Download - Radu Cas Mathe Laura Alexandra Ro
UNIVERSITATEA „BABEª-BOLYAI”CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC DIN SUD-
VESTUL TRANSILVANIEI (JUDEÞELE ALBA,
HUNEDOARA) ªI VALORIFICAREA ACESTUIA
TEZÃ DE DOCTORAT
-rezumat-
COORDONATOR ªTIINÞIFIC:PROF. UNIV. DR. NICOLAE CIANGÃ
DOCTORAND:Laura Alexandra Mathe
CLUJ-NAPOCA2010
2
Cuvinte-cheie: potenþial turistic antropic, patrimoniu material ºi spiritual, promovare,
valorificare, turism cultural.
CUPRINS
INTRODUCERE 9
CAPITOLUL I. PREMISE DE INDIVIDUALIZARE A PATRIMONIULUI CULTURAL ªINIVELUL CUNOAªTERII 12
I. 1. Premise geografice 12
I. 2. Apariþia ºi dezvoltarea turismului in sud-vestul Transilvaniei 14
I. 3. Evoluþia administrativã a teritoriului 16
I. 4. Evenimente cu caracter istoric ºi cultural care reflectã evoluþia comunitãþilor din
regiune 18
I. 5. Evenimente religioase ºi confesionale (creºtine) 21
I. 6. Nivelul actual al cunoaºterii în domeniul potenþialului turistic antropic din judeþele
Alba ºi Hunedoara 23
CAPITOLUL II. VESTIGII ISTORICE 32
II. 1. Fortificaþii dacice 33
II.1.1. Capitala Sarmizegetusa Regia 34
II.1.2. Prima centurã de fortificaþii 35
II.1.3. A doua centurã de fortificaþii 35
II. 2. Vestigii romane 37
II.2.1. Capitala Ulpia Traiana 38
II.2.2. Castre romane 39
II.2.3. Aºezãrile romane cu funcþie predominant minierã 40
II.2.4. Amenajãri cu caracter balnear (curativ) 41
II. 3. Vestigii istorice ºi culturale din Evul Mediu 42
II.3.1. Cetãþi aparþinând unor comunitãþi þãrãneºti 42
II.3.2. Cetãþi cneziale 43
II.3.3. Cetãþi aparþinând unor mari nobili, familii voievodale sau regale44
3
II.3.4. Oraºe fortificate sau biserici fortificate în oraº (sãseºti) 46
II.3.5. Alte fortificaþii 47
II. 4. Castele ºi palate voievodale, princiare, nobiliare 47
II.4.1. Castele ºi palate de o valoare istoricã, arhitecturalã deosebitã aflate într-
o stare bunã de conservare 48
II.4.2. Castele ºi palate aflate în ruinã 51
II. 5. Biserici fortificate sãseºti 52
CAPITOLUL III OBIECTIVE RELIGIOASE, CULTURALE, ECONOMICE ªI SPORTIVE CU
FUNCÞIE TURISTICÃ 56
III.1. Catedrale ortodoxe ºi catolice 56
III.2. Lãcaºe de cult 57
III.2.1. Biserici medievale ortodoxe 57
III.2.2. Biserici medievale catolice, reformate, evanghelice 61
III.3. Alte edificii religioase 63
III.3.1. Edificii ortodoxe 63
III.3.2. Edificii catolice 65
III.3.3. Edificii reformate ºi evanghelice 66
III.4. Aºezãminte monastice 66
III.4.1. Aºezãminte monastice vechi cu valoarea religioasã, artisticã,arhitecturalã deosebitã 66
III.4.2. Mãnãstiri de importanþã localã sau zonalã 68
III.4.3. Schituri 70
III.5. Muzee 70
III.5.1. Muzee unice la nivel local ºi naþional prin exponatele deþinute70
III.5.2. Muzee complexe 72
III.5.3. Muzee tematice 75
III.6. Case memoriale 77
III.6.1 Case memoriale – personalitãþi ale istoriei 77
III.6.2. Case memoriale – personalitãþi ale literaturii, artei ºi ºtiinþei77
III.7. Colecþii 78
III.8. Monumente arhitecturale care adãpostesc colecþii de carte valoroasã 79
4
III.9. Teatre 79
III.10. Monumente ºi statui 80
III.10.1. Complexe cu valoare istoricã deosebitã 80
III.10.2. Statui sau monumente ale unor personalitãþi sau evenimente marcante
din istoria românilor 80
III.11. Obiective economice cu funcþie turisticã 82
III.12. Obiective sportive ce pot fi valorificate prin activitatea turisticã 84
CAPITOLUL IV ANSAMBLURI ARHITECTONICE URBANE CU POTENÞIAL TURISTIC
ANTROPIC 85
CAPITOLUL V CULTURA MATERIALÃ ªI SPIRITUALÃ TRADIÞIONALÃ DIN MEDIUL
RURAL 95
V.1. Satul ºi gospodãria þãrãnescã 95
V.2 . Ocupaþii ºi meºteºuguri cu vechi tradiþii 103
V.2.1. Ocupaþii de bazã 105
V.2.2. Meºteºuguri artizanale 109
V.3. Biserici de lemn, arta prelucrãrii lemnului specificã þãranului român 114
V.4. Portul popular 119
V.5. Viaþa spiritualã a comunitãþii rurale pãstrãtoare de tradiþii 124
V. 5. 1. Sãrbãtori si obiceiuri cu datã fixã 124
V. 5. 2. Sãrbãtori ºi obiceiuri cu datã mobilã 129
V.6. Manifestãri folclorice, etnografice ºi evenimente dedicate unor evenimente istorice 132
V.7. Gastronomie 136
V.8. Zone etno-folclorice 137
V.9. Sate turistice ºi posibilitatea organizãrii unor astfel de amenajãri 148
CAPITOLUL VI. BAZA MATERIALÃ 153
VI.1. Baza materialã turisticã ºi capacitatea de cazare 153
VI.1.1. Distribuþia teritorialã a unitãþilor de cazare 154
VI.1.2. Evoluþia numãrului de unitãþi ºi a locurilor de cazare 157
VI.1.3. Clasificarea unitãþilor de cazare 163
5
VI.1.3.1. Hoteluri 163
VI.1.3.2. Moteluri ºi hanuri 167
VI.1.3.3. Cabane turistice 167
VI.1.3.4. Campinguri 168
VI.1.3.5. Tabere ºcolare 168
VI.1.3.6. Vile turistice 170
VI.1.3.7. Pensiuni turistice rurale ºi urbane 172
VI.1.3.8. Reºedinþe secundare 174
VI.2. Componente balnear-terapeutice ºi cu caracter agremental-recreativ 175
VI.2.1. Structuri turistice de tratament 175
VI.2.2. Amenajãri pentru agrement 176
VI.2.3. Spaþii verzi 178
VI.2.4. Amenajãri pentru agrement sportiv 181
VI.2.5. Spaþii pentru manifestãri culturale 184
VI.3. Staþiuni balneo-climaterice ºi montane 187
VI.4. Infrastructura de comunicaþie 189
VI.4.1. Cãile de comunicaþie ºi transporturi feroviare 190
VI.4.2. Cãile de comunicaþie rutierã 192
VI.4.3. Transport aerian 194
VI.4.4. Transporturi speciale 194
CAPITOLUL VII. CIRCULAÞIA TURISTICÃ 196
VII.1. Dimensiunea circulaþiei turistice 196
VII.2. Structura circulaþiei turistice 197
VII.3. Intensitatea circulaþiei turistice 202
VII.4. Sezonalitatea circulaþiei turistice 203
VII.5. Regionarea sud-vestului Transilvaniei dupã circulaþia turisticã 204
VII.6. Obiective turistice antropice, puncte de atracþie turisticã 205
CAPITOLUL VIII. Tipuri ºi forme de turism 208
VIII.1. Turism de recreere 208
VIII.2. Turism pentru sãnãtate 210
6
VIII.3. Turism cultural. Forme specifice turismului cultural 214
VIII.3.1. Turism etnografic 218
VIII.3.2. Turism religios 219
VIII.3.3. Turism educaþional 220
VIII.3.4.Turism prilejuit de manifestãri ºtiinþifice ºi culturale220
VIII.3.5. Turism gastronomic 222
VIII.3.6. Turism de vizitare 222
VIII.3.7. Turism urban 223
VIII.3.8. Turism rural 223
VIII.3.9. Turism de tranzit 226
VIII.3.10. Alte forme ale turismului cultural, mai puþin practicate însud-vestul Transilvaniei 226
VIII.3.10.1. Cãlãtorii pentru învãþarea unei limbi 226
VIII.3.10.2. Turism tematic 227
