eni lidia paulina,persoana fizica inscrisa in registrul ...arpmgl.anpm.ro/files/arpm...

RAPORT DE MEDIU –PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna Golesti , judet Vrancea

1

Elaborator : ENI LIDIA PAULINA,persoana fizica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.294 tel:0745025522 Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI GOLESTI

2011


2


3

CUPRINS

INTRODUCERE

INFORMATII GENERALE

CAPITOLUL 1

CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG

1.2 Propuneri de organizare urbanistica

1.3 Relatia cu alte planuri si programe

CAPITOLUL 2

ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1 Descrierea zonei de amplasament a comunei

2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei

2.1.2. Relieful si caracteristicile geotehnice ale amplasamentului

2.1.3. Clima

2.1.4. Aer

2.1.5. Apa

2.1.6. Solurile

2.1.7. Flora si fauna

2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport

2.1.9. Factorul antropic

2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG

CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

3.1 Aer

3.2 Apa

3.3 Solurile

3.4. Flora si fauna

3.5 Patrimoniul cultural


4

CAPITOLUL 4

ORICE PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG

CAPITOLUL 5

OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL

RELEVANTE PENTRU PUG

5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national,

comunitar sau international

5.2 Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

CAPITOLUL 6

POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL

IMPLEMENTARII PUG

CAPITOLUL 7

EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT

TRANSFRONTIERA

CAPITOLUL 8

MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE A EFECTELOR

ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG-ULUI

8.1 Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse

asupra aerului


asupra apei


asupra solului


asupra mediului social si economic


asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei

CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI

OPTIME


5

CAPITOLUL 10

DIFICULTATI INTAMPINATE

CAPITOLUL 11

DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE

CAPITOLUL 12

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

INTRODUCERE

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in

vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale.

Conform HG 1076/2004 , raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si sa

evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau

programului , precum si alternativele acestuia , luand in considerare obiectivele si aria

geografica ale planului sau programului.

S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Consiliului Local al

Primariei Comunei Golesti - judetul Vrancea, necesar in vederea obtinerii Avizului de

Mediu pentru PUG – Comuna Golesti.

Continutul Raportului de mediu pentru planul urbanistic general propus a fost

stabilit in conformitate cu prevederile Anexei 2 la HG 1076/2004 si cu recomandarile

Manualului pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si

programe, elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Agentia

Nationala pentru Protectia Mediului.

Urmatoarele aspecte au fost abordate in cadrul Raportului de mediu pentru Planul

Urbanistic General comuna Golesti :

− Informatii cu caracter general privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe

− Obiectivele principale ale Planului Urbanistic General propus corelate cu alte planuri sau

programe existente

− Starea actuala a mediului in arealul de impact al Planului Urbanistic General

− Obiectivele de protectie a mediului relevante pentru planul urbanistic propus


6

− Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate punerii in aplicare

a planului

− Masuri de diminuare a efectelor adverse asupra mediului

− Analiza alternativelor

− Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului

Documentatia PUG a fost elaborata de proiectant general :S.C. ROMELECTRO

PROD S.R.L.

Prezentul Plan Urbanistic General îşi propune conturarea unor direcţii de dezvoltare

în politica de construire şi amenajarea teritoriului comunei, pe o perioadă de 10 ani, axată

pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi sursele

de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei,

echiparea edilitară şi conservarea şi protecţia mediului.

Planul Urbanistic General, conţine strategia, priorităţile, reglementările şi servituţile

de urbanism, aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din cadrul localităţii, în

conţinutul documentaţiei regăsindu-se astfel tratarea următoarelor categorii de probleme:

- determinarea (urmare analizei situaţiei existente), a principalelor disfuncţionalităţi

şi priorităţi de intervenţie urbanistică, atât în teritoriu (extravilan), cât şi în cadrul localităţii

(intravilan);

- zonificarea funcţională a suprafeţelor de teren din localitate şi stabilirea regimului

juridic al acestora printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate;

- determinarea volumului şi a structurii potenţialului uman, a resurselor de muncă

care sunt caracteristice localităţii;

- evidenţierea potenţialului economic al localităţii;

- organizarea circulaţiei şi a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitară;

- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului;

- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Cadru legislativ in scopul stabilirii obiectivelor, actiunilor si masurilor de dezvoltare

a localitatilor , pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente , este constituit de Legea


7

50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor , cu modificarile si completarile

ulterioare , Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1430/2005 pentru aprobarea normelor metodologice de

aplicare a Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii precum si

metodologia de elaborare si continutul cadru al Planului Urbanistic General si H.G.

nr.525/1996 privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism.

Criterii pentru determinarea efectelor potentiale asupra mediului

a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la:

- gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati

viitoare fie in ceea ce priveste amplasamentul, natura, marimea si conditiile de functionare,

fie in privinta alocarii resurselor;

- gradul in care planul sau programul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe cele

in care se integreaza sau care deriva din ele;

- relevanta planului sau programului in/pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai ales

din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;

- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;

- relevanta planului sau programului pentru implementarea legislatiei nationale si

comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de gospodarirea

deseurilor sau de gospodarirea apelor).

b. Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special, la:

- natura cumulativa a efectelor

- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu

- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de caracteristicile naturale

speciale sau patrimoniul cultural;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan

national, comunitar sau international.

- patrimoniul cultural;

- depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;

- folosirea terenului în mod intensiv


8

INFORMATII GENERALE

1. Denumire proiect: Plan Urbanistic General Comuna Golesti, judet Vrancea

2. Beneficiarul proiectului :Consiliul Local al Comunei Golesti, judet Vrancea

3. Autorul atestat al raportului :Eni Lidia Paulina , a realizat acest raport in baza

Certificatului de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de mediu la pozitia

294 , tel:0745025522

4. Proiectant general PUG: S.C. ROMELECTRO PROD S.R.L.

CAPITOLUL 1

CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG

In Memoriul General a PLANULUI URBANISTIC GENERAL al Comunei Golesti

sunt tratate atat aspectele actuale cat si cele viitoare din toate domeniile de dezvoltarea a

comunei.

Sunt prezentate retelele si dezvoltarea acestora in urma implementarii PUG din

punct de vedere al locuirii, dotarilor tehnico edilitare si social culturale, transport, al

serviciilor atât cele existente cat si cele ce urmeaza a fi realizate din diferite surse de

finantare.

Sunt prezentate masuri pe termen scurt, mediu si lung, ce decurg din PATN si

PATJ, in ce priveste echiparea tehnico -edilitara, a protectiei a mediului, masuri ce vor

conduce la o crestere considerabila a calitatii vietii a locuitorilor din comuna .

PUG a fost elaborat în scopul:

1. Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si

dezvoltare urbanistica a localitatilor;

2. Utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice;

3. Precizarii zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati

geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent);


9

4. Evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia în folosul

localitatii;

5. Cresterea calitatii vietii, cu precadere în domeniile locuirii, dotarilor aferente locuirii

si serviciilor;

6. Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica;

7. Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire;

8. Corelarii intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spatiului.

Obiectivele lucrarii constau in:

• reaşezarea localităţii, în vatra ei firească, prin includerea în intravilanul existent a

tuturor suprafeţelor construite situate pe teritoriul administrativ al localităţii;

• asigurarea in cadrul intravilanului propus a suprafetelor necesare dezvoltarii

functiunilor localitatii;

• materializarea programului de dezvoltare a localităţii în P.U.G.;

• propuneri de perspectiva privind dezvoltarea activitatilor economice si evolutia

populatiei;

• armonizarea interesului public cu cel privat;

• propuneri pentru obiective de utilitate publica si asigurarea amplasarii acestora;

• obiectivele propuse vor fi realizate respectand dreptul de proprietate;

• respectarea masurilor de protectia mediului;

• instituirea de masuri speciale de protectie si reglementari specifice pentru zonele

de rezervatii naturale.

Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii

si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in vederea

implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.

Planul Urbanistic General al comunei urmareste, prin introducerea in cadrul

documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si permisivitatilor urbanistice

generate de zonele propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor

constructii, crearea premiselor spatiale pentru desfasurarea activitatilor economice si


10

sociale in acord cu obiectivele de dezvoltare judetene. De asemenea vor fi accentuate

implicatiile dezvoltarii urbanistice asupra sistemului de circulatii si a retelei de infrastructura

edilitara, fiind conturate masurile pentru dezvoltarea armonioasa a localitatii.

Planul Urbanistic General avizat şi aprobat conform legii, devine instrument de lucru

al Consiliului Local în eliberarea certificatelor de urbanism, autorizaţiilor de construire, la

fundamentarea unor investiţii de la bugetul statului, in alte activităţi ale compartimentului

tehnic de resort.

Situatia existenta

Localizare geografica si administrativa

Comuna Golesti este situata in partea centrala a judetului Vrancea avand urmatoarele

vecinatati :

• nord Municipiul Focsani,

• sud teritoriul administrativ comuna Cotesti si Urechesti,

• est comuna Slobozia Ciorasti

• vest comuna Carligele.

Relieful este specific zonelor de campie.

Situată în câmpia Siretului la o altitudine de cca. 50,0 – 58,0 m deasupra mării

Teritoriul administrativ al localitatii cuprinde 1295 ha.

Comuna este compusa din doua sate: Golesti si Cerdac .

Cai de comunicatie si transport

Legăturile comunei spre exterior, sunt asigurate aproape în toate direcţiile principale

din cadrul judeţului şi din afara acestuia pe cale rutieră si feroviara. Suprafata totala

ocupata de caile de comunicatie existente este de 70,04 ha, din care:

- rutier – 63,96 ha

- feroviar – 10,05 ha

Drumurile judeţene sunt asfaltate si comunale neclasificate sunt balastate.


11

O parte din drumurile comunei, având o evoluţie mai mult naturală , nu mai corespund

cerinţelor circulaţiei acuale, cu atât mai mult a celei de perspectivă. Acestea prezintă

puncte conflictuale şi în parte nu sunt nedimensionate corespunzător.

DN 2(E85), strabate localitatile comunai Golesti de la nord la sud.

DJ 205 C, strabate localitatea de la est la vest. Traseul acestuia este: Focsani–

Golesti – Cirligele – Virtescoiu – Odobesti ( DN 2M) km 0+000- 16+600. Lungimea totala –

16,000 Km (modernizat 13,600 km).

DJ 205 R, este la imita sudica a teritoriului administrativ al comunei. Traseul

acestuia este: Gologanu – Cotesti– Poiana Cristei km 0+000 – 28+700 . Lungimea reala –

26,600 Km (modernizat 19,600 km).

Transportul în comun este asigurat de intreprinzatori particulari.

Disfunctionalitati

Principalele disfuncţionalităţi ale circulaţiei în comuna Golesti decurg din

următoarele aspecte:

• starea mediocra a unor drumuri secundare;

• numărul destul de ridicat a străzilor nemodernizate (raze necorespunzătoare, declivităţi

mari, lăţimi carosabile insuficiente);

• lipsa unor parcaje publice mai ales la dotările publice;

Toate acestea duc la reducerea capacităţii circulaţiei şi a siguranţei traficului local şi

de tranzit.

Problema parcajelor nu este acută în satele componente, deoarece parcarea la

domiciliu se face în principal în curţi.

- lipsa rigolelor şi a spaţiilor plantate din vecinatatea drumurilor principale.

Alimentare cu apa si canalizare

În prezent satul Ceardac nu are reţea de alimentare cu apă.

Satul Goleşti are un sistem de alimentare cu apă realizat prin “Programul de

alimentare cu apă la sate”, dimensionat în baza STAS 1343-1/1995 şi P66/2001 cu un

consum de 80l/om/zi şi o lungime totală a reţelei de 11,20 Km.

Alimentarea cu apă a localităţii Goleşti se face dintr-un foraj cu H=165 m, situat la

limita nordică a intravilanului sat Goleşti, pe malul drept al râului Milcov, de unde apa este


12

pompată intr-un rezervor de înmagazinare de 400mc. Tratarea apei captate se face prin

clorinare Din rezervor, apa tratată este pompată prin intermediul staţiei de pompare în

reţeaua de distribuţie şi de aici la consumatorii care s-au branşat la reţea.

La stabilirea zonei de protectie sanitara cu regim sever s-au avut in vedere

recomandarile H.G. 930/2005, dupa cum urmeaza:

- PUT FORAT – zona de protectie cu regim sever care va fi circulara, cu centrul

pe pozitia forajului si raza de 10 m;

- STATIE POMPARE – 10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;

- STATIE CLORINARE – 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;

REZERVOR - 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor Apa exploatată din sursa

Goleşti a înregistrat în mod repetat depăşiri ale indicatorilor amoniu şi fier prezentând

vulnerabilitate ridicată la poluare.

Conductele sunt realizate din polietilenă de înaltă densitate, agrementate de către

UE, fiind pozate îngropat la minim 90cm adâncime( sub adâncimea de îngheţ) de-a lungul

strazilor intre gardul gospodariilor si rigola drumului.

Sistem alimentare cu apă în administrarea S.P.E.S.R.A.A. Vrancea

Disfunctionalitati

Calitatea necorespunzatoare a apei la sursa existenta ,din punct de vedere al

concentratiilor de fier.

Canalizarea

In prezent in comuna nu exista sistem centralizat de canalizare a apelor uzate

menajere si a celor pluviale.

La nivelul comunei inca se utilizeaza haznalele de tip rural. Apele uzate din haznale

se infiltrează in sol , poluând pânza de apa freatica

SISTEM Denumire localitate Lungime km

Brans

nr Gosp nr

Gosp racord

%

mc/ luna/ pop

mc/ luna/

br

Volum distr. 2010

mii mc 10.GOLEŞTI Goleşti 11,205 525 1300 40 2,77 6,92 40,722


13

Apele de ploaie de pe teritoriul comunei se scurg gravitaţional prin rigole sau şanţuri

amplasate pe marginea străzilor.

Disfunctionalitati :

- lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, aceasta

reprezentând principala sursa responsabila de poluare a pânzei de apa freatica sau

a apei de suprafata;

Alimentare cu energie electrica

Comuna Goleşti este alimentată cu energie electrică prin intermediul unei linii de

distribuţie aeriană LEA 20 KV, racordată la staţia de transformare (110/20 KV) a C.E.I.L.

Focşani.

Alimentarea cu energie termica

Alimentarea cu căldura a locuinţelor si a clădirilor de utilitate publica din comuna se

face utilizând sobe cu combustibil solid .

Alimentarea cu gaze naturale

Comuna Goleşti este traversată în lung de o conductă de gaz natural de Ø 200 mm

Focşani – Coteşti care alimentează S.C. VEDAGRO S.R.L. si S.C. DIONISOS S.R.L.

Coteşti.

La data întocmirii prezentei documentaţii Reactualizare P.U.G., satele Goleşti şi

Cerdac au executată reţeaua de gaze naturale pe toate străzile cu excepţia

supratraversarea râului Milcov care ar face legătura cu reţeaua municipiului Focşani de

unde se va alimenta şi populaţia comunei Goleşti.

Necesarul de gaze naturale pentru aprovizionarea cu combustibil a locuitorilor

comunei şi a obiectivelor social culturale, este următorul:

Debit instalat – 535 mc/h

Consum anual – 900 mii mc

Pentru punerea în funcţiune a sistemului de alimentare cu gaze naturale se

impune reluarea procedurii de avizare privind asigurarea debitului necesar de gaze

naturale.


14

Telefonie

În comuna Goleşti este conectata la centrala telefonică digitală (CTD) Focşani.

Lucrarea constă în instalarea unui cablu telefonic de transport între unitatea

distantă Focşani Sud şi subrepartitoriul montat în zona primăriei, precum şi realizarea

reţelei locale de distribuţie.

De asemenea, prin localitatea Goleşti a fost instalat pe partea dreaptă a sensului

de mers spre Bucureşti, cablu cu fibre optice din reţeaua naţională: Focşani – Buzău.

Reţeaua locală de distribuţie este compusă din:

- canalizare telefonică în lungime de 1,5 km utilizată atât pentru reţeaua de distribuţie

locală cât şi pentru cablul cu fibre optice. Canalizarea telefonică se întinde pe toată

lungimea DN 2 din sate, fiind pozată pe partea primăriei;

Instalarea cablurilor telefonice este atât în canalizaţie cât şi aerian pe stâlpii FRE,

capacitatea reţelei fiind astfel dimensionată pentru a satisface orice nouă cerere de

instalare a unui nou post telefonic.

Lungimea cablurilor telefonice instalate este de 15 km. Capacitatea

subrepartitoriului instalat este de 2000 perechi telefonice, putând suporta eventuale

extensii.

Conectarea abonaţilor s-a facut în cutii terminale cu 10 sau 20 perechi. Toate

cablurile telefonice instalate sunt de tip AL-PET, umplute cu gel în vederea asigurării unei

mai mari rezistenţe la acţiunea factorilor de mediu.

1.2. Propuneri de organizare urbanistica

Propunerile privind organizarea viitoare social-economica si urbanistica a comunei

Golesti au tinut seama de necesitatile si optiunile populatiei in contextul situarii acesteia

intr-o zona cu potential ridicat agricol.

Din analiza situatiei existente se desprind o serie de disfunctionalitati , care

reclama solutii de eliminare sau diminuare, astfel:

⇒ lipsa unor terenuri construibile în actualul intravilan, dintre care se detaşează

necesităţile pentru construirea unor noi locuinţe, impune creşterea suprafeţei

intravilanului;

⇒ calitatea necorespunzatoare a apei la sursa- cantitati crescute de fier


15

⇒ lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, care

reprezintă principala sursă de poluare a pânzei de apă freatică

⇒ lipsa spaţiilor verzi amenajate în intravilan;

⇒ drumuri şi intersecţii nemodernizate şi neamenajate;

Cerintele si optiunile populatiei

Cerintele si optiunile populatiei identificate constau in :

• introducerea în intravilan a unor terenuri pretabile pentru construcţii;

• finalizarea lucrarii de alimentare cu gaze naturale a localitatilor comunei;

• realizare sistem de canalizare;

• extindere retea alimentare cu apa;

• amenajarea spatii verzi;

• reorganizarea centrului civic al satului de reşedinţă;

• extindere retea alimentare cu energie electrica;

• construire sediu nou primarie;

• amenajare piata agroalimentara;

• construire sala de sport in Golesti

• imbunatatirea legaturilor carosabile in localitate-modernizare drumuri principale si

secundare

Evolutie posibila. Prioritati

Existenta unei baze materiale valoroase pentru practicarea activitatilor agricole,

precum si a activitatilor din domeniul zootehnic, nu ofera suficiente resurse de dezvoltare,

fara canalizarea eforturilor locale catre asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii

(crestere, accesibilitate, cresterea performantelor sistemului educationale precum si

diversificarea ofertei locale privind cu precadere echipamentele publice si serviciile

existente).

De asemenea, accentul trebuie pus pe protejarea factorilor de mediu, dar si

asigurarea elementelor necesare pentru o dezvoltare armonioasa a domeniului agricol


16

(sustinerea microfermelor si fermelor prin programe specifice adresate mediului rural,

protectia solurilor si sistemelor de imbunatatiri funciare, limitarea extinderii necontrolate a

intravilanelor localitatilor precum si evitarea fragmentarii terenurilor agricole si incurajarea

asocierii proprietarilor).

Din aceasta perspectiva, accentul se opune la nivel local, pe langa masurile

economice si sociale ce se impun a fi luate in vederea unei dezvoltari durabile a comunei,

si pe asigurarea cadrului spatial necesar unei astfel de dezvoltari (reabilitare retea de

comunicatii, dotare edilitara a localitatii, asigurarea unui management durabil al deseurilor,

asigurarea premizelor de dezvoltare spatiala a activitatilor).

Concomitent oportunitatilor de dezvoltare, au fost luate in considerare asigurarea

cadrului necesar ( zonare functionala, cai de comunicatie si echipare edilitara) a

activitatilor economice.

Necesitatea de a rezolva cererea de spatii pentru dezvoltarea unor activitati

economice, precum si crearea unor noi locuri de munca in primar, secundar si tertiar, si

cererea de dezvoltare a unor noi zone rezidentiale si echipamente rezidentiale ale

cartierelor componente, au condus la extinderea pentru perspectiva a intravilanului de la

398,54 ha la 445,04 ha.

Bilantul teritorial al zonelor cuprinse in intravilanul propus are la baza bilantul

teritorial al intravilanului existent, corectat cu mutatiile de suprafete intre zonele functionale

si majorat cu suprafetele justificate pentru introducerea in intravilan.

