drept comercial i, curs 6+7 (2) (4 files merged)

of 27 /27
1 Drept comercial I 10.04.2015 Curs 6 FORMELE DE SOCIETATE I. SocietăĠile de persoane În societăţile de persoane (societatea în nume colectiv şi societate a în comandită simplă), ceea ce interesează este încrederea dintre asociaţi, calităţile acestora, şi nu capitalul aportat. Sunt considerate în doctrină ,,societăţi închise”, din cauza caracterului intuitu personae şi a numărului mic de asociaţi, ei fiind de obicei membrii unei familii sau persoane ale căror relaţii se bazează pe încredere. Societatea în nume colectiv este constituită de două sau mai multe persoane ce răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale. Societatea în comandită simplă presupune două categorii de asociaţi: asociatul comanditar şi asociatul comanditat. Asociatul comanditar este cel care deţine puterea de comandă, finanţează operaţiunile societăţii, însă nu coordonează activitatea acesteia. Asociatului comanditat îi revin prerogativele de administrare şi de reprezentare a societăţii. Asociatul comanditat răspunde nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii, pe când cel comanditar răspunde numai până la concurenţa capitalului social subscris. II. SocietăĠile de capital Elementul esenţial al societăţilor de capital (societatea pe acţiuni şi societatea în comandită pe acţiuni), îl reprezintă capitalul aportat de către acţionari, şi nicidecum calităţile acestora sau încrederea dintre ei. Societatea pe acĠiuni este constituită de două sau mai multe persoane, numite acţionari, ce răspund pentru obligaţiile sociale numai până la concurenţa

Author: mony-pony

Post on 13-Sep-2015

19 views

Category:

Documents


1 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

k

TRANSCRIPT

  • 1

    Drept comercial I 10.04.2015 Curs 6

    FORMELE DE SOCIETATE

    I.Societiledepersoane n societile de persoane (societatea n nume colectiv i societatea n

    comandit simpl), ceea ce intereseaz este ncrederea dintre asociai, calitile acestora, i nu capitalul aportat. Sunt considerate n doctrin ,,societi nchise, din cauza caracterului intuitu personae i a numrului mic de asociai, ei fiind de obicei membrii unei familii sau persoane ale cror relaii se bazeaz pe ncredere.

    Societatea n nume colectiv este constituit de dou sau mai multe persoane ce rspund nelimitat i solidar pentru obligaiile sociale.

    Societatea n comandit simpl presupune dou categorii de asociai: asociatul comanditar i asociatul comanditat. Asociatul comanditar este cel care deine puterea de comand, finaneaz operaiunile societii, ns nu coordoneaz activitatea acesteia. Asociatului comanditat i revin prerogativele de administrare i de reprezentare a societii. Asociatul comanditat rspunde nelimitat i solidar pentru obligaiile societii, pe cnd cel comanditar rspunde numai pn la concurena capitalului social subscris.

    II.Societiledecapital Elementul esenial al societilor de capital (societatea pe aciuni i

    societatea n comandit pe aciuni), l reprezint capitalul aportat de ctre acionari, i nicidecum calitile acestora sau ncrederea dintre ei.

    Societatea pe aciuni este constituit de dou sau mai multe persoane, numite acionari, ce rspund pentru obligaiile sociale numai pn la concurena

  • 2

    capitalului social subscris. Capitalul este fracionat n aciuni ce reprezint titluri transmisibile i negociabile.

    Societatea n comanditpeaciuniare cel puin un acionar comanditat, cruia i se va ncredina i administrarea societii, i cel puin unul comanditar, n rest pstreaz toate caracteristicile societii pe aciuni.

    III.Societilemixte Societile mixte mprumut trsturi att de la societile de persoane, ct

    i de la cele de capital. Societateacurspunderelimitateste constituit de una sau mai multe

    persoane (maximum 50), iar capitalul social este fracionat n prisociale ce nu sunt negociabile i nici liber transmisibile. Asociaii rspund pentru obligaiile sociale numai pn la concurena capitalului social subscris.

    CONSTITUIREASOCIETII

    Societatea se constituie, n principiu, parcurgndu-se dou etape: I. ntocmirea actului constitutiv. II. nmatriculare societii la registrul comerului.

    I. ntocmirea actului constitutiv Actul constitutiv se ncheie sub forma unui nscris sub semntur privat,

    semnat de toi asociaii sau numai de fondatori, n cazul societilor constituite prin subscripie public.

    Forma autentic a actului constitutiv este cerut de lege, sub sanciunea nulitii, limitativ, n unul din cazurile:

  • 3

    - cnd printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afl i un imobil;

    - cnd se constituie o societate n nume colectiv sau n comandit simpl (societi de persoane);

    - cnd se constituie o societate pe aciuni prin subscripie public. Semnatarii actului constitutiv, precum i persoanele care au un rol

    determinant la constituirea societii, sunt considerai fondatori. Nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile prin hotrre

    judectoreasc i cele care au fost condamnate pentru infraciuni de nelare a ncrederii: gestiune frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals, neltorie, delapidare, mrturie mincinoas, dare/luare de mit, precum i pentru alte infraciuni prevzute de Legea 31/1990 republicat i modificat.

    Din momentul ntocmirii actului constitutiv, societatea dobndete o capacitate de folosin restrns n vederea exercitrii drepturilor i ndeplinirii obligaiilor necesare constituirii sale valabile.

