Download - Reflexoterapie - Angina Pectorala
Cuprins
Cuprins ………….………………..……….………………………………………. 2
Capitolul I – Reflexoterapia ………..…………………………………………….. 3
1.1 Reflexologia ………………..………………………………………… 31.2 Reflexodiagnosticul …………………………………………………… 41.3 Reflexoterapia …………………………………………………………. 51.4 Zone reflexogene din tălpi …………………………………………….. 61.5 Avantajele reflexoterapiei ……………………………………………... 81.6 Efectele secundare și contraindicațiile reflexoterapiei …………………
91.7 Ședința de reflexoterapie …………………………………………….. 10
Capitolul II – Cordul (Inima) .………………………………………………….. 12
2.1 Sistemul circulator ……...…………………………………………….. 122.2 Inima ………………………………………………………………….. 16
2.3 Afecțiuni frecvente ale inimii ………………………………………… 18
Capitolul III – Anghina pectorală ……………………… …………………….. 23
3.1 Simptome ……...……………………………………………………... 233.2 Cauze ……………………………………………………………….... 24
3.3 Tratament …………………………………………………………… . 25
Capitolul IV – Bibliografie ………...…………………… …………………….. 28
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
2
Capitolul I
Reflexoterapia
1.1 Reflexologia
Ca ramură a medicinei cu rădăcini in lumea orientală, reflexologia este știința zonelor
reflexogene ale organismului situate pe suprafața corpului. Are la baza o relație reflexă
dintre un punct din talpă, mâini, urechi ș.a. si un anumit organ, realizandu-se printr-un
masaj special.
Reflexologia este un sistem foarte vechi de masare, practicat de către vindecatorii din
Egiptul și China Antică. Teoria de bază a reflexologiei este aceea ca organismul nostru este
împartit in mai multe zone, întregul proiectându-se în fiecare organ reflex. Aceasta metodă
se bazează pe detectarea și corectarea unor dezechilibre ale organismului.
In timpul executãrii masajului, punctele reflexe trebuiesc controlate în permanențã
pentru a nu se traumatiza zonele învecinate și a evalua deblocarea cristalelor, deoarece
defecțiunile organelor se manifestã și sub forma aglomerãrilor în punctele refelxe
corespunzãtoare a cristalelor (acidul uric, sãruri, alte impuritãți).
Prin masaj se faciliteazã circulația sanguinã și transportul toxinelor spre organele de
eliminare sau detoxifiere. Perturbarea circulației în zonele reflexe face ca suferința
organului corespunzãtor sã avanseze. Masarea zonelor reflexogene pe parcursul a mai
multor ședințe, implicã fisurarea cristalelor de toxine, a depunerilor pe care circulația
sanguinã le va trimite spre organele de eliminare, îmbunãtãțind starea de sãnãtate. Buna
circulație sanguinã este vitalã pentru fiecare organ sau zonã din organism, deoarece
transportã material nutritiv, hormoni, anticorpi, oxigen, deșeuri metabolice și alte substanțe
neidentificate încã.
Cu cât circulația sanguinã este mai anevoioasã, cu atât mai greu va
surveni vindecarea. Miile de metri de material tubular prin care circulã
sângele (artere, vene, capilare) în corpul nostru, se mențin în activitate prin
vasoconstricție si vasodilatație, funcționarea lor depinzând de activitatea
muscularã. O circulație bunã se menține prin activitãți musculare adecvate
pentru fiecare zonã din corp, care se reflectã prin activitãti fizice,
gimnasticã, sport.
Dacã activitatea muschilor slãbește, tesuturile se fibrozeazã, circulatia sanguinã în
acea zonã devine greoaie, articulatiile de la maini, picioare si coloanã devin rigide,
dureroase, exercitand presiuni asupra unor terminatii nervoase sau vasculare. In consecintã,
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
3
activitatea nervilor si cea sanguinã este stanjenitã, fluxul sanguin perturbandu-se datoritã
produselor toxice care se acumuleazã în organele afectate si în punctele lor reflexe.
Si reversul este, din pãcate, valabil. Dacã circulatia sanguinã este deficitarã într-un
anumit segment din corp sau într-un organ, funcția acelui segment, respectiv organ, este
perturbatã, ajungându-se (dacã situația nu se remediazã) la distrugerea structurilor proprii.
Toate acestea conduc cu timpul la anchiloze, dureri, boli organice, intoxicarea organismului,
slãbirea puterii de apãrare împotriva bolilor. Picioarele se resimt devenind reci si chiar
dureroase. Dacã nu se acordã atenția cuvenitã acestor stãri în faza incipientã, se vor
descoperi ulterior tulburãri la distanțã în corp, în organele de legãturã.
1.2 Reflexodiagnosticul
Constă în reperarea punctelor sensibile sau dureroase din zonele reflexogene. Prin
reflexodiagnostic se poate descoperi o suferință morfo-funcțională a organului
correspondent, palpând zona lui reflexogenă, zonă foare bogată în terminații nervoase și
vasculare.
În caz de suferință sau dereglări, punctele reflexe devin sensibile, respective dureroase
la palpare, fiind sesizate de pacient și diagnostician. Durerea e direct proporțională cu
gravitatea și vechimea afecțiunii organului corespondent. Este absolut necesar să se facă o
examinare atentă, deoarece unele puncte reflexe pot fi dureroase și datorită unor afecțiuni
locale în zonele de testare (bătături, tumori, malformații etc.).
Cea mai fidelă informație în materie de diagnosticare se poate obține prin palparea
zonelor reflexe din tălpi. Datorită perioadei, în general mare, pe care majoritatea oamenilor
o petrec în picioare sau șezând, toxinele au tendința de a coborî spre zonele inferioare ale
corpului, localizându-se în punctele reflexe din tălpi, puncte corespondente organelor
suferinde. O diagnosticare corectă poate fi făcută numai de un specialist reflexodiagnostician
care prezintă sensibilități deosebite, dispunând iîn acelali timp de o vastă experiență. Nu e
sufficient să cunoști amplasarea corectă a punctelor reflexe pentru a face o diagnosticare
corectă. Având o experientă îndelungată, diagnosticianul poate face distincție între
intensitățile si amploarea durerilor produse pacientului prin palparea zonelor reflexe, indicii
importante pentru diagnosticare. Sensibilitatea proprie îi va permite să simtă la palpare
depuneri toxice în punctele reflexe (acizi de proteine, grăsimi toxice, diverși precipitați si alți
componenți chimici dăunători organismului), să le distingă de unele deficiențe sau afecțiuni
locale și mai ales să aprecieze starea de sănătate a unelor organe, cu conexiunile aferente.
Intoxicațiile acide provoacă, printe altele, nevrite, artrite, hepatite, migrene, epilepsie și
chiar forme de cancer, ca rezultate ale posibilităților distructive ale acizilor din organism.
Unele persone pot acuza zonel dureroase peste tot în aria plantară la palpare, acestea
fiind, de obicei, hipersensibile, și atunci se recomandă fricționarea tălpilor pe toată
suprafața, până când devin calde, după care, cu apăsări ușoare, se caută punctele reflexe.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
4
Alteori este posibil ca pacientul să nu reacționeze la palparea zonelor de reflex. În astfel de
cazuri ne aflăm în fața unei erori de diagnostic sau zona reflexă trebuie abordată cu mai
multă forță și mai în profunzime.