BILANŢUL TERITORIULUI ADMINISTRATIV

SUPRAFATĂ

SPECIFICATIE EXISTENT PROPUS ha. % ha. %

TERENURI EXTRAVILAN 896,46 69,22 849,96 65,63 Teren arabil 618,24 47,74 577,80 44,62 Păşune 87,81 6,78 84,82 6,54 Fâneaţă - - - - Livadă - - - - Vii 2,76 0,21 2,76 0,21 Păduri 58,94 4,55 58,94 4,55 Ape 96,00 7,42 96,00 7,42


17

Terenuri neproductive 1,29 0,10 1,29 0,10 Drumuri /CFR 14,93/13,19 1,15/1,02 14,11/12,24 1,09/0,95 Curţi construcţi 3,30 0,25 2,00 0,15


18

TERENURI INTRAVILAN – ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT PROPUS ZONE FUNCTIONALE

Suprafata (ha) Procent %din

total intravilan

Suprafata (ha) Procent %din

total intravilan

ZONA LOCUINTE SI

FUNCTIUNI COMPLEMENTARE

74,67 5,77 75,97 5,87

ZONA UNITATI INDUSTRIALE

SI DEPOZITE

1,95 0,15 1,95 0,15

ZONA UNITATI AGRO-

ZOOTEHNICE

69,43 5,36 69,43 5,36

ZONA INSTITUTII SI SERVICII

DE INTERES PUBLIC

3,32 0,26 3,32 0,26

ZONA CAI DE COMUNICATIE

SI TRANSPORT DIN CARE

RUTIERA/FEROVIARA

28,88

(27,38/1,50)

2,23

(2,11/0,12)

30,65

(28,20/2,40)

2,37

(2,18/0,19)

ZONA SPATII VERZI, SPORT,

AGREMENT,PROTECTIE

0,91 0,07 13,54 1,04

ZONA CONSTRUCTII

TEHNICO-EDILITARE

3,08 0,24 3,08 0,24

ZONA GOSPODARIE

COMUNALA , CIMITIRE

0,85 0,07 0,85 0,07

ZONA TERENURI CU

DESTINATIE SPECIALA

- - - -

ZONA TERENURI LIBERE 212,68 16,42 243,48 18,80

ZONA APE - - - -

ZONA PADURI 0,06 - 0,06 -

ZONA TERENURI

NEPRODUCTIVE

2,71 0,21 2,71 0,21

TOTAL 398,54 30,78 445,04 34,37

TOTAL TEREN

ADMINISTRATIV

1295,00 100 1295,00 100


19

BILANT TERITORIAL

SAT GOLESTI

EXISTENT PROPUS ZONE FUNCŢIONALE Sup.

(ha) %din

total intrav.

Sup. (ha)

% din total Intrav.

Zona centrală (3,00) (0,92) (4,00) (1,06) Loc. şi funcţiuni complementare 67,50 20,75 68,80 18,28

Unităţi industriale şi depozite 1,10 0,33 1,10 0,29

Unităţi agro-zootehnice 46,31 14,24 46,31 12,30

Inst. şi servicii de interes public 2,31 0,71 2,31 0,61

Căi de comunicaţie şi transport 24,58 7,56 26,35 7,00

din care:

• Rutier (23,08) (7,10) (23,90) (6,35)

• Feroviar (1,50) (0,46) (2,45) (0,65)

Spaţii verzi, agrement,protecţie 0,91 0,28 12,89 3,42

Construcţii tehnico-edilitare 3,08 0,95 3,08 0,82

Gospodărie comunală, cimitire 0,85 0,26 0,85 0,23

Destinaţie specială - - - -

Terenuri libere 176,55 54,29 212,63 56,50

Ape - - - -

Păduri 0,06 0,02 0,06 0,02

Terenuri neproductive 1,99 0,61 1,99 0,53

TOTAL INTRAVILAN 325,24 100,00 376,37 100,00

BILANT DE TRUPURI SAT GOLESTI

Sup. (ha.) Nr. trup

Specificaţie

Propus

1T1 Localitatea de bază 364,56

1T2 Put forat 0,06

1T3 Put forat Suintex S.R.L. 0,03

1T4 PUZ Chiriac 0,50

1T5 S.C. Premium porc S.R.L. 11,22

TOTAL 376,37


20

BILANT TERITORIAL SAT CERDAC

EXISTENT PROPUS ZONE FUNCŢIONALE Sup.

(ha) %din

total intrav.

Sup. (ha)

% din total Intrav.

Loc. şi funcţiuni complementare 7,17 9,78 7,17 10,44

Unităţi industriale şi depozite 0,85 1,16 0,85 1,24

Unităţi agro-zootehnice 23,12 31,54 23,12 33,67

Inst. şi servicii de interes public 1,01 1,38 1,01 1,47

Căi de comunicaţie şi transport 4,30 5,87 4,30 6,26

din care:

• Rutier (4,30) (5,87) (4,30) (6,26)

• Feroviar - - - -

Spaţii verzi, agrement,protecţie - - 0,65 0,95

Construcţii tehnico-edilitare - - - -

Gospodărie comunală, cimitire - - - -

Destinaţie specială - - - -

Terenuri libere 36,13 49,29 30,85 44,93

Ape - - - -

Păduri - - - -

Terenuri neproductive 0,72 0,98 0,72 1,04

TOTAL INTRAVILAN 73,30 100,00 68,67 100,00

RAPORT DE MEDIU-PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna Golesti, judet Vrancea

21

1.3 Relatia cu alte planuri si programe

H.G. 1706/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri si programe, impune ca în Raportul de mediu să fie incluse informatii cu privire la

alte planuri relevante pentru planul evaluat, pentru a verifica măsura în care s-a tinut cont

de obiectivele de protectie a mediului la nivel national, dar si a modului în care aceste

obiective au fost luate în considerare la elaborarea planului de urbanism.

In continuare va fi descris modul în care obiectivele urmarite prin PUG şi

implementarea acestora se vor armoniza, din punct de vedere al protecţiei mediului, cu

obiectivele urmărite printr-o serie de planuri şi programe elaborate şi aplicate, atât la nivel

regional cât şi local, în vederea asigurării unui nivel cât mai ridicat de protecţie a mediului.

Prima etapă de lucru în vederea încadrării şi corelării conţinutului PUG cu cel al

planurilor şi programelor elaborate la nivelul Regiunii de dezvoltare sud-est şi la nivelul

judeţului Vrancea a constat în identificarea documentelor necesar a fi consultate, şi anume:

• la nivelul Regiunii sud-est (nivel regional):

- Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) pentru Regiunea Sud-Est,

- Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor (PRGD) pentru Regiunea Sud-Est;

- Planul de Dezvoltare Regională Sud- Est 2007 – 2013

• la nivelul judeţului Vrancea (nivel local):

- Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) ;

- Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor (PJGD) în judeţul Vrancea

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu, Regiunea Sud –Est

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) constituie pentru Regiunea de

Dezvoltare Sud-Est un instrument sectorial prin intermediul căruia se asigură suportul

dezvoltării durabile a regiunii, simultan cu diminuarea efectelor poluării asupra mediului şi

utilizarea durabilă a resurselor naturale existente. Planul prezintă 12 categorii de probleme

identificate la nivelul regiunii, care vizează atât elemente ale mediului natural cât şi

elemente ale activităţilor socio-economice, şi anume:

• poluarea apelor de suprafaţă;

• pericole generate de catastrofe/ fenomene naturale şi antropice;

• calitatea şi cantitatea apei potabile;


22

• gestionarea deşeurilor;

• poluarea solului şi a apelor subterane;

• degradarea mediului natural şi construit;

• poluarea atmosferei;

• urbanizarea;

• educaţia ecologică;

• transporturile;

• turism şi agrement;

• capacitatea instituţională.

Ulterior identificării categoriilor de probleme relevante la nivel regional, în cadrul

PRAM s-au stabilit obiective pentru soluţionarea problemelor, ţinte bine definite în acest

sens şi măsuri necesare, însoţite de responsabilităţi şi indicatori economico-financiari

pentru realizarea acţiunilor, astfel încât să se atingă obiectivele propuse. În acest sens,

dintre acţiunile cuprinse în PRAM sunt relevante cele cu privire la stimularea competitivităţii

şi realizarea unei creşteri economice stabile şi de durată, în concordanţă cu protecţia

mediului.

Planul Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii stabileste, de asemenea, o

serie de obiective de mediu pentru protectia sanatatii populatiei, pentru protectia calitatii

atmosferei, pentru protectia calitatii apei, pentru protectia calitatii solului, pentru reducerea

riscurilor ca urmare a depozitarii unor deseuri, pentru gestionarea deseurilor, etc., fara ca

aceste obiective sa se refere in mod specific la activitatile desfasurate in amplasamentul

analizat.

Detalii cu privire la obiectivele de mediu stabilite vor fi prezentate in Capitolul 5 al

Raportului de mediu.

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea Sud-Est

Directiva Cadru privind Deşeurile, transpusă în legislaţia românească prin O.U.G. nr.

78/2000 (aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, ulterior modificată şi

completată cu OUG nr. 61/2006, aprobată prin Legea nr. 27/2007) prevede obligativitatea

elaborării Planurilor de Gestionare a Deşeurilor la nivel naţional, regional şi local.

Planul cuprinde o prognoză privind deşeurile municipale şi deşeurile de ambalaje şi

dedică un capitol separat unor fluxuri specifice de deşeuri: deşeuri periculoase conţinute în


23

deşeurile municipale, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din

uz, deşeuri din construcţii şi demolări şi nămoluri rezultate de la staţiile de epurare .

Primaria Golesti va aplica toate măsurile necesare în vederea colectării selective a

deşeurilor generate si predării acestora agenţilor economici autorizaţi .

Ca o consecinţă a obiectivelor generale în strânsă corelare cu domeniile acquis-ului

comunitar rezultă obiectivele specifice pe plan national pentru domeniul „GESTIUNEA

DEŞEURILOR” de care s-a tinut seama in pregatirea PUG –ului si anume:

� asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale,

în vederea asigurării unui management ecologic raţional

� colectarea, depozitare si fermentarea dejectiilor de animale in vederea valorificarii ca

ingrasamant natural

� reutilizarea, reciclarea, tratarea în vederea recuperării sau a eliminării şi eliminarea

corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări

� prevenirea eliminării necontrolate pe soluri şi în apele de suprafaţă a dejectiilor

animaliere provenite din gospodariile populatiei

� prevenirea generării deşeurilor de ambalaje, asigurarea valorificării şi reciclării şi

minimizarea riscului determinat de substantele periculoase din ambalaje.

Planul de Dezvoltare Regională Sud – Est, 2007 – 2013

Planul de Dezvoltare Regională (PDR) Sud Est constituie instrumentul prin care

regiunea îşi identifică şi promovează interesele economice şi sociale iar conţinutul său

informaţional este avut în vedere la elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare.

Obiectivul general în jurul căruia se conturează strategia de dezvoltare este

reducerea decalajului existent în prezent faţă de celelalte regiuni de dezvoltare ale

României “prin creşterea gradului de competitivitate şi atractivitate regional”.

Planuri şi programe la nivel local

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în judeţul Vrancea

PJGD Vrancea reprezintă politica la nivel judeţean în domeniul gestionării deşeurilor

şi abordează toate aspectele legate de gestionarea deşeurilor municipale, fiind un


24

document de bază pentru stabilirea necesarului de investiţii şi pentru elaborarea proiectelor

în vederea obţinerii finanţărilor necesare.

În conformitate cu politica de mediu , strategia de mediu va urmări printre altele,

minimizarea generării deşeurilor , colectarea selectivă a acestora, în vederea reciclării

(acolo unde este posibil).

Obiectivele stabilite în cadrul PJGD , îndeplinesc urmatoarele criterii:

• urmaresc principiile de fundamentare a politicilor de mediu: Principiul Poluatorul Plateste,

Principiul Prevenirii, Principiul Proximitatii, Principiul Eficientei Economice, Principiul

Subsidiaritatii, Principiul Aplicabilitatii, Principiul BATNEEC etc.;

• se bazeaza pe urmatoarele prioritati: prevenirea generarii deșeurilor la sursa, reutilizarea

si reciclarea acestora, utilizarea deșeurilor ca sursa de energie, eliminarea finala a

deșeurilor prin incinerare sau depozitare;

• urmaresc transformarea problemelor identificate în teritoriu în obiective de rezolvat;

• iau în considerare observatiile si comentariile relevante primite din partea publicului si în

special a segmentului care urmeaza sa participe la realizarea obiectivelor propuse

(generatori de deșeuri, prestatori de servicii, investitori potentiali, organe de control etc.);

• sunt în concordanta cu obiectivele stabilite la nivel national (Strategia Nationala de

Gestionare a Deșeurilor si Planul National de Gestionare a Deșeurilor), la nivel regional

(Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 2 Sud-Est) si cu legislatia

europeana si nationala

Tintele propuse îndeplinesc urmatoarele criterii:

• exprima fiecare obiectiv stabilit într-o forma cuantificabila (cantitate si timp);

• sunt egale cu tintele stabilite la nivel regional si national;

La introducerea colectarii deșeurilor în mediul rural trebuie sa se tina seama de

caracteristicile locale, de infrastructura de drumuri existenta, de amplasarea localitatilor

unele fata de altele si respectiv fata de statiile de transfer si de depozitele zonale existente

sau cele proiectate. Prin implementarea PUG problema gestiunii deseurilor va fi rezolvata

tinand cont de obiectivele si tintele prevazute in PJGD Vrancea.

Masurile aplicate de catre titular se încadrează în seria de acţiuni promovate prin PJGD si

se referă la colectarea selectivă a deşeurilor generate. Deseurile reciclabile vor fi colectate

selectiv în 6 puncte de colectare, (4 pentru Golesti si 2 pentru Cerdac) special amenajate

(în pubele sau containere inscripţionate corespunzător) înainte ca acestea să fie preluate


25

de firme autorizate în vederea reciclării/ eliminării , deseurile menajere sunt ridicate din

poarta in poarta de catre o firma autorizata si transportate la rampa de deseuri de la Haret,

deseurile inerte sunt preluate de o firma de salubritate cu care are contract primaria.

Măsurile avute în vedere de către titularul proiectului se vor armoniza cu următoarele

obiective/ţinte specifice stabilite în PJGD:

• promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor la producători;

• dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor care să cuprindă toate etapele:

de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare şi eliminare finală.

În concluzie, PUG va aplica măsuri de gestionare a deşeurilor, promovate în PJGD

şi va contribui astfel la realizarea obiectivelor de gestionare stabilite la nivel judeţean.

Prezentul PUG comuna Golesti evidentiaza situatia actuala, problemele si

propunerile de dezvoltare urbanistica a comunei , din punct de vedere al amenajarii

teritoriului, în corelare cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului

Vrancea (PATJ),cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN) .

În realizarea PUG al comunei Golesti si stabilirea profilului viitor al acestei unitaţi

teritoriale s-a ţinut cont de:

- Strategia de dezvoltare a regiunii de dezvoltare a judetului Vrancea; Unul dintre

obiectivele specifice ale acestei strategii este:Crearea de noi oportunitati de crestere

economica durabila si de crestere a calitatii vietii prin dezvoltarea patrimoniului

natural/ambiental si promovarea politicii de mediu;astfel se va avea in vedere crearea

sistemului de gestiune si control a factorilor de mediu, (inclusiv inlaturarea efectelor

negative asupra mediului, imbunatatirea generala a factorilor de mediu prin pastrarea si

extinderea zonelor impadurite, a parcurilor si zonelor verzi) Obiectivele planului

urbanistic propus se inscrie pe deplin printre prioritatile de dezvoltare la nivel regional.

- Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) judetul Vrancea . PLAM este un

document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activităţi de planificare ale

autorităţilor administraţiei publice locale. Acest document reprezintă opinia comunităţii in

ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu, precum şi acţiunile identificate ca fiind

prioritare pentru soluţionarea acestora. Scopul acestui document este dezvoltarea unei

viziuni a comunităţii asupra mediului, evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu din


26

judet, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea

problemelor şi aspectelor principale de mediu precum şi implementarea acţiunilor care

să conducă la o identificare reală a mediului şi a sănătăţii publice.

PLAM –ul este unul dintre cele mai utilizate instrumente in cadrul procesului de

aderare la Uniunea Europeană, in sprijinul armonizării cu cerinţele de mediu. Ţinand cont

de resursele limitate disponibile pentru soluţionarea tuturor problemelor de mediu,

comunităţile trebuie să-şi definească priorităţile şi să-şi planifice implementarea acestora in

mod eficient şi eficace pentru următorii ani.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu trebuie să fie in deplină concordanţă cu Planul

Naţional de Acţiune pentru Mediu iar principiile generale şi obiectivele prioritare se

regăsesc in Strategia Protecţiei Mediului din Romania. In elaborare trebuie luate in

considerare standardele şi reglementările de mediu existente precum şi Programul de

Adoptare a Acquis-ului Comunitar.

Scopul PLAM:

•evaluarea clară a problemelor de mediu,

•stabilirea priorităţilor de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung,

•corelarea dezvoltării economice cu aspectele de protecţia mediului, deci corelarea cu

planurile judeţene şi regionale

Obiective PLAM:

•identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu,

•imbunătăţirea condiţiilor locale de mediu,

•promovarea conştientizării publicului şi implicarea acestuia in elaborarea şi implementarea

programului,

•promovarea parteneriatului intre autorităţile locale şi alte sectoare ale comunităţii,

•intărirea capacităţii instituţiilor locale in administrarea şi implementarea programelor pentru

protecţia mediului,

•implementarea mai eficientă a legislaţiei.

Beneficii:

• utilizarea eficientă a resurselor financiare şi umane

• imbunătăţirea reală, vizibilă şi durabilă a mediului in judeţ

• soluţionarea celor mai urgente probleme de mediu


27

•implementarea viitoarelor investiţii in domeniul mediului

•conformarea cu cerinţele de mediu ale Uniunii Europene

O mare parte dintre prevederile PLAM - judetului Vrancea si anume actiunile

preconizate in cadrul categoriilor de probleme PM-01 Calitatea si cantitatea apei

potabile; PM-02 Calitatea apelor de suprafata; PM-03 Pericole generate de

catastrofe/fenomene naturale/antropice; PM- 04 ape menajere si industriale; PM-05

Poluarea atmosferei; PM-06 Poluare sol si apa subterana; PM-07 Urbanizarea

mediului; PM-08 Gestionarea deseurilor; PM-10, Degradarea mediului; PM-11

Educatia ecologica; PM-12 Transporturile se regasesc analizate in PUG-ul comunei

Golesti.

CAPITOLUL 2

ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1. Descrierea zonei de amplasament a comunei

2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei

Comuna Golesti este compusa din doua sate: Golesti si Cerdac si este situata in

partea centrala a judetului Vrancea avand urmatoarele vecinatati :

• nord de Municipiul Focsani,




2.1.2. Relieful



Câmpia Siretului reprezintă treapta cea mai joasă de pe teritoriul judeţului şi se

întinde între glacisul subcarpatic şi râul Siret, având suprafaţa înclinată de la vest


28

la est şi respectiv de la nord la sud şi altitudinea cuprinsă între 125 m şi 20 m. În cadrul

ei se diferenţiază două trepte:

- Câmpia înaltă situată între glacis şi o linie ce trece pe la Mărăşeşti, Vânători,

Milcovul, Tătăranu şi la est de Ciorăsti, are o altitudine de 70 m în nord şi 35 m în

sud. Ea are aspectul unei suprafeţe netede, uşor vălurită datorită prezenţei unor

conuri aluvionare între care câmpia formează micro depresiuni locale, cu exces de

umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse

la care se află stratul de apă. La nord de Valea Şuşiţei, aspectul câmpiei prezintă

forma unei prisme în trepte ce coboară catre Lunca Siretului, iar în apropierea

Adjudului, la terasele Siretului se adaugă cele ale Trotuşului.

- Campia joasă se întinde pe linia Mărăşeşti, Vînători, Tătăranu şi de la est de

Ciorăşti până la albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35 – 50 m în partea de nord şi

20 – 30 m în cea de sud. Este caracterizată printr-o suprafaţă relativ netedă, înclinată

în aceeaşi direcţie cu cea de scurgere a Siretului şi este traversată de numeroase

albii, meandre şi depresiuni cu exces de umiditate, separate intre ele prin grinduri

teşite.


29

2.1.3. Clima

Întregul perimetru administrativ al comunei Goleşti este determinat de o climă

temperată, cu mari variaţii de temperatură.

Volumul precipitaţiilor depăşeşte 400 mm, lunile cele mai ploioase sunt mai – iunie,

iar cele mai uscate sunt decembrie – februarie.

Numărul zilelor de ninsoare este de circa 20. Temperatura medie este în jurul a 9° C.

Climatul comunei Goleşti este caracteristic silvostepei, fiind cuprins între izotermele medii

anuale de 9° şi 10° C.

Caracterul temperat continental al climei este determinat de poziţia faţă de Carpaţii

Orientali, fiind şi sub influenţa directă a maselor de aer rece ale anticiclonilor continentali,

iarna, a maselor de aer cald şi uscat, vara.

Numărul mediu anual de ore efective de strălucire a soarelui se ridică la peste 2.000.

Regimul mediu de precipitaţii este de circa 550 – 660 mm anual, decembrie fiind

luna cu cele mai puţine precipitaţii, iar iulie cu cele mai multe.

În zona comunei Goleşti, vânturile bat cu tărie şi frecvenţă variabilă. Cea mai mare

intensitate şi frecvenţă o au vânturile din direcţia N şi N.E., iar cea mai mică din direcţia S şi

S.V., specifice sunt: Crivăţul, Austrul, Băltăreţul, etc.

2.1.4. Aer

Sursele fixe de la nivelul comunei Golesti - sistemele de incalzire locale

- activitatile agrozootehnice existente pe

teritoriul comunei

Surse mobile: - circulatia pe drumurile judetene si pe drumurile locale (autovehicule de

diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in comun).