    II.nmatriculareasocietiin registrulcomerului Actul constitutiv, ncheiat cu respectarea cerinelor legale, mpreun cu

    cererea de nmatriculare i cu avizele, autorizaiile aferente, va fi depus la registrul comerului n a crui raz teritorial se gsete viitoarea societate. Asupra cererii de nmatriculare se pronun prin rezoluie executorie de drept directorul oficiului registrului comerului sau persoana desemnat.

    n cazul n care actul constitutiv, dei depus la registrul comerului n termenul legal, nu respect condiiile de fond i de form cerute de lege, cererea de nmatriculare va fi respins, dac reprezentanii societii nu nltur neregularitile constatate. mpotriva rezoluiei directorului sau persoanei desemnate se poate depune o plngere pe care oficiul registrului comerului o nainteaz instanei. Hotrrea pronunat n soluionarea plngerii este executorie i supus numai apelului.

  • 4

    Pentru opozabilitate fa de teri, rezoluia directorului oficiului registrului comerului sau persoanei desemnate prin care se autorizeaz nmatricularea societii va fi publicat n Monitorul Oficial, societatea urmnd a fi nscris i n evidena organelor fiscale. nmatricularea n registrul comerului reprezint momentul n care procesul de constituire a societii ia sfrit, odat cu naterea unui nou subiect de drept, persoan juridic.

    n cazul n care, dup nmatricularea societii, sunt constatate neregulariti, organele societii sunt obligate s le nlture n termen de cel mult 8 zile de la data constatrii acestora.

    Legea prevede anumite neregulariti, constatate dup nmatricularea societii, care atrag nulitatea acesteia:

    - cnd lipsete actul constitutiv sau nu este ncheiat n form autentic, n cazul n care aceast form este cerut de lege;

    - cnd toi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societii;

    - cnd obiectul de activitate al societii este ilicit sau contravine ordinii publice;

    - cnd lipsete rezoluia directorului oficiului registrului comerului sau persoanei desemnate prin care se autoriza nmatricularea societii;

    - cnd n cuprinsul actului constitutiv nu sunt prevzute denumirea societii, obiectul de activitate, aporturile asociailor sau capitalul subscris;

    - cnd nu sunt respectate cerinele legale referitoare la valoarea minim a capitalului social;

    - cnd nu s-a respectat numrul minim de asociai, prevzut de lege. Nulitatea nu poate fi declarat n situaia n care cauza ei, invocat n

    cererea de anulare, a fost nlturat nainte de a se pune concluzii n fond la tribunal.

  • 5

    Drept comercial I 24.04.2015 Curs 7

    CONSTITUIREASOCIETII (continuare) Personalitateajuridicasocietii

    Societatea dobndete personalitate juridic din momentul nmatriculrii n registrul comerului. Calitatea de persoan juridic produce urmtoarele consecine:

    a) societatea are dreptul s participe la raporturi juridice n nume propriu; b) rspunde pentru obligaiile asumate; c) poate sta n justiie n calitate de reclamant sau de prt, prin

    reprezentanii si legali; d) are atribute de identificare proprii: firma, sediul i naionalitatea; Firma este numele sau denumirea sub care societatea este nmatriculat

    n registrul comerului, i exercit comerul i sub care semneaz. Este precizat n mod obligatoriu n contractul de societate.

    Sediul societii este cel care o situeaz n spaiu n cadrul raporturilor juridice la care particip. Asociaii sunt liberi s aleag sediul social, putnd avea n vedere locul unde se va desfura activitatea principal a societii, locul unde s-a constituit societatea sau locul unde se gsesc organele sale de conducere.

    Naionalitateasocietii are drept criteriu de determinare sediul acesteia. Legea 31/1990 a societilor prevede societile cu sediul n Romnia sunt persoane juridice romne.

    e) are capacitate juridic de folosin i de exerciiu proprii, n sensul c are aptitudinea de a dobndi i exercita drepturi, respectiv de a-i asuma i executa obligaii prin ncheierea de acte juridice n nume propriu.

  • 6

    Filialeleisucursalelesocietii

    Pentru extinderea activitii unei societi, asociaii pot hotr, att la momentul constituirii societii, ct i pe parcursul desfurrii activitii acesteia, nfiinarea de sedii secundare n acelai domeniu de activitate. Filiala beneficiaz de personalitate juridic, fiind practic o societate de sine stttoare, i poate fi organizat chiar i ntr-o alt form dect societatea-mam, aceasta deinnd ns majoritatea capitalului social. Sucursala este dezmembrmntul fr personalitate juridic al unei societi care i furnizeaz fondurile i i asigur o autonomie limitat. nfiinarea sucursalelor se menioneaz n registrul comerului din localitatea n care i desfoar activitatea, iar dac n aceeai localitate funcioneaz i societatea al crei dezmembrmnt este, vor fi nscrise n acelai registru, dar ca nregistrare separat. Celelalte dezmembrminte fr personalitate juridic (agenii, puncte de lucru) sunt menionate n registrul comerului de la sediul societii-mam.

  • 7

    FUNCIONAREASOCIETII

    Este asigurat de organele societii: adunarea general a asociailor, administratorii, directorii i cenzorii.

    Adunareageneralaasociailor(A.G.A.)