1.3 Reflexoterapia
Reflexoterapia este componenta reflexologiei care se ocupă cu tratamentul prin masaj
a punctelor reflexe diagnosticate ca fiind sensibile (dureroase). Masajul se practică cu vârful
policelui (degetul mare) de la mână sau cu articulațiile interfalangiene, într-o ordine care
ține cont de ecoul biologic al fiecărui organ reprezentat și fără obiecte intermediare
(bețișoare, baghete etc).
În timpul executării masajului punctele reflexe trebuie controlate în permanență
pentru a nu se traumatiza zonele invecinate și a evalua deblocarea cristalelor, deoarece
defecțiunile organelor se manifestă și sub forma aglomerărilor in punctele reflexe
corespunzătoare.
Prin masaj se facilitează circulatia sangvină impunând accelerarea transportului
toxinelor spre organele de eliminare sau detoxifiere. Perturbarea circulației în zonele reflexe
face ca suferința organului corespondent să avanseze. Masarea zonelor reflexogene afectate,
pe parcursul mai multor ședințe, implică fisurarea cristalelor de toxine, depuneri pe care
circulția sangvină le va trimite prin fluxul sangvin spre organele de eliminare, îmbunătățind
astfel starea de sănătate.
Buna circulație a sângelui este vitală pentru fiecare organ sau fiecare zonă din
organism deoarece transportă material nutritiv și plastic, hormoni, oxigen, anticorpi,
deșeuri metabolice și alte substanțe. Cu cât circulația sangvină este mai anevoioasă, cu atât
mai greu va interveni vindecarea. Miile de metri de material tubular prin care circulă
sângele (artere, vene, capilare) în corpul nostru se mențin în activitate prin vasoconstricție și
vasodilatație, funcționarea lor depinzând de activitățile musculare adecvate pentru fiecare
zonă din corp (exerciții de gimnastică, sport in general).
Dacă activitatea muschilor slăbește, țesuturile se fibrozează, circulația sangvină în acea
zonă devine greoaie, articulațiile de la mâini, picioare și coloană devin rigide, dureroase,
exercitând presiuni asupra unor terminații nervoase sau vasculare.
În consecință, activitatea nervilor și cea sangvină este sânjenită, fluxul sangvin
perturbându-se din cauza produselor toxice care se acumulează în organele afectate și în
punctele lor reflexe. Din păcate și reversul este valabil. Dacă circulația sangvină este
deficitară într-un anumit segment din corp sau organ, funcția acelui segment, respectiv
organ, este perturbată, ajungându-se (dacă situația nu este remediată) la distrugerea
structurilor proprii. Toate aceste ajung în timp la anchiloze, dureri, boli organice,
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
5
intoxicarea organismului, slăbirea puterii de apărare împotriva bolilor. Picioarele se resimt,
devenind reci și chiar intens dureroase.
Dacă nu se acordă atenția cuvenită acestor stări în faza incipientă, se vor descoperi
ulterior tulburări la distanță în corp, în organele de legatură.
1.4 Zone reflexogene din tălpi
În imaginea de mai jos se poate vedea proiecția organelor corpului uman în tălpi.
Studiile și experiențele îndelungate în domeniu au demonstrat cum punctele reflexogene
corespunzătoare anumitor organe din corp dau forma întregului organism în cele două tălpi.
Același lucru se întâmplă cu punctele reflexogene din palme, urechi ș.a.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
6
Zona plantară a fiecărui picior cuprinde un număr de zone reflexe corespunzătoare
organelor și anumitor zone din organism. Reflexoterapia urmărește să îmbunătățească, să
mențină sănătatea sau să ajute la vindecarea acestora prin masarea punctelor reflexogene.
În pagina următoare puteți vizualiza o enumerare a punctelor reflexogene și
aranjarea acestora pe zonele plantare. O împărțire imaginară a corpului în două jumătăți ne
arată că organele și zonele din respectiva jumătate sunt proiectate în talpa din aceeași parte,
cu 4 excepții care-și au proiecțiile în cealaltă talpă: encefal, sinusuri, ochii și urechile.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
7
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
8
1.5 Avantajele reflexoterapiei
Poate fi aplicatã la toate categoriile de varstã, profilactic si pentru
afectiuni acute sau cronice. Marele avantaj constã în completa lipsã de
toxicitate, în conditiile în care civilizatia noastrã traverseazã o epocã foarte
poluantã, inclusiv pe plan medicamentos. Prin reflexoterapie nu se trateazã
simptomatologia bolilor, ci cauzele lor. Reluarea normalã a circulatiei
sangelui în organul sau zona afectatã este un mare castig, deoarece sangele
transportã substantele de asimilatie, dezasimilatie si apãrare. O bunã
circulatie sanguinã conduce la accelerarea reconstituirii normale a tesuturilor si organelor
lezate de boalã, în plus atrage reechilibrarea bioenergeticã în zona afectatã.
Oricine stie cã în jurul apelor repezi se formeazã curenti care scad în intensitate sau dispar
în raport cu reducerea cantitãtii si vitezei de scurgere a apei. La fel campul bioenergetic se
perturbã în zonele cu circulatie sanguinã deficitarã si se reface odatã cu redresarea
circulatiei, acesta fiind un argument care sustine ideea cã reflexologia constituie o punte de
legãturã între medicina clasicã si cea orientalã. Alt avantaj al reflexoterapiei este verificarea
stãrii de sãnãtate a unui individ într-un timp foarte scurt. De obicei la aceastã metodã recurg
bolnavii care nu au obtinut vindecarea afectiunilor prin remedii medicamentoase, sau cei
care doresc sã fie sãnãtosi folosind cãi netoxice. Unii o folosesc în paralel cu tratamentul
medicamentos, în special cel bazat pe antibiotice, atunci cand situatia o impune.
Reflexoterapia este utila in tratarea a foarte multe tipuri afectiuni dintre care enumeram doar
cateva:
* cardiopatia ischemică, anghina pectorală, infarct miocardic;
* stres, migrene, ameţeli, insomnii, oboseala cronica, instabilitate emoţionala, depresii, anxietate,
atacuri de panica;
* afecţiuni ale coloanei, sciatica, lombosciatica, spondiloze, cifoze, reumatism, artroze, artrite,
gonartroza, coxartroza etc.
* tulburări endocrine: tiroida, paratiroide (căderi de calciu), suprarenale, deficiente de creştere la
copii, reglarea ciclului, tulburări de menopauza, osteoporoza (stoparea degradării masei osoase),
disfuncţii sexuale (impotenta, frigiditate etc.), tulburări de metabolism, obezitate, diabet;
* afecţiuni digestive: gastrite, enterocolite, colite, ulcer, esofagite de reflux, constipaţie, hemoroizi,
balonări etc.
* afecţiuni hepato-biliare: litiaza biliara, hipercolesterolemie, bila leneşa etc.
* afecţiuni renale (se elimina nisipul si pietricelele) litiaze, prostatite, enurezis nocturn, edeme
(picioare umflate) etc.
* afecţiuni circulatorii: hipo si hipertensiune, arterioscleroza, guta, sindromul mâinilor si
picioarelor reci, dureri de picioare;
* afecţiuni ORL: bronşite, rinite, sinuzite, nevralgii, astm etc.