2.1.5. Apa

Relieful cursurilor de apă în cadrul judeţului Vrancea este bine dezvoltat. Începând

din nord cu Trotuşul, Zăbrăuţul, apoi Şuşiţa, Putna, Milcovul şi Rîmna la sud, toate au

orientare generală V – E, constituind afluenţi ai Siretului.


30

În zona deluroasă şi muntoasă apele au caracter torenţial, cu viituri mari şi cu mult

debit solid, iar spre est, în zona de câmpie, apele se liniştesc, depunând o mare parte din

materialul mai grosier sau mai fin.

Lungimea totală a reţelei hidrografice este de 1756 km, iar lungimea cursurilor de

apă monitorizată este de 636 km: pe r.Siret=187 km, r.Trotuş=14 km, r.Putna=153 km,

r.Rm.Sărat=137 km, r.Milcov=79 km şi pr.Râmna=66 km.

Principalul curs de apă ce traversează comuna Goleşti este cel al râului Milcov, ce

prezinta o mineralizare naturala în partea superioară a bazinului .

Pe teritoriul comunei Goleşti, râul Milcov nu primeşte afluenţi importanţi. Primeşte

totuşi pe partea dreaptă pârâul Hătnăului ce are doar caracter torenţial.

Debitul mediu în anul 2010 pe cursul de apă la staţia hidrometrica: pr. Milcov SH

Goleşti=2,01 mc/s.

Încadrarea în clase de calitate pe cursurile de apă(Raport anual privind starea

mediului in judetul Vrancea 2010)

Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în raport cu calitatea înregistrată la

GRUPA GENERALĂ

LUNGIMEA ((((km)))) CURSUL DE APĂ TRONSONUL

TOTAL I II III IV V

Izvoare – Reghiu 25,0 - - - 25 -

Reghiu – Goleşti 34,0 - - - 34 -

Goleşti – Răstoaca 17,0 - - 17,0 - -

R. MILCOV

Răstoaca – Confluenţă 3,0 - - 3 - -

Total râu Milcov 79,0 - - 20 59 -

NORMATIV DE REFERINŢĂ CURS DE APA SECŢIUNE DE CONTROL Ordinul 161/2006 al MMGA

TRIM I

TRIM II

TRIM III

TRIM IV

râu Milcov REGHIU III IV V V râu Milcov GOLEŞTI III III V V râu Milcov RĂSTOACA III III IV IV


31

Calitatea biologică a cursurilor de apă Râul Milcov, afluent al râului Putna, are o lungime de 79 km şi străbate zona subcarpatică

de deal şi de câmpie, cu formaţiuni de roci slabe (gresii, marne, argile, nisipuri), motiv

pentru care apa acestui râu se caracterizează printr-un conţinut ridicat de suspensii

minerale şi săruri solubile.

Primul punct de control, Reghiu, este situat la 22,2 km de izvoare, în zona

subcarpatică de deal.

Pentru asociaţia zoobentonică s-a calculat indicele saprobic a cărui valoare medie a

fost de 1,83, valoare corespunzatoare clasei de calitate II – stare ecologica bună.

Următorul punct de control, Goleşti, este situat la 35,5 km de Reghiu.

Valoarea medie a indicelui saprobic pentru asociatia fitobentonica a fost de 2,18,

valoare corespunzătoare clasei de calitate II stare ecologica buna.

Indicele saprobic pentru asociatia fitoplactonica a avut valoarea de 2,26,

corespunzatoare clasei II, stare ecologica bună.

Ultimul punct de control, Răstoaca, este situat la 78 km de izvoare, acest sector de

râu fiind caracterizat printr-o viteză foarte redusă, debite mici şi substrat nisipos-mâlos, cu

depuneri usoare de substanţe organice. Indicele saprobic calculat pentru asociatia

fitobentonica a inregistrat valoarea medie de 2,83, corespunzatoare clasei IV stare

ecologica destul de rea datorata influentelor antropice.

Indicele saprobic a fost estimat la 2,62 şi corespunde clasei III de calitate, deci o stare

ecologică satisfăcătoare cu impurificare moderată până la critica.pentru acociaţia

fitoplactonică.

2.1.6. Solurile

Din punct de vedere morfologic, comuna Goleşti este situată în zona de nord a Câmpiei

Române, denumită şi Câmpia piemontană Focşani.

Această câmpie se limitează la sud cu râul Rîmna, la vest cu linia de contact cu

Subcarpaţii de curbură ce trece prin localităţile: Bordeşti, Odobeşti, Jariştea, Găgeşti, sud

Panciu; la nord cu pîrîul Şuţişa; iar la est spre Cîmpia Siretului, este limitată de linia ce

uneşte localităţile: Bizigheşti, Miceşti, Gologanu, Vîjitoarea, Mihălceni.


32

Longitudinal, câmpia Focşaniului se desfăşoară sub formă de trepte ce descresc ca

altitudine spre Câmpia Siretului, către care trecerea se face gradat şi lin prin conuri de

dejecţie întinse şi plate. În ansamblu ea reprezintă o succesiune de conuri de dejecţie

suprapuse şi justapuse, adevărate evantaie de materiale grosiere şi fine cu direcţiile variate

(S.E., E, N.E.) în raport cu direcţia albiilor şi asocierea lor în complexe aluvio-pluviale mai

mari şi au o înclinare spre aceste direcţii de până la 5°.

În privinţa altitudinii, Câmpia Focşaniului atinge în zona comunei Goleşti cote

cuprinse între 40 m şi 50 m faţă de nivelul Mării Negre.

Cu toate că stratul de loess este destul de gros, nu s-au întâlnit accidentele de teren

de suprafaţă ce poartă numele de crovuri. În schimb, râul Milcov şi-a săpat o albie în formă

de V, un adevărat minicamion cu mai multe miniterase.

Pe terasa cea mai înaltă şi cea mai întinsă se află aşezate satele Goleşti (pe

dreapta) şi Cerdac (pe stânga).

Din punct de vedere geologic evidenţiat şi prin forajele de medie adâncime (până la

150 m) efectuate în: Caiata, Obileşti, Focşani, Mîndreşti, Bizigheşti, Mirceşti, Boţîrlău se

confirmă prezenţa peste tot a depozitelor piemontane ritmice, cu numeroase orizonturi de

pietrişuri şi bolovănişuri, ca şi trecerea spre Câmpia de subsidenţă a Siretului inferior.

Formaţiunile care apar la suprafaţă în zona comunei Goleşti sunt de vârstă

cuaternară şi sunt formate predominant din argile, prafuri şi nisipuri fine până la adâncimea

de 20 – 25 m, sub care se află pietrişuri şi bolovănişuri ce fac parte din marile depozite ale

pietrişurilor de Cîndeşti care ajung în unele locuri până la grosimi de 40 – 80 m.

Tectonica

Zona Vrancei este cea mai activă regiune din punct de vedere seismic din România.

Poziţia acestei regiuni seismice este dată de coordonatele: 26°12' şi 27º24'

longitudine estică şi 45º24' şi 46º0' latitudine nordică.

Cutremurele de pământ din Vrancea au o origine tectonică fiind provocate de

deplasarea blocurilor scoarţei în lungul unor folii atât pe direcţia N.S. cât şi E.V., unde

formaţiunile neogene se prezintă sub forma unor pânze de şariaj, prin care depozite mai

vechi sunt răsturnate peste cele mai noi.


33

La zona de contact a acestor falii se întâlnesc cele trei mari subplăci tectonice:

subplaca alpină, subplaca predobrogeană şi platforma rusă, unde la întâlnirea dintre ele au

loc multiple fenomene – fenomene care induc în scoarţă o serie de cutremure.

Riscuri naturale

Incadrarea in categoria geotehnica se face in conformitate cu Normativul NP

074/2007, Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a

terenului de fundare.

Categoria geotehnica a sistemului de constructie – teren, indica riscul geotehnic la

realizarea unei constructii. Riscul geotehnic cuprinde 2 grupe de factori:

- factori legati de teren – conditii de teren si apa subterana;

- factori legati de structura si vecinatatile acestora.

In urma studiului facut, rezulta ca teritoriul administrativ al comunei se inscrie in Categoria

II – risc moderat.

In anii cu precipitatii foarte bogate, si in anul 2005, apele Milcovului revarsate au

inundat suprafete mici din partea nordica a comunei.

Teritoriul intravilan al intravilanului localiatilor Golesti si Ceardac este despartit de

raul Milcov. Extinderea suprafeţelor de intravilan s-a făcut pe suprafeţe fără riscuri naturale

(inundatii). La precipitatii abundente paraul Hathau iese din albie si inunda suprafetele

invecinate. Acest lucru s-a intamplat in 2005 cand apele Hathaului au inundat zona sud-

estica a comunei, respectiv 60 de gospodarii si 15 ha de teren agricol. O suprafata de 3 ha

teren agricol a fost inundata in partea de nord a localitatii Golesti de raul Milcov.

Legat de structura geologică internă şi de mişcarea plăcilor din fundament

cutremurele de tip vrâncean care îşi au epicentrul pe teritoriul comunei Vrîncioaia, impun

măsuri speciale de protecţie.

In conformitate cu STAS 11100/1/93 referitor la macrozonarea seismica a teritoriului

Romaniei, zona studiata se inscrie in aria seismica 9 grade MSK.

In conformitate cu Normativul P100/2006 referitor la protectia antiseimica a

constructiilor civile, industriale si agricole, locatia se inscrie in aria seismica A, cu perioada

de colt T=1 sec si acceleratia de varf a terenului ag=0,32.


34

POTENTIALUL DE ALUNECARE A TERENULUI

Conform Normativului GT 006/97 elaborat de ISPIF Bucuresti referitoare la

potentialul de alunecare de teren aria studiata se caracterizeaza prin potential scazut,

practic 0 de alunecare de teren.

În zona cu risc în special în intravilanele localităţilor, se înscriu toate terenurilor

aferente malurilor şi versanţilor Siretului, văile şi ravenele. Aceste terenuri sunt slabe cu

structura macroporică, la precipitaţii mai abundente sunt supuse eroziunii şi alunecărilor. Se

impune trecerea acestor terenuri în categoria cu interdicţie definitivă de construire.

2.1.7. Flora si fauna

Se caracterizeaza printr-un regim specific de stepa, intens cultivata . In stepă

vegetatia a fost inlocuită pe mari intinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu exceptia

islazurilor, văilor si sărăturilor, sunt cultivate cu cereale, floarea soarelui, leguminoase si,

mai putin, cu pomi fructiferi si vită de vie. Vegetatia naturală este reprezentată de specii

ierboase: pelinita, pălămida, pelinul, ciulinul, coada soricelului,colilia, scaietele, spinul,

brusturul. Vegetatia lemnoasă este rară, reprezentată mai ales de salcam, dud, ulm, plop,

tei si arbusti ca măcesul .

Vertebratele caracteristice sunt relativ putine, fiind reprezentate in special de

rozatoare: soarecele de camp (Microtus arvalis), catelul pamantului (Spalax leucodon),

iepurele (Lepus europaeus), cartita (Talpa europaea). Dintre pasari, mentionam: ciocarlia (

Alauda arvensis), dumbraveanca (Coracias garrulus), graur (Sturnus vulgaris), prigoria

(Merops apiaster), cioara de semanatura (Corvus frugilegus), vrabii (Passer domesticus).

2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport

Această zonă este slab reprezentată, neexistând parcuri sau spaţii verzi amenajate

cu pondere însemnată. Se propun plantari si amenajări cu scop recreativ, asigurarea

locurilor de joaca pentru copii, reabilitarea terenurilor de sport si amenajarea in incinte

proprietate personala a gradinilor si spatiilor verzi, reabilitare zona verde aferenta dotarilor

de interes public.

Se pot realiza plantatii de aliniament la drumurile principale si perdele de protectie.

De asemenea acolo unde este posibil se va realiza o banda de spatiu verde aferenta

circulatiei carosabile principale.


35

Prin Planul Urbanistic General, se propun corecţii structurale, care vizează îmbunătăţirea

ponderală a suprafeţelor destinate spaţiilor verzi, amenajărilor , dat fiind că în prezent

aceste funcţiuni sunt slab reprezentate în structura localităţii. În acest sens, pe lângă

menţinerea şi reabilitarea spaţiilor verzi existente, se prevăd condiţii urbanistice pentru

dezvoltarea de noi spaţii plantate – parcuri, scuaruri şi zone de agrement, valorificând în

acelaşi timp particularităţile terenului de amplasament. De regulă aceste funcţiuni utilizează

terenuri situate în intravilan, care datorită naturii terenului de fundare nu sunt favorabile

construcţiilor, sau constituie perimetre de protecţie a zonelor de locuinţe.

In conformitate cu art.2 din O.U.G. nr.114/2007 pentru modificarea O.U.G.

nr.195/2005 privind protectia mediului , administratia locala are obligatia de a asigura pana

la 31 decembrie 2010 o suprafata minima de 20 mp spatiu verde pe cap de locuitor si pana

la 31 decembrie 2013 o suprafata minima de 26 mp spatiu verde pe cap de locuitor.

Prin implementarea PUG in comuna suprafata de spatiu verde va fi asigurata

prin amenajarea unei suprafete de 8,135 ha zona spatii verzi.

Spaţiile verzi necesare, rezultate din norma de calcul:

26,00 mp x 5120 = 13 312 mp – pana la 31 dec. 2013

vor fi asigurate astfel:

- zona agrement, compusa din:

- PUZ Iliescu = 3,00 ha;

- PUZ Dinita = 1,07 ha;

- tarla 13, parcela 78 = 4,78 ha;

- Parcuri propuse = 0,55 ha;

- plantatii de aliniament la drumurile principale in Golesti = 3,47 ha;

- plantatii de aliniament la drumurile principale in Ceardac= 0,65 ha;

TOTAL SPATII VERZI = 13,54 ha

Conform OUG 114/2007 schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii

verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor

acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.

Pentru protectia si conservarea spatiilor verzi, persoanele fizice au urmatoarele obligatii:

a) sa nu arunce nici un fel de deseuri pe teritoriul spatiilor verzi;

b) sa respecte regulile de aparare impotriva incendiilor pe spatiile verzi;

c) sa nu produca taieri neautorizate sau vatamari ale arborilor si arbustilor, deteriorari ale


36

aranjamentelor florale si ale gazonului, distrugeri ale musuroaielor naturale, cuiburilor de

pasari si adaposturilor de animale, ale constructiilor si instalatiilor utilitare si ornamentale

existente pe spatiile verzi;

d) sa nu ocupe cu constructii provizorii sau permanente zonele inventariate ca spatii verzi.

Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au urmatoarele obligatii:

a) sa asigure integritatea, refacerea si ingrijirea spatiilor verzi aflate in proprietatea lor;

b) sa contribuie, prin crearea de spatii verzi, la prevenirea alunecarilor de teren,

combaterea salinizarii si inmlastinirii prin lucrari de drenaj si lucrari de combatere a eroziunii

solului pe baza avizelor si a acordurilor autoritatii centrale pentru protectia mediului si

gospodarirea apelor;

c) sa coopereze cu autoritatile teritoriale si centrale pentru protectia mediului, cu cele ale

autoritatii centrale pentru amenajarea teritoriului si cu autoritatile administratiei publice

locale la toate lucrarile preconizate in spatiile verzi si sa faca propuneri pentru

imbunatatirea amenajarii acestora;

d) sa nu diminueze suprafetele inventariate ca zone verzi

Prin administrarea spatiilor verzi se asigura indeplinirea urmatoarelor obiective:

a) protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor;

b) mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind apele, solul,

schimbarile climatice, mentinerea peisajelor in scopul ocrotirii sanatatii populatiei, protectiei

mediului si asigurarii calitatii vietii;

c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi;

d) elaborarea si aplicarea unui complex de masuri privind aducerea si mentinerea spatiilor

verzi in starea corespunzatoare functiilor lor;

e) identificarea zonelor deficitare si realizarea de lucrari pentru extinderea suprafetelor

acoperite cu vegetatie;

f) extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi, prin includerea in categoria spatiilor verzi

publice a terenurilor cu potential ecologic sau sociocultural.

Trebuie avut in vedere ca persoanele juridice care concesioneaza terenuri pentru

constructia si amplasarea in spatiile verzi a obiectivelor pentru activitati economice si

socioculturale sunt obligate sa obtina avizele, acordurile si autorizatiile prevazute de

legislatia in vigoare. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafata terenurilor si conditiile de

desfasurare a activitatii ulterioare se determina in baza unor proiecte de specialitate, de


37

amenajare a teritoriului si urbanism, avizate si aprobate conform legii, cu obligativitatea ca

suprafetele cumulate ale acestor constructii sa nu ocupe mai mult de 10% din suprafata

spatiului verde respectiv.

Factorul antropic

Populatia

Populaţia stabilă a comunei este de 5120 locuitori (2010).

- localitatea Golesti: 3 137 locuitori

- localitatea Ceardac:1 983 locuitori

Intreaga populatie este de naţionalitate română şi majoritatea de religie ortodoxă.

Comparativ cu numărul populaţiei la ultimul recensământ, acesta este in usoara crestere.

- privind mişcarea migratorie(2010):

� născuţi vii 12

� decedati 28

� spor natural - 16

- stabiliri domiciliu in localitate – 138

- plecari cu domiciliul in localitate – 45

Mişcarea migratorie a populaţiei este pe direcţia stabilirii in comună si pare a se

mentine în ultimii ani.

Datorită perioadei de tranziţie în care ne aflăm a lipsei bazei materiale, a preţurilor

foarte ridicate a utilajelor agricole, locuitorii au ales şi varianta pentru moment mai sigură,

de a lucra în continuare în unităţile industriale şi comerciale din judeţ.

Numărul de locuinţe in localitatea Golesti este de 1470. Această însemnă o medie

de 3,48 locuitori/locuinţă, medie superioara celei pe ţară din mediul rural – 3,03

persoane/loc.

Aceasta denotă că în multe gospodării trăiesc 3-4 persoane.

Majoritatea gospodăriilor din comună sunt formate dintr-o singură familie.

Având în vedere că numărul locuinţelor este satisfăcător în raport cu cel al

populaţiei, rezultă că populaţia nu exercită presiune asupra fondului de locuinţe.

Resursele de muncă şi populaţia ocupată

Salariati total: 2920


38

Din care:

- agricultura -250

- industrie - 800

- industria prelucratoare – 400

- comert – 270

- administratie publica – 230

- invatamant – 320

- sanatate si asistenta sociala – 600

Terenuri cu destinatii speciale

Pe teritoriul administrativ al comunei Golesti exista suprafete de teren proprietatea

Ministerului Apararii Nationale. Acestea sunt:

- UM 01333 Golesti – 20,3992 ha – Avicola Ceardac;

- UM 02280 Cotesti – 25,39 ha – Bagana

Economia

Teritoriul administrativ al comunei Golesti, însumează 1295 ha

din care:

TOTAL AGRICOL 955 ha

din care:

• arabil 830 ha

• păşuni 102 ha

• vii 23 ha

TOTAL NEAGRICOL 340 ha

din care:

• păduri 59 ha

• ape 96 ha

• curţi construcţii 124 ha

• neproductiv 4 ha

• căi de comunicaţii 57 ha

din care

drumuri 42,31ha


39

cai ferate 14,69 ha

Comuna Golesti dispune de un ridicat potenţial natural. Astfel, din suprafaţa totală a

comunei:

73,82 % - zonă agricolă,

4,56 % - terenuri forestiere.

4,40 % - zona căi de comunicaţie,

7,72 % - terenuri neproductive şi ape;

9,58 % - curţi construcţii,

Suprafaţa agricolă prezintă următoarea structură:

- arabil - 64,09 %

- păşune - 7,88%

- vii - 1,78 %

Se constată ca suprafeţele de teren arabil constituie un potenţial mare care

favorizează dezvoltarea economică a comunei, contribuind la creşterea bunăstării

populaţiei.

Suprafeţele de păşune şi fâneţe contribuie şi ele la îmbogăţirea floristică a cadrului

natural, dar şi la dezvoltarea zootehniei particulare.

BILANT TERITORIAL al categoriilor de folosinta pe teritoriul administrativ

al comunei GOLESTI

Având în vedere criteriul ocupării populaţiei, mediul rural are drept principala

caracteristică, dezvoltarea slaba a activităţilor economice. În mai mult de jumătate din

localităţile rurale ale judeţului, agricultura este aproape singura activitate economică.

Localitatea Golesti este clasificata ca fiind sat cu funcţiune preponderenta agricolă.

Suprafaţa pe categorii de folosinţă (ha) Agricol Neagricol

Nr Crt.

Teritoriul administrativ a Unităţii de bază

A Ps Vii

Pd Dr CFR Ape Cc Np

Total

1 Intravilan 252,20 17,18 20,24 0,06 28,20 2,45 0,00 122,00 2,71 445,04 2 Extravilan 577,80 84,82 2,76 58,94 14,11 12,24 96,00 2,00 1,29 849,96 Total tert. adm. 830,00 102,00 23,00 59,00 42,31 14,69 96,00 124,00 4,00 1295,00 % din total 64,09 7,88 1,78 4,56 3,27 1,13 7,41 9,57 0,31 100,00


40

Principalele activităţi ale locuitorilor sunt cultivarea pamantului si zootehnia.