    Voina asociailor se formeaz i se exprim n cadrul adunrii generale a asociailor.

    n cazul societilor de persoane (societatea n nume colectiv, societatea n comandit simpl) nu exist instituionalizat o adunare general a asociailor. Dei legea nu prevede n mod expres, se consider c asociaii de la societile de persoane se pot ntruni pentru problemele obinuite ale societii, hotrrile adoptndu-se prin votul asociailor ce reprezint majoritatea absolut a capitalului social. n cazul n care trebuie s se decid modificarea actului constitutiv sau revocarea administratorilor numii prin acesta, legea solicit votul unanim.

    La societile de capitaluri (societatea pe aciuni, societatea n comandit pe aciuni), adunarea general a acionarilor se convoac, ori de cte ori este necesar, de ctre consiliul de administraie, respectiv directorat, precum i la cererea acionarilor reprezentnd cel puin 5% din capitalul social sau chiar o cot mai mic, dac actul constitutiv prevede astfel.

    Dreptul de vot n adunarea general a acionarilor se exercit potrivit principiului: oaciuneachitatddreptul launvot.Aadar, acionarii au un drept de vot proporional cu cota parte de participare la capitalul social i l exprim personal sau prin reprezentant. n principiu, votul este deschis, ns, n cazul numirii sau revocrii membrilor consiliului de administraie, respectiv consiliului de supraveghere, a cenzorilor, a auditorilor interni, i stabilirii rspunderii acestora, votul va fi secret.

  • 8

    Adunrile generale sunt de dou tipuri: a)Adunareageneralordinarse ntrunete cel puin o dat pe an, n

    cel mult 5 luni de la ncheierea exerciiului financiar, avnd printre atribuii: - aprobarea situaiei financiare anuale; - numirea i revocarea membrilor consiliului de administraie, respectiv

    ai consiliului de supraveghere, i a cenzorilor; - stabilirea remuneraiei acestora; - stabilirea bugetului de venituri i cheltuieli i a duratei contractului de

    audit financiar, precum i numirea auditorului. Pentru validitatea deliberrilor adunrii generale ordinare este necesar

    prezena acionarilor care dein cel puin o ptrime din numrul total de drepturi de vot. Hotrrile adunrii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate.

    b)Adunareageneralextraordinar se ntrunete ori de cte ori este necesar, pentru probleme care implic modificarea actului constitutiv, de exemplu:

    - schimbarea formei juridice a societii; - mutarea sediului social; - modificarea obiectului de activitate; - nfiinarea sau desfiinarea unor sedii secundare; - prelungirea duratei societii; - fuziunea sau divizarea societii; - conversia obligaiunilor n aciuni. Pentru validitatea deliberrilor adunrii generale extraordinare este

    necesar la prima convocare prezena acionarilor deinnd cel puin o ptrime din numrul total de drepturi de vot, iar la convocrile urmtoare, prezena acionarilor reprezentnd cel puin o cincime din numrul total de drepturi de vot.

  • 9

    Hotrrile sunt luate cu majoritatea voturilor deinute de acionarii prezeni sau reprezentai. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societii se ia cu o majoritate de cel puin dou treimi din drepturile de vot deinute de acionarii prezeni sau reprezentai.

    Adunarea special a titularilor de aciuni prefereniale. Aciunile prefereniale confer titularilor dreptul la dividend prioritar, naintea oricrei prelevri, i dreptul de a participa la edinele adunrilor generale, dar nu confer dreptul de vot n cadrul acestor adunri. Adunarea special are caracter consultativ, n sensul c se ocup de problemele specifice ale acestei categorii de acionari, iar nu un rol deliberativ, hotrrile luate n edinele sale neinfluennd viaa societii.

    n cazul societii cu rspundere limitat, adunarea general a asociailor adopt hotrri privind aprobarea situaiei financiare anuale, repartizarea profitului net, numirea sau revocarea administratorilor, cenzorilor/auditorilor, cu votul unei duble majoriti absolute: a asociailor i a prilor sociale. Pentru modificarea actului constitutiv se cere votul unanim, dac prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Hotrrile adunrii generale a asociailor/acionarilor sunt obligatorii pentru toi asociaii/acionarii i trebuie publicate n Monitorul Oficial. Asociaii nemulumii, care nu au participat la edina respectiv sau care au votat mpotriv, votul lor fiind menionat n procesul verbal al edinei, pot ataca n justiie hotrrea adunrii generale a asociailor, n termen de 15 zile de la data publicrii n Monitorul Oficial.

  • 1

    Drept comercial I 08.05.2015 Curs 8

    Administrarea societii

    Principala activitate a organelor de administrare a societii este ndeplinirea hotrrilor adoptate de ctre adunarea general a asociailor. n cazul societii n nume colectiv exist unul sau mai muli administratori, fiecare avnd dreptul de a reprezenta societatea, dac actul constitutiv nu conine prevederi contrare. n situaia pluritii de administratori, dac actul constitutiv dispune c acetia trebuie s lucreze mpreun, deciziile se vor lua n unanimitate, n caz de opoziie urmnd s hotrasc asociaii ce dein majoritatea capitalului social. Dac modul de lucru al administratorilor nu este stabilit prin actul constitutiv, fiecare va lucra separat, avnd obligaia de a-i informa pe ceilali doar n legtur cu operaiunile ce depesc limitele obinuite ale comerului, n caz de opoziie urmnd a hotr asociaii care dein majoritatea capitalului social. Aceleai prevederi se aplic i societii n comandit simpl, care va putea fi ns administrat numai de ctre unul sau mai muli dintre asociaii comanditai, sub supravegherea asociailor comanditari. La rndul lor, comanditarii vor putea ncheia operaiuni n contul societii doar n baza unei procuri speciale din partea reprezentanilor societii, procur ce va fi nscris n registrul comerului.