VIII.3.10.3. Turism cu destinaþie obiective industriale 227
VIII.4. Circuite turistice oferite de agenþia „Mondotur” din Deva 228
VIII.5. Organizarea unor forme de vizitare în judeþele Alba ºi Hunedoara 229
VIII.5.1.Trasee turistice 230
VIII.5.2. Localitãþi alese ca punct de plecare 231
VIII.5.3. Circuite turistice regionale 231
VIII.6. Localitãþi cunoscute pentru practicarea unor tipuri ºi forme de turism ca urmare
a valorificãrii potenþialului turistic antropic 235
CAPITOLUL IX. REGIONAREA TURISTICÃ 237
Regionarea turisticã dupã un criteriu complex
IX.1.Zona montanã 237
IX.1.1. Zona Carpaþilor Occidentali 237
IX.1.1.1. Zona Munþilor Apuseni 237
IX.1.1.1.1. Subzona Þãrii Moþilor ºi a Vãii Arieºului 237
IX.1.1.1.2. Subzona Vãii Ampoiului 238
IX.1.1.1.3. Subzona Trascãului 240
IX.1.1.1.4. Subzona turisticã a Munþilor Metaliferi 241
7
IX.1.1.1.5. Subzona Þãrii Zarandului 241
IX.1.1.2. Zona Pãdurenilor 242
IX.1.1.2.1 Subzona Hunedoarei 243
IX.1.2. Zona Carpaþilor Meridionali 243
IX.1.2.1. Subzona Sebeºului 244
IX.1.2.2. Subzona cetãþilor dacice 245
IX.1.2.3. Subzona Þãrii Haþegului 245
IX.1.2.4. Subzona depresiunii Petroºani 246
IX.2. Zona colinarã 247
IX.2.1. Zona Vãii Mureºului 247
IX.2.1.1. Subzona Vãii Mureºului de jos 247
IX.2.1.2. Subzona Deva 248
IX.2.1.3. Subzona Orãºtiei 249
IX.2.2. Zona depresiunii Transilvaniei 250
IX.2.2.1. Subzona Alba Iulia 250
IX.2.2.2. Subzona Aiud-Ocna Mureº 250
IX.2.2.3. Subzona Secaºelor 250
IX.2.2.4. Subzona Târnavelor sau a Blajului 251
Regionarea sud-vestului Trasilvaniei dupã obiectivele turistice antropice predominante
IX.3.1 Arealul cetãþilor daco-romane 253
IX.3.2 Zona bisericilor medievale 253
IX.3.3 Zona obiectivelor medievale 253
IX.3.4 Arealul comunitãþii sãseºti 254
CAPITOLUL X. PROMOVAREA POTEÞIALULUI TURISTIC ANTROPIC 255
X. 1. Promovarea prin tipãrituri a judeþului Hunedoara 256
X. 2.Promovarea turismului prin evenimente organizate 258
X. 3.Promovarea online 262
X. 4.Posibilitatea promovãrii online a patrimoniului antropic 264
X. 5.Programul promoþional de marketing pentru produsul turistic „Daco-romanitatea din
sud-vestul Transilvaniei” 267
X.5.1. Produsul turistic „Daco-romanitatea din judeþul Hunedoara” 267
8
X.5.2. Analiza SWOT a produsului turistic „Daco-romanitatea din judeþul
Hunedoara” 269
X.5.3. Campania publicitarã a produsului turistic 271
X.5.3.1. Stabilirea segmentului þintã 271
X.5.3.2. Stabilirea obiectivelor acþiunii de promovare 272
X.5.3.3. Generarea mesajelor de comunicare 272
X.5.3.4. Activitãþi promoþionale 273
X.5.3.4.1. Publicitatea clasicã 273
X.5.3.4.2. Publicitatea neconvenþionalã 275
CONCLUZII 278
BIBLIOGRAFIE 289
ANEXE 304
9
INTRODUCERE
Lucrarea „Potenþialul turistic antropic din sud-vestul Transilvaniei (judeþele Alba,
Hunedoara) ºi valorificarea acestuia” doreºte sã contribuie la cunoaºterea patrimoniului din aceastãregiune, fiinþa umanã fiind cea care modeleazã spaþiul înconjurãtor din nevoia de ocrotire dar ºi din
dorinþa de a demonstra talent pentru frumos. Aflatã la graniþa mai multor ºtiinþe ºi domenii:
geografie, istorie, arhitecturã, religie, etnografie, teza presupune o abordare interdisciplinarã ºimultidisciplinarã, suprinzând elementele care pot fi valorificate, promovate în circuite turistice sau
folosite la realizarea unui site.
Evenimentele au influenþat într-o mare mãsura existenþa ºi evoluþia locuitorilor; au fost aduºicoloniºti ce au reuºit sã supravieþuiascã ºi sã convieþuiascã alãturi de localnici, nevoiþi sã se adapteze
la condiþiile existente. Bogãþia ºi complexitatea vestigiilor oferã o paletã diversificatã de obiective
datând din perioada daco-romanã: capitala Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana, situl Germisara,iar
din perioada medievalã: cetatea Cãlnic, castelul Corvineºtilor, bisericile din Strei, Densuº, Peºteana,
completând cu viaþa spiritualã ºi materialã a diferitelor comunitãþi rurale. Multe din acestea nu s-au
pãstrat însã, poate din lipsa de respect pentru ceea ce ne-au oferit strãmoºii sau poate ºi din neglijenþãºi nepãsare. Dacã în urmã cu câteva decenii, arheologii erau optimiºti cu ceea ce înseamna tezaurul
„istoriei”, în prezent obiectele descoperite în Munþii Orãºtiei au fost distruse sau vândute, cert este cãele nu mai sunt ºi nu mai pot rãmâne dovadã generaþiilor viitoare, pentru a înþelege trecutul oamenilor
de pe aceste meleaguri. Satul ascunde obiceiuri, meºteºuguri vechi, port popular autentic, preparate
tradiþionale ºi exemplele ar putea continua, dar acestea nu trebuie lãsate sã se piardã în negura
timpului sau pradã indiferenþei ci trebuie valorificate.
Patrimoniul cultural al judeþelor analizate pare la prima vedere diferit din punct de vedere al
vestigiilor, astfel Hunedoara se remarcã prin vestigiile daco-romane Sarmizegetusa Regia sau Ulpia
Traiana, bisericile medievale, în timp ce în Alba predominã bisericile fortificate ºi oraºele medievale,
dar privind în ansamblu regiunea formeazã un întreg unde se împletesc ºi se întrepãtrund bisericile de
lemn, cetãþile medievale º.a. Cunoaºterea tezaurului cultural necesitã o atenþie deosebitã pentru a
putea suprinde munca ºi inventivitatea generaþiilor specifice zonelor etno-folclorice: Þinutul
Pãdurenilor, Þara Moþilor, Þinutul Momârlanilor, Þara Haþegului completate de zone de interferenþãValea Sebeºului sau Mureºului, zona Secaºelor ºi Târnavei dar ºi enclave culturale ale comunitãþiimaghiare în jurul localitãþii Rimetea sau sãseºti din jurul Sebeºului, Gârbova, Cetatea de Baltã º.a.
10
Fig. 1. Localizarea sud-vestului Transilvaniei
CAPITOLUL I
PREMISE GEOGRAFICE ªI ISTORICE DE INDIVIDUALIZARE A REGIUNII DIN
SUD-VESTUL TRANSILVANIEI
În acest capitol se prezintã o imagine de ansamblu a spaþiului analizat din punct de vedere
geografic amintindu-se principalele unitãþi de relief. Situat în partea sud-vesticã a Transilvaniei ºistrãbãtut de cursul râurilor Mureº, Strei, Jiu, Criºul Alb, Arieº, Târnava, Sebeº, teritoriul judeþelor
Alba ºi Hunedoara constituie o entitate în care se împletesc ºi se întrepãtrund armonios forme de
relief variate, tipuri diferite de aºezãri, comunitãþi locale, culturi diferite, obiective antropice inedite,
obiceiuri comune, completate de evenimente istorice ºi politice marcante pentru istoria întregului
popor.