Terenul agricol ocupa 73,82 % din teritoriul administrativ.

Densitatea agricolă este specifică zonelor de deal-şes unde majoritatea suprafeţelor

sunt acoperite cu terenuri cultivate .

Viile ocupă 1,78 % din totalul administrativ, păşunile 7,88 %. Producţiile variază în

funcţie de factorii meteorologici al anului respectiv.

Produsele agricole rezultate în urma activităţilor specifice sunt valorificate de către

producătorii particulari în propriile gospodării sau se vând pe pieţele din oraşele cele mai

apropiate.

Silvicultura

Suprafaţa terenurilor cu vegetaţie forestieră din comună este de 59,00 ha.

reprezentând 4,56 % din suprafaţa totală a comunei. din care:

- 40,00 ha - proprietate publica apartinand statului- Min. Agriculturii, Padurilor si

Dezvoltarii Rurale;

- 19,00 ha – MAPN.

Activităţi industriale. În mediul rural, s-au dezvoltat cu precădere industriile bazate pe

prelucrarea resurselor locale. Dintre factorii locali care stimulează dezvoltarea, cei mai

importanţi sunt: resursele solului, fondul funciar şi resursele de muncă.

In localitatea Golesti funcţionează unităţi privatizate, organizate ca societăţi

comerciale sau persoană fizică cu activităţi de prelucrare: asistenta auto, transport auto,

lucrări agricole, alte activităţi.

Construcţiile pentru toate categoriile de activitate sunt amplasate dispersat în

teritoriu, pe terenuri aparţinând iniţiatorilor de activităţi, închiriate sau concesionate de la

Consiliul Local.

• Activitati în sectorul industrial -depozite

Pe teritoriul comunei functioneaza urmatorii agenti economici:

- agro-zootehnice:

- SC PREMIUM PORC SRL – crestere porci

- SC AVIPUTNA SRL - crestere pui

- SC AVICOLA SRL - crestere pui – loc Cerdac


41

- mica industrie:

- SC PROSIMPEX SRL - sectie producere branzeturi;

- SC GRAFIT SRL -atelier de tricotaje ;

- SC PROMATEX SRL – confectionare plasa sarma;

- SC FININVEST SRL – prod. jucarii;

- SC GLX CONF SRL SRL – confectii tricotaje;

- SC POLIPLAST SRL SRL – mase plastice;

- SC ANTA FIER SRL SRL – confectii metalice

- depozite: - SC ALPHA CONSTRUTII SRL

- SC GENE IMPEX SRL– loc. Cerdac

- DEPOZIT miez de nuca– loc. Cerdac

- SC DALEX DOC SRL – loc. Cerdac

• unităţile de prestări servicii – GOLESTI

- P.F. PETREA – atelier auto - S.C. VAL CON PROIECT S.R.L -proiectare - S.C.RAD CON SENTER IMPEX S.R.L. – spalat. auto - P.F. GRECU - moara - S.C. KRAY S.R.L. - moara - S.C. AUTO LEADER S.R.L. – service auto - S.C. OZ INSTAL S.R.L.- pestari servicii

• unităţile de prestări servicii – CERDAC

Zona instituţiilor şi serviciilor publice ocupă suprafeţe corespunzătoare de teren.

- S.C. ONALEX S.R.L.- vulcanizare - A.F. FLOREA .- vulcanizare - P.F. VLASE- tinichigerie


42

• Unitati comerciale– GOLESTI

- S.C. ELMAS 99 S.R.L. -magazin - S.C. ROLYGET S.R.L-magazin - S.C. MANDO- COM PROD S.R.L-magazin - S.C. BÎRA COM S.R.L. -magazin - A.F. ILIESCU - bar - S.C. IONUŢ INIF COM S.R.L -magazin - S.C. RAY COME MODE S.R.L. –catering - S.C. LIGMA EXIM S.R.L. - pensiune - S.C. MANCO EUAT S.R.L. -magazin - S.C. AAA COMS-TIL S.R.L. -magazin - CONSUMCOOP - restaurant - S.C. GICAVI S.R.L. -magazin - S.C. ALAN SERV S.R.L. -magazin auto - S.C. PETREA SUKA COM S.R.L. -magazin - S.C. GUVANIC S.R.L. -magazin - P.F. ŞTEFAN SIMA -magazin - S.C. PATIBAR MARY LONA S.R.L. –mag. - S.C. INTERNAŢIONAL S.R.L. - restaurant - S.C. DIPROD PREST S.R.L.- restaurant - A.F. DOBRE NICOLAE -magazin - S.C. ALINEX S.R.L. -magazin - S.C. ANIMAX S.R.L. -magazin

- S.C. MIMVAS S.R.L. -magazin • Unitati comerciale– CERDAC

2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG

Analiza este structurata pe baza aspectelor de mediu relevante pe baza carora s-a realizat

caracterizarea starii mediului.

- SC. CREOLA IMPEX S.R.L. -magazin - S.C. PROMETEC S.R.L. – instal. electrice - S.C. ANTILOPA IMPEX S.R.L.- bar - P.F. BOSTĂNARU - bar - P.F. MANOLIŢĂ -magazin - S.C. DIAFLOR '99 S.R.L. -magazin


43

Scenariul de realizare al „Alternativei 0” presupune posibilitatea neimplementarii Planului

Urbanistic General al comunei Golesti. Cu privire la aceasta situatie ipotetica se pot face

urmatoarele precizari:

• Planul Urbanistic General are caracter de reglementare specifica. Lipsa

acestuia/neimplementarea prevederilor sale nu scuteste autoritatile responsabile de

aplicarea prevederilor legislative sau conformarea cu normele si bunele practici de protectie

a mediului;

• Planul va asigura un cadru unitar privind posibilitatile de dezvoltare în context local si

regional, urmarind asigurarea dezvoltarii durabile pe termen lung a zonei. Reglementarile

configurative-spatiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate cu aspecte economice si

sociale, precum si cu aspecte ce vizeaza protectia mediului. Lipsa acestui document ar

putea avea ca efect:

- O cheltuire ineficienta a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii

luate la nivel de planuri urbanistice zonale;

- Directii antagonice de actiune datorita lipsei unei viziuni unitare.

• Lipsa/neimplementarea PUG poate duce la pierderea unei oportunitati importante de

considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistica locala.

Un aspect important ce trebuie subliniat este acela ca elaborarea si promovarea PUG-ului

creaza cadrul adecvat de dezbatere si consultare publica asupra optiunilor privind

dezvoltarea zonei.

In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu :apa,

aer, sol, biodiversitate , sanatatea populatiei, peisaj, mediu social si economic , in situatia

neimplementarii PUG al comunei Golesti.


44

Factor de mediu

Aspect identificat Propuneri PUG Efecte in cazul neimplementarii

Apa -inexistenta unui sistem centralizat de alimentare cu apa in satul Cerdac - calitatea apei la sursa existenta la nivelul satului Golesti necorespunzatoare din punct de vedere al concentratiilor de fier - lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere : Locuintele individuale sunt prevazute cu hasnale de tip rural, fara posibilitati de vidanjare; apele uzate din hasnale se infiltreaza in pamant, poluand solul si in mod special panza de apa subterana folosita ca sursa de apa .

Extindere retea alimentare cu apa :in vederea asigurarii necesarului de apa potabila corespunzatoare , prin implementarea proiectului «Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in judeţul Vrancea – Aglomerarea Focşani» finantat in cadrul Programului Operational Sectorial Mediu comuna va beneficia de o extindere a retelei de distributie apa potabila existenta precum si de schimbarea sursei existente ,prin racordarea la reteaua de distributie apa potabila a municipiului Focsani.De asemenea in cadrul proiectului se propune realizarea retelei de canalizare in comuna .

În lipsa implementarii proiectului si in lipsa corelarii proiectelor de alimentare cu apa cu cele de realizare a sistemelor de colectare a apelor uzate exista riscul cresterii concentratiilor de poluanti în apele freatice ca urmare a unor descarcari necontrolate sau a unor sisteme neconforme de colectare a apelor uzate.

Aer a.Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ: b.Folosirea de combustibil solid pentru incalzirea locuintelor si la necesitati gospodaresti

Modernizari si reabilitari de strazi principale si secundare prin executarea lucrărilor conform normelor de specialitate a profilelor drumurilor şi modernizarea sistemelor rutiere .

Finalizarea lucrarii de alimentare cu gaze naturale a localitatilor comunei.

In lipsa unor investitii in infrastructura rutiera a zonei si pe fondul unei cresteri a parcului auto si a activitatilor din zona analizata se va înregistra o crestere a emisiilor poluantilor caracteristici gazelor de esapament, a particulelor în suspensie si a poluantilor generati de activitatile economice.

Sol Inexistenta sistemului de colectare si tratare a apelor uzate

Realizarea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate

Lipsa unei planificari urbanistice în zona analizata va conduce la ocuparea unor suprafete mari cu constructii si neprevederea unor suprafete suficiente pentru spatiile verzi. Exista premisele mentinerii sau cresterii suprafetelor de teren degradate ca urmare a abandonului agricol.


45

Sanatatea populatiei

Neacoperirea cu servicii de utilitate publica , respectiv alimentarea cu apa in sistem centralizat nu acopera intreg teritoriu a comunei, Calitatea necorespunzătoare a apei la sursa existenta Inexistenta sistemului de colectare si tratare a apelor uzate

Realizarea unui nou sistem de alimentare cu apa in vederea asigurarii necesarului de apa pentru intreaga populatie Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate ; Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit.

Pentru populatia rezidenta neimplementarea PUG va avea o influenta negativa asupra starii de sanatate si confort a populatiei prin posibilitatea aparitiei unor boli specifice datorita lipsei dotarilor corespunzatoare de utilitate publica,se vor mentine sursele de disconfort acustic, precum si cele de poluare a aerului ambiental, la care se vor adauga dezvoltarile din interiorul localitatii.

Riscuri naturale

Conform Normativului GT 006/97 elaborat de ISPIF Bucuresti referitoare la potentialul de alunecare de teren aria studiata se caracterizeaza prin potential scazut, practic 0 de alunecare de teren. În zona cu risc în special în intravilanele localităţilor, se înscriu toate terenurilor aferente malurilor şi versanţilor Siretului, văile şi ravenele. Aceste terenuri sunt slabe cu structura macroporică, la precipitaţii mai abundente sunt supuse eroziunii şi alunecărilor..

Se impune trecerea acestor terenuri în categoria cu interdicţie definitivă de construire

Neadoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse va conduce la menţinerea sau înrăutăţirea situaţiei în aceste zone ( inundaţii)

Biodiversitate Pe teritoriul comunei nu a fost semnalata prezenta speciilor rare sau endemice, nu sunt declarate arii speciale de protectie a biodiversitatii

Planul nu prevede masuri speciale Flora si fauna din comuna nu va fi afectata de neimplementarea planului

Patrimoniu arhitectonic , arheologic si cultural

Pe teritoriul administrativ al comunei Golesti nu exista monumente istorice

Planul nu prevede masuri speciale

Peisaj Introducerea in intravilan a unei suprafete repartizata in cea mai mare

Suprafata introdusa in intravilan va ramane in continuare in circuitul agricol

In cazul neimplementarii PUG : -spatiile verzi vor fi in continuare


46

parte zonei pentru locuinte; Zonă destinata spatiilor verzi este practic inexistenta, neexistând parcuri sau spaţii verzi amenajate cu pondere însemnată

pana la emiterea autorizatiilor de construire pe amplasamentele respective; Se va asigura o suprafata de 13,54 ha spatiu verde . , aceasta suprafata va fi distribuita in amenajarea de parcuri, scuaruri, aliniamente de străzi si zone verzi de protecţie.

neamenajate sau chiar inexistente , -se va construi fara a respecta regulamentul de urbanism local; -exista pericolul unei dezvoltari neorganizate , ocupare dezordonata a spatiilor libere neconstruite ;nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite;proiectarea unor zone cu retele greu racordabile la retelele centralizate propuse

Mediu social si economic

Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ; Neacoperirea cu servicii de utilitate publica

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere; Realizare sistem de alimentare cu apa la nivelul intregii comune; Realizarea sistemului de colectare ape uzate .

Neimplementarea PUG ar putea conduce la diminuarea standardului de viata al cetatenilor din comuna.


47

CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

In capitolul anterior au fost prezentate conditiile naturale cu rol de fond in evaluarea

impactului in arealul analizat, urmand ca in acest capitol sa identifice principalele surse de

impact cu scopul determinarii gradului de afectare a componentelor naturale in functie de

activitatile ce se vor desfasura pe teritoriul analizat.

Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al Comunei Golesti

se poate aprecia ca toate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale

(sanatate, transport, etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu

aduc atingere acestuia. Se apreciază că impactul asupra mediului se va resimti numai la

nivel local si în imediata vecinătate a acestuia datorită lucrărilor de constructii ce se vor

efectua si care implică amenajarea unor organizări de santier, realizarii constructiilor .

Aplicarea masurilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura

baza dezvoltarii durabile a comunei.

Inexistenta unor sisteme de canalizare stradală pentru apele uzate menajere,

folosirea fertilizantilor în agricultură, surse de apă (fântâni) incorect construite si amplasate,

lipsite de protectie sanitară, pot determina prin spălări, scurgeri neorganizate si infiltratii

de ape meteorice, impurificări ale apelor de suprafată si mai ales a celor subterane cu

substante chimice si bacteriologice peste limite admise .Acestea reprezinta o serie de

factori care prin problemele ce le ridică, pot influenta la nivel punctual sau zonal starea

calitătii factorilor de mediu,

3.1 Aer

Calitatea aerului

Din punctul de vedere a calitatii aerului se poate aprecia ca aceasta este ”buna”.

Avand in vedere specificul localitatii, capacitatile productive industriale si ocupatia

majoritatii populatiei, in principal in sectorul agricol, principalele surse antropice de poluare

a aerului care pot fi luate in consideratie sunt:


48

• arderea combustibililor solizi in surse stationare, respectiv in locuintele si dotarile

edilitare, este raspunzatoare de incarcarea atmosferei cu un complex de poluanti

gazosi si solizi (SO2, NO, CO, CO2, pulberi).

• surse mobile circulatia auto generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf si oxizi de

azot;

• activitatile de crestere a pasarilor si animalelor din gospodariile populatiei si din

fermele agrozootehnice existente, de la care se emana in principal amoniac si

metan : SC PREMIUM PORC SRL – crestere porci, SC AVIPUTNA SRL –crestere

pui, SC AVICOLA SRL –loc.Cerdac- crestere pui

• diverse ale activitati economice ce se desfasoara pe amplasamentul comunei(sectie

producere branzeturi, atelier tricotaje, confectionare plasa sarma,prod.

Jucarii,confectii tricotaje,mase plastice, confectii metalice , mori ) reprezinta surse

fixe generatoare de poluanti gazosi in atmosfera (SO2, NO,CO,CO2, CH4, NH3,

pulberi)

Din punct de vedere a protectiei mediului activitatile cu impact asupra mediului sunt

reglementate prin autorizatii de mediu conform Ordinului 1798/2007 pentru aprobarea

procedurii de emitere a autorizatiei de mediu sau conform Ordonantei de urgenta nr. 152

din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării pentru activitatile

prevazute in anexa 1 a respectivei ordonante.

Conform autorizatiilor de mediu emise ,poluantii principali asociati acestor surse

trebuie sa se încadrează în limitele impuse de STAS 12574/1998 – Aer din zonele

protejate si Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia

atmosferică si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti

atmosferici produsi de surse stationare.

In comuna Golesti principalele surse de poluare a atmosferei sunt reprezentate de :

- S.C. PREMIUM PORC S.R.L. – complex de creştere şi testare porci. Unitatea

este depărtată de zonele de locuinţe si detine autorizatia integrata de mediu nr.

18/16.07.2007 revizuita la 27.10 2008 , valabila pana la 16.07.2017

- S.C. AVIPUTNA S.A.- complex crestere pasari, detine Autorizatia integrata de

mediu nr. 29 din 25.10.2007 valabila pana la 31.12. 2011 .Prin autorizatia


49

integrata de mediu titularului de activitatea i s-au prevazut urmatoarele obligatii

cu termene de finalizare , in vederea imbunatatirii performantelor de mediu :

o Achiziţionare utilaje pentru spălarea halelor de creştere a pasărilor

care folosesc apa sub presiune, în sensul diminuării cantităţii de apă

folosită la spălare – Termen de finalizare 31.12.2007;

o Curatarea bazin (indepartarea dejectiilor si a parti lichide) si

intretinerea corespunzatoare ulterioara a acestuia (intretinere

periodica) - Termen de finalizare 30.05.2008;

- Realizare cuva din beton de retenţie pentru rezervoare de CLU -

Termen de finalizare 31.12 2008;

- Realizare 2 foraje de observaţie la platforma de depozitare temporara

a dejecţiilor (2 foraje pe direcţia de curgere a apelor subterane) -

Termen de finalizare 31.12.2008;

- Perdea vegetală de protecţie perimetral amplasamentului fermei -

Termen de finalizare 31.12.2008;

- Achiziţionare utilaje speciale de împrăştiere a dejecţiilor solide si

lichide – Termen de finalizare 30.09.2007;

- Implementarea unui sistem de alimentare care să permită eliminarea

în dejecţii a unei cantităţi mai mici de azotaţi - Termen de realizare

31.12.2011.

- S.C. AVICOLA S.A detine AIM nr. 36/2006 reactualizata in 2007 valabila pana

la data de 30.10.2017

Autorizatiile integrate de mediu emise conţin: cerinte stricte de monitorizare

adecvate emisiilor care rezultã de pe amplasament, metodologia specifică şi frecvenţa de

măsurare a acestora, procedura de evaluare şi obligaţia operatorului de a furniza autorităţii

competente de mediu, datele solicitate de aceasta pentru verificarea conformării cu

autorizaţia integrată de mediu.

Verificarea conformării cu prevederile actelor de reglementare se face de către

Agentia Regională pentru Protectia Mediului Galati, Agentia pentru Protectia Mediului

Vrancea, Garda Natională de Mediu – Comisariatul Judetean Vrancea.


50

Amploarea activitătilor desfasurate in comuna a determinat ca în Ordinul nr.

1269/2008 privind încadrarea localitatilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului

ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane

si clasificarea aglomerărilor si zonelor pentru evaluarea calitătii aerului în România,

comuna Golesti din judetul Vrancea să fie încadrată :

-pentru pulberi in suspensie PM10 se incadreaza in în lista 1 – Zonele unde nivelurile

concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mari decat valoarea-limita plus marja

de toleranta sau mai mari decat valoarea-limita, in caz ca nu a fost fixata si o marja de

toleranta

- pentru poluantii SO2,NO si NOx, Pb, CO , benzen se incadreaza in sublista 3.3. in zonele

unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea

limita, dar nu depasesc pragul inferior de evaluare. Evaluarea calitatii aerului s-a realizat

pe baza inventarelor de emisii locale, a informatiilor furnizate pentru anul 2006 si a datelor

meteorologice, utilizandu-se modele matematice pentru dispersia poluantilor emisi in

atmosfera.

In teritoriul de studiu nu se preleveaza probe de aer cu scopul monitorizarii .

3.2.Apa

Intre apele uzate neepurate si mediul înconjurator în care acestea sunt deversate se

stabileste o relaţie bilaterala: prin impuritaţile pe care le conţin, apele uzate acţioneaza

asupra receptorului, de cele mai multe ori în sens negativ, iar acesta la rândul sau

contribuie la înlaturarea poluanţilor, prin procese de autoepurare.

Apele uzate acţioneaza asupra receptorului prin urmatoarele acţiuni:

- modificarea calitaţilor fizice, prin schimbarea culorii, temperaturii, conductibilitaţii

electrice, radioactivitaţii, prin formarea depunerilor de fund, de spuma sau de

pelicule plutitoare;

- modificarea calitaţilor organoleptice;

- modificarea calitaţilor chimice prin schimbarea reacţiei apei (pH-ului), cresterea

conţinutului de substanţe toxice, schimbarea duritaţii, reducerea cantitaţii de

oxigen datorita substanţelor organice din apele uzate;


51

Factorii de mediu, apa, aerul, solul au capacitatea de autoepurare, însa numai

pentru o încarcare limitata cu poluanţi. Pentru pastrarea calitaţii apelor si implicit a sanataţii

populaţiei si vieţuitoarelor se impune ca înainte de deversarea în sursele de apa a apelor

uzate aceste sa fie epurate astfel încât sa se încadreze în limitele impuse prin norme.

Desi fenomenul de autoepurare al apelor de suprafata este prezent prin efectul

direct al radiatiei ultraviolete si prin filtrele naturale, pentru eliminarea acestei situatii, se

impune executarea canalizării in comunei Golesti .

Evacuarea apelor uzate neepurate constituie o sursa de poluare pentru apele de

suprafata si subterane.

