pentru Par-lamentul European și referendum. La care vreţi să votaţi: la ambele, la referendum sau la europarlamentare?”. „Da, la parlamenta-re!”. „Deci, doar la europarlamentare, nu și la referendum?”. „Ba da, la amândouă!!!” Astfel au decurs discuţiile cu zeci de oa-meni veniţi la urne. Și în cauză nu au fost doar unii cu deodorant din altă categorie decât cea „alcohol free” sau cei cu unele defi cienţe, ci și persoane cărora măcar ţi-nuta le conferea prezumţia de capabilitate mentală. Și nu au fost singurele incidente, în condiţiile în care unui membru al biro-ului comisiei electorale i se părea că alegă-torii sunt invitaţi insistent la referendum, deși erau încercări de a afl a ce vrea să facă omul nedumerit și totuși, în mod surprin-zător, neturmentat. „De ce nu-mi daţi toa-te hârtiile și văd eu la care votez?” sau „De ce mă obligaţi să votez la toate?” sunt alte (doar) două exemple ale modului în care oamenii au înţeles ce înseamnă alegerile pentru desemnarea românilor în Parla-mentul European și chestionarea publică asupra intervenţiilor brutale în activitatea de Justiţie. Iar ca surpriza neplăcută să fi e copleșitoare, în scenă au intrat în număr mare și cei din „next gen”, fi indcă bobocii scrutinului de duminică nu mai reprezintă „tânăra generaţie” sau „noua generaţie” de pe vremuri, ci „next gen” cu smart phone și probleme în a se hotărî nu cu cine votează, ci la ce proces electoral să voteze. Altfel, ceilalţi, cei prezentaţi la începutul cronicii, nici după ce se hotărau ce să facă - „Da, la ambele!” - nu știau despre ce e vorba. Ca să nu mai povestesc de inevitabilele răspun-

suri la întrebarea „Pentru ce vreţi să vo-taţi?”: „Pentru USR... PSD... PNL...”. Da, fi indcă de mai multe ori s-a auzit „USR”. Și s-a și văzut: la vot! Doar că... Dacă cir-ca zece la sută dintre votanţi nu știau nici măcar pentru ce s-au organizat alegeri și referendum, iar voturile anulate nu au fost în număr mare, ce a contat la rezultatul care trebuie să fi e recunoscut surprinzător măcar în mică măsură?

Duios prefectul Dragnea trecea printre saci...

Rezultatele au început să se contureze atunci când, cu ușile închise sau chiar în-cuiate, cei din secţii au început să numere, să anuleze unul câte unul sute de buletine neutilizate, dovadă că organizatorii alege-rilor încă se încumetă să menţină accente de bătaie de joc la adresa celor care coordo-nează activitatea în secţiile de votare, să fi l-meze tot ce mișcă, să întocmească o mul-ţime de procese-verbale și să tragă după ei saci grei de zeci de kilograme, plini cu buletine menite să le activeze musculatu-ra de conţopiști. Saci pe care i-au cărat pe obișnuitul traseu Piaţa Vasile Milea - Casa Sindicatelor - Prefectură. Doar așa, ca să fi e admiraţi de prefectul Emilian Dragnea, care, pe la două jumate noaptea, valsa prin-tre cărătorii de saci și de tablete, părăsind zâmbitor, ca de obicei, sediul instituţiei.

Iar parcurgerea traseului s-a făcut așa cum cobaii sunt ghidaţi către ţintă: prin-tre gardurile de fi er montate și păzite de jandarmi, să nu cumva să iasă mulţimea din spaţiul cu grătele. Niște grătele care își menţin stabilitatea cu ajutorul unor picioa-re de fi er mult scoase în lateral. Acoperite cu saci, nevăzute din cauza puhoiului de oameni, picioarele au pus piedică unei pre-ședinte de secţii dintr-o comună muscelea-nă. Cu nasul spart, plină de sânge, femeia a zăbovit apoi ore până să scape de calvar.