    Pentru societatea pe aciuni, Legea nr. 31/1990, modificat prin Legea nr. 441/2006, instituie dou sisteme de administrare: sistemul unitar i sistemul dualist, acionarii putnd opta pentru unul dintre acestea. Conform legii, n actul constitutiv, precum i pe toate documentele i facturile emise de societate, trebuie s se menioneze sistemul de administrare ales.

  • 2

    Sistemul unitar n cadrul acestui sistem, administrarea societii se realizeaz de ctre unul sau mai muli administratori, numii fie prin actul constitutiv, fie prin hotrrea adunrii generale a acionarilor, numrul lor fiind ntotdeauna impar. Administratorii pot avea sau nu calitatea de acionar, dar, pe toat durata mandatului, nu pot fi salariai ai societii. Dac exist mai muli administratori, se va constitui un consiliu de administraie. Acesta este ns nsrcinat, potrivit legii, cu ndeplinirea tuturor actelor necesare i utile realizrii obiectului de activitate al societii i are urmtoarele competene de baz: - stabilete direciile principale de activitate i de dezvoltare a societii; - stabilete sistemul contabil i de control financiar i aprob planificarea financiar; - numete i revoc directorii, stabilindu-le remuneraia; - supravegheaz activitatea directorilor; - ntocmete rapoarte anuale pe care le prezint adunrii generale a acionarilor; - convoac adunarea general i duce la ndeplinire hotrrile acesteia; - introduce cererile privind aplicarea procedurii insolvenei. Consiliul de administraie se ntrunete o dat la 3 luni, edinele sale sunt conduse de un preedinte i exist posibilitatea de a delega atribuiile de conducere unuia sau mai multor directori, din rndul acestora fiind ales directorul general al societii. Competenele de baz i reprezentarea societii n relaiile cu terii i n justiie vor reveni consiliului de administraie, neputnd fi delegate directorilor. Rspunderea administratorilor este direct, pentru fapta proprie, i solidar (n cazul pluralitii de administratori), pentru: - realitatea vrsmintelor efectuate de ctre acionari; - existena real a dividendelor pltite;

  • 3

    - existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere; - exacta ndeplinire a hotrrilor adunrii generale a acionarilor; - stricta ndeplinire a obligaiilor ce le revin, impuse de lege i de actul constitutiv.

    Administratorii rspund i pentru faptele altor persoane (directorii, personalul angajat), n cazul n care nu i-au ndeplinit obligaia de supraveghere a acestora. De asemenea, sunt solidar rspunztori pentru faptele prejudiciabile svrite de ctre administratorii imediat precedeni, n cazul n care au cunoscut aceste fapte i nu le-au prezentat cenzorilor.

    Sistemul dualist Prin actul constitutiv se poate prevedea c societatea pe aciuni va fi

    administrat de ctre un directorat i un consiliu de supraveghere. Directoratul, ai crui membri sunt numii, controlai i revocai de ctre consiliul de supraveghere, exercit conducerea exclusiv a societii i ndeplinete toate msurile necesare i utile pentru realizarea obiectului de activitate al societii. Directoratul este obligat s prezinte rapoarte trimestriale i anuale consiliului de supraveghere i, dac acioneaz mpreun, reprezint societatea n raporturile cu terii i n justiie. Consiliul de supraveghere este desemnat prin actul constitutiv (primii membri), sau prin hotrrea adunrii generale a acionarilor. Membrii consiliului de supraveghere pot fi sau nu acionari, dar nu pot deine concomitent calitatea de membru al directoratului sau de salariat al societii. Consiliul de supraveghere se ntrunete cel puin o dat la 3 luni i are doar un rol consultativ, neputnd exercita atribuii de conducere a societii. Este alctuit din 3 pn la 11 membri i are printre competene: - numirea i revocarea membrilor directoratului; - supravegherea activitii membrilor directoratului;

  • 4

    - controlul conformitii cu legea, actul constitutiv i hotrrile adunrii generale a acionarilor, a operaiunilor de conducere a societii; - raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfurat. Durata mandatului administratorilor, att n sistemul unitar, ct i n sistemul dualist, este stabilit prin actul constitutiv, neputnd depi 4 ani, cu excepia primilor administratori, al cror mandat nu poate depi 2 ani. Administratorii pot fi realei. Legea limiteaz cumulul calitii de administrator la cel mult 5 mandate de administrator i/sau de membru al consiliului de supraveghere n societi pe aciuni cu sediul n Romnia. n cadrul consiliului de administraie, al directoratului sau al consiliului de supraveghere, pentru valabilitatea deciziilor este necesar prezena a cel puin jumtate plus unu din membri, iar hotrrile se iau cu votul majoritii celor prezeni. n cazuri excepionale, justificate de urgena situaiei i de interesul societii, consiliul de administraie i directoratul pot lua decizii cu votul unanim i scris al membrilor acestor organe, fr a mai fi necesar convocarea lor.