Principalele surse de producere a unor poluari cu caracter local a apelor de suprafata si

subterane sunt reprezentate de:

- activitatile agrozootehnice desfasurate in zona, care pot genera ape uzate cu incarcatura

bacteriologica;

- administrarea in mod necorespunzător a ingrasamintelor si a pesticidelor pe terenurile

agricole poate determina antrenarea acestora in apele pluviale;

- lipsa unui gestionari corespunzatoare a deseurilor (depozite neorganizate de deseuri);

- lipsa retelei de canalizare (care determina utilizarea WC-urilor uscate in gospodarii)

Comuna Golesti se afla pe lista localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din

activitati agricole. Pentru aceste programele de actiune contin masuri obligatorii privind

controlul gestionarii si aplicarii ingrasamintelor naturale pe terenurile agricole. Ansamblul

de masuri vizate de normele legislative au ca scop final imbunatatirea calitatii apelor

subterane si de suprafata din zonele vizate.

Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a studierii situaţiei existente intra în

categoriile:

� ape uzate menajere care prezintă încărcări:

o din gospodării individuale: materii în suspensie, detergenţi, substanţe

extractibile în eter de petrol, substaţe organice;

o din activităţile specifice unităţilor de deservire publică: restaurant, bufet,

rezultă încărcari cu substanţe organice, suspensii, substanţe extractibile cu

solvenţi organici;

� ape meteorice:


52

o apele meteorice directe prezintă încărcare cu azot, fosfor, suspensii şi

substanţe organice (CBO5, CCOCr);

o apele de scurgere colectate din zona locuită în special de pe zona carosabilă,

pot fi încărcate cu substanţe organice, COT, suspensii, extractibile cu solvenţi

organici, nitriţi, nitraţi, produse petroliere;

Alimentare cu apa

În prezent satul Ceardac nu are reţea de alimentare cu apă. Satul Goleşti are un

sistem de alimentare cu apă realizat prin “Programul de alimentare cu apă la sate”,

dimensionat în baza STAS 1343-1/1995 şi P66/2001 cu un consum de 80l/om/zi şi o

lungime totală a reţelei de 11,20 Km.






Prin implementarea lucrarilor prevazute in proiectul « Reabilitarea si modernizarea

sistemului de alimentare cu apa si canalizare in judeţul Vrancea – Aglomerarea

Focşani» şi anume « Extinderea reţelelor de apa si canalizare in comuna Goleşti,

aglomerarea Focşani, judeţul Vrancea» se urmăreşte, soluţionarea problemelor legate

de alimentarea cu apă potabilă de calitate, a locuitorilor din localitatea Goleşti. Prin proiect

s-a prevăzut extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile in satul Ceardac, comuna

Goleşti în lungime de L=3.909 m, din care L=867 m reprezintă racordul pentru satul

Goleşti, De 200mm.

Configuraţia reţelei de distribuţie apă potabilă în satul Ceardac, comuna Goleşti este

de tip ramificat, fapt ce-i asigură o funcţionare corespunzătoare in situaţia apariţiei unor

avarii la conductele de distribuţie.

Reţeaua de distribuţie va fi alcătuită din conducte de polietilenă de înaltă densitate

PE 100, Pn10. Reţeaua de distribuţie apă potabilă pentru satul Ceardac va fi alimentată

prin racord la reţeaua de distribuţie apă potabilă a Municipiului Focşani, pe B-dul Bucureşti

in zona Dacia Service.


53

Strada Gârlei din satul Ceardac şi alimentarea satului Goleşti se vor racorda la

reţeaua de distribuţie apă potabilă a Municipiului Focşani din Calea Munteniei, în zona

Diaplast, renunţându-se astfel la sursa actuală a sistemului.

Reţeaua s-a dimensionat la un debit Qor max = 12,70 l/s (conform prevederilor din SF

aprobat) necesar satului Ceardac.

Pentru a se asigura presiunea necesara în localitatea Golesti în incinta gospodariei

de apa existente s-a prevăzut un cămin de by-pass CBP, cu vane electrice cu senzor de

presiune care va permite accesul apei în statia de pompare existentă numai dacă

presiunea semnalată de senzorul din camin va fi sub 2,5 bari. In momentul scăderii

presiunii sub această valoare se pornesc pompele din staţie, iar când presiunea creşte

peste această valoare pompele se opresc şi apa va intra direct in sistem. In această

situatie este necesara reconfigurarea programului de automatizare din staţia de pompare

existenta în satul Golesti.

In noua configuraţie a sistemului se va menţine numai staţia de pompare, dar se va

modifică modul de funcţionare astfel:

-staţia va porni la presiune minima apă in conducta de aducţiune,in acest moment

se închide electrovana ev1 si se deschide electrovana ev2.

-staţia se opreşte la presiune maximă in conducta de aducţiune,in acest moment

se închide electrovana ev2 si se deschide electrovana ev1.

-se va prevedea un blocaj la lipsa apa în conducta de aducţiune.

Debitele caracteristice de calcul

zi med = 362mc/zi = 4,19l/s

zi max = 440mc/zi = 5,09l/s

Qor max = 45,75mc/h = 12,70 l/s

Canalizare

Comuna Goleşti nu are în prezent un sistem de canalizare al apelor uzate. Apele

uzate menajere sunt acumulate în fose tip hazna care pun în pericol de poluare pânza

freatică din care sunt alimentate puţurile cu apă.


54

Conform Planului de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor

uzate, pentru comuna Golesti se prevede realizare pana in 2017 a 2 km de retea de

canalizare masura ce se va realiza prin implementarea proiectului mai sus mentionat

În cadrul proiectului « Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si

canalizare in judeţul Vrancea – Aglomerarea Focşani» se propune extinderea reţelei de

canalizare in satul Ceardac şi in satul Goleşti.

Aglomerarea Focşani a fost definita conform cu Termeni si Definiţii pentru Directiva

pentru epurarea apelor uzate orăşeneşti 91/271/CEE. Din aglomerarea Focşani face parte

sistemul existent de canalizare al municipiului Focşani, sistemul de canalizare nou

proiectat pentru satele Goleşti, Ceardac, Pietroasa şi Campineanca.

In urma analizei de opţiuni realizata la faza studiu de fezabilitate a rezultat ca

varianta optima pentru aglomerarea Focşani este epurarea apelor uzate intr-o singura

staţie, staţia de epurare Focşani, iar transportul apei uzate se va face prin colectoarele

sistemului de canalizare existent in municipiul Focşani, emisarul fiind raul Putna .

Reţeaua de canalizare din strada Mugur colectează apele uzate din zona satului

Ceardac va subtraversa drumul naţional DN2 spre Calea Munteniei si vor intra in colectorul

proiectat pe Calea Munteniei.

Apele uzate din satul Goleşti vor fi colectate gravitaţional in staţia de pompare ape

uzate amplasata in zona de nord a localităţii. Din staţia de pompare apele uzate vor fi

pompate printr-o conducta de refulare De 160mm, după subtraversarea râului Milcov in

colectorul de De 315 mm din Calea Munteniei.

Apele uzate colectate de pe strada Gârlei si apele uzate colectate din Ceardac vor fi

transportate de-a lungul şoselei de centura prin colectorul De 315 mm care se va descarcă

in colectorul existent pe strada Brăilei din Focşani.

Lucrările În sectorul de apa uzată pentru comuna Goleşti sunt:

- reţelele de canalizare in lungime de L=19.580 m, De250mm din care:

- extinderea reţelei de canalizare menajera in satul Ceardac in lungime de L=3.019 m

- extinderea reţelei de canalizare menajera in satul Goleşti in lungime de L=16.561 m.

- conductă de refulare De 160mm L=2.143 m

- racorduri de canalizare la consumatori De110mm, 1.400 buc.


55

Pe traseul reţelelor de canalizare se vor prevedea cămine de vizitare. Racordurile

individuale se vor lega direct in căminele de vizitare.

Debitele caracteristice de calcul

Qzi med = 3,35l/s

Qzi max = 4,07l/s

Qor max = 10,16 l/s

Ca urmare a tendinţei de creştere a gradului de confort, pe de o parte, iar pe de altă

parte, datorită impurificării pânzei de apă freatică, datorită bazinelor septice, tip hazna, din

gospodăriile populaţiei este absolut necesară realizarea unei reţele colectoare de

canalizare, atât pentru asigurarea condiţiilor minimale de viaţă, menţinerea populaţiei în

mediul rural cât şi pentru sprijinirea activităţilor incipiente prin crearea unei infrastructuri

minimale.

3.3. Solurile

Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii

activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin actiuni antropice, cat si ca

urmare a unor fenomene naturale. Principalele activitati si fenomene care pot influenta

negativ calitatea solului sunt reprezentate prin:

- depozitarea necontrolata a deseurilor menajere.

- administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru combaterea

daunatorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lor in sol;

Conform Ordinului 1552/2008 , comuna Golesti judetul Vrancea se afla pe lista

localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole, astfel planul urbanistic

propune cai de reducere a aportului de poluanti prin :

-promovarea, in cadrul comunitatii fermierilor si producatorilor agricoli, a aplicarii Codului

de bune practici agricole, actiune obligatorie in zonele declarate vulnerabile;

-stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si respectarea perioadelor de

interdictie la aplicare a ingrasamintelor naturale, in colaborare cu autoritatile publice

competente in domeniu : Directia Agricola Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie;


56

3.4. Flora , fauna, rezervatii naturale

Pe teritoriul comunei nu a fost semnalata prezenta speciilor rare sau endemice.

Flora si fauna din comuna nu va fi afectata de dezvoltarea spaţială a planului.

Spatiile decopertate pentru realizarea retelelor de alimentare cu apa, canalizare si gaze se

vor inierba in mod natural in 1-2 ani dupa finalizarea lucrarilor. De asemenea, nici fauna nu

va fi afectata, deoarece lucrarile se desfasoara aproape in totalitate in cadrul localitatii

unde nu sunt prezente specii salbatice. Numarul animalelor salbatice este redus si in

general sunt de talie mica (arici, iepuri, harciogi).

Pe teritoriul administrativ al comunei Golesti nu sunt declarate arii de protectie

avifaunistica si nici situri de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice

europene Natura 2000.

3.5 Patrimoniul cultural

Pe teritoriul administrativ al comunei Golesti nu exista monumente istorice.

CAPITOLUL 4

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG

Se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului , tinandu-se seama

seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zona, existente si viitoare.

Aspect de

mediu

Probleme de mediu relevante pentru PUG

Apa Reteaua de distributie apa potabila nu acopera intreg teritoriul comunei, calitatea

apei la sursa existenta este necorespunzatoare din punct de vedere al

concetratiilor de fier

Inexistenta unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate care sa fie tratate

in cadrul unei statii de epurare;

Fantanile individuale existente nu dispun de perimetru de protectie sanitara

Aer Folosirea de combustibil solid pentru incalzirea locuintelor si la necesitati

gospodaresti


57

Zonă destinata spatiilor verzi este practic inexistenta, neexistând parcuri sau

spaţii verzi amenajate cu pondere însemnată

Sol Nu s-a identificat zona cu sol deteriorate in intravilanul comunei . Activitatea de

salubrizare se realizeaza prin gestiune delegata - astfel administratia publica

locala a apelat pentru realizarea serviciilor la un operator de servicii publice de

salubritate :S.C. GEMINA SERVEXIM SRL Petresti, judet Vrancea

Conform Ordinului 1552/2008 , comuna se incadreaza in lista localitatilor unde

exista surse de nitrati din activitati agricole.

Constientizarea

publicului

asupra

problemeor de

mediu

Implementarea legislatiei de mediu face necesara o vasta campanie de informare

a populatiei , a tuturor categoriilor de varsta sau pregatire privind obligatiile

administratiei publice locale , a persoanelor fizice si juridice de a mentine un

mediu curat, nepoluat.Populatia trebuie implicata in actiuni de protectie a

mediului.

Gestiunea deseurilor

În general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, gestiunea

deseurilor poate reprezenta o problema generatoare de impact şi risc pentru mediu si

sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de

deşeuri în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:

- modificări de peisaj şi disconfort vizual;

- poluarea aerului;

- poluarea apelor de suprafaţă;

- modificări ale fertilităţii solurilor

Obiectivele prevazute de PUG au in vedere gestionarea deseurilor (colectare,

transport) in conformitate cu reglementarile in vigoare prin:

• Activitatea de salubrizare se realizeaza prin gestiune delegata - astfel

administratia publica locala a apelat pentru realizarea serviciilor la un

operator de servicii publice, SC GEMINASEREXIM SRL Petresti , judet

Vrancea ,caruia i s-a încredintat în baza unui contract gestiunea propriu-

zisa a serviciilor de salubritate.Astfel deseurile menajere sunt ridicate din

poarta in poarta , pe baza unui program stabilit prin contract (o data pe

saptamana)si transportate conform legislatiei in vigoare la depozitul de la


58

Haret. Se urmareste ca ,gospodariile sa fie dotate cu pubele PVC sau saci

menajeri.

• In privinta deseurilor valorificabile , in comuna sunt amenajate 6 platforme

de precolectare , betonate unde se depoziteaza temporar deseurile

reciclabile 4 in Golesti si 2 in Cerdac. Acestea sunt ridicate si transportate

de catre firma autorizata si predate in vederea valorificarii . Prin asigurarea

colectarii selective se urmareste cresterea nivelului de recuperare si

valorificare a deseurilor menajere refolosibile .

• In privinta deseurilor agrozootehnice , s-au adoptat solutii de compostare

individuala a deseurilor biodegradabile;depozitarea si valorificarea acestora

se realizeaza individual in fiecare gospodarie prin depunere pe terenurile

proprii pentru mineralizare si utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile

vegetale,pe o platforma speciala. Platforma de gunoi de grajd va fi amplasata

la minim 10,00m distanta de locuinta proprie si din vecinatati si de sursele de

apa ;

• Deasemeni, se va avea in vedere amenajarea unui spatiu frigorific pentru

depozitarea temporara a animalelor moarte, pana la preluarea acestora de

catre societatile autorizate pentru neutralizare.

• Deseurile spitalicesti provenind de la cabinetul medical din comuna,

considerate periculoase (infectioase si intepatoare) vor fi colectate in

containere speciale ce vor fi puse la dispozitie de catre unitatile specializate

de neutralizare a deseurilor periculoase si transportate in conditii de

siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc autorizat .

• In privinta deseurilor provenite din constructii si demolari, primaria va lua

masuri pentru controlul acestui flux de deseuri, prin Regulamentele locale de

salubrizare (masuri pentru control fluxului de deseuri în scopul mentinerii unei

evidente a cantitatilor generate, reutilizate, reciclate si eliminate), prin

conditiile de autorizare a lucrarilor de constructii (clauze legate de spatiile de

depozitare specifice acestui tip de deseuri), prin asigurarea preluarii acestora

de o firma de salubritate cu care primaria are incheiat un contract

Judetul Vrancea este beneficiarul proiectului Sistem de management integrat al

deseurilor din jud. Vrancea – PROGRAM OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU AXA


59

PRIORITARA 2 – contract de finantare SMIS – CS nr. 13863/ 3.11.2009. Programul

reglementeaza dezvoltarea sistemelor de Management integrat al deseurilor si reabilitarea

siturilor contaminate. Finantarea se face din fondurile structurale 2007 -2013.Prin acest

proiect se va crea un sistem de management integrat al deşeurilor solide la nivelul

întregului judeţ Vrancea, în vederea îndeplinirii obligaţiilor de conformare pentru sectorul

deşeuri, stipulate în Tratatul de Aderare precum şi a atingerii obiectivelor POS Mediu.

CAPITOLUL 5

OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL

NATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG

5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national,

comunitar sau international

Obiectivul major în domeniul protecţiei mediului îl constituie îmbunătăţirea calităţii

vieţii în România prin asigurarea unui mediu înconjurător curat care să contribuie la

creşterea nivelului de viaţă al populaţiei, la îmbunătăţirea stării de sănătate al acesteia, la

conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural unic de care România beneficiază.

În acelaşi timp, se are în vedere îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul

de negociere cu Uniunea Europeană a Capitolului 22 – Mediu şi a obiectivelor stabilite în

„Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă – ORIZONT 2025”, astfel încât, Romania

să se integreze armonios în Strategia Uniunii Europene şi al 6-lea Plan–Cadru de Acţiune

al Uniunii Europene.

Obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania de care s-a tinut seama pe

durata pregatirii planului sunt :

� conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

� protecţia sănătăţii umane;

� utilizarea durabilă a resurselor naturale;

� informarea şi participarea publicului la problemele privind starea mediului.

Prin natura sa planul de fata s-a axat pe obiectivele generale ale politicii de mediu in

Romania contribuind la protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, protecţia sănătăţii


60

umane, valorificarea mai buna a resurselor materiale si energetice si combaterea risipirii

acestora.

In cadrul prezentului raport, s-a realizat evaluarea performantelor proiectului de

dezvoltare(obiectivelor propuse) in raport cu o serie de obiective strategice si specifice de

protectia mediului. Trebuie mentionat ca un obiectiv reprezinta un angajament definit mai

mult sau mai putin general a ceea ce se doreste a se obtine. In vederea realizarii unui

obiectiv, sunt necesare actiuni concrete, care, in conformitate cu procedurile de planificare,

sunt denumite tinte.

Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale UE,

precum si obiectivele de mediu stabilite la nivel local si regional in cadrul Planului Local de

Actiune pentru Mediu al judetului Vrancea si al Planului Regional de Actiune pentru Mediu

al Regiunii Sud-Est.

Obiective strategice de mediu, reprezinta obiectivele stabilite la nivel national,

comunitar sau international;

Obiective specifice de mediu, reprezinta obiectivele relevante pentru plan,

derivate din obiectivele strategice, precum si obiectivele stabilite la nivel local si regional.

In ceea ce priveste tintele, acestea constituie de fapt prevederile planului,

obiectivele propuse prin plan .

În Planul de Urbanism General al comunei Golesti sunt prevăzute măsuri si lucrări

referitoare la:







• extindere retea alimentare cu energie electrica;


• amenajare piata agroalimentara in Golesti

• construire sala de sport in sat Golesti


61

• imbunatatirea legaturilor carosabile in localitate- modernizare drumuri principale si

secundare.

Prin realizarea acestor lucrări se va asigura implementarea obiectivelor de mediu

stabilite la nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a obligatiilor

asumate de România în capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E.

Obiectivele de mediu relevante pentru PUG –ul comunei Golesti , au fost stabilite pe baza:

- obiectivelor de mediu cuprinse în planurile de nivel ierarhic superior:

• POS Mediu

• PNAPM: Planul National de actiune pentru protectia mediului

• PLAM: Planul Local de actiune pentru protectia mediului

- aspectelor de mediu relevante si a tendintelor asteptate pentru fiecare componenta de

mediu.

Obiectivele PUG includ obiectivele stabilite la nivel national, regional si local, care includ la

randul lor obiectivele internationale si comunitare, si se refera la:

1.Respectarea reglementarilor cuprinse în Legislatia orizontala si anume:

a. Directiva 85/337/CEE modificata prin Directivele 97/11/CE si 2003/35/CE privind

evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului:

- evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice si private;

- participarea publicului la luarea deciziei.

b. Directiva 90/313/CEE si Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului la informatia de

mediu :

- garantarea dreptului de acces la informatia de mediu detinuta de sau pentru autoritatile

publice si stabilirea termenilor, conditiilor si a aranjamentelor practice pentru exercitarea

acestui drept ;

- asigurarea punerii la dispozitia publicului si a diseminarii informatiei de mediu în scopul

atingerii celei mai largi posibile disponibilitati si diseminari a informatiei de mediu catre

public prin promovarea utilizarii, în special, a telecomunicatiei computerizate si/sau a

tehnologiei electronice.

Proiectul ce constituie obiectul PUG este supus dezbaterii publice prin derularea procedurii

obtinere a avizului de mediu, instituita de HG 1076/2004 privind evaluarea de mediu pentru

planuri si programe.


62

2. Calitatea aerului.

Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si

directivele fiice (Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de

sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule în suspensie si plumb în aerul atmosferic,

Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de

carbon în aerul înconjurator si Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului

cu ozon):

- evaluarea calitatii aerului înconjurator, bazat pe metode si criterii comune cu cele UE;

- obtinerea informatiei adecvate privind calitatea aerului înconjurator si asigurarea ca

aceasta informatie a fost pusa la dispozitia publicului;

- mentinerea calitatii aerului înconjurator acolo unde aceasta este corespunzatoare

standardelor sau îmbunatatirea acesteia în cazurile depistate ca necorespunzatoare.

3. Calitatea apei:

a. Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusa

în legislatia româneasca prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile

de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate modificata si completata cu HG 352/2005.

Obiectivul Directivei:

- protectia mediului împotriva efectelor negative ale evacuarilor de ape uzate orasenesti si

de ape uzate din anumite sectoare industriale (în special industria alimentara).

România declara întregul sau teritoriu drept arie sensibila, acest aspect presupunând

obligatia ca toate aglomerarile urbane cu mai mult de 10 000 locuitori echivalenti sa fie

prevazute cu statii de epurare cu grad avansat de epurare, respectiv treapta tertiara (HG

352/2005).