* crampe musculare, luxaţii, entorse, dureri de spate, inflamaţii ale tendoanelor etc.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
9
S-au efectuat o serie de cercetari in privinta efectelor reflexoterapiei asupra organismului
uman, 90% dintre acestea avand concluzii pozitive:
* Reflexoterapia are un impact asupra bolilor, influenteaza functiile corpului si
imbunatateste calitatea vietii pacientului.
* Tehnicile aplicate in reflexoterapie au un impact imediat asupra corpului.
* Metodele reflexoterapiei aplicate unei zone reflexe au impact asupra organului
corespunzator.
* Reflexologia are impact asupra sanatatii.
1.6 Efectele secundare și contraindicațiile reflexoterapiei
Efecte secundare
Următoarele tipuri de manifestări au ca efect final eliminarea toxinelor, deoarece
reflexoterapia are si un puternic efect de dezintoxicare a organismului. Ele nu trebuie
combatute in nici un fel. Aparitia acestor reactii nu trebuie sa duca la intreruperea
tratamentului deoarece sunt reactii normale si firesti. Acestea sunt:
* accese de voma;
* diaree, putand dura mai multe zile;
* urina isi schimba mirosul si culoarea;
* transpiratie, uneori foarte accentuata;
* aparitia unor eruptii cutanate;
* dureri;
* ameteli, greata;
* apariţia de pete albastre în cazul dezechilibrului de calciu în organism;
* cresterea debitului de secretii prin diverse orificii naturale ale organismului;
* stare de oboseala uneori accentuata;
* dilatarea vizibila a varicelor;
* febră, dacă în corp există o infecţie latentă.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
10
Contraindicațiile reflexoterapiei
* Insuficienta renala acuta;
* litiaza renala (pietre mari care nu pot fi eliminate pe cale naturala);
* litiaza biliara;
* in stare de infarct;
* varice deschise;
* hemoragii;
* sarcina;
* infectii cutanate, rani la talpa piciorului.
1.7 Ședința de reflexoterapie
În cadrul
reflexoterapiei, evaluarea
pacientului se face cu
ajutorul indicatorilor de
stres, adica anumite parti
ale piciorului care indica
adaptarea la stres. Aceste
indicii pot fi vizuale -
calusuri, bataturi, sau sunt
reactii de sensibilitate ale
pacientului la tratamentul
aplicat. Evaluarea acestor
indicatori de stres permit
reflexoterapeutului sa stabileasca o anumita tehnica si zonele asupra carora trebuie sa se
concentreze, pentru a oferi pacientului relaxare.
O sedinta obisnuita de reflexoterapie dureaza intre 40 si 60 de minute. Pentru
aplicarea tratamentului pacientul se descalta si se intinde pe pat. Terapeutul va inspecta
picioarele, va continua cu un masaj de efleuraj, apoi va aplica tehnicile specifice pe zonele
problematice. Majoritatea persoanelor se simt mai calme si relaxate dupa o sedinta de
reflexoterapie. Ocazional pot aparea senzatii de greata sau anxietate, insa sunt temporare si
sunt considerate ca facand parte din procesul de vindecare.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
11
În urma reflexodiagnosticului, se realizează reflexoterapia. Maserea
reflexoterapeutică se face într-o anumită ordine. Prima dată se realizează cele patru trasee
importante.
Primul, traseul capului, stimulează zona cerebrală și glanda hipofiză. (3 minute)
Următorul, traseul renal, ajută la eliminarea toxinelor din corp prin stimularea
aparatului excretor – rinichi, ureteră, vezică urinară. (3 – 7 minute)
Traseul trei, traseul metabolic, este împărțit în patru părți:
- ficat, vezică biliară; (2 minute)
- stomac, pancreas, duoden; (1 minut fiecare picior)
- intestin subțire; (1 minut fiecare picior)
- intestin gros. (1 minut fiecare picior)
În ultimul traseu este traseul limfatic. Prin acesta se stimulează ganglionii limftici și
circuitul limfei în organism: marea limfă (3 minute), limfa superioară și cea inferioară (3
minute).
După masarea celor patru trasee se masează celelalte puncte în funcție de necesități.
În masajul profilactic acestea se masează 5-10 secunde, iar când există o problemă de
sănătate se merge pe schemele de tratament corespunzătoare.
Recomandari pentru pacient
* este recomandat sa se faca 1, 2
sau mai multe serii de cate 10
sedinte reflexoterapie;
* este recomandat ca inante de
terapie cu 1 ora cat si cu 30
minute dupa terapie sa nu se
manance nimic;
* pe perioada sedintelor de
reflexoterapie este indicat sa se
bea o cantitate cat mai mare de
lichide, peste 2 litri;
* pe perioada terapiei este
recomandat a nu se fuma, a nu se
consuma bauturi alcoolice, a se
diminua consumul de cafea;
* pe perioda tratamentului reflexogen este recomandata o dieta echilibrata, bogata in
legume, fructe si sucuri naturale, si de preferinta a se evita carnea;
* in timpul sedintei de reflexoterapie se va bea 500 ml de apa plata sau ceai de galbenele;
* sa indice corect zonele dureroase reflexoterapeutul, asfel incat acesta sa poata identifica
corect organele afectate.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
12
Capitolul II
Inima
2.1 Sistemul circulator
Inima, considerata ca un organ nobil de aproape toate culturile, nu este sediul
sentimentelor. Rolul său nu este însa mai putin important. Ea asigura circulatia sângelui în
întregul corp. Este un organ muscular gol pe dinauntru, în forma de para, situat în partea
mediana a cavitatii toracice, între plamâni. Nu mai mare decât pumnul, greutatea sa medie
este de 260g si lungimea variaza de la 12 la 14cm, la o latime de aproximativ 9cm. Vârful
sau, denumit apex, se sprijina pe diafragm si este usor orientat spre stânga.
Pompa cardiaca este compusa dintr-o masa contractila, miocardul, acoperita si
protejata spre exteriorul de epicard, strat foarte rezistent care o leaga de diafragm, de stern
si de vasele mari, iar în interiorul de endocard-membrana fina, alba, care tapeteaza
interiorul cavitatii cardiace. Miocardul este constituit cea mai mare parte a masei inimii.
Este constituit mai ales din celule musculare cardiace care îi confera capacitatea de a se
contracta. Aceste contractii ritmice sunt denumite batai cardiace.
În interiorul miocardului, fibre de tesut conjunctiv leaga între ele celulele musculare
si formeaza fascicule care se întrepatrund în spirala. Aceasta retea de fibre dense si elastice
întareste peretele intern al miocardului. Miocardul are propriul sau sistem de irigare –
arterele coronare – care îi aduc substante nutritive si oxigenul necesar functionarii. Aceste
artere iau nastere la baza aortei si încercuiesc inima.
Muschiul cardiac contine doua cavitati superioare, atriile, si doua inferioare,
ventriculele. În atrii patrunde sângele mai sarac în oxigen, dupa ce a circulat prin organism.
Data fiind dimensiunea lor mica, acestea nu participa realmente la activitatea de pompa a
inimii si nici la umplerea ventriculelor a 3 linguri de sânge. Atriile sunt separate de o
membrana, septul interatrial, sl fiecare dintre ele se prelungeste, în partea sa superioara,
printr-un corp plat si plisat., urechiusa, care îi mareste volumul. Venele pulmonare, ca si alte
vene ale inimii, se deschid în urechiusa stânga.