    Dispoziiile referitoare la rspunderea administratorilor se aplic i directorilor, membrilor directoratului i consiliului de supraveghere.

    Societatea n comandit pe aciuni poate fi administrat doar n sistem unitar, de ctre unul sau mai muli dintre acionarii comanditai.

    n cazul societii cu rspundere limitat, administrarea este ncredinat unuia sau mai multor administratori, numii prin actul constitutiv sau alei de adunarea general a asociailor. n situaia pluralitii de administratori, se aplic prevederile de la societatea n nume colectiv.

  • 5

    Cenzorii/auditorii financiari

    La societile de capital i societatea cu rspundere limitat cu peste 15 asociai, controlul activitii economico-financiare este efectuat obligatoriu de ctre cenzori, numii fie prin actul constitutiv, fie prin hotrrea adunrii generale, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea realegerii. Cenzorii funcioneaz n numr de minimum 3 (ntotdeauna n numr impar), i un supleant. Pot fi acionari/asociai, cu excepia cenzorului expert contabil, i sunt remunerai.

    Adunarea general ordinar a acionarilor poate hotr contractarea auditului financiar, n loc de numirea cenzorilor. Dac societile pe aciuni opteaz pentru sistemul dualist de administrare, vor fi supuse obligatoriu auditului financiar, prin auditori financiari, persoane fizice sau persoane juridice.

    Att cenzorii, ct i auditorii, ntocmesc rapoarte ctre adunarea general, respectiv ctre consiliul de administraie sau consiliul de supraveghere despre constatrile fcute cu ocazia efecturii controalelor. Cenzorii vor lucra mpreun sau separat, trecnd ntr-un registru special deliberrile lor. Revocarea cenzorilor se va face prin hotrrea adunrii generale n condiiile cerute de lege pentru adunrile extraordinare.

  • 1

    Drept i administrarea afacerilor 15.05.2015 Curs 9

    MODIFICAREA SOCIETII

    n anumite cazuri, condiiile economice pot determina necesitatea modificrii societii constituit potrivit legii, pentru a fi adaptat noilor cerine. ntruct elementele care reclam schimbarea au fost stabilite prin actul constitutiv, modificarea societii impune modificarea acestuia, neavnd ca efect, de regul, crearea unei persoane juridice noi.

    Actul de modificare a actului constitutiv

    Potrivit Legii 31/1990, actul constitutiv al societii poate fi modificat prin hotrrea adunrii generale ori a consiliului de administraie, respectiv a directoratului, sau prin hotrrea instanei judectoreti. Aadar, legea identific trei modaliti de modificare a actului constitutiv:

    a) Modificarea actului constitutiv prin hotrrea adunrii generale. b) Modificarea actului constitutiv prin decizia consiliului de

    administraie, respectiv a directoratului, n cazul societii pe aciuni i n comandit pe aciuni. Msura are caracter excepional i privete numai mutarea sediului societii, schimbarea obiectului de activitate i majorarea capitalului social.

    c) Modificarea actului constitutiv prin hotrre judectoreasc reprezint o excepie, impus de raiuni practice. Pentru operativitate, dar i pentru evitarea consecinelor unor viitoare nenelegeri ntre asociai, legea prevede posibilitatea modificrii actului constitutiv prin hotrrea instanei judectoreti prin care s-a dispus excluderea, respectiv retragerea asociatului din

  • 2

    societate, ns exclusiv cu privire la structura participrii la capitalul social a celorlali asociai.

    Potrivit legii, actul de modificare a actului constitutiv trebuie s mbrace forma scris. n anumite cazuri ns, este obligatorie forma autentic:

    a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport n natur a unui imobil;

    b) modificarea formei juridice a societii ntr-o societate n nume colectiv sau n comandit simpl;

    c) majorarea capitalului social prin subscripie public. Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea actului modificator. Actul modificator, ncheiat n forma cerut de lege, se nregistreaz la

    registrul comerului i se public n Monitorul Oficial, fiind parte integrant din actul constitutiv. Publicarea nu este obligatorie n cazul societii n nume colectiv sau n comandit simpl.

    Prin modificarea actului constitutiv pot fi afectate interesele creditorilor societii. De aceea, potrivit legii, creditorii sociali i orice alte persoane prejudiciate pot formula o cerere de opoziie prin care se solicit instanei judectoreti s oblige, dup caz, societatea sau asociaii, la repararea prejudiciului cauzat.

    De asemenea, modificarea actului constitutiv poate afecta interesele asociailor, legea recunoscnd dreptul acestora de a se retrage din societate.

    Principalele cazuri de modificare a actului constitutiv

    1.Mrireacapitaluluisocial Necesitatea mririi capitalului social poate rezulta din dorina asociailor

    de a dezvolta activitatea societii sau de a nltura unele dificulti financiare. Pentru societate, procurarea de fonduri prin mrirea capitalului social este mai puin mpovrtoare dect mprumutul bancar sau emiterea de obligaiuni.

  • 3

    n mod obinuit, mrirea capitalului social se realizeaz prin noiaporturi. Potrivit legii, capitalul social se poate mri prin emisiunea de aciuni noi sau prin majorarea valorii nominale a aciunilor existente n schimbul unor noi aporturi n numerar i/sau n natur. Aceste operaiuni nu vor putea fi efectuate ns ct timp nu sunt complet pltite aciunile din emisiunea precedent.