Cerintele Directivei:

- Prevede colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate din aglomerari, precum si a celor

biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale (industria agroalimentara);

- Prevede termenele limita pentru implementarea Directivei în functie de marimea

aglomerarilor urbane si de caracteristicile receptorilor naturali ; termenele limita pentru

implementarea Directivei variaza în functie de marimea aglomerarilor umane si de

caracteristicile receptorilor naturali.


63

Principalele tinte ce trebuie atinse de România dupa aderarea la UE, asa cum s-au

negociat în Tratatul de Aderare, sunt:

o Conformarea cu Directiva de Apa Uzata 91/271/EEC:

- Extinderea sistemelor de colectare a apei uzate la urmatoarele rate de acoperire:

- 61% pâna la 31 Decembrie 2010;



- Extinderea statiilor de tratare a apei uzate la urmatoarele rate de acoperire:




o Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman Directiva de Apa

Potabila 98/83/EC Obiectivul Directivei:

- Protejarea sanatatii populatiei de efectele oricarui tip de contaminare a apei destinate

consumului uman;

- Asigurarea calitatii apei destinate consumului uman.

Transpunere:

- Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile,

- Legea nr. 311/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 458/2002.

Cerintele Directivei:

- Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinata consumului uman si valorilor

pentru parametrii relevanti;

- Determinarea punctelor (amplasamentelor) în care apa trebuie sa fie corespunzatoare

valorilor stabilite în Directiva;

- Asigurarea monitorizarii si informarii consumatorilor asupra calitatii apei destinate

consumului;

- Asigurarea ca toate masurile necesare de remediere sa fie luate pentru a se restabili

calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de calitate, interzicerea

folosirii apei a carei calitate constituie un pericol potential pentru sanatate.

Prin proiectul “Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si

canalizare in judetul Vrancea , finantat in cadrul POS Mediu comuna Golesti va beneficia


64

de imbunatatirea accesului la apa potabila in conformitate cu Directiva 98/83/CEE, de

asigurarea serviciilor de canalizare a apelor uzate in conformitate cu Directiva

91/271/CEE, de indeplinire a termenului de conformare de 2017 pentru retea de canalizare

prevazuta pentru comuna Golesti conform angajamentelor asumate.

La acesta data a fost elaborat Master planul si studiul de fezabilitate pentru judetul

Vrancea , s-a constituit “Asociatia de dezvoltare Intercomunitara VRANCEAQUA si

operator unic regional SC CUP SA .

Tintele si indicatorii s-au stabilit pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv pentru fiecare

factor/aspect de mediu luat in considerare. Acestea, impreuna cu obiectivele caracteristice,

sunt prezentate in tabelul de mai jos:

5.2 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protectie a mediului -Tabel 5.2.


65

Factor/

aspect de

mediu

Obiective

strategice de

mediu

Obiective specifice de mediu Tinte/obiective plan

Aer Limitarea emisiilor in

atmosfera la un nivel

care sa nu genereze un

impact semnificativ

asupra calitatii aerului

Respectarea valorilor limita legale pentru concentratiile de poluanti la emisie (surse stationare dirijate, surse mobile) Reducerea emisiilor de poluanti de la sursele nedirijate astfel incat nivelurile de poluare in zonele cu receptori sensibili (populatie, flora, ecosisteme) sa respecte valorile limita legale.

Reducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrari la infrastructura rutiera prin: - Reabilitare si modernizare drumuri si platforme carosabil . - Perdele de protectie cu rol de retinere a poluantilor in zonele de gospodarie comunala, in zona locuibila pentru retinerea poluantilor ajunsi prin dispersia in atmosfera si a mirosurilor dezagrabile. Aceastea pot avea si rol de ecranare si diminuare a zgomotului, - Extinderea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi - Realizarea retelei de gaze naturale ceea ce va conduce la inlocuirea in

timp a combustibililor traditionali (lemn) cu gaze naturale in cazul incalzirii

locuintelor.

Apa Limitarea poluarii din puncte surse punctiforme sau difuze la niveluri care sa nu produca un impact semnificativ asupra calitatii apelor (apa de suprafata, apa potabila, apa subterana)

Calitatea apei trebuie sa corespunda

legislatiei in vigoare care transpune

prevederile Directivei Cadru privind

apa nr. 2000/60/CE impreuna cu

directivele fiice.

Îmbunătăţirea calităţii apei prin proiectarea si realizarea retelelor de canalizare care vor prelua apele uzate in vederea epurarii ulterioare; imbunătăţirea calităţii şi cantităţii apei potabile prin realizarea de alimentari cu apa, Evacuarea apelor pluviale se va realiza printr-o sistematizare pe verticala, cu captarea si dirijarea apelor prin șanturi si rigole

Sol Limitarea impactului

negativ asupra solului

Reducerea degradarii solului ca urmare a activitatilor de decopertare, excavare, construire asociate relizarii infrastructurii Diminuarea poluarii solului prin depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate Reducerea poluarii solului din activitati de productie si activitatile conexe

Realizarea a sase platforme de precolectare, betonate unde se vor depozita temporar deşeurile reciclabile ceea ce va conduce la creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile; Deseurile menajere vor fi colectate si transportate la depozitul de la Haret de catre firma de salubritate cu care primaria a incheiat contract de salubritate; Pentru cadavrele de animale, se va asigura un spatiu dotat cu camera frigorifica , pana la preluarea acesor deseuri de catre firma autorizata;

Sanatatea umana

Protectia sanatatii umane

Mentinerea calitatii factorilor de mediu sub valorile limita legale pentru protectia sanatatii populatiei

Asigurarea unor zone pentru constructii de locuinte noi pentru populatie, si asigurarea unor servicii de furnizare a apei de calitate, din punct de vedere al potabilitatii, de preluare a apelor uzate menajere si epurare a lor, de colectare si depozitare deseurilor si recuperarea celor selectate prin sistemul de management al deseurilor . Prin obiectivele PUG de modernizare a drumurilor se va realiza diminuarea zgomotului produs de mijloacele de transport iar amplasarea obiectivelor de investitii si realizarea unei perdele de protectie cu rol de ecranare vor


66

asigura incadrarea in valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale ale PUG.

Peisajul Minimizarea impactului asupra peisajului

Mentinerea, in masura posibilului, a trasaturilor de continuitate a formei terenului si minimizarea schimbarilor topografice Organizarea sistemelor de spatii verzi si constructii astfel incat sa se realizeze continuitatea cu peisajul natural si sa se creeze ansambluri cat mai estetice

PUG cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor General si Locale de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradiţiilor locale şi fondului natural aflat în proximitate.


67

Obiectivele strategice de mediu, ce reprezinta principalele repere ce trebuie avute în

vedere în procesul de planificare a acţiunilor pentru protecţia mediului, ca parte intrinsecă a

oricărui plan care propune dezvoltarea unor activităţi antropice sunt urmatoarele :

- îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei;

- respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor;

- limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii

apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană);

- limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra

calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

- limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi limitarea

nivelurilor de vibraţii;

- limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii, florei şi faunei;

- minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, arhitectonic şi arheologic;

- protecţia sănătăţii umane;

- îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul

materialelor;

- minimizarea impactului asupra peisajului;

- limitarea impactului negativ asupra solului;

Obiectivele specifice de mediu, ale PUG, derivate din obiectivele strategice sunt:

A. Mentinerea si/sau imbunatatirea calitatii factorului de mediu sol. Obiectivele

prevazute de PUG au in vedere gestionarea deseurilor (colectare, transport) in

conformitate cu reglementarile in vigoare prin:

- preluarea deseurilor de către firma autorizata; gospodariile vor fi dotate cu pubele PVC

sau saci menajeri ;

- realizarea de platforme de precolectare, betonate unde se vor depozita temporar si

deşeurile reciclabile in containere cu capac, incriptionate; creşterea nivelului de recuperare

şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin asigurarea colectarii selective;

- creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin

asigurarea colectarii selective,

- solutii de compostare individuala a deseurilor biodegradabile;

- deseurile menajere vor fi transferate si depozitate la depozitul de la Haret;


68

- pentru cadavrele de animale, prin realizarea unui centru pentru colectare si depozitare

temporara care va fi dotat cu camera frigorifica, pana la preluarea de catre firma autorizata;

- derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a

solului:

- masuri de combaterea eroziunii solului prin metode agrotehnice, insamantari, plantari,

înierbari;

- plantarea de arbori si arbuști ce va delimita o zona de alianiament spre drumurile

carosabile;

- educatia ecologica a populatiei in spiritul protectiei mediului inconjurator;

- realizarea unui sistem eficient de colectare a apelor meteorice;

- in zonele sensibile cu risc natural si inundatie - distanțe minime de construire față de

acestea:

- spațiile verzi vor fi propuse, organizate si amenajate in zonele publice, in special in zona

centrala a comunei , rezultand zone cu valoare ambientala printr-o proiectare adecvata si o

realizare in consecinta.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie pentru realizarea obiectivelor PUG se vor

produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor

prevăzute a se executa, dar proiectele ulterioare care vor fi supuse obtinerii acordurilor de

mediu, vor avea prevazute o serie de masuri compensatorii pentru protecţia solului şi

subsolului.

B. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu apa subterana:

- Îmbunătăţirea calităţii apei prin realizarea unor retele de canalizare care vor prelua apele

uzate in vederea epurarii ulterioare,

- Îmbunătăţirea calităţii apei potabile din surse subteran- imbunătăţirea calităţii şi cantităţii

apei potabile prin realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa din reteaua de

distributie apa potabila a municipiului Focsani,

- Reducerea poluării cu nutrienţi proveniţi din activităţile agricole - dezvoltarea activitatilor

agricole cu asociatii si societati agricole care realizeaza fertilizarea controlat.

C. Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata:

- Îmbunătăţirea calităţii şi a cantităţii apelor uzate menajere prin colectarea acestora prin

sistemul de canalizare ce se propune prin PUG; până la punerea in functiune a acestora si

ulterior, acolo unde nu se se extinde retelele de canalizare, se vor capta apele uzate in


69

bazine betonate, etanse si vidanjabile. Distanta maxima intre bazinele betonate/ fosele

septice si zona construita trebuie sa fie in concordanta cu HG 930/2005 pentru aprobarea

Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi

hidrogeologică (50 m fata de foraje si 20 m fata de zidurile cladirilor).

- Evacuarea apelor pluviale se va realiza printr-o sistematizare pe verticala, cu captarea si

dirijarea apelor prin șanturi si rigole .

D. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu aer:

- Reducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrari la infrastructura rutiera

- reabilitare si asfaltare drumuri si platforme carosabil .

- Plantări, înierbări şi împăduriri ale suprafeţelor nude de teren care vor fixa solul eliminand

erodarea si antrenarea pulberilor in aer.

- Perdele de protectie cu rol de retinere a poluantilor in zonele de gospodarie comunala,

ocupate de statia de epurare, in zona locuibila pentru retinerea poluantilor ajunsi prin

dispersia in atmosfera si a mirosurilor dezagrabile. Aceastea au si rol de ecranare si

diminuare a zgomotului,

F. Zgomot. Principala sursa de zgomot este traficul si activitatea ulterioara a locuintelor si

instalatiilor apartinand zonei de gospodarie comunala si servicii ce se vor edifica pe terenul

intravilan, in zonele functionale ale PUG.

Prin obiectivele PUG de modernizare a drumurilor se va realiza diminuarea zgomotului

produs de mijloacele de transport iar amplasarea obiectivelor de investitii si realizarea unei

perdele de protectie cu rol de ecranare vor asigura incadrarea in valorile admisibile ale

nivelului de zgomot la limita zonelor functionale ale PUG.

G. Fauna, flora. Suprafata ce face obiectul PUG nu este o zona protejata sub aspect al

faunei si florei.

Fauna existenta in zona se va retrage din zona ce se va construi spre zonele invecinate,

prin urmare efectul nu va fi semnificativ.

H. Populatie; sănătate umana. Realizarea de locuinte noi pentru populatie, regenerarea

urbana a locuintelor individuale si colective existente si asigurarea unor servicii de

furnizare a apei de calitate, din punct de vedere al potabilitatii, de preluare a apelor uzate

menajere si epurare a lor, de colectare si depozitare deseurilor si recuperarea celor

selectate prin sistemul de management al deseurilor si de asigurare a calitatii aerului prin


70

masuri de diminuare a efectelor potentialelor surse de poluare reprezinta efecte pozitive

ale implementarii PUG.

CAPITOLUL 6

POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN

CAZUL IMPLEMENTARII PUG

Conform cerintelor HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie

evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea acestuia.

Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si evaluarea efectelor generate

de punerea in aplicare a respectivului plan sau program.

Pentru conturarea cadrului evaluarii efectelor asupra mediului generate de implementarea

Planului Urbanistic General al comunei Golesti au fost selectate si analizate mai multe

obiective relevante, legate în mod direct de:

• Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG nr. 1076/2004;

• Problemele de mediu relevante pentru PUG rezultate în urma analizarii starii actuale a

mediului;

• Obiectivele si masurile propuse prin PUG .

Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizata o analiza a

documentelor de referinta locale, judetene, regionale si nationale.

Aspecte de mediu si obiectivele relevante de mediu

Aspecte de mediu Obiective relevante

Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului

Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si

subterane

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului

Biodiversitate OR4 Protejarea si imbunatatirea conditiilor si

functiilor ecosistemelor terestra si acvatice

Sanatate populatiei OR5 Imbunatatirea calitatii vietii


71

Mediul social si economic OR6 Dezvoltarea mediului social si economic

6.1. Metodologia de evaluare utilizata

Evaluarea a fost efectuata tinand cont de criteriile recomandate prin HG 1076/2004

anexa 1 , privind cuantificarea nivelului prognozat al efectelor, s-au avut in vedere atat

efectele directe cat si secundare, cumulative sau sinergice.S-a tinut cont si de durata

prognozata a acestora-pe termen scut, mediu sau lung.

Principiul de baza luat in considerare in determinarea potentialelor efecte asupra

factorilor/aspectelor de mediu a constat in evaluarea propunerilor planului in raport cu

obiectivele de mediu.

Cat priveste evaluarea efectului asupra mediului datorat implementarii obiectivelor

prevazute de prezentul PUG, nu s-a analizat evaluarea efectelor datorate fazelor de

executie.

Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice tuturor

santierelor, cu implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de intensitate

redusa asupra componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru.

Posibilele efecte negative asupra factorilor de mediu sunt reversibile, se manifesta pe

perioada lucrarilor si pot fi diminuate sau chiar eliminate prin adoptarea unor masuri

corespunzatoare. Posibilele efecte vor fi analizate detaliat daca este cazul , in cadrul

studiilor de impact pe fiecare lucrare in parte conform legislatiei de mediu in vigoare.

Se considera ca geosistemele posibil afectate (in special apa, aer, sol,

biodiversitate) vor reveni la parametrii normali de functionare la terminarea lucrarilor de

executie. Avand in vedere topografia si conformatia terenului, nu se estimeaza aparitia

unor dezechilibre majore sau a unor factori de risc natural suplimentari ca urmare a

activitatilor de santier.

Evaluarea efectelor asupra mediului consta in acordarea unor note de bonitate

pentru fiecare forma de efect pozitiv sau negativ identificata, utilizand urmatoarea scara:

+2 efect pozitiv semnificativ

+1 efect pozitiv nesemnificativ


72

0 – efect neutru

-1 efect negativ minor

-2 impact negativ semnificativ

6.2. Evaluarea obiectivelor propuse prin PUG

Principalele obiective propuse prin PUG comuna Golesti ce ar putea genera un

potential efect asupra factorilor de mediu sunt:

O1 - Introducerea în intravilan a unor terenuri pretabile pentru construcţii:prezentul

PUG nu prevede mutatii importante in folosinta terenului.Modificarile esentiale in acest

domeniu se refera la schimbarea destinatiei categoriei de folosinta a terenurilor introduse

in intravilan din teren arabil in curti constructii; Modificările intervenite în folosinţa terenurilor

pe teritoriul administrativ al comunei Golesti, constau în introducerea în intravilan a unor

terenuri agricole în scopul îmbunătăţirii imaginii construite pe accesele principale. De

asemenea , la cererea Primariei, s-a redus intravilanul existent al localitatii Golesti in

partea sud -vestica cu suprafata de 0,23 mp si intravilanul localitatii Ceardac cu 4,63 ha.

O2 - Modernizarea si dezvoltarea echiparii tehnico –edilitare prin



Obiectiv ce se va realiza in urma implementarii proiectului « Reabilitarea si

modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in judeţul Vrancea –

Aglomerarea Focşani» şi anume « Extinderea reţelelor de apa si canalizare in

comuna Goleşti, aglomerarea Focşani, judeţul Vrancea»

O3- Finalizarea lucrarii de alimentare cu gaze naturale a localitatilor comunei:




unde se va alimenta şi populaţia comunei Goleşti. Pentru punerea în funcţiune a


73

sistemului de alimentare cu gaze naturale se impune reluarea procedurii de avizare

privind asigurarea debitului necesar de gaze naturale

O4- Extindere retea alimentare cu energie electrica :in zonele in care se va face

atragere in intravilan

O5- Lucrari de constructii , consolidare, modernizare sedii:

o Reorganizarea centrului civic al satului de resedinta

o Constructie sediu nou primarie

o Amenajare piata agro-alimentara

o Constructie sala de sport

O6- Lucrari de modernizarea si dezvoltare infrastructura

• Imbunatatirea legaturilor carosabile in localitate- modernizare

drumuri principale si secundare.

• Obiectivul O1 -Introducerea în intravilan a unor terenuri pretabile pentru

construcţii

Factor de

mediu

Obiective de mediu Nivel efect Justificarea incadrarii

Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului -1 Lucrarile de constructii vor fi generatoare de emisii (în principal particule). Prin extinderea suprafetei locuite se contribuie la cresterea volumului total de emisii generate de sursele stationare de ardere (încalzirea locuintelor).

Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor

de suprafata si subterane

-1 Efect negativ minor prin cresterea volumului de ape uzate generate; -cresterea consumului de apa din resursa naturala;

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului -1 Efect negativ minor

datorita schimbarii tipului

de folosinta a terenului,

scoaterea din folosinta

agricola a suprafetei

prevazute pentru


74

extinderea intravilanului

se va face treptat,

teoretic se poate intinde

pe o durata mare de

timp, deoarece se va

produce treptat si pe

zone limitate de teren.

Biodiversitatea OR4 Protejarea si imbunatatirea

conditiilor si functiilor ecosistemelor

terestra si acvatice

0 Nici un efect

,implementarea

obiectivului nu

presupune modificarea

unor suprafeţe

împădurite, sau

modificarea compoziţiei

speciilor În zonă nu au

fost identificate specii si

habitate ale speciilor

incluse in Cartea Roşie

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +1 Cresterea gradului de

confort prin marirea

spatiului de locuit pe cap

de locuitor.

Mediu social si

economic

OR6 Dezvoltarea mediului social si

economic

+2 Efect pozitiv-prin

extinderea intravilanului

se extinde si

infrastructura rutiera si

utilitatile, se creeaza noi

spatii pentru locuinte.

TOTAL 0

• Obiectivul O2 – Modernizarea si dezvoltarea echiparii tehnico –edilitare :




75

Factor de

mediu


Aer OR1 Imbunatatirea calitatii

aerului

0 Exista premizele unui potential efect negativ asupra calitatii aerului ambiental pe durata efectuarii lucrarilor de constructie. Acesta însa va fi redus, la scara locala si va avea o durata limitata în timp



+2 Aceasta masura aduce o contributie importanta la reducerea poluarii punctiforme a apelor de suprafata si subterane, prin desfiintarea puturilor absorbante ; colectarea apelor uzate în sistem centralizat si epurarea acestora la parametric corespunzatori prevederilor normativului NTPA-001 privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si urbane la evacuarea în receptorii naturali, interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate; executarii retelelor de canalizare conform proiectelor de executie, fara a exista pericolul fisurarii acestora cu posibilitatea de poluare accidentala a apelor subterane

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului +1 Aceasta masura aduce o contributie importanta la reducerea poluarii punctiforme a solului, prin colectarea apelor uzate în sistem centralizat. Se reduce astfel riscul infiltrarii libere în sol a apelor menajere.


conditiilor si functiilor

ecosistemelor terestra si acvatice

impotriva degradarii, fragmentarii

si defrisarii

0 Nici un efect ,implementarea obiectivului nu presupune modificarea unor suprafeţe împădurite, sau modificarea compoziţiei speciilor În zonă nu au fost identificate specii si habitate ale speciilor incluse in Cartea Roşie

Sanatatea OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +2 Efect pozitiv datorita


76

populatiei imbunatatirii confortului si

igienei

Mediu social si

economic

OR6 Dezvoltarea mediului social

si economic

+1 Efect pozitiv datorat

posibilitatilor de dezvoltare ale

comunei,

TOTAL 6

• Obiectivul O3- Finalizarea lucrarii de alimentare cu gaze naturale a

localitatilor comunei

Factor de

mediu


Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului +1 Efect pozitiv,calitatea

aerului in zona se va

imbunatatii , cresterea

gradului de confort



0 Nici un efect

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului 0 Nici un efect



terestra si acvatice impotriva

degradarii, fragmentarii si defrisarii

0 Nici un efect

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii 0 Nici un efect

Mediu social si

economic

OR6 Dezvoltarea sistemului de

infrastructura rutiera si utilitati

+1 Efect pozitiv, datorita

posibilitatii de dezvoltare

economica si sociala pe

viitor a comunei

TOTAL +2


77

• Obiectivul O4 – Extindere retea alimentare cu energie electrica

Factor de

mediu


Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului 0 Nici un efect



0 Nici un efect






0 Nici un efect

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii 0 Nici un efect

Mediu social si

economic



0 Nici un efect

TOTAL 0

• O5 – Lucrari de constructii , consolidare, modernizare sedii

Factor de

mediu


Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului 0 Nici un efect



0 Nici un efect


Biodiversitate OR4 Protejarea si imbunatatirea 0 Nici un efect


78




Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +1 Cresterea gradului de

confort si igiena

Mediu social si

economic



0 Nici un efect

TOTAL 1

• O6- Lucrari de modernizarea si dezvoltare infrastructura

Factor de

mediu

Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii

Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului +1 Impact pozitiv datorat: - lucrărilor de modernizarea a drumurilor care vor diminua emisiile datorită traficului (se reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant); - lucrărilor de amenajare si întretinere a spatiilor verzi de-a lungul drumurilor din comună;



0 Nici un efect






0 Nici un efect

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +1 Impact pozitiv datorat sigurantei în trafic, confortului deplasărilor si posibilitătile de comunicare

Mediu social si

economic



+1 Impact pozitiv datorat: accesibilitătii rapide în zonă

TOTAL +3


79

6.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin asupra

asupra obiectivelor de mediu relevante

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG Golesti, s-a realizat pe baza

însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.