Ventriculele sunt cavitati în forma de con, a caror baza este dirijata în sus. Ele sunt
separate, de asemenea, de o membrana, septul interventricular, si constituie punctul de
plecare a circulatiei sanguine. Acestea sunt pompele propriu-zise ale inimii. Ventriculul
drept trimite sângele spre plamâni pentru a permite schimburile de gaze. El este pompa
circulatiei pulmonare. Ventriculul stâng trimite sângele spre aorta, aceasta pornind
circulatia sistemica.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
13
Doua orificii dotate cu valvule se observa la intrarea fiecarui ventricul, patru valvule.
Datorita acestor patru valve, sângele circula în sens unic prin cele patru cavitati ale inimii.
Valvele se deschid si se închid ca niste clapete, straturile lor externe fiind sensibile la
variatiile presiunii sanguine.
Sângele urmeaza întotdeauna acelasi traiect în inima, de la dreapta, spre stânga:
sarac în oxigen, intra în urechiusa dreapta apoi în ventriculul drept, traverseaza trunchiul
pulmonar pentru a ajunge la plamâni, unde se oxigeneaza. Sângele îmbogatit cu oxigen se
reîntoarce apoi spre urechiusa stânga prin venele pulmonare. El trece prin ventriculul stâng,
apoi este ejectat de aorta, care îl distribuie în corp prin ramificatiile sale. Venele aduc atunci
sângele sarac în oxigen spre urechiusa dreapta. Astfel se închide sistemul...
Inima este deseori comparata cu o pompa. Acest muschi cu patru cavitati se
contracta si se relaxeaza în permanenta, într-un ritm regulat. Este compus în cea mai mare
parte din miocard. Contractia muschiului este complet independenta de vointa noastra.
Mecanismul contractiei se bazeaza pe emiterea si transmiterea de impulsuri electrice
denumite potentiale de actiune. Aceste semnale sunt propagate dupa un mecanism denumit
depolarizare. Din o suta de fibre ale miocardului, una singura poate declansa un potential de
actiune. Sistemul de conducerea a inimii este compus din noduri, aglomerari tisulare
globuloase, ansambluri de fibre nervoase paralele.
Nodul sinusal se gaseste în peretele urechiusei stângi. Minuscul, el ofera cea mai
rapida frecventa de impulsuri dintre toate elementele sistemului de conducere, cca 70+700
de ori pe minut. Unda potentiala creata de nodul sinusal ce traverseaza atriile este dirijata
spre nodul atrio-ventricular. Este nevoie de aproximativ 0.22 secunde pentru ca influxul sa
se propage în întreg sistem de conducere a inimii. Contractia ventriculara are loc imediat
dupa sosirea influxului, de la apexul cardiac spre partea superioara a ventriculelor. Valvele
aortei si ale trunchiului pulmonar se deschid atunci si sângele este ejectat în vase.
În timpul unei bătăi a inimii se produc multiple evenimente. Reunite sub denumirea
de revolutie cardiaca. Aceasta cuprinde doua faze. În timpul primei faze, diastola, peretele
atriilor si ventriculelor se relaxeaza, iar sângele umple cavitatile. Cea de a doua faza, sau
sistola, cuprinde contractia peretelui si golirea sa de continut. În cursul diastolei, presiunea e
mica, sângele umple atriile relaxate, trecând apoi în ventricule prin orificii cu valvele
deschise. Valvele aortei si trunchiul pulmonar sunt închise.
În timpul sistolei, presiunea crește lent. Atriile se contractă și tot sângele este ejectat
în ventricule. Muschii peretilor ventriculari se contracta, comprimând sângele prezent în
cavitatile lor si crescând în acelasi timp presiunea ventriculara.
Valvele atrio-ventriculari se închid brusc pentru a împiedica orice reflux al sângelui.
Apoi valvele aortei si ale trunchiului pulmonar se deschid, permitând ejectia sângelui spre
aorta si spre trunchiul pulmonar. Dupa aceasta expulzate, ventriculele se destind si
presiunea ventriculara scade sensibil. Sângele ramas în aorta si trunchi reflueaza atunci spre
ventricule, care îsi închid automat valvele. Dupa închiderea valvelor, începe un nou ciclu, o
noua diastola.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
14
Circulația sângelui este un mecanism complet în a carui reglare intervin diverse
sisteme ale organismului: sistemul nervos, hormonal si sistemul umoral. Trei parametri
caracterizeaza aparatul circulator: debitul sanguin, presiunea sanguina al rezistenta
periferica.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
15
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
16
Debitul sanguin este definit de volumul de sânge care se scurge în sistemul vascular
într-o perioada precisa de timp. El este constant atunci când corpul este în repaus, dar poate
varia în orice moment, dupa starea sau nevoile organismului.
Presiunea sanguina desemneaza, în ceea ce o priveste, forta pe care sângele o exercita
asupra peretilor vaselor, cum ar fi arterele sau venele. Sângele circula datorita diferentelor
de presiune care îl propulseaza în sistemul vascular. Acest lichid se scurge astfel cu
fluiditatea dintr-o regiune de înalta presiune, cum este aorta, spre o regiune de joasa
presiune, cum sunt marile vene.
Propulsarea sângelui este controlata de aparatul cardio-vascular si de sistemele
nervos si hormonal. De natura extrinseca, acest al doilea control al volumului sanguin se
realizeaza prin intermediul unei duble inervatii a inimii implicând fibre simpatice si
parasimpatice; primele au un efect accelerator asupra frecventei si asupra volumului de
sânge ejectat, celelalte modereaza frecventa cardiaca.
Ambele actioneaza eliberând substante chimice care exercita sau inhiba celulele
cardiace. Atunci când organismul sufera un stres, sistemul nervos simpatic emite
noradrenalina care determina inima sa bata mai repede. Când corpul este în repaus,
sistemul parasimpatic încetineste ritmul cardiac eliberând aceticolina.
Circulația sângelui este frânata de frecarea lichidului de peretii vaselor. Este ceea ce
se numeste rezistenta periferica. Vâscozitatea sângelui, diametrul sau lungimea vaselor pot
face ca aceasta rezistenta sa varieze. O vâscozitea crescuta, ca si îngustimea unui vas pot
încetini sensibil scurgerea sângelui. O usoara crestere a diametrului sau este suficienta
pentru a reduce rezistenta si presiunea arteriala.
Atunci când ventriculul stâng se contracta, sângele este expulzat spre sorta cu o forta
care îi permite sa curga cu foarte mare viteza, destinzând peretii aortei. În mod obisnuit,
sunt masurate doua feluri de presiune arteriala. Presiunea sistolica sau maximala, care se
masoara în timpul unei contractii cardiace si se situeaza în medie între 10 si 14 cm de
mercur. Aceasta presiune scade apoi foarte rapid si atinge minima în timpul fazei de repaus
a inimii. Presiunea minima, diastolica, variaza între 6 si 9 cm de mercur. Aceasta sunt cifre
pe care vi le comunica medicul, dumneavoastra atunci când ca ia tensiunea: 14 cu 8 sau 10
cu 6. Circulatia sângelui variaza dupa tesuturile pe care le deserveste, fiecare organ având
propriile sale nevoi sanguine. Acest fenomen denumit rezistenta periferica variaza în functie
de vâscozitatea sângelui, diametrul sau lungimea vaselor. Astfel, muschii scheletici necesita
un debit sanguin adaptat la activitatile lor de moment. Pielea, care îndeplineste mai multe
functii, printre care reglarea temperaturii corporale, necesita un debit sanguin de aproape
2,5 litri pe minut. Creierul, are nevoie de un debit sanguin mai stabil, de ordinul a 0.75 litri
pe minut. Debitul sanguin raspunde astfel exigentilor fiecarui organ si ale miliardelor de
celule care compun organismul.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
17
2.2 Inima
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
18
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
19
2.3 Afecțiuni frecvente ale inimii
1. ANEVRISMUL AORTEI TORACICE SI ABDOMINALE. Sunt dilatatii
anormale, segmentare, congenitale sau dobândite ca urmare a afectarii peretelui arterial
prin arteroscleroza, aortita luetica, infectie sau traumatism. Anevrismele aortei toracice -
tulburari prin compresiunea organelor vecine. Complicatii: ruptura si emboliile în marea
circulatie . Anevrismele aortei abdominale - durere în lombe (sale) si abdomen cu prezenta
unei tumori pulsatile. Complicatii: ruptura. Anevrismul disecant al aortei are ca semn
dominant durerea foarte intensa cu iradiere pe întreg traiectul aortei. Tratament: Medical -
constând în scaderea obligatorie a tensiunii arteriale mai ales în anevrismul disecant.