Jandarmii şi numărătoarea lui Pristanda

Ca să nu obosească prea mult, cărăto-rii de saci - în marea lor majoritate femei care știau mai demult că hârtia buletinului de vot are greutatea mai mare decât cea a plumbului, în cantităţi egale, bineînţeles! - au fost „cazaţi” în sala de spectacole a Ca-sei Sindicatelor. La grămadă, într-o căldu-ră cu iz și îndemn la somn cu capul pe vo-turile nule sau valabil exprimate. Pe scenă, un jăndar destul de corpolent, încercând să folosească în zadar microfonul pentru a anunţa norocoșii ce scapă din „spectacol”. „Numărul 165, 166, 167, 168, 169 și 170. Inclusiv!”. Numai că 166 dormea deja, 167

era la toaletă, iar 170 făcea o ţigară afară, în vânticelul dimineţii de 27 mai. Așa că de scăpat scăpau și alţii, cei cu tupeu sau cu telefoane. „De ce nu le cereţi bonul de ordine? Aţi strigat de la 165 la 170 și a ple-cat și 237, după ce a dat un telefon. Am văzut eu”, strigă la jandarm o femeie venită dintr-o comună din sud și condamnată să aștepte până la 328. „Nu a ieșit nimeni cu numărul ăla”, ripostează omul de pe scenă. „Ba da, nu mă minţiţi, i-am văzut eu! De ce nu se respectă rândul?”. Jandarmul nu

mai răspunde, o fac colegii lui mai tineri și mai vânjoși care păzesc ieșirea. „Vi s-a părut!”. Și o comit și ei. Se reia, oarecum ordinea, se ajunge la 204, iar tânărul loco-tenent de la ușă răspunde celui care întrea-bă la ce număr s-a ajuns: „192”. Și se aud râsete, deși numai de râs nu le ardea sutelor de oameni care au descoperit că nu poţi dormi pe scaunele incomode de la Casa Sindicatelor, ci doar pe saci sau pe jos.

Noaptea chinuită a unui observator la alegerile europarlamentare din Argeş

Cronica unor alegeri cu rezultat viciat

„Şeful” cu reproşuriPe la șase jumate, când atmosfera risca iar să se încingă, apare șeful. Așa i se adresau

oamenii, „șeful”, vizându-l pe cel care a coordonat activitatea de instruire a președin-ţilor secţiilor de votare. „Din cauza colegilor dumneavoastră se merge așa de greu. Până acum, Biroul Electoral Judeţean a emis peste o sută de decizii de îndreptare. În plus, trebuie să semnez procesele-verbale și îmi ia un minut și jumătate de semnătură electronică”, le spune „șeful”, nederanjat să le reproșeze celor din sală că nu au fost atenţi la instruire. „Domnule, de ce mai facem procese-verbale pe tabletă, dacă ori-cum le luaţi la puricat ca înainte? Că tableta îţi spune dacă e greșit și nu e!”. „Și de ce la Miovenii cei cu domiciliul acolo nu s-au regăsit pe listele permanente, de a trebuit să-i trec cu zecile pe suplimentare, muncă în plus, că nu puneţi lucrurile în ordine?”, mai întreabă cineva. „Șeful” spune câte ceva, nu prea se aude, semn că microfonul era slab hrănit, nu jandarmul de pe scenă, apoi anunţă că „o să terminăm în jur de doișpe”; oamenii vociferează din cauza oboselii, le spune că și el e obosit și probabil o să mai obosească încă șapte ore după „doișpe”, apoi pleacă, susţinut cu un zâmbet de jandarmul de la ușă, un sublocotenent mai puriu, înlocuitor al locotenentului cu mușchi și mânecă scurtă.

Zâmbete de-ntârziere în sala de şedinţeÎn sfârșit, vine evadarea! Dar stop! Se fac doar câţiva pași, fi indcă urmează un popas

pe scări. De vreo câteva minute, timp în care oamenii sunt anunţaţi că se pot duce la toaletă, să le pară așteptarea mai scurtă. Apoi, cu sacii în spinare sau târâș, că nu se mai poate, părăsesc Casa Sindicatelor și intră în Prefectură. Încă o așteptare, mai scurtă, apoi urmează năvălirea ordonată de jandarmi și comandată de cei din sala de ședinţe a Consiliului Judeţean. În loc de consilieri, specialiști de la AEP. În faţa lor, chinuiţii cu procese-verbale și dosare cu voturi nule. Maestrul de ceremonii e chiar șefa Juridicului de la Prefectură, Lavinia Dodoc.

