Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice

Aplicarea metodei problematizării

Petric IoanLiceul ProDeo

Motivaţia alegerii metodeiAm ales aceasta metoda pentru ca

(problematizarea) este considerata una din metodele cele mai eficiente si mai complexe de implicare a elevilor/studentilor/sportivilor in procesul de formare.

Presupune crearea unor situatii teoretice sau practice dificile care necesită din partea elevilor o atenţie deosebită in găsirea unor soluţii noi de rezolvare.

Asocierea conţinutului cu anumite competenţe generale şi specifice din programăConstientizarea provoaca in mintea elevilor necesitatea

implicarii in rezolvarea situatiilor problema si are la baza "exersarea prin deducere si gandire creatoare" rezultata in urma analizei si compararii situatiilor aparute sau provocate, in urma depistarii relatiilor dintre cunostintele, deprinderile si priceperile deja insusite.

Exersarea deprinderilor motrice, realizata in mod diferit si in conditii de executie cat mai variate, impuse de situatii neprevazute constituie o modalitate de realizare a acelui tip de "invatare aplicativ deductiva", care sta la baza modificarii comportamentelor si personalitatii. (adoptarea unui comportament adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup)

Ca si celelalte metode, problematizare este o metoda cu mare eficienta, ce se poate combina cu dezbaterea, studiul de caz, invatarea prin descoperire si presupune folosirea ei atunci cand se impune si cand se poate folosi.

Alaturi de celelalte metode verbale si intuitive folosite in transmiterea informatiilor in educatia fizica si sport ca si in celelalte discipline, contribuie la dezvoltarea capacitătilor intelectuale ale elevilor.

Problematizarea

Folosirea acestei metode in procesul instructiv-educativ de tip practic sau teoretic impune respectarea unor conditii: existenta unor cunostinte anterioare privind

problema data; existenta interesului elevilor/ in rezolvarea

problemei; dificultatile de rezolvare sa nu depaseasca

posibilitatile elevilor;elaborarea situatiei problema intr-un moment

potrivit.

Problematizarea

Parcurs aplicativ

Situatii de folosire: Se foloseste in educatia fizica in jocuri dinamice si jocuri sportive, in parcursuri aplicative, in formarea si, mai ales, in rezolvarea unor structuri algoritmice de sisteme de actionare pentru realizarea obiectivelor instructiv-educative.

Descrierea structurii (continutului) parcursului: alergare pe distanta de 5 m, trecere peste o banca de gimnastica, rostogolire pe o saltea, alergare pe distanta de 6 m, trecere pe sub un obstacol, alergare la o scara fixa, urcare pe 5 sipci, coborare pe cealalta scara, ridicarea unei mingi si intoarcere, cu transportul acesteia, in alergare la grupa proprie.

Dezavantaje: Are dezavantajul ca necesita un anumit nivel de cunostinte, capacitate de analiza si discernere formata, dar si predispozitia profesorului pentru nou, pentru perfectionare.

Eficienţa: Contribuie la educarea curajului, a imaginatiei, a creativitati, a vitezei de decizie, a judecatii etc.

Avantaje: Se poate organiza pentru toată clasa, cu grupuri mari si mici, se poate organiza la toate nivelurile incepand cu invatamantul primar si terminand cu grupe de varsta a III-a.

Angajarea într-o activitate independentă de însuşire şi de aplicare în situaţii diferite a celor învătate prin crearea de probleme, educă imaginatia, motivaţia şi interesul pentru găsirea celor mai eficiente şi adecvate soluţii ceea ce duce la îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe, la dezvoltarea creativităţii, dar şi la orientarea gândirii spre rezolvarea de situaţii.

• Descrierea, demonstratia, observatia, problematizarea constituie metodele de baza folosite in scopul formarii unei perceptii, a unei reprezentari clare asupra miscarii ce trebuie executata.

Transmiterea, insusirea si evaluarea cunostintelor este un proces complex ce se realizeaza prin folosirea combinata a tuturor metodelor. Formarea unei reprezentari clare se realizeaza cu ajutorul metodelor verbale (explicatiei, descrierii, povestirea, prelegerea, conversatia), insa perceptia si intelegerea reala este întregită de o observare dirijată asupra unei demonstraţii corecte si repetate, iar capacitatea de adaptare si creaţie se educă prin problematizare.