Chirurgical - de urgenta în anevrismul rupt; se rezeca, de asemenea, anevrismele
simptomatice sau cele asimptomatice care se maresc progresiv.
2. ANGINA PECTORALA. Cea mai frecventa forma de manifestare a cardiopatiei
ischemice cronice dureroase. Rar poate apar si în alte conditii decât cardiopatia ischemica:
anemia severa, tulburarile rapide de ritm, hipertiroidiile, stenoza sau insuficienta aortica
etc. Simptoame: durere retrosternala ce apare la efort, iradiaza în bratul stâng, la baza
gâtului, cedeaza la repaus si Nitroglicerina. Uneori criza dureroasa apare si la repaus (angor
de repaus). În general, crizele anginoase sunt produse de : efort , emotii, digestie, defecari
borioase, fumat, medicamente (tiroida, efedrina). Stimuli provenind din alte organe (esofag,
vezicula biliara, spondiloza vertebrala) se pot însuma cu cei veniti de la inima (angor
intricot). Traseul EKG între crize poate arata modificari de cardiopatie ischemica sau poate
fi normal, în acest caz fiind utila proba la efort. Tratament: Eliminarea factorilor
declansanti : efortul fizic (mersul repede, alergarea dupa vehicule), frigul, prânzurile
abundente, emotiile, surmenajul, constipatia, alcoolul, tutunul, cafeaua. Tratamentul
medical: a) Nitroglicerina cp. 0,5 mg - 1-2 sublingual în criza de angina; b) Tratamentul
coronarodilatator dintre accesele anginoase: nitriti cu actiune prelungita (Pentalog, Izoket-
izodinid) administrare câte ˝ tb. * 3/zi; are actiune 4-5 ore; blocantii ß adrenergici:
Propanolol 40 mg ˝ tb. * 3/zi (numai cu aviz medical având contraindicatii absolute);
blocanti de calciu: Nifedipin (Corinfar) 10 mg tb. 3/zi; derivati coronarodilatatori sintetici:
Dipiridamol ((Persantin) 0,025 dg. 6/zi, Agozol, 60 mg - 2 cap/zi, Carbocromen (Intensain,
Intercordin) 75 mg dg. 3/zi. Tratamentul chirurgical: este stabilit în urma coronarografiei si
consta în diverse procedee de revascularizatie a miocardului. Terapia naturista recomanda:
climatoterapia în perioadele de acalmie, la Tusnad, Vatra Dornei etc.
3. ARITMIILE. Sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie sub raportul
frecventei, fie al regularitatii frecventei cardiace, fie din ambele. Cauze: cardiopatie
ischemica, leziuni valvulare, hipertiroidie, insuficienta respiratorie, dezechilibre
hidroelectrolitice, intoxicatie cu digitalice, alcool, tutun. Clasificare: 1) Aritmii atriale: a)
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
20
tahicardia sinusala (frecventa inimii - 90-120/min.); b) bradicardia sinusala (frecventa sub
60/min.) În ambele este pastrat focarul normal al impulsurilor cardiace: nodul sinusal; c)
extrasistolele atriale - impulsuri ectopice; d) tahicardia paroxistica atriala (frecventa 140-
220/min. regulata); e) fibrilatia atriala si flutlerul atrial (tulburari de ritm neregulate). 2)
Aritmii ventriculare: a) extrasistolele ventriculare; b) tahicardia paroxistica ventriculare; c)
fibrilatia ventriculara. Tratament - vezi recomandarile la: extrasistole, tahicardie, fibrilatie.
4. ARTEROSCLEROZA (arthere = terci, scleros = îngrosare). Este o
combinatie de modificari ale tunicii interne a arterelor constând în depuneri de grasimi ce se
însotesc de o reactie fibroasa , depuneri de calciu si progresiv ulcerarea ateromului. Astfel,
se produc stenoze progresive ale arterelor, iar prin ulcerarea placilor eteromatoase este
favorizata coagularea = tromboza (astuparea vaselor). Simptomele sunt diferite dupa
localizare: coronare, a. cerebrale, aorta cu ramurile sale. Factori de risc: predispozitia
genetica, hiperlipemia, diabetul, hipertensiunea arteriala, tutun, obezitate. Tratament:
Dieta: scaderea aportului de grasimi de origine animala; din grasimile ingerate (30% din
ratia calorica), doua treimi sa fie de origine vegetala. Evitarea zaharurilor ce duc, de
asemenea, la cresterea lipidelor sanguine. Medicatia hipocolesterolemianta: Heparina s.c.
actiune de scurta surata, Clofibrat, Acid nicotinic (Vit. PP), dextrotironina etc. Terapia
naturista recomanda : infuzie de paducel (50 g flori uscate la 1 litru de apa), 3 cani pe zi:
vâsc (15 g frunze proaspete la 1 litru apa), se bea într-o zi; decoct de anghinare.
5. BLOCUL DE RAMURA STÂNGA SI DREAPTA. Este o tulburare de
conducere caracterizata prin întârzierea stimulului inimii la nivelul ramurilor sale din
ventriculi: când conducerea este întârziata în ventriculul drept se produce blocul de ramura
drept, iar în ventriculul stâng - blocul de ramura stâng. Cauze: cel drept poate fi congenital
fara semnificatie patologica; ambele pot aparea în: cardiopatie ischemica, hipertensiune
arteriala, cord pulmonar, intoxicatii cu digitala, chinina, infectie reumatica etc. Diagnosticul
este numai electrocardiografic, blocurile de ramura nu au simptoame clinice. Tratament: nu
exista un tratament al blocului de ramura; prezenta lui atrage atentia asupra cauzelor ce l-
au produs, deci conduita este dupa caz - coronarodilatatorie, tratament antiinfectios,
înlaturarea medicatiei incriminate.
6. BLOCUL SINOATRIAL SI ATRIOVENTRICULAR. Blocul sinoatrial
reprezinta o tulburare de conducere provocata fie de absenta stimulului sinusal, fie de
blocarea lui la trecerea spre atriu. Blocul atrioventricular reprezinta o tulburare în
propagarea unui stimul sinoatrial catre ventricul, astfel neavând loc contractia inimii la acel
moment. Cauze: cardiopatia ischemica, cardiomiopatii diverse, intoxicatia digitalica, reflexe
vagale pornite din iritatia organelor interne. Simptoame: ritm cardiac rar, regulat sau cu
pauze. Sincopele Adams-Stockes (pierderea constiintei) sunt provocate de scaderea
frecventei cardiace sub 20/min. Tratament: etiologie si înlaturare a cauzelor. Tratament
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
21
simptomatic: se impune la frecventa sub 40/min. : Isuprel 10 mg la 3-6 h, atropina 0,5-1 mg.