Deși fără odihnă de mai multe ore, e cea mai ușor de acceptat persoană de când a început și s-a sfârșit noaptea, mai calmă și mai înţelegătoare decât ceilalţi. E drept că și cei de la secţii știu să sunt aproape de fi nal, deși fi nalul poate fi unul neplăcut, cu intervenţia BEJ-ului prin decizie de îndreptare a situaţiei din procesele-verbale. Se veri-fi că totul, se compară cu extrasele din tabletă, doar că specialiștii vor să se și destindă, mai schimbă câteva glume cu colegii, în faţa președinţilor de secţii care sunt miraţi că așteptarea poate continua. Ca și la Relaţii Publice, acolo unde se întocmesc decontările de drum, iar primitoarele se mai refugiază în birou, cu cana în mână.

Asta a fost!Material realizat de Cătălin Ioan Butoiu

Epui-zaţi, unii observatori au dormit pe sacii cu voturi

Cei mai mulţi dintre observatori au făcut noapte albă în sala Casei Sindicatelor Piteşti

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Amalia Dumitrașcu, fost contabil la spital, este

investigată de către DIICOT pentru o delapidare de peste 3,9

milioane lei, dosarul nefi ind fi nalizat

Tel.: 0248/22.23.22

De sărbătoarea Sfi nților Împărați Constantin și Elena s-a sărbătorit și cea de-a VII-a ediție a Zilei comunei Slobozia. Cu această ocazie, primarul Petre Funie a acordat diplome de fi -delitate cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie. La rândul său, președintele Con-siliului Județean Argeș, Dan Manu, a punctat faptul că administrația județeană a susținut și susține dezvoltarea localității Slobozia și este alături de oamenii de aici.

În comuna Slobozia, Consiliul Județean Argeș a investit în infrastructura școlară, alo-când bani pentru reabilitarea și modernizarea școlilor și anume reamenajare și moderniza-re Grădinița Nr. 2, renovare, reabilitare ter-mosistem și amenajare grup sanitar la Școala Gimnazială ”Constantin Brâncoveanu” cla-sele V-VIII, reabilitare, anvelopare, amena-jare grup sanitar interior la Școala Generală ”C. Brâncoveanu” clasele I-IV, lucrări de întreținere și amenajare grup sanitar interior Școala Generală Nr. 2 clasele I-IV și anvelo-pare și amenajare grup sanitar la Școala Nr. 1 – Centru.

Consiliul Județean Argeș a investit în infra-structura sanitară, alocând bani pentru rea-bilitarea dispensarului din comuna Slobozia. Consiliul Județean Argeș a investit în infra-structura rutieră. Din bugetul județean, a fost cofi nanțat proiectul privind asfaltarea DC 330 din caceeași comună. Prin programul guvernamental PNDL II, în comuna Slobozia sunt în derulare investiții care vizează supli-mentarea sursei și capacității de înmagazinare apă potabilă și realizarea sistemului de canali-zare, proiecte susținute prin cofi nanțare și de Consiliul Județean Argeș.

M.I.

De Ziua comunei Slobozia, primarul Petre Funie a acordat diplome de fi delitate cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie

De mai bine de un an și jumătate, DIICOT inves-tighează o delapidare de peste 3,9 milioane lei comisă la Spitalul Judeţean Argeș timp de patru ani și jumătate de către fosta contabilă Amalia Dumitrașcu. În paralel, și spitalul a acţionat-o în instanţă pe latură civilă pe fosta contabilă pentru a recupera prejudiciul uriaș, procesul fi ind pe rol la Tribunalul Argeș.

„A venit expertul, i-am pus totul la dispoziție, avem termen pe 5 iunie”

Metoda prin care acţiona Amalia Dumitrașcu era următoarea: erau întocmite ordine de plată în care la rubrica benefi ciar era înscrisă denumirea unui furnizor fi ctiv al Spitalului Judeţean, iar la contul IBAN și identifi carea fi scală erau trecute datele Ri-vertex Project, o fi rmă cu patroni din Ștefănești.