Apariþia ºi dezvoltarea turismului în sud-vestul Transilvaniei debuteazã odatã cu perioada
daco-romanã, dovadã stau inscripþiile sau obiectele descoperite la Germisara (Geoagiu Bãi) ºi Aquae
(Cãlan) ºi se prezintã evoluþia acestui fenomen de-a lungul veacurilor. Am considerat necesarãcunoaºterea evoluþiei administrative a teritoriului, care a suferit transformãri importante
11
Fig. 2. Harta fizico-geograficã a judeþelor Alba ºi Hunedoara
12
ºi pentru a înþelege situaþia existentã în cele douã judeþe. Patrimoniul cultural nu poate fi prezentat
fãrã a puncta principalele evenimente istorice: transformarea Daciei în colonie, atacurile tãtarilor,
dominaþia habsburgicã, Unirea din 1918 º.a, evenimente culturale: existenþa Paliei de la Orãºtie,
activitatea corifeilor ªcolii Ardelene, evenimente religioase ºi confesionale ce au încurajat sau
restricþionat manifestarea credinþei, astfel ca românilor li s-a interzis construirea lãcaºelor de cult din
piatrã, acþiunile generalului Bukow prin care a fost distruse biserici º.a.
În sud-vestul Transilvaniei s-au defãºurat o serie de evenimente cu rol marcant în istoria
tuturor românilor fiind o regiune unde s-au intersectat principalele drumuri, unde bogaþia resurselor
naturale ºi antropice i-a conferit ºi încã îi mai conferã o poziþie privilegiatã, unde personalitãþi din
istoria ºi cultura noastrã au trãit o parte din viaþã ºi nu în ultimul rând este locul unde s-au scris pagini
din trecutul þãrii noastre. Punctarea momentelor esenþiale care au contribuit la geneza poporului
român ºi au ocupat pagini din cãrþile de istorie este utilã pentru a înþelege firul istoriei ºi ineditul
monumentelor pãstrate în judeþele Alba ºi Hunedoara ºi pentru a aprecia prezentul oferit de strãmoºiinoºtri.
Tot ceea ce au fãurit strãmoºii precum ºi prezenþa omului în anumite areale geografice este
prezentat prin faptele care s-au derulat indiferent de perioadã sau de populaþia implicatã, indiferent
dacã vorbim de învinºi sau de învingãtori deoarece în final noi suntem cei care avem posibilitatea sãînvatam de la ei ºi sã pastram, pe cat posibil, vestigiile create de-a lungul veacurilor, oferindu-le ºigeneraþiilor urmãtoare.
Fiecare perioadã a lãsat urmaºilor dovezi materiale ºi spirituale marcate de prezenþalocuitorilor de pe acest teritoriu indiferent de situaþia lor socialã sau de apartenenþa etnicã. Teritoriul
acestor judeþe a fost martorul multor momente tensionate, locuitorii dovedind puterea de a-ºi cere
drepturile ºi de a lupta pentru libertatea lor.
CAPITOLUL II
VESTIGII ISTORICE
Din numãrul mare de vestigii istorice grupate cronologic ne-am oprit la fortificaþiile dacice:
capitala Sarmizegetusa din Munþii Orãºtiei, prima centurã de fortificaþii: Costeºti, Blidaru ºi Piatra
Roºie, a doua centurã de fortificaþii Costeºti, Blidaru ºi Piatra Roºie, urmate de cele romane: capitala
Ulpia Traiana din Þara Haþegului, castrele romane: Apulum, Veþel, aºezãri romane cu funcþie
13
predominant minierã: Roºia Montanã, Zlatna, Baia de Arieº, Ghelari, Teliucu Inferior, Ocna Mureº,amenajãri cu caracter balnear: Geoagiu Bãi, Cãlan Bãi.
O altã categorie importantã este cea a vestigiilor istorice ºi culturale create în evul mediu, la
rândul lor divizate în cetãþi aparþinând unor comunitãþi þãrãneºti: Câlnic, Gârbova, Sãscior, Sibiºel,
Vurpãr, cetãþi cneziale: Suseni, Mãlãieºti, Rãchitova, cetãþi aparþinând unor mari nobili, familii
voievodale sau regale: Piatra Craivii, Alba Iulia, Tãuþi, Colþeºti, Cetatea de Baltã, Cetatea Devei,
oraºe fortificate sau biserici fortificate în cadrul oraºelor: Sebeº, Aiud, Orãºtie, completate de ineditul
castelelor ºi palatelor voievodale, princiare, nobiliare: Castelul Corvineºtilor de la Hunedoara,
Castelul Apafi, Palatul princiar de la Alba Iulia, Castelul Bethlen sau „Magna Curia”, Castelul de
la Sântãmãria Orlea. Luând în considerare funcþia principalã am ales prezentarea bisericilor
fortificate sãseºti de la Sebeº, Romos, Boz, Câlnic, Gârbova, Bãlcaciu, Cenade, Cetatea de Baltã,Mãnerade, ªona, Cricãu în acest capitol.Concentraþii de biserici fortificate sãseºti se gãsesc pe
meleagurile unde populaþia sãseascã a trãit ºi a realizat construcþii considerate atipice poporului
german dar care reflectã în acelaºi timp însuºirile esenþiale ale acestei comunitãþi.Din numãrul mare de vestigii care împânzesc judeþele Alba ºi Hunedoara am prezentat acelea
care pot fi promovate din punctul nostru de vedere, dar nu putem nega importanþa ºi frumuseþea
celorlalte neamintite ºi care din cauza stadiului avansat de degradare sau din imposibilitatea de a le
restaura nu mai pot fi incluse în circuite turistice.
Gradul de valorificare al obiectivelor antropice este pe departe cel meritat þinând cont de
importanþa lor istoricã susþinutã de inedit, unicitate ºi de peisaje pitoreºti. Pentru a le putea promova
este necesarã punerea lor în valoare ºi evidenþierea elementelor care transformã un vestigiu istoric
într-un obiectiv turistic cunoscut. Din cauza nepãsãrii, indiferenþei dar ºi a lipsei de fonduri mereu
invocatã de autoritãþi, completatã de lipsa de responsabilitate a multor turiºti asistam la distrugerea
tezaurului pãstrat de înaintaºii noºtri.
14
Fig. 3 Vestigii daco-romane din judeþele Alba ºi Hunedoara
15
Fig. 4 Vestigii istorice din perioada medievalã
16
CAPITOLUL III.
OBIECTIVE RELIGIOASE, CULTURALE, ECONOMICE ªI SPORTIVE CU
FUNCÞIE TURISTICÃCapitolul trei completeazã paleta de oferte inedite din sud-vestul Transilvaniei ºi se poate
susþine cã cele religioase au o valoare arhitecturalã ºi artisticã deosebitã ºi reuºesc sã se impunã înfaþa celor istorice aflate în patrimoniul UNESCO. Se remarcã catedrala Reîntregirii din Alba Iulia,
catedrala romano-catolicã Sf Mihail din Alba-Iulia, catedrala greco-catolica „Sf. Treime” din Blaj,
catedrala ortodoxã din Deva, lãcaºele de cult medievale (ortodoxe: Strei, Sângiorgiu, Hunedoara,
Densuº, Ostrov, Sânpetru, Nucºoara, Gurasada, Roºcani ºi Leºnic, catolice, evanghelice, reformate),
alãturi de mãnãstirile ºi schiturile cu valoare religioasã, artisticã, arhitecturalã deosebitã ºi cele de
importanþã localã sau zonalã. Multitudinea lãcaºurilor de cult ne-a determinat sã ne oprim la un
numãr limitat dacã analizãm numãrul total existent, fiind luate în considerare elementele inedite,
unice ºi care pot duce la apariþia unor obiective turistice de sine stãtãtoare sau introduse în circuite.