80

Efectul cumulativ al implementării PUG Golesti

OR1 OR2 OR3 OR4 OR5 OR6 TOTAL

Imbunatatirea

calitatii

aerului

Imbunatatirea

calitatii apelor

de suprafata

si subterane

Imbunatatirea

calitatii

solului

Protejarea si

imbunatatirea

conditiilor si

functiilor

ecosistemelor

terestra si

acvatice

impotriva

degradarii,

fragmentarii

si defrisarii

Imbunatatirea

calitatii vietii

Dezvoltarea

sistemului de

infrastructura

rutiera si

utilitati

O1

Introducerea în

intravilan a unor

terenuri

pretabile pentru

construcţii

-1 -1 -1 0 1 2 0

O2

Modernizarea si

dezvoltarea

0 2 1 0 2 1 6


81

echiparii

tehnico –

edilitare

O3 Finalizarea

lucrarii de

alimentare cu

gaze naturale a

localitatilor

comunei

1 0 0 0 0 1 2

O4 Extindere

retea

alimentare cu

energie

electrica

0 0 0 0 0 0 0

O5 Lucrari de

constructii ,

consolidare,

modernizare

sedii

0 0 0 0 1 0 1

O6 Lucrari de

modernizarea si

dezvoltare

infrastructura

1 0 0 0 1 1 3

TOTAL 1 1 0 0 5 5


82

Din evaluarea cumulativa reiese un efect preponderent pozitiv asupra obiectivelor

de mediu,ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.

Din analiza efectuata se poate constata ca efectele benefice ale implementarii

planului urmeaza sa se inregistreze la nivelul starii de confort si a calitatii vietii populatiei,

precum si la nivelul calitatii factorilor de mediu din zona studiata, urmare a :

-scaderii presiunii antropice asupra unor elemente ale mediului natural, prin eliminarea

surselor de poluare (ape uzate, deseuri, agricultura ineficienta);

-asigurarea premiselor necesare pentru dezvoltarea comunitatii in conditii de siguranta

pentru mediu (retele corespunzatoare de alimentare cu apa potabila si canalizare, tratare

corespunzatoare a intregii cantitati de ape uzate rezultate, sistem integrat de gestionare a

deseurilor,utilizare rationala a terenurilor agricole, etc.).

Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentata in figura

de mai jos:

-2 -1 0 1 2 3

imbunatatirea calitatii aerului

imbunatatirea calitatii apelor

imbunatatirea calitatii solului

protejarea ecosistemelor terestre si acvatice

imbunatatirea calitatii vietii

dezvoltarea mediului social si economic


83

Evaluarea globala a efectelor generat de implementarea PUG

Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea obiectivelor

propuse prin PUG genereaza un efect preponderent pozitiv asupra factorilor de mediu ,

contribuind in principal la limitarea poluarii apelor de suprafata si subterane, la

imbunatatirea calitatii aerului si in cea mai mare masura la imbunatatirea calitatii vietii

Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al Comunei Golesti pe termen

mediu si lung se va concretiza in respectarea tintelor propuse in politicile de mediu

adoptate de legislatie pe factori de mediu.

Factorul de mediu apa

Realizarea zonificarii functionale prin implementarea PUG nu va conduce la un

impact direct asupra apelor subterane sau de suprafaţă.

In perioada de execuţie a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor PUG impactul asupra

apelor se poate produce pe următoarele căi:

- prin pierderi accidentale de hidrocarburi de la utilajele tehnologice şi mijloacele de

transport; poluantul caracteristic fiind produsele petroliere,

- prin pierderi accidentale de materiale care vor fi utilizate la execuţia lucrărilor care au

character poluant, care provoacă creşterea conţinutului de materii în suspensie,

- evacuări necontrolate, accidentale, de ape menajere.

La faza de PUG nu s-au facut toate precizarile privind masurile pentru protejarea factorului

de mediu apa pe perioada executiei obiectivelor, acestea fiind specifice proiectului de

executie ce va constitui faza ulterioara aprobarii acestuia.

Modernizarea si dezvoltarea echiparii tehnico –edilitare- efectul direct asupra calitatii

apelor de suprafata si subterane va fi pozitiv datorita realizarii unor conditii de igiena si

confort corespunzator datorita desfiintarii puturilor absorbante ; interzicerea oricaror

deversari necontrolate de ape uzate;respectarea legislatiei in vigoare privind evacuarea in

emisar, executarii retelelor de canalizare conform proiectelor de executie, fara a exista

pericolul fisurarii acestora cu posibilitatea de poluare accidentala a apelor subterane.


84

Factorul de mediu aer

Pe perioada de execuţie a lucrărilor pentru implementarea obiectivelor PUG activităţile de

şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente

acestora. Evoluţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf,

iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii carburanţilor în motoarele

utilajelor tehnologice necesare efectuării acestor lucrări şi în motoarele mijloacelor de

transport care vor fi utilizate.

Sursele principale de poluare a aerului sunt reprezentate de:

- activitatea de manevrare a materialelor pulverulente,

- funcţionarea mijloacelor de transport şi utilajelor tehnologice de construcţie,

- activitatea de transport a materialelor, semifabricatelor şi deşeurilor rezultate.

Caracteristica principală a lucrărilor propuse o constituie existenţa organizărilor de şantier

şi a mai multor puncte de lucru temporare şi mobile in care se va lucra simultan.

În cadrul unui şantier exista şi alte activităţi potenţial poluatoare pentru aer, de exemplu

întreţinere şi reparaţii utilaje, încălzirea bitumului pentru hidroizolaţii. Aceste activităţi

constituie o sursa de poluare redusă, pe o durata scurta de timp.

Punerea in valoare a energiei produsa cu utilizarea combustibilului gazos, prin realizarea

alimentarilor cu gaze a localitatii, cu aplicarea de masuri compensatori pentru protejarea

mediului, poate conduce inclusiv la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul de

combustie al resurselor fosile pentru producerea de energie electrica si termica, emisii care

au un rol important in aparitia efectului de sera.

In Raportul asupra factorilor de mediu pe anul 2010 nu se evidentiaza zone critice de

poluare a atmosferei in comuna.

Factorul de mediu sol

Impactul direct asupra solului se va manifesta in principal , prin ocuparea acestuia cu

constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţii ce au generat PUG se vor produce modificari

structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor. Deşeurile care vor

rezulta din activitatea de construcţii pentru realizarea obiectivelor ce au generat PUG sunt

de tip:


85

- menajer,

- industrial (de producţie):

- inerte şi nepericuloase - din constructii,

- cu conţinut de substanţe toxice şi periculoase (înlocuire piese auto, scăpari accidentale

de hidrocarburi de la motoarele mijloacelor de transport).

Deşeurile de pământ şi materiale excavate, piatră şi spărturi de piatră, resturi vegetale,

sunt deşeuri care vor proveni de la excavaţiile necesare pentru realizarea lucrărilor

proiectate.

Deşeurile amestecate de materiale de construcţie şi amestecurile metalice sunt deşeuri

provenite de la surplusul de materiale de construcţii: construcţiile vor fi realizate după

normele de calitate în construcţii astfel încât cantităţile de deşeuri rezultate să fie limitate la

minim.

Deşeurile de materiale industriale – oţel, cabluri electrice, tubulatură - vor proveni din

surplusul de materiale şi se încadrează în categoria deşeurilor reciclabile.

Tot în categoria de deşeuri reciclabile se încadrează şi deşeurile de ambalaje de la

produsele şi echipamentele care vor fi utilizate.

Constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii,

tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. Cantităţile de deşeuri

pot fi apreciate global după listele cantităţilor de lucrări dupa realizarea proiectelor de

executie al obiectivelor de investitii ce au generat PUG. O parte a acestor deşeuri,

respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi reciclate în umpluturi şi nivelări ca material

inert, tinand cont de calitatea solului, astfel incat sa se poata realiza refacerea habitatelor.

HG nr. 1403/2007 stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare,

remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele

terestre au fost afectate.

Poluatorul are obligaţia de a suporta costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al

siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre, ce fac obiectul unui studiu de fezabilitate

şi al unui proiect tehnic, elaborate după realizarea investigării şi evaluării poluării solului şi

subsolului. Costurile măsurilor de refacere include şi costurile monitorizării de după

refacere, care se suportă de administratorul terenului.

Activităţile de şantier vor fi monitorizate din punct de vedere al protecţiei mediului,

monitorizare care va cuprinde obligatoriu şi gestiunea deşeurilor.


86

Dupa realizarea obiectivelor de investitii se estimează ca pot apare urmatoarele categorii

de deseuri:

− deseuri biodegradabile municipale inseamna deseuri biodegradabile din gospodarii,

precum si alte deseuri biodegradabile, care, prin natura sau compozitie, sunt similare cu

deseurile biodegradabile din gospodarii, inclusiv, deşeurile din gradini şi parcuri, deşeurile

din piete şi deşeurile stradale,

− deseuri din ambalaje (cod 15) - hartie si carton, materiale plastice, lemn, metalice -

inclusiv cele contaminate cu continut periculos

− deseuri nespecificate in alta parte (cod 16): de la intretinerea vehiculelor, de

echipamente electrice, baterii si acumulatori,

− deseuri municipale si asimilabile din comert, inclusiv fractiuni colectate separat (cod 20) -

zona de gospodarie comunala, servicii,

− din agricultura: reziduuri zootehnice, inclusiv paie, din gospodariile individuale si agentii

economici, cadavre de animale.

Sănătate umana

Efectul asupra factorului uman al obiectivelor cuprinse in PUG va fi pozitiv si pe

termen lung, in principal prin schimbarea sursei de apa potabila.

CAPITOLUL 7

EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE

Nu este cazul. Nici un obiectiv propus prin prezentul PUG nu face parte din anexa

1 a Conventiei Legii nr.22/2001 pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului

asupra mediului in context transfrontiera adoptata la Espoo la 25 februarie 1991 ,

obiectivele propuse nu sunt susceptibile sa provoace un impact transfrontier negativ

semnificativ .


87

CAPITOLUL 8

MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE

A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG-ULUI

Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG Golesti ,rezulta un efect pozitiv

asupra factorilor de mediu ceea ce inseamna respectarea tintelor propuse in politicile de

mediu adoptate de legislatie pe factori de mediu , este necesar sa se stabileasca masuri

pentru intarirea efectelor pozitive si prevenirea efectelor adverse asupra factorilor de

mediu:aer, apa, sol.

In cazul zonarii teritoriale este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata,

asa cum a fost indicat in plan. Consiliului Local ii revine obligatia respectarii destinatiei

terenurilor, mai ales in problemele privitoare la interdictiile de construire temporare si

permanente, a culoarelor si terenurilor destinate dezvoltarii infrastructurii de servicii de

gospodarie comunala, a zonelor cu riscuri naturale, a zonelor de protectie sanitara cu

regim sever. Dupa aprobare, planul avand caracter legislativ local in problemele dezvoltarii

urbane este necesar sa se respecte separarea zonei de locuit si activitati complementare

de activitatile economice. Administratia publica locala trebuie sa respecte destinatia zonei

iar la eliberarea Certificatelor de urbanism sa specifice regimul juridic si tehnic al

terenurilor. De asemenea, se va solicita, in scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare

economica sa se elibereze acord de mediu de institutiile abilitate prin lege.

In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG comuna Golesti se recomanda

urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului.

8.1 Măsuri propuse pentru prevenirea , reducerea si compensarea efectelor adverse

asupra aerului

Obiectivele prevazute in PUG , necesare dezvoltarii localitatii , ar putea afecta

calitatea acestuia, in faza de executie a lucrarilor pentru :executarea lucrarilor de

constructii ,extinderea retelei de alimentare apa potabila, realizarea retelei de canalizare ,

reabilitare drumuri.Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad:

• Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere, sau a executiei de constructii de noi

obiective sau reabilitarea celor existente se vor lua masuri pentru a diminua , pana


88

la eliminare a emisiilor de pulberi , zgomot sau vibratii;materialele de constructii

pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul

particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;se vor lua masuri pentru

evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de

acces.

• Platformele si containerele de depozitare temporara a deseurilor generate in

perioada organizarii de santier, trebuie mentinute in stare buna, in conditii de

curatenie si ordine;

• Trebuie respectat programul prevazut in contractul cu operatorul de salubritate ,de

ridicare a deseurilor menajere si a celor valorificabile;

• In timpul iernii vor fi luate masuri speciale pentru a mentine drumurile de acces la

containere

• pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor pentru

încălzirea locuintelor se recomandă utilizarea de echipamente de producere a

energiei cu randamente ridicat

• Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se situeze sub limitele prevazute

de STAS 12574/87 si Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice

privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor

de poluanti atmosferici produsi de surse stationare;

• identificarea posibilitatilor de utilizare a energiilor din surse regenerabile;

• extinderea zonelor verzi, a aliniamentelor de protectie astfel incat la nivelul localitatii

sa fie atinse tintele prevazute de legislatia de mediu in vigoare (OUG 114/2007);


asupra apei

Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa

vor fi exclusiv pozitive, ele contribuind la cresterea calitatii acestora.

Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii

surselor de apa :


89

• interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de

apa ;

• interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri

de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora ;

• Încadrarea tuturor utilizatorilor în limitele de descarcare a apelor uzate evacuate

în emisarii naturali si/sau în retelele de canalizare a localitatii, conform actelor

normative si conditiilor impuse prin actele de reglementare;

• Aplicarea prevederilor legale în domeniul gospodaririi apelor în toate cazurile în

care se constata abateri de la aceste prevederi;

• Întocmirea si aplicarea cu rigurozitate a planurilor de prevenire si combatere a

poluarilor accidentale de catre titularii activitatilor care constituie potentialele

surse de poluare;

• in timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea

materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora ;

• deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu

respectarea legislatiei in vigoare ;

• monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate epurate

evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele impuse de

NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a

apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori naturali ;

• se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de

canalizare


asupra solului

Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu

constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG.

Pe perioada efectuării lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale

ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor, insa proiectele ulterioare de

implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru

protecţia solului şi subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi:


90

- utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea

condiţionărilor pentru drumurile noi de acces,

- utilizarea unor tehnologii avansate de construire;

- lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu

mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol;

- refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu organizarea de

santier prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si refacerea vegetatie specifice

habitatelor acolo unde va fi cazul;

- valorificarea pamantului vegetal rezultat din excavatii

- constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii,

tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. O parte a acestor

deşeuri, respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi reciclate in umpluturi şi nivelări ca

material inert, tinand cont de calitatea solului;

- tinand cont de vulnerabilitatile zonei in ceea ce priveste poluarea cu nitrati din surse

agricole, sunt necesare actiuni de promovare, in cadrul comunitatii fermierilor si

producatorilor agricoli, a implementarii principiilor Codului de bune practice agricole,

stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si respectarea perioadelor de

interdictie la aplicare a ingrasamintelor naturale, in colaborare cu autoritatile publice

competente in domeniu in vederea stabilirii optiunilor de fertilizare : Directia Agricola

Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie, etc; dezvoltarea exploatarilor agricole se va

face avand in vedere utilizarea rationala a ingrasamintelor chimice si naturale, aplicarea

corecta a ingrasamintelor astfel incat sa se reduca aportul de nutrienti in exces in

sol/subsol/panza de apa freatica si migrarea catre apele de suprafata, promovarea

agriculturii ecologice; efectele pozitive ale acestor masuri se vor cuantifica si in calitatea

panzei de apa freatica;

- promovarea cu prioritate a acelor masuri din PUG ce vor determina eliminarea unor surse

de poluare pentru sol/subsol (realizarea retelei de canalizare, implementarea sistemului de

gestionare a deseurilor, etc.).


91


asupra mediului social si economic

Realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. vor avea un impact pozitiv asupra

mediului social si economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se

intentionează ca forta de muncă disponibilă la nivel local să fie utilizată pentru realizarea

lucrărilor prevăzute în planul de urbanism. Sprijinirea initiativelor private la nivel local,

pentru realizarea unor activităti economice în comună vor contribui la crearea unor noi

locuri de muncă pentru populatie dar si îmbunătătirea nivelului de trai.

De asemenea, ca urmare a modernizării infrastructurii rutiere, se doreste

îmbunătătirea conditiilor de transport si a cresterii gradului de sigurantă al circulatiei.


asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei

Propunerile din planul urbanistic general au ca scop general imbunatatirea standardului de

viata al populatiei, a confortului, accesul la servicii medicale si sociale de calitate:

asigurarea extinderii serviciilor de alimentare cu apa si realizare retea de canalizare in

zona analizata; asigurarea alimentarii cu apa la parametri de calitate in conformitate cu

prevederile legale; asigurarea extinderii serviciilor de colectare si colectare selectiva a

deseurilor de la populatie; imbunatatirea si extinderea infrastructurii rutiere, amenajarea si

reabilitarea spatiilor verzi, a zonelor de agrement si sport, etc.

De asemenea, reglementarea suprafetelor introduse in intravilan se va realiza prin planuri

de urbanism zonale si regulamentele aferente.

Astfel :

- dezvoltarea unor noi zone rezidentiale numai in conditiile extinderii corespunzatoare a

capacitatilor echipamentelor tehnico-edilitare si a serviciilor de salubrizare si a respectarii

Ordinului 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind

mediul de viata a populatiei;

- realizarea perdelelor vegetale de protectie intre zonele de prestari servicii/mica industrie

si zonele rezidentiale;

- transportul materialelor de constructie cu evitarea, pe cat posibil, a zonelor rezidentiale;

- utilizarea de echipamente si autovehicule moderne, cu sisteme de retinere poluanti, astfel

incat tranzitarea localitatii sa nu amplifice presiunea asupra factorului de mediu aer ;


92

- intrucat calitatea apei potabile de la sursa de apa existenta in comuna Golesti nu

corespunde parametrilor de potabilitate-concentratii mari de fier,primaria va aduce la

cunostinta populatiei riscurile consumarii acesteia, si pana la implementarea obiectivului de

realizare alimentare cu apa din reteaua de distributie apa a municipiului Focsani, primaria

comunei va avea in vedere alocarea de fonduri in vederea dotarii cu instalatii de deferizare

a apei. Menţionăm că toţi operatorii furnizori de apă au fost informaţi imediat de catre DSP

Vrancea asupra rezultatelor de laborator, solicitându-li-se efectuarea anchetelor cu privire

la identificarea cauzelor care au determinat apariţia neconformităţilor precum şi măsurile

corective aplicate imediat pentru evitarea apariţiei unor epidemii.

CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI

OPTIME

Alternativa „zero” este luata in considerare ca element de referinta fata de care se

compara celelalte alternative.

In tabelul de mai jos se prezinta o comparatie a formelor de impact asupra mediului

corespunzatoare alternativei „zero”sau „nici o actiune”cu cele ale implementarii PUG-ului .