Am stat de vorbă cu Adriana Molfea, managerul Spitalului Județean Argeș, pentru a ne spune care este stadiul acțiunilor intentate împotriva Amaliei Dumitrașcu. ”Nu am primit vreo adresă de la DII-COT în ultima vreme, nu știm dacă au trimis-o sau nu în judecată. Voi face o cerere la DIICOT în perioada următoare pentru a ne comunica stadiul dosarului. În procesul pe care Spitalul Județean i l-a intentat Amaliei Dumitrașcu s-a dispus efectu-area expertizei contabile, a venit expertul, i-am pus la dispoziție documentele, avem termen pe 5 iunie, încă nu s-a întocmit raportul de expertiză”, ne-a precizat Adriana Molfea.

Legat de recuperarea prejudiciului uriaș, manage-rul Spitalului Județean Argeș ne-a declarat că ”in-teresul meu este să recuperez prejudiciul. Se poate ajunge și la recuperarea extinsă a prejudiciului. Eu fac toate demersurile. În mod normal, nu ar fi tre-buit să fac acțiunea asta pe civil, pentru că era sufi -cient că Spitalul Județean s-a constituit parte civilă în dosarul de la DIICOT. Însă tocmai pentru a fi siguri că recuperăm prejudiciul de aproape un mili-on de euro am dat-o în judecată pe latura civilă pe Amalia Dumitrașcu”.

Frauda, descoperită abia în 2107 Frauda de la Spitalul Județean Argeș a fost desco-

perită în aprilie 2017 de către directorul economic Isabela Din, cea care îi luase locul Rodicăi Beșliu, pensionată în vara lui 2016. Totul a pornit de la două ordine de plată emise în primăvara lui 2017 la care datele nu concordau cu cele de pe facturi: contul bancar și codul fi scal difereau faţă de cele de pe factură, iar numele furnizorului era același.

Trebuie spus că Amalia Dumitrașcu, cea care a de-lapidat suma de peste 3,9 milioane lei în perioada 2012-aprilie 2017 și care este cercetată în libertate, mai are o fraudă masivă la activ, dată BCR Pitești între 2002 și 2005, împreună cu o altă colegă. În acel dosar, Amalia Dumitrașcu a scăpat de închi-soare prin prescrierea faptelor, fi ind doar obligată să achite băncii despăgubiri în valoare de 1.604.205 lei.

Denis Grigorescu

Societatea Apă Canal 2000 SA Pitești anunţă că se împlinesc 16 ani de când desfășoară Progra-mul Educaţional Piky, în data de 3 iunie fi ind Ziua lui Piky, mas-cota societăţii, marcă înregistra-tă la OSIM.

De data aceasta, Piky va fi săr-bătorit în familie. Salariaţi din cadrul societăţii, care nu au vi-zitat Uzina de Apă Budeasa și Staţia de Epurare Pitești sau care au dorit să revadă cele două obiective, îl vor însoţi pe Piky pe drumul apei, vor observa circu-itul apei de la captarea, tratarea și pomparea apei potabile până la colectarea și epurarea apelor uzate, afl ând informaţii atât des-pre procesele desfășurate în cele două staţii, cât și despre moder-nizarea și retehnologizarea aces-tora.

Societatea continuă însă și tra-diţia de a deschide porţile Uzinei de Apă Budeasa și ale staţiilor de epurare din Pitești, Costești și

Topoloveni pentru elevi și profe-sori, astfel că, în perioada 3-5 iu-nie 2019, se va desfășura acţiunea Zilele Porților Deschise, în ca-drul căreia vor putea vizita aceste obiective, în baza unei solicitări transmise prin email: contact@apa-canal2000.ro, programare prealabilă la tel. 0348.807.105.

De asemenea, în cadrul ac-ţiunii Ziua Internaţională de Monitorizare a Apei, am invitat profesorii cu care colaborăm să implice elevii în efectuarea de analize ale apelor locale utilizând trusele speciale pe care le-am pus la dispoziţia școlilor.

Suntem de 16 ani împreună cu Piky pe drumul apei. Povestea continuă!

De asemenea, directorul ge-neral al societății, Mihail Mari-nescu, a ținut să le adreseze celor mici o urare: „Tuturor elevilor și cadrelor didactice le dorim un sfârșit de an școlar plin de reali-zării!”. A.C.