Cele mai valoroase aºezãminte monastice vechi cu valoarea religioasã, artisticã, arhitecturalãdeosebitã din sud-vestul Transilvaniei sunt reprezentate de mãnãstirea Prislop ºi Râmeþ, cunoscute de
credincioºi pentru încãrcãtura spiritualã ºi atmosfera deosebitã.Muzeele, adevãrate tezaure, adunã exponate extrem de valoroase ºi pot fi grupate în muzee
unice la nivel local ºi naþional: muzeul Aurului, muzeul mineritului din Roºia Montanã muzeul de
Arheologie de la Sarmizegetusa, muzeul mineritului din Petroºani, complexe care adãpostesc mai
multe secþii ºi muzee tematice. Muzee complexe cu mai multe secþii, care oferã posibilitatea
vizitatorului sã admire exponate din diferite domenii, gãzduite de clãdiri valoroase din punct de
vedere arhitectural ºi istoric. Muzeul Naþional al Unirii din Alba Iulia adãposteºte mãrturii vii ºigrãitoare ale existenþei noastre pe aceste meleaguri adunate de pe întreg teritoriul din sud-vestul
Transilvaniei dar ºi din întreaga þarã. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva este adãpostit
de un monument de arhitecturã construit în secolul XVI în stil renascentist, Magna Curia. Muzeul de
Istorie din Sebeº se aflã în „Casa Zapolya”Casele memoriale ale unor personalitãþi din istoria românilor: Casa memorialã „Avram
Iancu”, casa lui Ioan Buteanu, casa Zapolya, casa memorialã Criºan, ale unor oameni din literaturã,artã, ºtiinþã: casa memorialã a poetului ºi filozofului nãscut în Lancrãm Lucian Blaga (1895-1961),
casa lui Augustin Bena din Pianul de Jos, casa memorialã Aurel Vlaicu. meritã o atenþie deosebitã la
fel ca si bibliotecile: cea documentarã Batthyaneum din Alba Iulia, biblioteca „Timotei Cipariu”,teatre: la Petroºani funcþioneazã teatrul dramatic „I. D. Sârbu”, cunoscut sub aceastã denumire din
17
1991, pentru cã pânã la acea datã a purtat numele Teatrul de stat "Valea Jiului". Teatrul dramatic din
Deva ºi-a început activitatea în 1953, teatrul de pãpuºi „Prichindel” din Alba Iulia înfiinþat în 1992 se
remarcã printr-o paletã diversificatã de piese fiind una din punctele de atracþie pentru copiii din
municipiu, complexe de statui ºi monumente cu valoare istoricã deosebitã.Monumentele religioase împânzesc întreaga suprafaþã a judeþelor Alba ºi Hunedoara, fiecare
localitate a beneficiat ºi încã mai beneficiazã de un lãcaº de cult indiferent de cultul cãruia îi este
închinat. Localnicii au considerat biserica un loc sfânt care a meritat orice sacrificiu din partea lor ºiau încercat sã le conserve pentru a putea pãstra o legãturã cu divinitatea ºi a se simþi ocrotiþi înmomentele grele. Lipsa banilor s-a fãcut simþitã ºi astfel adevãrate monumente arhitecturale au fost
pãrãsite ºi distruse odatã cu trecerea timpului.
Fig.5 Biserica din Desuº Fig. 6 Mãnãstirea Râmeþ
Fig. 7 Biserica din Aiud Fig. 8. Catedrala ortodoxã din Alba Iulia
18
Fig. 9 Vestigii religioase din judeþele Alba ºi Hunedoara
19
CAPITOLUL IV
ANSAMBLURI ARHITECTONICE URBANE CU POTENÞIAL TURISTIC ANTROPIC
Aºezãrile urbane din sud-vestul Transilvaniei grupate în oraºe medievale: Sebeº, Orãºtie,
Aiud, miniere: Zlatna, Câmpeni, Brad, Petroºani, Lupeni, Aninoasa, industriale:Hunedoara, culturale:
Deva ºi istorice: Alba Iulia, Blaj pot fi împãrþite în ansambluri cu potenþial bogat care pot deveni
obiective turistice cunoscute între 40 ºi 50 de puncte (Alba Iulia 48P, Orãºtie 43P, Aiud 42P, Deva
42P, Hunedoara 40P, Sebeº 40P), ansambluri cu potenþial diversificat care pot fi incluse în circuite
regionale între 30 ºi 40 puncte (Blaj 36P, Petroºani 34P, Abrud 32 P), iar cele care aduna mai puþinde 30 puncte (Brad 25P, Câmpeni 21P) incluse în trasee ºi circuite de promovare a regiunii.
Au fost analizate urmãtoarele categorii: monumente istorice ºi situri de arhitecturã (10P):
castre din perioada daco-romanã, cetãþi medievale, castele, case declarate monument, ansamblu de
case (2P), centru istoric (2P); edificii culturale (10P): clãdiri civile, muzee, case memoriale, teatre;
monumente ºi ansambluri de artã plasticã, statui, busturi, troiþe, cimitire, edificii religioase (10 P):
biserici, catedrale, alte edificii religioase; personalitãþi marcante (3P), infrastructura turisticã: unitãþide cazare ºi alimentaþie publicã, puncte de informare turisticã (7P), infrastructura tehnicã (5P).
CAPITOLUL V.
CULTURA MATERIALÃ ªI SPIRITUALÃ A SATULUI
Structurat în urmãtoarele subcapitolele: satul ºi gospodãria, ocupaþii ºi meºteºuguri cu vechi
tradiþii, biserici de lemn din Þinutul Pãdurenilor, Þara Zarandului, Valea Arieºului, Valea Mureºului,
Podiºul Târnavelor ºi zona esticã a judeþului Alba, port popular, viaþã spiritualã a comunitãþii rurale
pãstrãtoare de tradiþii ºi obiceiuri (sãrbãtori ºi obiceiuri cu datã fixã ºi mobilã), manifestãri folclorice,
etnografice ºi istorice, gastronomie, zone etno-folclorice: Þara Haþegului, Valea Jiului cu Þinutul
momarlanilor, Valea Mureºului, Þinutul Orãºtiei, Þinutul Pãdurenilor, Þara Zarandului sau zona
moþilor criºeni, Mocãnimea Munþilor Apuseni sau Þara Abrudului cu microzona Rimetea-Colþeºti,Þara Moþilor, subzona minierã a Munþilor Metaliferi, zona Târnavelor, Þara Secaºelor, subzona
podgoria Alba Iulia, care aparþine zonei etnografice Podiºul Târnavelor, zona Vãii Sebeºului;precum
si sate turistice, capitolul cinci este dedicat aºezãrilor rurale, vieþii materiale ºi spirituale a omului de
20
la sat care a ºtiut sã împleteascã într-un mod inedit utilul cu plãcutul. Sunt surprinse trãsãturile
caracteristice zonelor etno-folclorice prezentându-li-se autenticitatea ºi particularitãþile.
Aºezãrile umane reprezintã nucleul vieþii economice, sociale, culturale ºi administrative din
cadrul fiecãrei comunitãþi, înregistrând de-a lungul veacurilor o evoluþie continuã din punct de vedere
al numãrului de locuitori, al suprafeþei ocupate, al arhitecturii folosite, al existenþei populaþiei
maghiare ºi sãseºti º.a. Unele localitãþi rurale au fost transformate în oraºe în urma procesului de
industrializare, cãtunele s-au extins ºi s-au unit formând aºezãri în multe pãrþi ale regiunii muntoase
din sud-vestul Transilvaniei.
Diversitatea ºi originalitatea meºteºugurilor ºi ocupaþiilor din judeþele Alba ºi Hunedoara nu
a fost iertatã de trecerea timpului, dar mai poate fi admiratã în anumite localitãþi sau regiuni unde
meºterii au reuºit sã transmitã urmaºilor arta de a realiza obiecte utile, dar ºi pline de rafinament ºisimplitate. Dezvoltarea continuã a societãþii ºi a tehnologiei, precum si timpul care a devenit tot mai
preþios pentru viaþa cotidianã au determinat abandonarea meºteºugurilor tradiþionale care necesitau pe
lângã factorul amintit migalã ºi costuri mult mai ridicate decât în cazul produselor achiziþionate direct
din comerþ.