Stimulatorii electrici artificiali endocardici (pacemaker) reprezinta singura solutie
terapeutica de durata.
7. CARDIOPATIA ISCHEMICA CRONICA DUREROASA. Este forma
clinica a cardiopatiei ischemice cronice care se manifesta prin crize dureroase cu
particularitati specifice. În aceasta categorie sunt cuprinse : a) angorul pectoral (angina de
piept); b) sindromul intermediar; c) infarctul miocardic. Clasificarea actuala nu mai
recunoaste drept entitate "sindromul intermediar" sau "preinfarctul" ; formele clinice
cuprinse în aceasta categorie fiind cunoscute ca "angor instabil" în care sunt incluse: 1)
angorul de "novo", prima criza de anginoasa prezentata de un bolnav si care are evolutie
imprevizibila; 2) "angorul agravant" - crizele anginoase care apar la eforturi din ce în ce
mai mici, la un bolnav cunoscut coronarian; 3) "angorul de repaus" - crizele anginoase apar
în afara oricarui efort, uneori noaptea. Tratament: vezi angina pectorala, infarctul
miocardic.
8. CARDIOPATIA ISCHEMICA CRONICA NEDUREROASA. Suferinta
cardiaca secundara reducerii debitului sanguin coronarian. Miocardul este vascularizat prin
cele doua artere coronare, primele ramuri ale aortei si se situeaza alaturi de rinichi si creier
printre organele cele mai irigate din organism. Termenul de cardiopatie ischemica exprima
faptul ca debitul coronarian este destul de redus pentru a produce simptoame sau semne de
suferinta cardiaca. Boala cea mai frecventa a arterelor coronare este arteroscleroza, rar este
incriminat luesul, tumora ce comprima o artera coronara, stenoza aorica. Termeni similari
pentru cardiopatia ischemica cronica nedureroasa sunt: cardiopatie coronariana,
arteroscleroza coronariana, miocardoscleroza, insuficienta coronariana. Terapia naturista
recomanda: coada soricelului, în general se beau 2 cani din ceai pe zi, tinctura de arnica
montana, 10 picaturi dimineata. Factorii naturali, climat protector, sedativ, bogat în oxigen,
viata echilibrata. Simptoame: dupa cum este denumita, aceasta forma a cardiopatiei
ischemice nu produce acuze clinice dureroase. Ea poate avea mai multe forme de
manifestare: a) asimptomatica clinic, singurul semn fiind modificarile ischemice vizibile pe
traseul EKG; b) tulburarile de ritm si de conducere (blocul atrioventricular, blocurile de
ramura drept si stâng); c) insuficienta cardiaca cronica; d) insuficienta ventriculara stânga
(edemul pulmonar); e) sincope; f) moartea subita. Evolutia si gravitatea cardiopatiilor
depinde de localizarea stenozelor provocate de procesul arterosclerotic, de numarul acestora
si dezvoltarea unei circulatii colaterale. Tratament: vezi angina pectorala si arteroscleroza.
Terapia naturista recomanda: ceaiuri: cardiosedative, antiasmatice, calmant împotriva
tulburarilor cardiace, sedativ, produs de Plafar, din care nu lipsesc plantele talpa gâstii,
coada racului, frunze de roinita, radacini de valeriana.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
22
9. CORDUL PULMONAR CRONIC. Afectiune caracterizata prin suferinta
partii drepte a inimii datorita bolilor pulmonare. Acestea duc la cresterea presiunii în artera
pulmonara ce constituie un obstacol în fata inimii drepte. Se produce astfel, într-un prim
stadiu, hipertrofia inimii drepte, apoi insuficienta cardiaca dreapta. Simptoame: cele ale
bolii pulmonare: tuse, lipsa de aer, apare apoi cianoza (învinetirea) buzelor si extremitatilor,
edeme (umflaturi) ale membrelor inferioare, ficat marit, dureros. Tratament: a) tratamentul
afectiunii pulmonare: bronhodilatatoare, combaterea infectiilor respiratorii, administrarea
de oxigen; b) tratamentul insuficientei cardiace drepte: dieta fara sare; tonicardiace:
Digoxin 250 mg 1 tb/zi - 5 zile pe saptamâna; diuretice; Furantril 40 mg 1 tb de doua ori pe
saptamâna; sângerare la hematocrit peste 55%.
10. INFARCTUL MIOCARDIC. Reprezinta o necroza a miocardului datorita
unei opriri a circulatiei sângelui în arterele coronare produsa prin: a) tromboza primara
dezvoltata pe o placa arteroscleroasa; b) hemoragii ale intimei, cu ruptura a acestuia si
tromboza secundata; c) hematom prin hemoragie în peretele vascular, urmat de ocluzia
vasului. Cauze: cea mai frecventa este arteroscleroza coronariana, foarte rar apare în
coronarite infectioase sau colagenotice, ca si dupa embolii, soc, sau dupa hemoragii.
Simptoame: durere intensa retrosternala cu iradiere în brate, care nu cedeaza la repaus si
nitroglicerina, însotita de paloare, transpiratii reci si dupa caz, de simptome specifice
complicatiilor infarctului. Complicatiile imediate sunt: edemul pulmonar acut, tulburarile
de ritm si de conducere, embolia în circulatia sistemica, soc cardiogen, moarte subita.
Complicatii tardive: anevrism cardiac, insuficienta cardiaca, rupturi ale inimii, sindrom
postinfarct. Diagnostic: electrocardiograme si semne biologice: cresterea transaminazei si a
altor enzime ca CPK, LDH, leucocitoza, cresterea fibrinogenului, a VHS, a glicemiei.
Tratament: - repaus absolut la pat în sectia de terapie coronariana intensiva circa 6-8 zile;
apoi miscari active ale gambelor, ridicare la marginea patului, apoi în fotoliu, astfel încât în
3 saptamâni bolnavul sa se poata mobiliza prin încapere si la grupul sanitar. Medicatie:
sedarea durerii cu Mialgin în dilutii, Algocalmin, sedative usoare. Oxigenoterapia: 4 l/min.
Vasodilatatoare coronariene: se foloseste Nitroglicerina fiole 10 mg în perfuzie,
Carbocromen (Intensain), Persantin, Miofilin. Se mai folosesc per os Pentalong, Izoket,
Nifedipina. Tonicardicele: în complicatii (insuficienta cardiaca) cu prudenta Cedilanid, fiind
preferat Dopamina sau Dobutamina. Antiaritmice: Xilina i. Musc. Sau per os si alte
antiaritmice dupa caz Heparina si apoi Trombostopul (anticoagulante) la cumulul factorilor
de risc.