Sărbătoare la Apă Canal 2000: mascota Piky împlineşte 16 ani!

Adriana Molfea, manager Spitalul Judeţean Argeş:„Am dat-o în judecată pe Amalia Dumitraşcu, să fi m siguri că recuperăm aproape un milion de euro”

Au trecut doi ani de când i s-a deschis dosar și Amalia Dumitrașcu n-a fost trimisă în judecată

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1296 (29 mai - 4 iunie 2019)

E chiar nasol! Gabriela Zoană se gândește la călugărie, după ce argeșenii n-au votat o patrioată ca ea să-i reprezinte în Parlamentul European.

Un orologiu sună noaptea jumătate,La măicuțe în poartă oare cine bate?

Rareș Bogdan și Cosmin Gușă, panicați că (i)realitatea din PSD Argeș bate la audiență Realitatea TV

Șerbane, cu tine la șefi a PSD Argeș, rea-litatea a bătut fi cțiunea! Dovadă că doar competența ta i-a putut învia politic pe

Miuțescu și colegii mei liberali...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

10 personalități își vor serba ziua de naștere în perioada 29 mai-4 iunie. Primul săr-bătorit este pe 29 mai, Nicolae Vidan, primarul comunei Ștefan cel Mare. Pe 31 mai va ciocni o cupă de șampanie cu cei dragi Dragoș Vișan, primarul de la Cotmeana. Pe 1 iunie vor fi patru sărbătoriți: Iustin Dejanu - manager Muzeul Golești, Cristian Vasile - manager Jurnalul de Argeș, Mircea Andreescu - Direcția Relații Publice Da-cia și Iustin Preoteasa - manager SC Turism Muscel. Pe 2 iunie va fi ziua de naștere a lui Florin Panţeru - primarul de la Ciofrângeni, iar pe 3 iunie vor fi sărbătoriți Floriniţa Ciorăscu - președinte Curtea de Arbitraj de pe lângă CCIA Argeș și Gheorghe Șerban - director IATSA Bascov. Pe 4 iunie va primi felicitările cuvenite Dorin Bărbuceanu - consilier local la Ștefănești. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Iustin Dejanu Mircea Andreescu Dorin Bărbuceanu

LA MULŢI ANI!

Prima echipă de salvatori montani înfi in-ţată conform legii și înregistrată ca atare a fost cea din Câmpulung Muscel, iar anul acesta se împlinesc 50 de ani de la acel mo-ment. A fost prima dintre cele 13 echipe

apărute atunci în baza unei hotărâri a Con-siliului de Miniștri.

„În 1969 a fost dată H.C.M. nr. 140 prin care se spunea că se pot face formaţii de salvare montană pe lângă primării și con-silii judeţene. Câmpulungul a fost prima echipă înscrisă pe lista de la Guvern sau Consiliul de Miniștri, cum era atunci, o listă de vreo șapte echipe în întreaga ţară. A fost iniţiativa inginerului Grabovschi, el a simţit nevoia să creeze așa ceva, ca să fi e salvaţi oamenii de pe munţi”, astfel reme-morează momentul unul dintre fondatorii echipei, Alexandru Holboșan, cel mai lon-geviv salvator montan din ţară și șef al for-maţiei de la Câmpulung timp de aproape două decenii.

În prezent, Formaţia Salvamont Câmpu-lung este parte a Serviciului Public Jude-ţean Salvamont Argeș.

C.I.B.

Salvamont Câmpulung, 50 de ani de la înfi inţare

Nu prea a transpirat, dar în Argeș, în zona rurală, împărțirea materi-alelor așa-zis promoționale, de la brichete, la găleți și tricouri cu slo-ganurile de partid, a funcționat cu spor până de alegeri.

Deși nu aveau de gând să pună ștampila pe PSD, oamenii au luat tricourile, au zis mersi, dar acasă le-au adaptat potrivit propriilor gus-turi. De exemplu, inocentul mesaj „România merită mai mult respect” a fost completat cu sloganul #rezist: „M...e PSD”. M.S.

Tricourile promoţionale ale PSD s-au umplut de... respect