Fig. 10 Port din Þinutul Momârlanilor Fig.11 Port din Þinutul pãdurenilor
Portul popular reprezintã rezultatul intereferenþei dintre frumos ºi util, dintre viaþa materialã ºicea spiritualã, fiind una din cele mai de preþ comori pãstratã din trecut la loc de cinste ºi preþuitã la
adevãrata valoare. Se poate lesne spune cã este o punte de legãturã între trecut ºi prezent, dar legãtura
cu viitorul pare a fi foarte fragilã. Cu siguranþã vremea ºi conºtiinþa noastrã ar putea salva portul
popular ºi am putea duce mai departe o moºtenire de valoare primitã de la înaintaºii noºtri care au
depus multã trudã pentru crearea ºi pãstrarea acestuia ºi care ne-ar face sã ne simþim legaþi cu toatã
21
fiinþa ºi sufletul de aceste meleaguri. Mândria cu care locuitorii unei regiuni îºi purtau costumul
popular, se mai poate regãsi în zilele noastre doar la puþini localnici.
Satele turistice sunt aºezãri rurale pitoreºti bine constituite, situate într-un mediu nepoluat,
pãstrãtoare de tradiþii ºi cu un bogat trecut istoric, care în afara funcþiilor politico-administrative,
sociale, economice ºi culturale proprii, îndeplinesc, sezonier sau în tot cursul anului ºi funcþia de
primire ºi gãzduire a turiºtilor pentru petrecerea unui sejur cu duratã nedefinitã (Erdeli, G.,
Gheorghilaº, A., 2006) ºi am ales urmãtoarele aºezãri: Rimetea, Cerbãl, Sântãmãrie Orlea, Avram
Iancu, Obârºa, Roºia Montanã, Sãcãrâmbul, Jidvei, Bucium.
CAPITOLUL VI.
BAZA MATERIALÃ
Capitolul ºase prezintã baza materialã turisticã atât din datele statistice existente cât ºi din
datele culese de pe teren, surprinzând distribuþia teritorialã a capacitãþii de cazare, evoluþia numãrului
de unitãþi pe fiecare tip în parte: hotel, motel ºi han, cabanã turisticã, camping, tabere ºcolare, vilãturisticã, pensiune turisticã ruralã ºi urbanã, reºedinþã secundarã, la nivelul fiecãrei localitãþi, spaþiiculturale ºi sportive º.a. Reprezentãrile grafice ale datelor surprind tendinþele înregistrate la nivel
regional, judeþean sau la nivelul localitãþii. Componentele balnear-terapeutice ºi cu caracter
agremental-recreativ atât din staþiunile montane ºi balneoclimaterice cât ºi din oraºe ºi comune,
structurile de tratament din Geoagiu Bãi, Vaþa Bãi, spaþiile verzi, baza sportivã, spaþiile pentru
manifestãri culturale sunt prezentate ºi nu puteau lipsi transporturile feroviare, cãile de comunicaþierutierã, transporturile speciale.
Fig. 12 EVOLUÞIA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICÃ DIN PRINCIPALELE ORAªE
22
Baza materialã turisticã ºi capacitatea de cazare a judeþelor Alba ºi Hunedoara oferã un
amalgam de unitãþi învechite de una sau douã stele ºi altele noi de trei, patru stele ridicate în ultimii
ani cu scopul de a suplimenta lipsa spaþiilor de cazare ºi a gradului de confort. Potenþialul turistic
poate susþine dezvoltarea unor areale lipsite de o altã sursã de venit sau pot suplimenta veniturile
localnicilor obþinute din agriculturã sau industrie, dar infrastructura tehnicã ºi turisticã insuficient
dezvoltatã, lipsa de pregãtire a personalului, neimplicarea autoritãþilor, inexistenþa unor mãsuri
legislative care sã faciliteze ºi sã încurajeze dezvoltarea serviciilor stopeazã orice intenþie de a investi
în acest sector. Legat de existenþa potenþialului antropic urban putem susþine cã valorificarea acestuia
este strâns legatã de existenþa hotelurilor în centrele urbane ºi a pensiunilor, cabanelor sau vilelor încele rurale.
Tabel nr.1. Evoluþia structurilor de primire turisticã
1995 2000 2008 2008/1995Anul
Nr. % Nr. % Nr. % %
Total 102 100 98 100 131 100
Judeþul Alba 29 28 30 30 50 38 10
Judeþul Hunedoara 73 72 68 70 81 62 10
Deva 10 10 10 10 20 15 5
Alba Iulia 6 6 7 7 9 7 1
Abrud 1 1 1 1 0 0 -1
Aiud 3 3 3 3 0 0 -3
Geoagiu 18 18 18 18 7 5 -13
Hunedoara 3 3 3 3 3 2 -1
Lupeni 2 2 3 3 10 8 6
Orãºtie 2 2 1 1 4 3 1
Petroºani 5 5 6 6 0 0 -5
Arieºeni 2 2 2 2 5 4 2
Orãºtioara de Sus 2 2 2 2 0 0 -2
Rimetea 0 0 6 6 10 8 8
Sarmizegetusa 1 1 1 1 0 0 -1
23
Vaþa de Jos 2 2 2 2 2 2 0
Sursa: Institutul Judeþean de Statisticã Hunedoara ºi Institutul Regional de Statisticã Alba
Amenajãrile sportive utilizate de turiºti precum pârtii de schi, teren de golf, bazine de înot din
staþiunile balneoclimatrice, terenuri de tenis, de fotbal, de baschet, spaþii de echitaþie etc. sunt de
dimensiuni ºi dotãri variate fiind renovate ºi extinse în ultimul timp. Alãturi de acestea turiºtiibeneficiazã de spaþii culturale, spaþii verzi, parcuri tematice, biblioteci º.a. Analiza bazei materiale
turistice din sud-vestul Transilvaniei implicã identificarea numãrului de structuri de cazare atât din
datele statistice obþinute cât ºi din informaþiile culese de pe teren, a capacitãþii acestora ºi a
distribuþiei lor pe categorii de confort ºi pe localitãþi.Valorificarea resurselor hidrominerale din sud-vestul Transilvaniei se realizeazã în bazele de
tratament, unde se amelioreazã sau previn apariþia unor afecþiuni. Începând cu perioada romanã,cãlãtoriile aveau caracter comercial, cultural sau militar, dar încep sã se utilizeze ºi apele termale înscopuri balnear curative ºi agrementale dupã 130 d Ch.. În provincia Dacia Felix au existat amenajãrila Bãile Herculane, numitã Ad aqua Herculi Sacras-Ad Mediam, Geoagiu Bãi- Germisara, Cãlan-
Aquae.
Fig. 13 „Lingura romanã” de la Aquae (Cãlan)
Judeþele Alba ºi Hunedoara se bucurã de forme variate de relief strãbãtute de o reþea de cãirutiere ºi feroviare ce leagã principalele aºezãri din regiune de restul þãrii. Transporturile deþin un rol
semnificativ în dezvoltarea ºi promovarea turismului din sud-vestul Transilvaniei ºi au contribuit înacelaºi timp la prosperitatea economicã ºi dezvoltarea sectorului industrial, repartiþia cãilor de acces
fiind influenþatã de urmãtorii factori: relief, reþea hidrograficã, tradiþie, populaþie, gradul de
urbanizare, resursele financiare etc.
24
CAPITOLUL VII.
CIRCULAÞIA TURISTICÃ
Capitolul ºapte surprinde circulaþia turisticã din judeþele Alba ºi Hunedoara din datele
statistice ºi din chestionarele completate de reprezentanþii unitãþilor de cazare, surprinzându-se
caracteristicile ºi principalii indicatori. Analiza indicatorilor demonstreazã un trend diferit pentru
fiecare localitate ºi care necesitã îmbunãtãþiri ale calitãþii serviciilor oferite, calificarea personalului,
practicarea unor tarife echitabile din punct de vedere al raportului calitate-preþ.