11. INSUFICIENTA CARDIACA. Insuficienta cardiaca stânga: reprezinta
insuficienta pompei ventriculului stâng, având drept cauza cardiopatia ischemica
nedureroasa sau dureroasa, inclusiv infarctul de miocard, hipertensiunea arteriala, boli
valvulare aortice (insuficienta sau stenoza aortica). Simptoame: dispnee la effort apoi si la
repaus, edem pulmonar acut, tahicardie si alte tulburari de ritm, dureri precordiale.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
23
Insuficienta cardiaca dreapta: reprezinta insuficienta cordului drept, având drept cauza
principala o boala pulmonara (deci identificându-se cu cordul pulmonar cronic). Simptome:
edeme ale membrelor inferioare, congestia dureroasa a ficatului, cianoza a extremitatilor
(învinetire), scaderea cantitatii de urina (oliguria). Insuficienta cardiaca congestiva globala -
asociaza cauzele si simptoamele insuficientei cardiace stângi si drepte, fiind insuficienta
întregului cord. Tratament: conditii de viata - repausul relativ sau absolut cu pensionare.
Dieta: hiposodata - sunt permise 2-3 g sare/zi, mese cantitativ reduse, alcoolul si fumatul
sunt interzise. Medicatia: a) Tahicardiacele reprezinta medicatia de baza: Cedilanid
(Lanatosid) fiole i. Venos pentru urgente si pentru tratament de întretinere; Digoxin tablete
0,250 mg 1 tb/zi 5 zile pe saptamâna cu 2 zile pauza (sâmbata si duminica). Lanatosid tablete
0,250 mg are eficacitate mai redusa prin absorbtia slaba; b) Diuretice: Furantril (40 mg 1
tb., de doua ori pe saptamâna) (sau Nefrix 25 mg).; c) Tratament coronarodilatator:
Dipiridamol, Intercordin, Pentalong, Izoket, Nifedipina; d) Tratament anticoagulant: în
insuficientele cardiace greu reductibile cu risc de tromboza: Heparina si apoi Trombostop ca
tratament de întretinere; e) Vasodilatatoare: Hipopresol, Nitroglicerina, Minoxidil,
Pentalong, Captopril. Terapia naturista recomanda: infuzie de frunze de mesteacan, urzica,
patlagina, fag; pasta de dovleac fiert, suc de dovleac fiert, de rosii; ceai diuretic de ceapa si
miere.
12. MIOCARDITE. Reprezinta afectari inflamatorii sau degenerative ale
muschiului inimii (miocardul) produse de cauze diverse, altele decât cardiopatia ischemica.
Cauze: a) idiopatice (necunoscute) generând Cardiomiopatia idiopatica: obstructiva,
restrictiva sau congestiva; b) cauze infectioase: miocardite virale, rickettsiene, cu
protozoare, micotice, bacteriene (bacil difteric, streptococ, pneumococ); c) toxice:
medicamente ca citostatice, antidepresive, sulfamide; alcoolul (miocardita alcoolica); d)
cauze metabolice: carente alimentare, deficit de vitamine din grupa B, dezechilibre
electrolitice (hipopotasemie), endocrinopatii (mixedeme, hipertiroidie), obezitatea,
hemocromatoze (excesul de fier); amiloidoza; e) boli de colagen: lupus eritematos diseminat,
sclerodermie, poliartrita nodoasa; f) cauze genetice: boli neuromusculare degenerative; g)
miocardite post-partum (dupa nastere). Tratament: înlaturarea cauzei si tratamentul
insuficientei cardiace.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
24
Capitolul III
Anghina pectorală
Definitie: angina pectorala este o forma clinica a cardiopatiei ischemice, caracterizata
prin crize dureroase paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau la emotii,
dureaza cateva minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea unor compusi
nitrici (nitroglicerina, nitrit de amil).
3.1 Simptome
Simptome si manifestari
Durerea reprezinta primul si cel mai important semn. Aceasta este localizata in
prima faza la mijlocul toracelui, deseori iradiind catre membrul superior stang, catre gat
sau catre abdomen. Durerea este asemanata cu senzatia unei constrictii toracice puternice,
cu o gheara care strange intregul piept. Aceasta durere poate fi simtita de unele persoane
doar la un nivel periferic (brat sau gat). Durerea este semnul cardinal in angina pectorala si
reprezinta totdeauna manifestarea unei insuficiente de aprovizionare cu oxigen a
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
25
miocardului. Durerea anginoasa sau angina pectorala prin deficit de irigatie apare atunci
cand stenoza coronarelor reduce cu cel putin 70% calibrul vasului sanguin. Cu cat mai
multe vase stenozate, cu atat durerile sunt mai intense. Durerea are caracter paroxistic si
incepe de obicei in dreptul coastelor, apoi iradiaza catre umeri si brate (mai ales cel stang) si
maxilare. Uneori durerea este insotita de respiratie sacadata, transpiratie, ameteli, aritmie
cardiaca si un sentiment de panica.
Ea apare in acelasi loc si are aceeasi iradiere atunci cand se iveste la o persoana.
Apare la efort si dispare la repaus. Durerea dureaza cel mult cinci minute. In cazul in
care dureaza mai mult si este de natura cardiaca, ea poate fi consecinta unui infarct
miocardic, (atunci cand durerea se simte ore intregi).
In cazul anginei stabile, durerea poate fi provocata si de alte circumstante, ca:
expunerea la frig, o masa bogata, actul sexual, o emotie puternica. Criza anginoasa mai
poate fi provocata si de unele medicamente, unele chiar banale, cum ar fi cele care se iau in
cazul infundarii nasului. Alte simptome care mai pot aparea sunt tulburari de vedere,
anxietate, transpiratii reci, stare de oboseala, dar ele nu sunt semne specifice. Aparitia
anginei este mai probabila in cazul coexistentei urmatorilor factori: membrii din familie
care au avut boli cardiace, fumatul, obezitatea, hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia
sau alte tulburari ale metabolismului grasimilor.
Daca angina pectorala nu este tratata este urmata de infarct miocardic. Simptome in
acesta faza: durere in spatele sternului (in fata inimii), in capul pieptului (senzatie de durere
in stomac), la baza gatului (senzatie de strangere de gat), in spate intre omoplati, in umeri, in
antebrate. Aceste dureri pot sa apara singure, sau impreuna si dureaza aproximativ 3-5
minute.
Forme clinice: angorul spontan, adeseori de repaus sau nocturn, cu crize tipice, dar
fara un factor declansator, se datoreaza unei crize tahicardice, hipertensive, unei intricari
coronaro-digestive, stari psiho-nevrotice sau anunta un infarct; angorul de decubit, insoteste
fenomenele insuficientei acute a ventriculului stang si apare tot in conditii de crestere a
muncii inimii (contact cu asternutul rece, tahicardii, hipertiroidism etc); angorul intricat, cu
modalitati atipice de declansare, iradiere, durata, aspect al durerii, se datoreaza interventiei
unei alte afectiuni dureroase viscerale (litiaza biliara, ulcer, hernie hiatala, spondiloza,
periartrita scapulohumerala); se mai descrie angorul cu dureri atipice sau starea de rau
anginoasa - prima criza de angor corespunde frecvent unui infarct miocardic prin tromboza
si trebuie tratata cu 7 -10 zile repaus, analgetice, coronarodilatatoare si anticoagulante.
Accentuarea duratei si frecventei angorului anunta, de obicei, un infarct miocardic. Evolutia
este obisnuit progresiva. Durata medie a supravietuirii este de 4 - 5 ani, sfarsitul
producandu-se fie prin moarte subita, fie prin infarct miocardic, tulburari de ritm si de
conducere sau insuficienta cardiaca.