    Aciunile emise de societate pentru mrirea capitalului social vor fi oferite spre subscriere n primul rnd acionarilor existeni, proporional cu numrul aciunilor pe care le posed. Termenul pentru exercitarea dreptului de preferin este de cel puin o lun de la data publicrii n Monitorul Oficial a hotrrii adunrii generale, respectiv a deciziei consiliului de administraie/directoratului privind mrirea capitalului social. Dup expirarea acestui termen, aciunile vor putea fi subscrise de public.

    Alte modaliti de mrire a capitalului social: - Mrirea capitalului socialprin ncorporarea rezervelor. Rezervele

    constau n anumite sume de bani prelevate din profitul societii. Fiind liberate prin ncorporarea rezervelor, aciunile noi vor fi distribuite acionarilor societii, proporional cu numrul aciunilor vechi deinute de fiecare.

    - Mrirea capitalului social prin ncorporarea profitului sau a primelor de emisiune. n locul dividendelor, acionarii vor primi aciuni noi emise de societate.

    - Mrirea capitalului social prin compensarea creanelor asuprasocietii cu aciuni ale acesteia. n schimbul creanelor fa de societate, creditorii primesc aciuni ale societii.

    2. Reducerea capitalului social n anumite cazuri, din cauza unei activiti deficitare a societii sau a unei conjuncturi nefavorabile, se poate ajunge la pierderea unei pri din activul patrimoniului societii. ntr-o asemenea situaie, capitalul social va trebui

  • 4

    rentregit sau redus, deoarece altfel nu se poate face vreo repartizare sau distribuire de profit. Pentru reducerea capitalului social, legea reglementeaz procedee diferite, n funcie de cauza care o impune: I. Dac reducerea este determinat de pierderi ale capitalului social, se poate realiza prin:

    a)micorareanumruluideaciunisaudeprisociale,cupstrareavalorii nominale a acestora;

    b) reducerea valoriinominaleaaciunilorsauaprilorsociale; c)dobndireapropriiloraciuni,urmatdeanularealor. II. Dac reducerea capitalului social nu este motivat de pierderi,

    capitalul social poate fi redus prin :

    a)scutireatotalsauparialaasociailordevrsminteledatorate; b) restituirea ctre acionari a unei cote-pri din aporturi,

    proporional cu reducerea capitalului social i calculat egal pentrufiecareaciunesaupartesocial.

    3.Prelungireadurateisocietii Societatea va avea durata de existen stabilit de asociai, dizolvndu-se

    la expirarea acesteia. Totui, constatnd c societatea desfoar o activitate profitabil, asociaii pot fi interesai n prelungirea duratei prevzute n actul constitutiv. Acest lucru este posibil prin modificarea actului constitutiv, n sensul stabilirii altei durate sau a unei durate nedeterminate. Prelungirea duratei societii trebuie realizat nainte de expirarea celei prevzute n actul constitutiv.

  • 5

    4.Fuziuneaidivizareasocietii Fuziunea i divizarea sunt procedee tehnico-juridice prin care se realizeaz restructurarea societilor, n scopul adaptrii lor la exigenele activitii comerciale.

    Fuziunea se realizeaz n dou forme: prin absorbie i prin contopire. Absorbia const n includerea ntr-o societate a patrimoniului unora sau

    a mai multor societi care se dizolv, fr a intra n lichidare. Contopirea const n reunirea patrimoniului a dou sau a mai multor

    societi care i nceteaz existena, pentru constituirea unei societi noi. Divizarea const n mprirea ntregului patrimoniu al unei societi care

    se dizolv, fr a intra n lichidare, ctre mai multe societi existente sau care iau astfel fiin, n schimbul repartizrii de aciuni la societile beneficiare i eventual numerar ctre acionarii societii divizate.

    Desprinderea const n separarea unei pri din patrimoniul unei societi i transmiterea ei ca ntreg uneia sau mai multor societi existente ori unor societi care sunt astfel constituite.

    Etapele realizrii operaiunii de fuziune sau divizare: 1. ntocmirea de ctre administratori a proiectului de fuziune sau

    divizare. 2. Avizarea i publicarea proiectului de fuziune sau divizare. Dup ce

    este vizat de directorul oficiului registrului comerului sau persoana desemnat, proiectul este supus publicrii n Monitorul Oficial.

    3. Opoziia asupra proiectului. Creditorii societilor participante pot face opoziie, n termenul de 30 de zile de la publicare.

    4. Informarea asociailor asupra fuziunii sau divizrii. n acest scop, legea prevede obligaia ntocmirii unui raport al administratorilor, respectiv al membrilor directoratului, i un raport al experilor, precum i obligaia de a fi puse la dispoziia asociailor documentele operaiunii de fuziune sau divizare.

  • 6

    5. Hotrrea adunrii generale asupra fuziunii sau divizrii. n cel mult dou luni de la expirarea termenului de opoziie sau de la respingerea acesteia, adunrile generale din fiecare societate vor lua hotrrea cu privire la fuziune/divizare.

    Actul modificator al actului constitutiv al societii absorbante se public n Monitorul Oficial i se menioneaz la registrul comerului, iar societile nou create respect dispoziiile speciale referitoare la nfiinarea societilor.