FIG. 14. TURIªTI CAZAÞI ÎN JUDEÞUL ALBA ÎN 1995 ªI 2008
FIG. 15. TURIªTI CAZAÞI ÎN JUDEÞUL HUNEDOARA ÎN 1995 ªI 2008
Sursa: Institutul Judeþean de Statisticã Hunedoara ºi Institutul Regional de Statisticã Alba
Circulaþia turisticã este indicatorul cel mai expresiv pentru gradul de atractivitate al ofertei
turistice, pentru nivelul de valorificare al potenþialului turistic precum ºi pentru gradul de valorificare
al bazei de cazare din sud-vestul Transilvaniei. Poate fi exprimatã prin intermediul numãrului de
turiºti sau al persoanelor cazate în unitãþile turistice, numãrul înnoptãrilor sau durata medie a
sejurului. Analizând indicatorii menþionaþi mai sus se disting areale ºi localitãþi care reuºesc sã atragã
25
un procent însemnat din totalul înregistrat la nivelul regiunii dar ºi regiuni întinse unde potenþialul
turistic nu are putere polarizatoare din cauza lipsei de infrastructurã, a unui plan de conservare ºiamenajare a vestigiilor: munþii Orãºtiei, Þara Zarandului, Þinutul Pãdurenilor.
CAPITOLUL VIII
TIPURI SI FORME DE TURISM
Capitolul opt prezintã tipurile de turism: turism de recreere, turism pentru sãnãtate, turism
cultural, dintre care se aprofundeazã ºi se exemplificã formele specifice turismului cultural: turismul
etnografic, turismul religios, turismul educaþional, turismul prilejuit de manifestãri ºtiinþifice ºiculturale, turismul gastronomic, turismul de vizitare, turismul industrial, turismul rural. Agenþia„Mondotur” din Deva ne-a furnizat circuite turistice organizate la nivel naþional cât ºi regional ce
includ ºi judeþele Alba, Hunedoara ºi am propus organizarea unor forme de vizitare a sud-vestului
Transilvaniei materializate în trasee turistice, localitãþi alese ca punct de plecare pentru vizitarea unor
regiuni, circuite turistice tematice precum vizitarea mãnãstirilor, bisericilor medievale, vestigiilor
daco-romane. Am delimitat areale ºi localitãþi unde predominã diferite tipuri de turism: zona
Hunedoara ºi Þinutul Pãdurenilor- turismul cultural, zona Geoagiu-turism pentru sãnãtate, zona
Deva-Hunedoara- turism cultural ºi de tranzit º.a. Turismul cultural este o ºansã de lansare
economicã a zonei, care necesitã investiþii mai reduse decât în cazul altor forme cum ar fi cel balnear,
dar practicarea lui este strâns legatã de alte elemente prezentate în capitolele anterioare. Investiþiilesau atragerea de fonduri europene este însã infimã în comparaþie cu posibilitãþile existente.
Sud-vestul Transilvaniei reprezintã spaþiul unde se întâlnesc ºi se întrepãtrund obiective
turistice antropice unice înconjurate de un peisaj diversificat, ce pot fi susþinute ºi promovate prin
contribuþia specialiºtilor din diferite domenii, dar ºi prin investiþii în infrastructurã ºi reconversia
profesionalã a angajaþilor din alte sectoare. Turismul cultural prezintã ingredientele necesare
desfãºurãrii acestuia pe teritoriul judeþelor Alba, Hunedoara ºi poate fi privit ca alternativã de
dezvoltare a regiunii, absorbind personalul disponibilizat în urma restrângerii activitãþii din unele
parcuri industriale importante sau chiar închiderea lor. Obiectivele antropice pot transforma regiunea
în destinaþii turistice atractive unde se împletesc activitãþi precum practicarea sporturilor de iarnã,destinderea prin utilizarea resurselor termo-minerale, vizitarea unor locuri, monumente, muzee,
edificii religioase, participarea la evenimente.
26
Pornind de la sloganul „Nu ajunge sã citeºti, trebuie sã vezi”, una din primele agenþiitouroperatoare „Mondotur” înfiinþate în municipiul Deva se bucurã de colaborarea cu agenþii de
seamã din þarã ºi strãinãtate. Pânã acum câþiva ani a deþinut propriile autocare, organizând circuite înþarã pentru turiºti români ºi strãini dar ºi în strãinãtate. Managerul considerã cã cele mai importante
obiective turistice antropice din sud-vestul Transilvaniei au fost pânã în 1989 cetãþile daco-romane:
Sarmizegetusa Regia, Costeºti, Blidaru. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în prezent castelul de la
Hunedoara este unul din cele mai vizitate ºi cu perspective mari de dezvoltare fiind cetatea din Deva.
Agenþia propune excursii în judeþ de o zi, excursii de 2-3 zile, circuitul României, circuitul staþiunilor
balneoclimaterice.
Cunoaºterea ºi enumerarea obiectivelor turistice nu sunt suficiente pentru ca potenþialul
turistic sã fie apreciat de turiºti, astfel organizarea unor forme de vizitare precum trasee sau circuite
regionale în care sã fie prezente diferite obiective religioase, culturale, istorice, dar ºi circuite
tematice care oferã posibilitatea vizitãrii unei anumite categorii pe întreg teritoriu analizat, vizitarea
castelelor sau bisericilor medievale, a mãnãstirilor sau a meºteºugurilor ºi ocupaþiilor cu vechi tradiþiieste binevenita.
Traseele turistice se realizeazã astfel încât sã permitã cunoaºterea unei zone sau regiuni,
putând fi parte a unui circuit regional sau naþional. Luând în considerare bogãþia obiectivelor se pot
identifica unele localitãþi care sã fie prinse într-o astfel de formã de vizitare ºi amintim traseele:
Deva-Simeria-Orãºtie-Alba Iulia–Blaj, Sebeº–Alba Iulia-Teiuº (Râmeþ)-Aiud-Rimetea ºi Sebeº-Sãsciori–Oaºa.
CAPITOLUL IX
REGIONAREA TURISTICÃÎn capitolul nouã este propusã regionarea turisticã a judeþelor Alba ºi Hunedoara dupã
potenþialul turistic conservat, circulaþia turisticã, tipuri ºi forme de turism practicate, baza materialãturisticã construitã ºi nu în ultimul rând dupã unitãþile majore de relief astfel: zona înaltã (zona
Carpaþilor Occidentali: zona Munþilor Apuseni cu subzona Þãrii Moþilor sau a Vãii Arieºului, zona
auriferã a munþilor Apuseni sau zona Vãii Ampoiului, zona Trascãului, zona turisticã a munþilor
Metaliferi, Þara Zarandului; zona Pãdurenilor cu subzona Hunedoarei; zona Carpaþilor Meridionali:
subzona Sebeºului, subzona cetãþilor dacice, Þara Haþegului, subzona depresiunii Petroºani), zona
joasã (zona vãii Mureºului: subzona Vãii Mureºului între Zam ºi Veþel, subzona Deva ºi arealul
periurban, subzona Orãºtiei; zona depresiunii Transilvaniei: subzona Alba Iulia, Þara Vinului,
27
Fig. 16 Regionarea turisticã
28
Subzona Aiud- Ocna Mureº, subzona Secaºelor, subzona Târnavelor sau a Blajului). Un alt criteriu
ales este în funcþie de obiectivele turistice predominante: arealul cetãþilor daco-romane, zona
bisericilor medievale, zona obiectivelor medievale, arealul comunitãþii sãseºti.Regionarea sud-vestului Trasilvaniei dupã obiectivele turistice antropice predominante:
arealul cetãþilor daco-romane ce ocupã zona munþilor Orãºtiei cu extindere spre Þara Haþegului,
Valea Mureºului, Munþii Sebeºului, unde se gãsesc cele mai importante ruine de la sfarºitul
mileniului I î.e.n. ºi începutul celui urmãtor, dominat de capitala Sarmizegetusa Regia, respectiv
Ulpia Traiana, zona bisericilor medievale: depresiunea Haþegului ºi valea Streiului, zona obiectivelor
medievale cuprinde valea Mureºului între Deva ºi Ocna Mureº, arealul aparþinând comunitãþii sãseºticuprinde zona Sebeºului spre graniþa cu judeþul Sibiu cu Petreºti, Câlnic, Gârbova, Cut, Pian º.a.