3.2 Cauze
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
26
In cazul prezentei durerilor la nivelul toracelui este necesara consultatia unui medic
pentru a stabili cauza si natura acestor dureri. Testele care se efectueaza in asemenea situatii
sunt electrocardiograma si testul de efort. Testul de efort presupune efectuarea unui efort
gradat, supravegheat, efort efectuat cu ajutorul unui covor rulant sau al unei biciclete
medicale, timp in care activitatea inimii va fi urmarita. Daca acest efort este urmat de
aparitia anginei si are corespondent pe electrocardiograma, atunci acesta este rezultatul
prezentei unei boli coronariene. Pentru o investigatie mai amanuntita, se mai poate face o
ecocardiografie sau o forma complexa de evaluare, numita angiografie coronariana, metoda
care identifica locul si marimea stenozelor prezente pe vasele coronariene.
Depunerile lente si neobservate ale colesterolului pe peretii vaselor sanguine duc la
ateroscleroza, hipertensiune arteriala, tahicardie, cardiopatie ischemica, angina pectorala si
cresc riscul de infarct miocardic. Din aceste considerente hipercolesterolemia poate fi
considerata ca primul pas spre aparitia bolilor cardiovasculare.
Ateroscleroza - este cea mai frecventa cauza a anginei pectorale, cu diminuarea
diametrului uneia sau mai multor artere care iriga inima, prin depunerea treptata de
colesterol (placi de grasime, ateroame)si saruri de calciu. Criza se poate produce intr-un
moment de tensiune emotionala sau frica, stres si care sunt situatii care sporesc nevoia inimii
de oxigen.
Etiopatogenie: principala cauza (90 - 95%) este ateroscleroza coronariana, care se
manifesta sub forma de stenozari sau obliterari coronariene si zone de necroza si fibroza
miocardica difuza. Valvulopatiile aortice, anemia, tahicardiile paroxistice, hipertiroidismul
etc. reprezinta cauze mult mai rare. Fiziopatologie: angina pectorala este expresia unei
insuficiciente coronariene acute, datorita dezechilibrului brusc, aparut la efort, intre nevoile
miocardului (mai ales in O,) si posibilitatile arterelor coronare. in mod normal, circulatia
coronariana se adapteaza necesitatilor miocardului, putand creste la efort de 8 - 10 ori.
Angina pectorala apare pe fondul unei
insuficiente coronariene cronice datorita
coronarelor stenozate.
Conditiile declansatoare - efort, emotii
etc. - impun miocardului un efort suplimentar,
deci necesitati suplimentare de O2, dar
circulatia coronariana cu leziuni de
ateroscleroza este incapabila sa-si mareasca
debitul. Apar astfel o ischemie miocardica
acuta, o insuficienta coronariana acuta, cu
acumularea unor produse de catabolism (acid
lactic, piru vie etc.) care excita terminatiile
nervoase locale si produc impulsul dureros
(criza de angina).
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
27
3.3 Tratament
Reflexoterapia si presopunctura/ acupunctura) ajuta in mod direct:
- imbunatatirea circulatiei sangelui la nivelul intregului organism dar mai ales in
zonele indepartate acolo unde sangele ajunge mai greu, la nivelul mainilor si picioarelor;
- imbunatatirea functiei cardiace
- imbunatatirea situatiei cand inima duce lipsa cantitatilor normale de oxigen si
sange, prevenind astfel angina pectorala, si a infarctului miocardic.
In primul rand va trebui sa lucram zonele reflexe (holografice) care afecteaza in mod
direct patologia bolilor de inima: rinichi, uretere, vezica urinara, plamani, inima, glanda
suprarenala, glanda tiroida, stomac, ganglionii limfatici (piept), coloana vertebrala in zona
toracica.
Curs de tratament
Zona reflexă a inimii se găseşte în talpa
piciorului stâng, sub pernuţă, în dreptul degetelor 3 şi 4. In caz de dureri pectorale se
masează aproximativ 10 minute in talpa in dreptul inimii. Se vor efectua totuşi 10-15 şedinţe
pentru a obţine o irigare în vasele coronariene. Pentru întreţinere se pot face 1-2 şedinţe
săptămanal, limp de 2 luni. In crize este foarte bine dacă se stimulează 3-5 minute şi
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
28
suprarenale aflate deasupra traseului rinichii-uretera-vezica urinara. Timp de 10-12 sedinte,
cate o sedinta pe zi sau la fiecare doua zile, aproximativ 50 minute, are 90% sanse de reusita
si 10% de ameliorare. Terapia are mai mult succes daca simultan se face si tratament cu
plante medicinale. In lipsa formulelor cu ierburi chinezesti, folositi paducelul (cel mai bun
este cel din fructe sau din amestec frunze, flori, fructe). De preferat decoctul in locul
extractelor cumparate din comert. Formulele de fitoterapie romaneasca/europeana vor
trebui administrate doar in baza unui diagnostic diferential din punct de vedere energetic.
Nu orice ceai "de inima" este bun pentru toate bolile de inima.
Este bine de retinut ca medicina alopata este efectiva cand bolile de inima s-au
instalat de o buna perioada de vreme (speranta de viata a crescut mult in ultimii zeci de ani
prin administrarea anumitor medicamente) sau in cazurile de urgenta (infarct, chirurgie pe
cord deschis, transplanturi, etc). In ceea ce priveste insa prevenirea si recuperarea pe
termen lung, medicina complementara are meritele ei care trebuiesc recunoscute. Incercati
cateva sedinte de reflexoterapie sau faceti-le singuri dumneavoastra insiva sau membrilor de
familie, prietenilor si veti vedea rezultatele.
Regimul va fi echilibrat la normoponderali, hipocaloric la obezi. Se vor evita mesele
copioase si dupa fiecare masa bolnavul va sta in repaus 60 - 90 minute. in general regimul va
fi cel recomandat in ateroscleroza, obezitate, hiperlipoproteine-mii . Deci dieta
hipocolesterolemianta si hipolipemianta, cu evitarea in special a grasimilor bogate in acizi
grasi saturati.
Se va combate aerocolia, aerogastria si constipatia, prin supozitoare cu glicerina,
administrare de ulei de parafina etc.
Se recomanda de asemenea si remedii naturiste:
regim strict vegetarian cel putin o zi pe saptamana, odihna, plimbari in aer curat;
infuzie din plante de coada-soricelului, 3-4 cescute pe zi, eficienta in afectiuni
circulatorii, spasme vasculare si angina pectorala. Cura de 14 zile si se poate
repeta de 3-4 ori pe an;
extract rece din frunze de vasc fara boabe, 3 cescute pe zi: o lingurita de frunze
tocate se pun in 250ml apa rece pana a doua zi dimineata cand preparatul se
incalzeste putin, se strecoara si se bea in trei reprize pe zi. Este foarte eficient in
majoritatea tulburarilor cardiace.
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
29
Capitolul IV
Bibliografie
Cărți
“Incursiune în reflexoterapie”, Ed. a II-a – Ion Chiruță, Vasile Postolică
"Reflexologia si reflexoterapia in slujba bolnavilor" - Gheorghe Neamtu, Aurora
Milos
Internet
www.google.ro
www.sfatulmedicului.ro
www.santamia.ro
www.reflexoterapeut.ro
www.terapiinaturiste.ro
Suport de curs – Tehnician maseur – Das Euxin
Reflexoterapie talpa stanga – Angina pectorala
30