Download - Instrumente Moderne de Informare (1)

Autor: Ing. Stela Popescu Bibliotecar la Gr. Şc. de

Electrotehnică “Edmond Nicolau” , Cluj-Napoca

„Un lucru pe care nu ni-l dorim este ca cineva care intră într-o bibliotecă şi întreabă de Flickr sau Second Life să fie întâmpinat cu o privire nedumerită” declara revistei Wired directoarea unei biblioteci din Melbourne.”

Argument

Se vorbeşte de câteva decenii despre „criza informaţională” ca o consecinţă a creşterii exponenţiale a cantităţii de informaţii produse în toate domeniile de activitate şi a imposibilităţii sistemelor tradiţionale de căutare şi regăsire a acestora de a mai face faţă fluxului informaţional.

ArgumentInformaţia şi importanţa ei

Orice activitate umană se bazează pe transmiterea şi utilizarea de informaţii. După conţinut informaţiile pot fi ştiinţifice, tehnologice, economice, sociale, culturale etc. Ele se pot adresa marelui public sau unui public specializat. Informaţiile pot fi transmise pe cale orală sau scrisă, dar pot fi conţinute şi într-o operă de artă sau obiect de muzeu. Producerea şi difuzarea lor pot face obiectul activităţii unor instituţii destul de diferite între ele, de la institute de cercetare până la edituri şi mass-media.

Argument Informarea documentară

Utilizarea eficientă a informaţiilor reprezintă condiţia succesului în societatea modernă. Pentru a deveni utile acestea trebuie organizate, prelucrate astfel încât utilizatorul să aibă posibilitatea de a selecta şi accesa cu precizie şi rapiditate informaţia dorită, din mulţimea celor existente în domeniul său de activitate. Pentru a-şi putea finaliza cu succes studiul bazat pe cunoştinţe şi acumulări anterioare, un cercetător trebuie să dispună de mijloace eficiente de informare.

Activitatea de „colectare, prelucrare, înmagazinare, regăsire şi difuzare a informaţiilor” este tocmai activitatea de informare documentară şi îndeplineşte misiunea de a găsi informaţia în scop profesional, prelucrând-o şi transmiţând-o celor care au nevoie de ea. „La baza informării documentare se află transferul de cunoştinţe de la autor la beneficiar prin intermediul unui sistem de informare care, prelucrând informaţiile cuprinse în documentele primare, elaborează documentele secundare.”

Informarea documentară (documentaristica) este o disciplină care are drept sferă de cercetare documentele scrise. Documentele sunt purtătoare de informaţii, se află depozitate în arhive, biblioteci, muzee şi sunt utilizate în diferite domenii de activitate. De-a lungul timpului s-au utilizat termeni ca documentare, informare, documentare ştiinţifică, informare ştiinţifică, informatică documentară şi informare documentară pentru definirea acestei activităţi.

Argument Adaptarea bibliotecii

Accesul la informaţii şi în consecinţă gradul de valorificare a potenţialului informaţional al bibliotecii sunt cele mai importante repere ale unei activităţi de calitate. Biblioteca, instituţie care organizează şi difuzează informaţia, trebuie să se adapteze din mers la noile realităţi tehnologice. Informatizarea şi automatizarea serviciilor bibliotecii transformă modul de acces la informaţii, activitatea organizare a colecţiilor, întreaga activitate de documentare şi informare, ducând la dezvoltarea de instrumente performante de stocare, regăsire şi difuzare a informaţiei.

Bibliotecile pot avea în vedere construirea cataloagelor online, a bazelor de date cu informaţii tip text, grafice şi sonore stocate pe medii electronice. Ele pot să ofere sprijin, prin intermediul reţelelor şi Internetului, pentru utilizarea şi a altor resurse de informare, nu doar a celor proprii. Bibliotecile îşi creează site-uri care permit utilizatorilor să se informeze singuri în legătură cu serviciile oferite. Aici pot fi puse la dispoziţie adresele altor instituţii de interes, economisind timpul de regăsire a informaţiei.

Argument Impactul asupra profesionistului

Dezvoltarea tehnologică şi nevoia de informare tot mai acută a utilizatorilor au impact şi asupra profesioniştilor din domeniul informării. Ei trebuie să ţină pasul cu mediul informaţional aflat într-o continuă şi rapidă schimbare, trebuie să-şi dezvolte abilităţi de a lucra cu tehnologiile multimedia, de a lucra în reţele, de a accesa, prelucra şi a folosi resursele noi.

Datorită diversificării serviciilor care depăşesc sfera lecturii cititorul bibliotecii este numit mai nou “utilizator”, sau “client”. El citeşte mai mult din nevoia de "a se informa", doreşte să selecteze rapid o informaţie iar sistemele tradiţionale i se par depăşite.

Într-o bibliotecă sursele tradiţionale specifice se îmbogăţesc cu surse noi, bazate pe tehnologie modernă: documentele primare clasice se completează cu documente electronice; catalogului tradiţional îi corespunde varianta sa modernă - catalogul online; lucrările bibliografice tradiţionale sunt completate cu bazele de date bibliografice. În paralel cu aceste surse de informare se dezvoltă instrumentele de acces la ele.

Argument Biliotecarul şcolar

Explozia informaţională are un impact extrem de puternic asupra procesului de învăţământ. Bibliotecarul poate asista elevul în procesul de informare punându-i la dispoziţie mijloace moderne pentru a găsi informaţia indicată şi cerută de bibliografia şcolară, respectiv de profesori.