    5.Schimbareaformeisocietii n cursul existenei unei societi, anumite interese ale asociailor pot

    determina necesitatea schimbrii formei juridice a societii; de exemplu, din societate cu rspundere limitat n societate pe aciuni. Aceast schimbare se poate realiza prin modificarea actului constitutiv al societii, fr a-i afecta personalitatea juridic.

    DIZOLVAREAILICHIDAREASOCIETII

    O societate se dizolv ntr-unul din urmtoarele cazuri: - trecerea timpului stabilit pentru durata societii; - imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau

    realizarea acestuia;

    - declararea nulitii societii; - hotrrea adunrii generale; - hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive

    temeinice, precum nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii;

    - falimentul;

  • 7

    - alte cauze prevzute de lege. Dizolvarea societii are ca efect declanarea proceduriilichidrii. n aceast faz se modific obiectul i scopul societii, administratorii

    sunt nlocuii cu lichidatorii. Lichidatorii sunt persoane fizice sau persoane juridice i au aceeai rspundere ca i administratorii. Lichidatorii au urmtoarele atribuii:

    - s stea n judecat i s fie acionai n interesul lichidrii; - s termine operaiunile referitoare la lichidare; - s vnd, la licitaie public, bunurile mobile i imobile aparinnd

    societii, - s fac tranzacii; - s lichideze i s ncaseze creanele societii etc. Dei se menine personalitatea juridic a societii, acesteia i sunt

    interzise operaiuni noi, activitatea societii limitndu-se la finalizarea celor aflate n curs.

    Lichidarea activului societii are n vedere transformarea n bani a bunurilor aparinnd societii, prin vnzare la licitaie public.

    Lichidarea pasivului presupune plata datoriilor sociale ctre creditori. Acetia se pot ndrepta cu aciune direct mpotriva societii, dar i mpotriva asociailor care nu au efectuat integral vrsmintele. Dac exist asociai care rspund nelimitat i solidar, creditorii i pot urmri, dac societatea nu pltete n termen de 15 zile de la notificare.

    Lichidatorii pot plti din banii proprii datoriile societii, dar nu pot exercita mpotriva societii drepturi mai mari dect cele ale creditorilor pltii.

    n termen de 15 zile de la terminarea lichidrii, societatea va fi radiat din registrul comerului, sub sanciunea plii de amenzi judiciare pentru fiecare zi de ntrziere.

  • 1

    Drept comercial I 22.05.2015 Curs 10

    REGULISPECIALEAPLICABILEFIECREIFORMEDESOCIETATE

    Societatea n nume colectiv (S.N.C.)

    Capitalul social. Legea nu prevede o valoare minim a capitalului social la societile de persoane, dar acesta trebuie s existe la momentul constituirii societii, pentru a putea dobndi personalitate juridic. Este fracionat n pri sociale, numite n doctrin prideinterese, care nu sunt n principiu transmisibile i nici negociabile. La constituirea capitalului social al societilor de persoane este admis orice tip de aport: numerar, n natur (inclusiv n creane), n munc.

    Rspundereaasociailor. Asociaii de la societatea n nume colectiv rspund nelimitat i solidar. Rspunderea este nelimitat, n sensul c, pentru datoriile societii, rspund i cu patrimoniul propriu. De aceea, n cazul n care patrimoniul societii se dovedete insuficient pentru acoperirea creanelor, creditorii societii pot urmri bunurile proprii ale asociailor. Rspunderea este solidar, n sensul c poate fi urmrit un singur asociat pentru plata ntregii datorii.

    Asociaii au posibilitatea s invoce beneficiul de discuiune, n temeiul cruia pot cere creditorilor s urmreasc nti societatea i, numai dac aceasta nu pltete, s se ndrepte i mpotriva lor.

    Conducerea, administrarea i controlul. Conducerea societii se realizeaz de ctre toi asociaii, neexistnd obligaia legal de a se constitui adunarea general a asociailor. Hotrrile se adopt, de regul, pe principiul

  • 2

    majoritii, existnd ns i operaiuni pentru care se cere unanimitate de voturi.

    Societatea n nume colectiv este administrat de ctre unul sau mai muli administratori, asociai sau neasociai, dar numai persoane fizice. Tot acetia sunt cei care reprezint societatea n raporturile cu terii, inclusiv cu autoritile publice.

    Controlul activitii economico-financiare se realizeaz de ctre asociai, dar poate fi ncredinat i unuia sau mai multor cenzori.

    Dizolvarea societii se datoreaz att unor cauze generale, comune oricrei forme de societate, (falimentul societii, expirarea termenului pentru care s-a constituit societatea, imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii), ct i pentru cauze specifice societilor de persoane (decesul, punerea sub interdicie, falimentul unuia dintre asociai, atunci cnd numrul asociailor este insuficient sau cnd nu s-a prevzut n actul constitutiv continuarea activitii cu motenitorii).

    Societateancomanditsimpl(S.C.S.)

    Presupune dou categorii de asociai: asociatul comanditar i asociatul comanditat.

    Toate celelalte precizri de la societatea n nume colectiv sunt valabile i pentru cea n comandit simpl.

    Societateapeaciuni(S.A.)

    Constituireasocietiipeaciuni. Se constituie pe baza unui contract de societate i a unui statut de funcionare, legea permind i ntocmirea unui singur nscris, numit act constitutiv, care s le cuprind pe amndou.