Optiuni Factor/aspect

de mediu Alternativa zero Implementarea proiectului

Comentarii

Calitatea apei Continuarea impactului pe

termen lung ca urmare a

deversarii apelor menajere

neepurate

Impact pozitiv semnificativ pe

termen lung ca urmare a

planurilor de gospodarire a

apelor

Proiectul ofera beneficii

semnificative pe termen lung

comparativ cu alternativa zero,

prin lucrarile de echipare tehnico-

edilitara propuse

Calitatea

aerului

Conditiile actuale persista pe

termen lung

Impact pozitiv asupra calitatii

aerului generat de

amenajarea spatiilor verzi,

modernizari ale retelelor

stradale, realizarea

alimentarii cu gaze naturale

Proiectul ofera beneficii

semnificative pe termen lung

comparativ cu alternativa zero

Sol/utilizarea Mentinerea pe termen lung a Impact negativ Proiectul ofera beneficii pe termen


93

terenului conditiilor actuale de utilizare

agricola a solului

nesemnificativ datorita

schimbarii tipului de folosinta

a terenului introdus in

intravilan

lung comparativ cu alternativa

zero si prin aplicarea unui sistem

eficient in gestionarea deseurilor

La stabilirea amplasarii punctelor

de colectare temporara a

deseurilor valorificabile, a

platformei de colectare temporara

a deseurilor provenite din

constructii/demolari, s-a tinut cont

de configuratia terenului, s-a tinut

cont ca variantele sa fie cele mai

eficiente sub raportul cost-

beneficiu , dar si eficace sub

aspectul calitatii mediului , a

standardului de viata, a respectarii

legilor in vigoare privind protectia

mediului, respectiv sanatatea

umana.

CAPITOLUL 10

DIFICULTATI INTAMPINATE

Pe parcursul evaluarii de mediu pentru PUG Golesti nu au fost intampinate

dificultati.

CAPITOLUL 11

MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG-ULUI

La nivelul comunei Golesti se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat

pe domeniile specifice efectelor semnificative.


94

Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementarii planului PUG

comuna Golesti

Obiectivul relevant

pentru mediu

Indicator Frecventa Surse de

informare

Responsabilitate

Protectia calitatii

aerului

Poluanti

atmosferici

La solicitarea

autoritatilor

competente de

mediu prin

autorizatii de

mediu

Ordin 462/1993

pentru aprobarea

conditiilor tehnice

privind protectia

atmosferei si

Normelor

metodologice

privind

determinarea

emisiilor de

poluanti atmosferici

produsi de surse

stationare

Agentii economici

care desfasoara

activitati cu impact

asupra calitatii aerului

Asigurarea calitatii

apelor de

suprafata si

subterane

Indicatori de

calitate a apelor

uzate evacuate

Monitorizare

conform

autorizatiei de

gospodarire a

apelor

Prevederile HG

352/2005 pentru

apa epurata

evacuata in emisar-

NTPA 001/2005

Operatorul statiilor

Protectia solului Cantitatea de

deseuri colectate

si predate spre

eliminare sau

valorificare

lunar Evidenta gestiunii

deseurilor

Primaria Golesti

Operatorul de

salubritate

Imbunatatirea

calitatii vietii

Parametrii de

calitate a apei

potabile

Conform legislatiei

in domeniul sanitar

Prevederile HG

974/2004 pentru

aprobarea

Normelor de

supraveghere ,

inspectie sanitara

si monitorizare a

Operatorul de servicii

de gospodarie

comunala


95

calitatii apei

potabile

Zonarea teritoriala Numar certificate

de urbanism si

autorizatii de

constructie

eliberate

anual Evidentele

serviciului de

urbanism;

Registrul hotarari

ale consiliului local.

Primaria Golesti

CAPITOLUL 12

REZUMAT NETEHNIC

Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2005 care transpune

Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA) privind procedura de realizare a evaluarii de mediu

pentru planuri si programe. In prezentul raport de mediu sunt identificate, descrise si

evaluate potentialele efecte semnificative asupra mediului care pot aparea prin

implementarea planului si stabilite măsuri de prevenire a oricărui posibil efect negativ.

Pentru factorii de decizie din administratia publică a comunei , Raportul de mediu este un

instrument care impreună cu Planul urbanistic general poate să sprijine fundamentarea

deciziilor in implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al

investitiilor, să intărească si să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice

viitoare ale comunei.

Comuna Golesti situata in partea centrala a judetului Vrancea are urmatoarele

vecinatati :

• nord Municipiul Focsani,






Comuna este compusa din doua sate: Golesti si Cerdac .


96

Localitatea isi desfasoara activitatea pe o suprafata de 1295 ha, din care agricol 955

ha, neagricol 340 ha, repartizata pe categorii de folosinta astfel: 830 ha arabil, 102 ha

pasune, 23 ha vii, 59 ha paduri, 96 ha cu ape , 124 ha teren curti-constructii, 4 ha teren

neproductiv, cai de comunicatii 57 ha.

Populaţia stabilă a comunei este de 5120 locuitori (2010).

- localitatea Golesti: 3 137 locuitori

- localitatea Ceardac:1 983 locuitori

In prezent ,in comuna mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de poluare

sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii componentelor factorilor de

mediu. Se intalnesc totusi o serie de situatii si aspecte negative, respectiv activitati umane

si fenomene naturale, care pot afecta in timp apele de suprafata, subterane si solurile.

Astfel, inexistenta unui sistem centralizat de evacuare si de epurare a apelor uzate,

folosirea fertilizantilor in agricultura fara indrumarea si controlul specialistilor, surse de apa

(fantani) incorect construite si amplasate lipsite de protectie sanitara pot afecta calitatea

factorilor de mediu apa si sol prin spalari, scurgeri neorganizate si infiltratii de ape

meteorice, impurificari ale apelor de suprafata si mai ales a celor subterane cu substante

chimice si bacteriologice.

Situatia existenta

Alimentare cu apa

În prezent satul Ceardac nu are reţea de alimentare cu apă.






Calitatea necorespunzatoare a apei la sursa existenta ,din punct de vedere al

concentratiilor de fier.


97

Canalizarea

In prezent in comuna nu exista sistem centralizat de canalizare a apelor uzate

menajere si a celor pluviale.

La nivelul comunei inca se utilizeaza haznalele de tip rural. Apele uzate din haznale

se infiltrează in sol , poluând pânza de apa freatica

Alimentare cu energie electrica

Comuna Goleşti este alimentată cu energie electrică prin intermediul unei linii de

distribuţie aeriană LEA 20 KV, racordată la staţia de transformare (110/20 KV) a C.E.I.L.

Focşani.

Alimentarea cu energie termica

Alimentarea cu căldura a locuinţelor si a clădirilor de utilitate publica din comuna se

face utilizând sobe cu combustibil solid .

Alimentarea cu gaze naturale

Comuna Goleşti este traversată în lung de o conductă de gaz natural de Ø 200 mm

Focşani – Coteşti care alimentează S.C. VEDAGRO S.R.L. si S.C. DIONISOS S.R.L.

Coteşti.




unde se va alimenta şi populaţia comunei Goleşti.

Necesarul de gaze naturale pentru aprovizionarea cu combustibil a locuitorilor

comunei şi a obiectivelor social culturale, este următorul:

Debit instalat – 535 mc/h

Consum anual – 900 mii mc



naturale.


98

Astfel, in urma analizarii situatiei existente s-au identificat urmatoarele

disfuncţionalităţi ce pot conduce la degradarea calitatii factorilor de mediu , in situatia

neimplementarii proiectelor propuse prin PUG:

Din analiza situatiei existente se desprind o serie de disfunctionalitati , care reclama

solutii de eliminare sau diminuare, astfel:

⇒ lipsa unor terenuri construibile în actualul intravilan, dintre care se detaşează

necesităţile pentru construirea unor noi locuinţe, impune creşterea suprafeţei

intravilanului;

⇒ calitatea necorespunzatoare a apei la sursa- cantitati crescute de fier

⇒ lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, care

reprezintă principala sursă de poluare a pânzei de apă freatică

⇒ lipsa spaţiilor verzi amenajate în intravilan;

⇒ drumuri şi intersecţii nemodernizate şi neamenajate;

Cerintele si optiunile populatiei

Cerintele si optiunile populatiei identificate constau in :


Necesitatea de a rezolva cererea de spatii pentru dezvoltarea unor activitati

economice, precum si crearea unor noi locuri de munca in primar, secundar si tertiar, si

cererea de dezvoltare a unor noi zone rezidentiale si echipamente rezidentiale ale

cartierelor componente, au condus la extinderea pentru perspectiva a intravilanului de la

398,54 ha la 445,04 ha. Modificările intervenite în folosinţa terenurilor pe teritoriul

administrativ al comunei Golesti, constau în introducerea în intravilan a unor terenuri

agricole în scopul îmbunătăţirii imaginii construite pe accesele principale. De asemenea , la

cererea Primariei, s-a redus intravilanul existent al localitatii Golesti in partea sud -vestica

cu suprafata de 0,23 mp si intravilanul localitatii Ceardac cu 4,63 ha.

Extinderea suprafetelor de intravilan s-a facut pe suprafete fara riscuri

naturale(inundatii).

La precipitatii abundente paraul Hathau iese din albie si inunda suprafetele

invecinate. Acest lucru s-a intamplat in 2005 cand au fost inundate 60 de gospodarii si 15


99

ha de teren agricol. O suprafata de 3 ha teren agricol a fost inundata in partea de nord a

localitatii Golesti de raul Milcov.


Satele Goleşti şi Cerdac au executată reţeaua de gaze naturale pe toate străzile

cu excepţia subtraversarea râului Milcov care ar face legătura cu reţeaua municipiului

Focşani de unde se va alimenta şi populaţia comunei Goleşti.



naturale.


Conform Planului de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor

uzate, pentru comuna Golesti se prevede realizare pana in 2017 a 2 km de retea de

canalizare masura ce se va realiza in cadrul proiectului « Reabilitarea si modernizarea


Focşani» , prin care se propune extinderea reţelei de canalizare in satul Ceardac şi in

satul Goleşti.

In urma analizei de opţiuni realizata la faza studiu de fezabilitate a rezultat ca

varianta optima pentru aglomerarea Focşani este epurarea apelor uzate intr-o singura

staţie, staţia de epurare Focşani, iar transportul apei uzate se va face prin colectoarele

sistemului de canalizare existent in municipiul Focşani.

Reţeaua de canalizare din strada Mugur colectează apele uzate din zona satului

Ceardac va subtraversa drumul naţional DN2 spre Calea Munteniei si vor intra in colectorul

proiectat pe Calea Munteniei.

Apele uzate din satul Goleşti vor fi colectate gravitaţional in staţia de pompare ape

uzate amplasata in zona de nord a localităţii. Din staţia de pompare apele uzate vor fi

pompate printr-o conducta de refulare De 160mm, după subtraversarea râului Milcov in

colectorul de De 315 mm din Calea Munteniei.


100

Apele uzate colectate de pe strada Gârlei si apele uzate colectate din Ceardac vor fi

transportate de-a lungul şoselei de centura prin colectorul De 315 mm care se va descarcă

in colectorul existent pe strada Brăilei din Focşani.

Lucrările În sectorul de apa uzată pentru comuna Goleşti sunt:

- reţelele de canalizare in lungime de L=19.580 m, De250mm din care:

- extinderea reţelei de canalizare menajera in satul Ceardac in lungime de L=3.019 m

- extinderea reţelei de canalizare menajera in satul Goleşti in lungime de L=16.561 m.

- conductă de refulare De 160mm L=2.143 m

- racorduri de canalizare la consumatori De110mm, 1.400 buc.


Intrucat calitatea apei potabile de la sursa de apa existenta in comuna Golesti nu

corespunde parametrilor de potabilitate-concentratii mari de fier,primaria va aduce la

cunostinta populatiei riscurile consumarii acesteia, si pana la implementarea obiectivului de

realizare alimentare cu apa din reteaua de distributie apa a municipiului Focsani, primaria

comunei va avea in vedere alocarea de fonduri in vederea dotarii cu instalatii de deferizare

a apei. Menţionăm că toţi operatorii furnizori de apă au fost informaţi imediat de catre DSP

Vrancea asupra rezultatelor de laborator, solicitându-li-se efectuarea anchetelor cu privire

la identificarea cauzelor care au determinat apariţia neconformităţilor precum şi măsurile

corective aplicate imediat pentru evitarea apariţiei unor epidemii.

Prin implementarea lucrarilor prevazute in proiectul « Reabilitarea si modernizarea


Focşani» şi anume « Extinderea reţelelor de apa si canalizare in comuna Goleşti,

aglomerarea Focşani, judeţul Vrancea» se urmăreşte, soluţionarea problemelor legate

de alimentarea cu apă potabilă de calitate, a locuitorilor din localitatea Goleşti. Prin proiect

s-a prevăzut extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile in satul Ceardac, comuna

Goleşti în lungime de L=3.909 m, din care L=867 m reprezintă racordul pentru satul

Goleşti, De 200mm.


In conformitate cu art.2 din O.U.G. nr.114/2007 pentru modificarea O.U.G.

nr.195/2005 privind protectia mediului , administratia locala are obligatia de a asigura pana


101

la 31 decembrie 2010 o suprafata minima de 20 mp spatiu verde pe cap de locuitor si

pana la 31 decembrie 2013 o suprafata minima de 26 mp spatiu verde pe cap de locuitor.

Prin implementarea PUG in comuna suprafata de spatiu verde va fi asigurata

prin amenajarea unei suprafete de 8,135 ha zona spatii verzi.

Spaţiile verzi necesare, rezultate din norma de calcul:

26,00 mp x 5120 = 13 312 mp – pana la 31 dec. 2013

vor fi asigurate astfel:

- zona agrement, compusa din:

- PUZ Iliescu = 3,00 ha;

- PUZ Dinita = 1,07 ha;

- tarla 13, parcela 78 = 4,78 ha;

- Parcuri propuse = 0,55 ha;

- plantatii de aliniament la drumurile principale in Golesti = 3,47 ha;

- plantatii de aliniament la drumurile principale in Ceardac= 0,65 ha;

TOTAL SPATII VERZI = 13,54 ha


• extindere retea alimentare cu energie electrica in zonele atrase in intravilan


• amenajare piata agroalimentara;

• construire sala de sport;

• imbunatatirea legaturilor carosabile in localitate-modernizare drumuri principale si

secundare

Gestiunea deseurilor

• Activitatea de salubrizare se realizeaza prin gestiune delegata - astfel

administratia publica locala a apelat pentru realizarea serviciilor la un

operator de servicii publice, SC GEMINASEREXIM SRL Petresti , judet

Vrancea ,caruia i s-a încredintat în baza unui contract gestiunea propriu-

zisa a serviciilor de salubritate.Astfel deseurile menajere sunt ridicate din

poarta in poarta , pe baza unui program stabilit prin contract (o data pe

saptamana)si transportate conform legislatiei in vigoare la depozitul de la


102

Haret. Se urmareste ca ,gospodariile sa fie dotate cu pubele PVC sau saci

menajeri.

• In privinta deseurilor valorificabile , in comuna sunt amenajate 6 platforme

de precolectare , betonate unde se depoziteaza temporar deseurile

reciclabile 4 in Golesti si 2 in Cerdac. Acestea sunt ridicate si transportate

de catre firma autorizata si predate in vederea valorificarii . Prin asigurarea

colectarii selective se urmareste cresterea nivelului de recuperare si

valorificare a deseurilor menajere refolosibile .

• In privinta deseurilor agrozootehnice , s-au adoptat solutii de compostare

individuala a deseurilor biodegradabile;depozitarea si valorificarea acestora

se realizeaza individual in fiecare gospodarie prin depunere pe terenurile

proprii pentru mineralizare si utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile

vegetale,pe o platforma speciala. Platforma de gunoi de grajd va fi amplasata

la minim 10,00m distanta de locuinta proprie si din vecinatati si de sursele de

apa ;

• Deasemeni, se va avea in vedere amenajarea unui spatiu frigorific pentru

depozitarea temporara a animalelor moarte, pana la preluarea acestora de

catre societatile autorizate pentru neutralizare.

• Deseurile spitalicesti provenind de la cabinetul medical din comuna,

considerate periculoase (infectioase si intepatoare) vor fi colectate in

containere speciale ce vor fi puse la dispozitie de catre unitatile specializate

de neutralizare a deseurilor periculoase si transportate in conditii de

siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc autorizat .

• In privinta deseurilor provenite din constructii si demolari, primaria va lua

masuri pentru controlul acestui flux de deseuri, prin Regulamentele locale de

salubrizare (masuri pentru control fluxului de deseuri în scopul mentinerii unei

evidente a cantitatilor generate, reutilizate, reciclate si eliminate), prin

conditiile de autorizare a lucrarilor de constructii (clauze legate de spatiile de

depozitare specifice acestui tip de deseuri), prin asigurarea preluarii acestora

de o firma de salubritate cu care primaria are incheiat un contract


103

In aprecierea evolutiei probabile a diferitelor componente de mediu in cazul

implementarii P.U.G , s-a avut in vedere faptul ca un P.U.G creeaza un cadru pentru

modernizarea si dezvoltarea zonei prin mijloace specifice. Astfel, un astfel de plan poate

genera presiuni asupra unor componente de mediu , iar pe de alta parte poate solutiona

prin mijloace urbanistice anumite probleme de mediu existente.

Nu s-au identificat probleme relevante privind implementarea planului.

Analiza rezultatelor evaluarii a pus in evidenta faptul ca implementarea PUG-ului

genereaza un impact preponderent pozitiv.Implementarea obiectivelor propuse va contribui

in principal la limitarea poluarii apelor de suprafata si subterane, imbunatatirea calitatii

vietii, dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirea calitatii aerului .

Aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUG, sunt numeroase si vor

avea efecte exclusiv pozitive asupra populatiei si in special asupra starii de sanatate a

populatiei prin:

• Extinderea sistemelor de alimentare cu apa si realizarea retelei de canalizare ,

finalizarea lucrarilor de alimentare cu gaze naturale, reabilitarea si modernizarea

cailor de comunicatie ,vor imbunatati starea de igiena si confort a locuitorilor;

• Realizarea si extinderea spatiilor verzi si a perdelelor de protectie precum si

crearea de noi spatii de agrement vor spori confortul locuitorilor si vor imbunatati

calitatea factorului de mediu aer;

• Extinderea intravilanului si constructia de noi locuite vor duce la marirea

spatiului de locuit pe cap de locuitor.

• Cresterea suprafetei spatiilor verzi, pe langa efectul benefic asupra populatiei va

oferi noi spatii de viata pentru specii de plante si animale.

• Se va aplica la nivelul comunei Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor ceea

ce conduce la cresterea confortului locuitorilor si se va imbunatati calitatea

factorului de mediu aer;

Prin realizarea acestor obiective se va exercita un impact asupra mediului, dar

acesta se manifesta numai pe perioada lucrarilor, este reversibil si poate fi diminuat prin

adoptarea masurilor propuse in cadrul raportului de mediu.


104

Reabilitarea drumurilor si saparea santurilor pentru realizarea retelei de distributie a

apei si a retelei de canalizare poate avea impact negativ asupra aerului (prin emisii de

poluanti) sau a solului prin modificarea acestuia, dar dupa finalizarea lucrarilor mediul va

reveni la starea initiala.

In concluzie, apreciem că implementarea planului de dezvoltare pentru

comuna Golesti va avea un efect preponderant pozitiv asupra mediului si va duce la

dezvoltarea durabilă a localitătii pe termen mediu si lung.

Implementarea PUG al comunei Golesti se va face cu respectarea Regulamentului

Local de Urbanism care reprezinta documentatia cu caracter de reglementare si cuprinde

prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, utilizare si realizare a constructiilor

pe teritoriul comunei atat in intravilan cat si in extravilan.

Prescriptiile cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism sunt obligatorii la

autorizarea executarii constructiilor pe intreg teritoriul administrativ al unitatii ce face

obiectul Planului Urbanistic General.

Pentru factorii de decizie din administratia publică a comunei , Raportul de mediu

este un instrument care impreună cu Planul urbanistic general poate să sprijine

fundamentarea deciziilor in implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul

negativ al investitiilor, să intărească si să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării

urbanistice viitoare ale comunei.


105

Bibliografie 1. Starea mediului 2010 judeţul Vrancea;

2. Memoriu general PUG – Comuna Golesti;

3. Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectia Mediului, Plan National de Gestionare a

Deseurilor

4. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protecţia şi ingineria mediului, Editura

Economică, Bucureşti, 1997 ;

5. M. Negulescu şi colectivul – Protecţia mediului înconjurător, Manual general, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1995;

6. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului, Editura Medicală,

Bucureşti, 1978;

7. V. Rojanschi, Mediul înconjurător – Abordări sistematice, Institutul de Cercetări şi

Ingineria mediului, Bucureşti 1991.

8. *** surse de documentare internet

La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din domeniul protectiei

mediului:

• OUG 195/ 2005 aprobata cu modificari si completari prin Legea 265/29.06.2006, cu

modificarile si completarile ulterioare;

• H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru

planuri si programe;

• Legea Apelor nr. 107/1996 modificata si completata prin Legea 310/2004;

• Ordinul MAPPM nr.462/1993 – Conditii tehnice privind protectia atmosferei;

• Ordinul MAPM nr. 592/2002- stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si

metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor

in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul

inconjurator;

• Ordinul MAPPM nr.756 / 1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii mediului;

• STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;

• Ordinul MS nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind

mediul de viata al populatiei, modificat si completat prin Ordinul MS 1028/2004;


106

• Legea 426/2001 privind regimul deseurilor ;

• H.G. 349/2002 privind gestiunea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, modificata si

completata prin H.G. 899/2004;

• H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor

de protectie sanitara si hidrogeologica.

Intocmit, Ing.Eni Lidia

eni lidia paulina,persoana fizica inscrisa in registrul ...arpmgl.anpm.ro/files/arpm...

Documents