Curs 7 – Drept 21.04.2010

{{aceasta e luat de anul trecut}}

PUTEREA BISERICEASCĂ.

Se întelege suma mijloacelor religioase, morale si materiale de care se serverste Biserica pentru săvârsirea lucrării mântuitoare.

Mijloacele principale sunt cele religioase, fiind dublate de elemente morale si sprijinite de elemente materiale în conformitate cu natura bisericii însăsi si cu natura oamenilor.

Elementele religioase provin din lucrarea pe care a săvârsit-o Mântuitorul întemeind Biserica.

Elementele morale si cele materiale care intră în alcătuirea Bisericii ca suport celor religioase provin din vointa si lucrarea oamenilor, a credinciosilor si a membrilor Bisericii.

Mijloacele de natură religioasă cu care a înzestrar-o Mântuitorul pentu ca în ea să se poată lucra lucrarea mântuitoare până la sfârsitul veacurilor sunt acele care continuă cele trei aspecte ale lucrării pe care a săvârsit-o Mântuitorul făptuind mântuirea obiectivă a întregului neam omenesc. Adică mijloacele folosite în lucrarea Sa învătătorească sau de propovăduire, în lucrarea Sa preotească (arhierească) sau de sfintire si în lucrarea Sa pastorală (de cârmuire, împărătească). Această întreită lucrare nu a încetat si nu încetează nicio clipă pentru că Mântuitorul este propovăduitorul permanent al crestinilor si sfintitorul permanent.

Este ceea ce se spune în mod clar în rugăciunea rostită de preot în timpul cântării heruvimice.

Hristos rămâne nu doar capul nevăzut al Bisericii, ci cârmuitorul ei suprem, activ până la sfârsitul veacurilor.

Elementul moral din cadrul puterii bisericesti vizează actele de vointă pe care le săvârseste în aplicarea sau folosirea mijloacelor religioase, persoanele care detin si exercită puterea bisericească.

Elementul material vizează toate mijloacele materiale de care se serveste autoritatea Bisericii în întreaga ei lucrare. Nu sunt mijloace de represiune (ca cele din societătile civile).

Elementul material cuprinde mijloace materiale de păstrare si difuzare a adevărului revelat, mijloace materiale în aplicarea puterii sfintitoare, mijloace materiale folosite pentru fixarea, difuzarea, aplicarea normelor religioase, norme de sanctionare a credinciosilor si clericior, mijloace economice si cel mai important element material este omul ca purtător al puterii bisericesti sau ca subiect al acesteia.

Puterea bisericească ---- învătătorească ---- sfintitoare (sacramentală) ---- cârmuitoare ---- putere legiuitoare ---- putere executivă

---- putere judecătorească.

Puterea invatatoreasca - de luat din anuar-

Administrarea sau exercitarea puterii sfintitoare

Puterea sfintitoare a Bisericii se manifesta in general in toate randuielile de rugaciune prin care harul divin se revarsa supra credinciosilor, in special aceasta putere se exercita prin intermediul sfintelor taine si al ierurgiilor. Altfel spus, harul divin indispensabil sfintirii vietii se impartaseste credinciosilor prin sfintele taine +ierurgii. Intr-o oarecare masura, de exercitarea puterii sfintitoare se leaga si intocmirea randuielilor de savarsire a lucrarilor sfinte.

Importanta deosebita a puterii sfintitoare consta in aceea ca prin intermediul ei se confera intreaga putere bisericeasca. Pe de-o parte prin Sfanta taina a Hirotoniei, Preotiei, se confera din toata puterea Bisericeasca, cele trei ramuri, in masuri diferite, fiecareia dintre cele trei trepte ale ierarhiei de instituire divina. Pe de alta parte, harul Botezului la care se adauga harul mijlocit prin celelate taine si ierurgii ii face si pe laici, pe toti membrii bisericii, participanti, la exercitarea puterii bisericesti in toate cele trei forme ale ei. Intr-o situatie aparte se gasesc membrii ierarhariei de instituire bisericeasca, reprezentand clerul inferior. Randuiti pentru anumite slujiri prin ierurgii speciale numite hierotesii,care in contextul exercitarii puterii bisericesti se plaseaza intre laici si ierarhie de instituire divina.

Administrarea sfintei Taine a Botezului.Botezul este primul act prin care se exercita puterea sfintitoare, in sensul ca

botezul este actul de nastere in viata in Hristos, devenind madular al Bisericii. Cea dintai lucrare a puterii sfintitoare se aseamana cu cea dintai lucrare a puteri invatatoresti ,adica cu lucrarea misionara,ambele savarsindu-se in afara Bisericii, adica se resfrang asupra unor necrestini. Normele canonice care reglementeaza Botezul sunt grupate in patru categorii:A. savarsitorulB.primitorulC. randuiala savarsirii (procedura administrarii)D. efectele administrarii tainei

A. Dupa cum reiese din mai multe canoane, Botezul se savarseste de espiscop sau de preot. (can 46, 47, 49, 40 Apostolice) In cazuri exceptionale cand exista pericolul sa

moara nebotezat, botezul poate fi savarsit de un diacon, monah ori monahie (44 sf Ncihifor) sau de oricare crestin barbat oori femeie (45) In astfel de cazuri exceptionale Botezul se reduce doar la formula treimica si intreita afundare in apa, socotindu-se valid prin iconomie. In cazul cand supravietuieste Botezul nu se repeta.