CAPITOLUL X
PROMOVAREA POTENÞIALULUI TURISTIC ANTROPIC DIN SUD-VESTUL
TRANSILVANIEI
În capitolul zece sunt propuse pârghii de promovare a potenþialului turistic antropic din sud-
vestul Transilvaniei prin material scris, exemplu fiind judeþul Hunedoara, prin evenimente organizate
în judeþul Alba, promovarea online a patrimoniului antropic din sud-vestul Transilvaniei alãturi de un
program de marketing pentru produsul turistic „Daco-romanitatea din sud-vestul Transilvaniei”(analiza SWOT a produsului turistic când se stabileºte segmentul þintã, stabilirea acþiunii de
promovare prin publicitate clasicã, neconvenþionalã). Am descris un site de prezentare al
patrimoniului cultural ºi informaþii necesare promovãrii acestuia.
Dezvoltarea turismului cultural poate susþine cresterea economicã a judeþelor Alba ºiHunedoara ºi sã suplineasca lipsa locurilor de muncã datoritã situaþiei nefericite în care se aflãacestea doua, rata ºomajului fiind tot mai mare ºi investiþiile modeste. Realizarea strategiei turistice
va avea în vedere elementele antropice care au fost neglijate si nu trebuie omise nici resursele
naturale.
Calitatea produsului turistic propus „Daco-romanitatea din sud-vestul Transilvaniei” depinde
de stadiul de conservare al obiectivelor din perioada daco-romanã, de stadiul componentei materiale
reprezentate de: infrastructurã, mijloace de transport, spaþii de cazare ºi alimentaþie publicã,amenajãri pentru manifestãri culturale dar ºi investiþiile în componenta imaterialã: serviciile oferite,
pregãtirea personalului implicat, sistemul de informare ºi rezervare al turiºtilor, posibilitatea de a
intra în posesia unor informaþii despre zona amintitã.
29
În vederea promovãrii produsului turistic „Daco-romanitatea din sud-vestul Transilvaniei”este necesarã o prezentare bine documentatã, care sã evidenþieze elementele cheie ºi sã scoatã la
luminã unicitatea ºi ineditul. Lansarea produsului urmãreºte promovarea sud-vestului Transilvaniei ca
destinaþie culturalã renumitã la nivel naþional ºi internaþional, ca regiune unde se gãsesc cele mai
importante vestigii istorice ale perioadei daco-romane culminând cu capitala Sarmizegetusa Regia ºiUlpia Traiana Augusta Sarmizegetusa. Este necesara însã demararea unui program de reabilitare ºiconservare a monumentelor aflate într-o situaþie precarã.
Analiza SWOT este o sintezã a punctelor forte ºi a celor slabe ale produsului turistic, precum
ºi a oportunitãþilor ºi ameninþãrilor provenite din mediul extern, care ar putea influenþa pozitiv sau
negativ evoluþia produsului. În urma analizei se constatã cã produsul turistic „Daco-romanitatea din
sud-vestul Transilvaniei” este unic pe întreg teritoriul þãrii prin prisma însuºirilor înmagazinate înzidurile roase de vânt iar o strategie de promovare susþinutã ºi eficient realizatã de specialiºti din mai
multe domenii îl va transforma într-o marcã puternicã a turismului cultural românesc.
Lansarea turisticã a produsului „Daco-romanitatea din sud-vestul Transilvaniei” presupune
realizarea unui program temeinic de promovare care sã asigure crearea imaginii de marcã a
produsului ºi sã dea start turismului cultural din sud-vestul Transilvaniei. Promovarea presupune
obþinerea unei reacþii pozitive din partea turistului faþã de produs ºi stimularea interesului pentru
acesta, ca în final sã avem o imagine puternicã ºi cunoscutã la nivel naþional ºi european. Realizarea
unui astfel de program este deosebit de laborioasã ºi necesitã implicarea unor specialiºti din turism ºidin multe alte domenii, iar propunerea noastrã este o abordare restrânsã a tot ceea ce presupune
conceperea unei adevãrate strategii luand în considerare ºi concurenþa acerbã de pe scena europeanã.Imaginea dobânditã de un ansamblu urban sau rural, ori de catre un produs turistic se
formeazã prin acumularea de date referitoare la acestea ºi analizarea acestora. Luând în considerare
cã nu avem de a face cu lucruri palpabile, crearea unei imagini este extrem de importanta ºi trebuie
proiectatã în mintea celui care este interesat, aceasta fiind singura care îl poate determina sã viziteze
sau nu obiectivul, destinaþia aleasa.
Dintre elementele unice ce contribuie la creionarea imaginii turistice a judeþului Alba amintim
rolul oraºului Alba Iulia, mãnãstirea Râmeþ, muzeul din Roºia Montanã, alãturi de cele din judeþul
Hunedoara (Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traina, biserica de la Densuº, castelul Huniazilor, oraºul
Orãºtie, mãnãstirea Prislop).
Desfãºurarea unui eveniment poate fi extrem de benefica în promovarea unei regiuni, oferirea
unor materiale publicitare ºi cel mai important, satisfacerea turistului sosit, poate avea efecte mult
30
mai mari decât reclamele publicitare. Numãrul festivalurilor, târgurilor sau sãrbãtorilor organizate
este important, dar notorietatea celor care au reuºit sã treacã graniþele judeþului este redusã: Târgul de
Fete de pe Muntele Gãina, Sãrbãtoarea de la Þebea, Sãrbãtorirea Marii Uniri la Alba Iulia.
Manifestãrile organizate în sud-vestul Transilvaniei pot fi grupate în mai multe categorii la fel ºituriºtii care iau parte la eveniment :
· Evenimente cu caracter tradiþional
· Evenimente cu caracter folcloric
· Evenimente cu caracter cultural artistic
· Evenimente sportive
· Reuniunea Consiliului International al Ansamblului Regiunilor Europene Vitivinicole
Pentru judeþul Alba s-a realizat un studiu de piaþã în domeniul turismului, ocazie cu care s-a
prezentat un model de site descris în amãnunt ºi bine argumentat pentru promovarea turismului din
judeþul Alba ºi care este în construcþie: www.turismalba.ro. Se doreºte ca accesarea site-ului prin
utilizarea unui program de cãutare sã se realizeze facil astfel prin introducerea cuvintelor turism+alba
pagina sã se afle în fruntea listei generate. În studiul realizat sunt propuse câteva cãi de creºtere a
eficienþei promovãrii cu ajutorul website-ul www.turismalba.ro ºi descrie în amãnunt conþinutul,
grafica ºi modul de selectare al informaþiilor ºi al pãrþii grafice.
Propunem realizarea unui site www.alba-hunedoara.ro, singurul site de promovare exclusiv al
turismului cultural din judeþul Hunedoara, care sã susþinã în acelaºi timp promovarea turismului din
judeþul Alba realizat prin: www.turismalba.ro, www.apuseniturism.ro, www.sate-comune.ro, ºi se
doreºte crearea unei imagini ample ce poate atrage ºi oferi informaþii necesare deplasãrii în regiune.
Reclama pe internet este folositã de unitãþi de cazare, consilii locale ºi judeþene, obiective turistice
importante deþinute de ambele judeþe, chiar dacã judeþul Alba se bucurã de mai multã promovare
online din partea Consiliului Judeþean sau a unor organizaþii, asociaþii.
31
BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ:
1. Anghel, Gh., Mãhara, Gh., Anghel, Emilia (1982), Alba-Ghid turistic al judeþului, Edit.
Sport-Turism, Bucureºti,2. Anghel, G, Berciu, I., (1968), Cetãþi medievale din sud-vestul Transilvaniei, Edit. Meridiane,
Bucureºti,3. Anghel, G., (1986), Fortifiaþii medievale de piatrã din secolele XIII- XVI, Edit. Dacia, Cluj
Napoca,
4. Anghel, G., (1987), Alba Iulia, Edit. Sport Turism, Bucureºti,5. Augustin I., Hanna Derer (2004), Kirchenburg des Sachsen in Siebenburgen, Edit. Noi
Media Print, Bucureºti,6. Augustin, I. (2004), Bisericile fortificate ale saºilor din Transilvania, Edit. Noi Media Print,
Bucureºti,7. Bader E. H., Gurãu, R.F.,(2001), Fortificaþiile medievale din Transilvania, Edit. Sfera,
Bucureºti,8. Benedek, J., Deszi, ªt.,(2006), Analiza socio-teritorilã a turismului rural din România din
perspectiva dezvoltãrii regionale ºi locale, Edit. Presa Universitarã Clujeanã, Cluj Napoca,
9. Berg, W., (2008), Gesundheitstourismus und Wellnesstourismus, Oldenbourg, Germania,
10. Bielz I.,( 1899), Die Buren und Ruinen in Siebenburgen, Sibiu, România,
11. Bielz, I.,(1957), Portul popular al saºilor din Transilvania, Caiete de artã popularã, Edit. De
Stat pentru literatrã ºi artã, Bucureºti,12. Bogdan I., (2004), Originea mitologica a „Targului de fete” de pe Muntele Gãina, Edit.