  • 3

    Specific societii pe aciuni este constituirea acesteia n dou moduri: 1. Prin subscripie instantanee (simultan), la fel ca orice form de

    societate, membrii fondatori formnd capitalul social prin aporturi n numerar, n natur i n creane.

    2. Prin subscripie public pe baza unui prospect de emisiune. Acionarii. Societatea pe aciuni este destinat exploatrii unor

    capitaluri mari, unor afaceri de mare anvergur, i, prin urmare, i numrul acionarilor ar trebui s fie mare. Cu toate acestea, n prezent, legea prevede un numr minim de doi acionari. Ei rspund numai pn la concurena capitalului social subscris.

    Capitalul social. Se formeaz pe baza aporturilor acionarilor, aporturi ce pot fi n numerar i n natur (la societatea pe aciuni constituit prin subscripie public nu se accept aportul n creane). Legea prevede o valoare minim a capitalului social de 90.000 lei. Acesta trebuie s fie vrsat la constituirea societii n proporie de 30% din valoarea capitalului social subscris de fiecare acionar, urmnd ca diferena s fie achitat n termen de 12 luni pentru aporturile n numerar i de 2 ani pentru aporturile n natur.

    Capitalul social este fracionat n aciuni ce reprezint titluri transmisibile i negociabile, att pe piee organizate (Bursa de valori), ct i pe piee neorganizate (extrabursiere), mai ales atunci cnd aciunile nu sunt cotate la burs. Ele se pot transmite prin acte inter vivos (vnzare, donaie), i prin acte mortis causa (testament). Valoare minim a unei aciuni este de 10 bani.

    Cea mai relevant clasificare deosebete dou categorii de aciuni: - aciuni nominative (n cuprinsul lor este nscris titularul); - aciuni la purttor (simpla deinere valoreaz titlu de proprietate). Aciunile confer anumite drepturi titularilor lor: dreptul la vot n

    adunarea general a acionarilor, dreptul de a ncasa dividende, dreptul de a li se rambursa valoarea nominal n cazul dizolvrii societii.

  • 4

    Conducerea societii este realizat de ctre adunarea general a acionarilor, ce poate fi ordinar i extraordinar.

    Administrarea societii se realizeaz n sistem unitar, prin consiliul de administraie i directori, sau n sistem dualist, prin consiliul de supraveghere i directorat. Atunci cnd legea permite, poate s existe i un singur administrator, persoan fizic sau juridic, acionar sau nu.

    Controlul activitii economico-financiare este efectuat obligatoriu de ctre auditori financiari sau de ctre cenzori. Cenzorii pot fi acionari, cu excepia cenzorului expert contabil, care poate fi un ter ce exercit profesia individual ori n forme asociative. Societile pe aciuni care opteaz pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar.

    Dizolvarea societii pe aciuni se produce att din cauze generale, comune fiecrei forme de societate, sau din cauze specifice: scderea capitalului social sub limita minim admis de lege i necompletarea sa n termen, scderea numrului asociailor sub limita prevzut de lege i necompletarea sa n termen de 9 luni.

    Societateancomanditpeaciuni(S.C.A.)

    Are cel puin un acionar comanditat, cruia i se va ncredina i administrarea societii numai n sistem unitar, i unul comanditar, n rest pstreaz toate caracteristicile societii pe aciuni.

    Societateacurspunderelimitat(S.R.L.)

    Constituireasocietii se face pe baza unui contract de societate i a unui statut de funcionare, iar n cazul societii cu rspundere limitat cu unic asociat, doar pe baza unui statut.

  • 5

    Asociaii. Fiind o societate mixt ce mprumut trsturi i de la societile de persoane, asociaii trebuie s se bazeze pe ncredere i pe calitile lor, iar legea prevede i un numr maxim: 50 de asociai. Rspunderea lor este limitat la concurena capitalului social subscris.

    Capitalul social se formeaz pe baza aporturilor n numerar i n natur, cele n creane fiind interzise la societatea cu rspundere limitat. Valoarea minim a acestuia este de 200 lei. Capitalul social subscris trebuie s fie integral vrsat la constituirea societii. Fraciunile de capital social se numesc pri sociale, nu sunt negociabile i nici liber transmisibile, pentru cesionarea lor fiind necesar respectarea dispoziiilor legale, a celor ale actului constitutiv i ale adunrii generale a asociailor.

    Conducerea societii este ncredinat adunrii generale a asociailor care ia decizii pe baza principiului majoritii.

    Administrarea revine unuia sau mai multor administratori numii prin actul constitutiv sau alei de ctre adunarea general a asociailor din cadrul societii sau al persoanelor din afara acesteia.

    Controlul activitii economico-financiare se exercit fie de ctre cenzori (obligatoriu n cazul n care numrul asociailor este mai mare de 15), fie de ctre asociaii care nu dein funcia de administrator.

    Dizolvarea se datoreaz unor cauze generale sau specifice: falimentul, retragerea sau excluderea unui asociat atunci cnd nu se dorete continuarea societii n forma de societate cu rspundere limitat cu unic asociat.

    Societateacurspunderelimitatcuunicasociat

    n cazul societii cu rspundere limitat, legea reglementeaz i societatea unipersonal. Unicul asociat poate fi o persoan fizic sau juridic, fiind necesar s nu mai dein aceast calitate n alt societate cu unic asociat.

  • 6

    Asociatul unic exercit atribuiile adunrii generale a asociailor i poate fi i administrator.