B. Primitorul sfintei taine a Botezului- poate fi orice fiinta umana in viata (18 Cartagina) indiferent de sex si varsta (can 110 Cartagina ) . Copii trebuie sa fie asistati de o persoana dreptcredincioasa, garant sau tutore spiritual al copilului botezat. Persoana care marturiseste credinta pentru cel botezat copilul dobandeste calitatea de FIN. Intre nas si fin precum si intre rudele acestora se naste o inrudire cu caracter religios sau spiritual care se numeste nasie (can 53 Trulan)(rudenia spirituala este mai mare decat cea de trup). Nasul trebuie sa fie crestin dreptcredincios, de preferinta de acelasi sex cu pruncul. Nu poate fi nas cel nebotezat sau cel care nu are botezul valid, cel din alta confesiune, religie, altfel nu exista certitudinea ca marturiseste drept. [La botez este un singur nas]

Pruncul in pericol de moarte trebuie grabnic botezat (can 45 Cartagina) (38 Nichifor) . Institutia catehumenatului apare chiar in epoca aspotolica. Cei care isi manifestau dorinta de a primi botezul crt parcurgeau etape pregatitoare: punerea numelui, apoi catehizarea -intrind in gruparea catehumenilor in care erau nevoiti sa petreaca un anumit timp. Abia apoi erau supusi exorcismelor si admisi sa participe la slujbele in cadrul carora urmau sa fie catehizati. Despre botezul celor despre care nu se stie daca au fost botezati (84 Trulan + 72 Cartagina), precum si botezul celor veniti de la eretici . (Can 7, 2 ecumenic).

C .Randuiala savarsirii, procedura. Se savarseste in numele Sfintei Treimi prin trei afundari, (Can 50 Apostolic). (50 bis – modul in care trebuie catehizat si cum trebuie sa i se explice Sfanta Treime, 91 Sfanta Vasile), rostindu-se formula evanghelica,( 49 Apostolica si 47 Sfantul Vasile); Botezul se savarseste in Biserica. Pentru a se savarsi in paraclise din case particulare – este necesar aprobarea episcopului. Momentele mai importante ale slujbei botezului sunt enumerate de Sfantul Vasile in canonul 51:-lepadarea de satana si de ingerii lui, binecuvantarea apei, a untdelemnului,a celui ce urmeaza a fi botezat, ungerea cu undelemn si intreita afundare. Botezul savarsit in mod valid nu se repeta . Repetarea atrage pedeapsa caterisirii,(canoanele 47 apostolic, 48 Cartagina),aceeasi pedeapsa ar fi si pentru cei care ar refuza sa boteze pe cei care ar veni de la eretici .

D. Efectele Botezului: cel botezat devine membru al Bisericii ,el dobandeste ceea ce s-ar putea numi cetatenia bisericeasca, devenind subiect de drepturi si indatoriri in cadrul bisericii. Numai in aceasta calitate el poate primi si celelate taine si ierurguii ale Bisericii. Efectul principal al Botezului este stergerea pacatului originar si a tututor pacatelor personale- in cazul botezului persoanelor adulte.

Savarsitorul- episcopul sau preotul. In Biserica Romano Catolica aceasta taina e facuta doar de episcop, preotul facand -o doar exceptional cu aprobarea epsicopuluiPrimitorul- oricine a primit botezul crestin in mod valid. Putem deosebi mai multe categorii de primitori :

-cei care au primit botezul indiferent de varsta, urmeaza sa primeasca si taina mirungerii-Taina mirungerii este administrata si unora dintre (ereticii) eterodocsi,care se intorc la dreapta credinta: venit dupa ce fusese botezat in biserica sau cei care au fost botezati la alta biserica care recunoaste botezul, validat prin revenirea la dreapta credinta. In cazul celor dintai mirungerea se adminstreaza indata dupa botez (can 48 Laodiceea). In cazul celor din a daua categorie mirungerea se adminsitreza numai dupa ce se leapada de erezie,facand o marturisire de credinta … cei care inainte de a face parte din grupare erotica primisera in Biserica botezul si mirungerea cu ocazia revenirii la dreapta credinta primesc pentru a doua oara taina mirungerii. De retinut ca celor intorsi de la schisme , care presupun si ele rataciri, erezii mai putin grave, nu li se mai adminstreza taina mirungerii ci dupa lepadarea de ele sunt impacati cu Biserica si primiti la Sfanta cuminecatura.( Can 95 TRrulan, 1 Sfantul Vasile).

Raduiala savarsirii-( can 7, 2 ec + 95 Trulan), modul cum trebuie facuta mirungerea, fruntea, nasul, gura,ureche “Pecetea darului Sfnatului Duh”. Ca si Botezul, mirungerea se savarseste in Biserica. In vechime,sfintirea Sfantului si marelui Mir (can 6, Cartagina) a fost rezervata episcopului.

Efectele- pentru cei ce primesc mirungerea, ea nu produce efecte juridice. Cei care primesc mirungerea dupa venirea sau revenirea de la erezie, fara a fi mai intai botezati, dobandesc sau redobandesc calitatea de membrii ai bisericii.

Can 7 Sin 2 Ecumenic2 paragrafe:

Can 95 TrulanReia pe precedentul.

Can 1 Sfantul Vasile cel Mare