Fundaþia Gândirea, Bucureºti,13. Bran, A., (2001), Monografia judeþului Hunedoara, Edit. Matinal, Petroºani,
14. Cândea, Melinda; Bran, Florina;(2001), Spaþiul geografic românesc. Organizare, amenajare,
dezvoltare durabilã, Edit. Economicã, Bucureºti,15. Ciangã, N. (1997-1998), Geografia turismului din Carpaþii Orientali, Edit. Presa
Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca,
16. Ciangã, N. (2001), România. Geografia turismului (partea I), Presa Universitarã Clujeanã,Cluj-Napoca,
17. Ciangã, N., (2007), România. Geografia turismului, Edit. Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-
Napoca,
32
18. Ciangã, N., Dezsi, I., (2007), Amenajare turisticã, Presa Universitarã Clujeanã, Cluj Napoca,
19. Cioica, S., (2002), Turismul cultural din Þara Moþilor, Edit. Bãlgrad, Alba Iulia,
20. Constantinescu, R., Sfârlea, M., (1994), Monumente religioase. Biserici ºi mãnãstiri celebre
din România, Edit. Editis, Bucureºti,21. Cristache-Panait, Ioana (2000), Arhitectura din lemn din judeþul Hunedoara, Edit. ARC
2000, Bucureºti,22. Cucu, V., ªtefan, M., (1974), România, ghid atlas al monumentelor istorice, Edit. ªtiinþificãºi Enciclopedicã, Bucureºti,
23. Daicoviciu H., Alicu D., (1984), Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa,
Edit. Sport Turism, Bucureºti,24. Daicoviciu, C., Daicoviciu, H., (1966), Ulpia Traiana, Edit. Meridiane, Bucureºti,25. Daicoviciu, H., Ferenczi, ªt., Glodariu, I., (1989), Cetãþi ºi aºezãri dacice în sud-vestul
Transilvaniei, Edit. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti,26. Deszi, ªt., (2006), Patrimoniul ºi valorificarea turisticã, Edit. Presa Universitarã Clujeanã,
Cluj Napoca,
27. Dinu, Mihaela, (2002), Geografia turismului, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, R.A.
Bucureºti,28. Dinu Mihaela, Peþan, I., (2003), Geografia turismului în România, Edit. Universitarã,
Bucureºti,29. Dinu, Mihaela (2005), Impactul turismului asupra mediului. Indicatori ºi mãsurãtori, Edit.
Universitarã, Bucureºti30. Dinu, Mihaela (2006), Geografia turismului, Edit. Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti,31. Drãguþ V. (1968), Vechi monumente hunedorene, Edit. Meridiane, Bucureºti,32. Dunãre N., Focºa M , (1958), Portul buciumanilor din Munþii Apuseni, Caiete de artã
popularã, Edit. de Stat pentru Lietraturã ºi artã, Bucureºti,33. Fabini, H., (2000), Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen,
Hermannstadt–Heidelberg,
34. Floca, O., (1965), Hunedoara. Ghid turistic al regiunii, Edit. Meridiane, Bucuresti,
35. Floca, O., (1966), Regiunea Hunedoara , Edit. Meridiane, Bucureºti,36. Floca, O., (1969), Hunedoara. Ghid turistic al judeþului, Edit. Meridiane, Bucureºti,37. Floca, O.,Lupu, N., Berciu, I., (1966), Cetãþi dacice din sudul Transilvaniei, Bucureºti,
33
38. Gãlãþan- Jieþ, D., (2005), Tradiþi ºi obiceiuri în satele din Estul Vãii Jiului, Edit. Fous,
Petroºani,
39. Heitel, R., (1969), Monumente medievale din Sebeº-Alba, Edit. Meridiane, Bucureºti,40. Iºfãnoni, R., (2006), Pãdureni hunedoreni, Edit. Mirabilis, Bucureºti,41. Jianu, N., (2005), Biserici de lemn din Transilvania- Album (Episcipia Aradului þi
Hunedoara), Edit. Emia, Deva,
42. Jianu, N., (2005), Drumeþii în Carpaþi. Trasee turistice, Edit. Emia, Deva,
43. Jianu, N., (2008), Þara Moþilor criºeni-trasee turistice, Edit. Emia, Deva,
44. Jianu, N., (2009), Pe cãrãri de munte- trasee turistice, Edit. Emia, Deva,
45. Lazãr, I., Butnariu, E., (1995), Castelul corvineºtilor, Edit. Gutenberg, Hunedoara,
46. Lupescu, I. V, (1985), Monumentele Unirii, Edit. Sport Turism, Bucureºti,47. Mackendrick, P., (1978), Pietrele dacilor vorbesc, Edit. ªtiinþificã ºi Pedagogicã, Bucureºti,48. Mãhãra G.; Anghel G.; (1979), Ghidul turistic al judeþului Alba, Edit. Sport-Turism,
Bucureºti,49. Mîrza, I.; Stica, P.; Zevedei, S.; Valea, M.; Vulcu, B.; (1980), Hunedoara. Monografie, Edit.
Sport Turism, Bucureºti,50. Opriº, I.; Bodea Bonfert, Mihaela; Porumb, M.; (2001), Monumete istorice de pe Valea
Arieºului, Edit. Oscar Print, Bucureºti,51. Pãcurariu, M., (2006), Istoria mãnãstirii Prislop, Edit. Episcopiei Ortodoxe Române a
Aradului, Arad,
52. Popa, A., (1942), Biserici de lemn din Transilvania, Edit. G. Matheiu, Timiºoara,
53. Popa, Al., Berciu, I., (1962), Cetatea Alba Iulia, Edit. Meridiane, Bucureºti,54. Popa, N., (1999), Þara Haþegului, Edit. Brumar, Timiºoara,
55. Popa, R., (1988), La începuturile evului mediu românesc. Þara Haþegului, Bucureºti,56. Popescu, M., (1943), Oraºe ºi cetãþi din Transilvania, Edit. Casa ºcoalelor, Bucureºti,57. Raicu, Anda, (2004), România- oraºe, burguri, târguri, Edit. Ad libri, Bucuresti,
58. Rus, D., (1998), Judeþul Hunedoara. Ghid turistic, Edit. Sigma Plus, Deva,
59. Rusu A. A.,(2005), Castelarea carpaticã, Edit. Mega, Cluj Napoca,
60. Rusu A.A, (1997), Ctitori ºi biserici din Þara Haþegului pânã la 1700, Edit. Muzeului
Sãtmãrean, Satu Mare,
61. Sicoe, I.; Janu, N.; (2008), Judeþul Hunedoara. Zonele etnografice, Edit. Societatea Culturalã„Avram Iancu” din România, Deva,
34
62. Surd, V.; coord. (2008), Monografia turisticã a Carpaþilor româneºti, Edit. Presa
Universitarã Clujeanã, Cluj Napoca,
63. Ursu, H., (1968), Alba Iulia, Edit. Tineretului, Bucureºti,64. Vãtãºianu V, (1930), Vechile biserici de piatrã româneºti din Judeþul Hunedoara, Edit.
Cartea Româneascã, Cluj Napoca,
65. Vãtãºianu V, (1962), Stilul romanic, Edit. Meridiane, Bucureºti,66. Velescu, O., (1964), Cetãþi þãrãneºti din Transilvania, Edit.Meridiane, Bucureºti,67. Vuia, R., (1926), Þara Hategului ºi regiunea Pãdurenilor, Institutul de Arte Grafice
„Ardealul”, Cluj Napoca,