Învăţarea modernă, centrată pe elev, îl obligă pe acesta să viziteze biblioteca în mai mare măsură. Bibliotecarul, dacă este pregătit, îl va îndruma pentru a găsi cărţi în format clasic dar şi electronic, articole, lucrări ştiinţifice, discuţii pe forumuri, bloguri etc. În acest sens, un catalog online al bibliotecii, calculatoare cu acces la Internet, chiar un site sau un blog al bibliotecii sunt utile şi chiar necesare. Este bine ca bibliotecarul să fie pregătit să le cunoască, să le utilizeze şi, de ce nu, chiar să le creeze.

În multe biblioteci din reţeaua învăţământului preuniversitar se simte nevoia unor resurse noi, care să se bazeze pe informaţia online şi pe Internet. S-ar putea crea şi în aceste biblioteci noi instrumente de informare care să cuprindă baze de date tip catalog online cu posibilităţi de căutare după diferite criterii şi care să poată fi accesate prin Internet.

Instrumente moderne de informareÎn prezent bibliotecile sunt preocupate de introducerea unor

sisteme automatizate de bibliotecă (ALEPH, VUBIS, TINLIB etc.), de crearea catalogului online propriu, achiziţionarea de baze de date pe CD-ROM-uri, DVD-uri, realizarea catalogării partajate, conectarea la surse externe de informaţie (Internet, baze de date la distanţă), accesul la distanţă al utilizatorilor.

Bazele de date si reţelele sunt azi instrumente de lucru obişnuite pentru profesioniştii informaţiei, toate tipurile de documente sunt disponibile sub formă digitală. Multe texte vechi, literatură clasică, periodice pot fi consultate sub formă electronică. Apariţia reţelei Internet a permis dezvoltarea unor sisteme de regăsire a informaţiei interogabile de la distanţă.

Automatizarea bibliotecilor, urmată de conectarea în reţele, determină suprapunerea bibliotecii electronice peste biblioteca tradiţională iar aceast lucru va contribui la transformarea bibliotecii clasice în bibliotecă virtuală. Reţelele de calculatoare permit utilizatorilor să folosească în comun resursele hard şi soft disponibile. Prin conectarea bibliotecii la reţeaua naţională a bibliotecilor informatizate, utilizatorul dispune de informaţia existentă în zeci de biblioteci şi poate colabora eficient cu persoane aflate la mare distanţă.

Instrumente moderne de informare

Catalogul online este pus la dispoziţie de sistemele automatizate de bibliotecă şi localizează documentele primare existente în fondul respectiv.

Accesul la catalog se poate face de la staţii locale sau de la distanţă. Cititorii îl pot consulta în mod direct, rapid, având posibilitatea combinării mai multor criterii de căutare: titlu, autor, subiect exprimat prin cuvinte-cheie, date de publicare, ISBN, ISSN etc. Informaţia poate fi căutată concomitent, prin mai multe puncte de acces (căutare combinată).

În plus faţă de informaţiile conţinute în cataloagele tradiţionale, catalogul on-line permite multiple căi de cautare şi găsire a informaţiei. Prin intermediul cataloagelor electronice, o informaţie este obţinută cu precizie şi poate fi pusă la dispoziţie, simultan, mai multor cititori. Rezultatul căutărilor poate fi tipărit, constituind bibliografie pentru cititorul interesat de subiectul respectiv.

Cataloagele electronice furnizează informaţie de tip multimedia (sunet, imagine, text integral). Se pot opera căutări de mare complexitate ce sunt rezolvate instantaneu. Multe dintre aceste cercetări sunt imposibil de abordat în mod tradiţional. Căutarea în catalogul online furnizează în plus informaţii referitoare la împrumutul cărţii, la existenţa ei pe raft.

Cataloagele electronice - OPAC: Online Public Access Catalogue


Informatizarea bibliotecilor permite stabilirea de comunicaţii între ele şi constituirea unor reţele care au ca principal scop realizarea de cataloage regionale, naţionale şi internaţionale. Catalogul ROLiNeST, cel mai mare catalog virtual colectiv românesc, a fost creat în 2005 în cadrul proiectului de cercetare NUSIDOC ("Sistem Naţional Unitar de Informare şi Documentare Ştiinţifică şi Tehnică") care a avut ca scop unificarea sistemelor de biblioteci. Iniţial a inclus bazele de date ale celor mai importante biblioteci universitare din ţară. S-a extins ulterior prin înglobarea bazelor de date ale altor biblioteci universitare, academice, judeţene româneşti dar şi ale unor biblioteci străine, reviste şi cărţi electronice (ex. ProQuest).

Catalogul colectiv ROLiNeST este un instrument de căutare în diverse resurse de informare: cataloagele unor biblioteci, baze de date, reviste electronice, oferind posibilitatea de a obţine mai rapid informaţia din această arie largă, unificată.

Catalogul ROLiNeST


O carte de telefon, o agendă, un mers al trenurilor, sau un catalog de bibliotecă sunt mijloace pentru păstrarea, organizarea şi regăsirea informaţiilor de care avem nevoie la un moment dat, sau în sensul cel mai simplu, baze de date.

Un sistem automatizat care permite colectarea, organizarea, memorarea şi regăsirea informaţiilor este un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD). Exemple: FoxPro, Access, Oracle.

Bazele de date aflate în biblioteci sunt disponibile utilizatorilor şi pot fi accesate printr-un serviciu de căutare online, fie local, fie de la distanţă. Căutarea se efectuează cu ajutorul unor chei de regăsire (autor, cuvânt din titlu, cuvânt-cheie etc.). - baze de date locale, tip catalog (catalog online), pentru căutarea documentelor primare - baze de date bibliografice proprii, pe teme diverse, conţinând descrieri de carţi, descrieri analitice - baze de date full - text, proprii, de informaţii, imagini, date specifice bibliotecii - baze de date achiziţionate contra cost, pe baza unui abonament, construite şi oferite de alte sisteme şi instalate pe staţiile de lucru locale - baze de date şi alte categorii de informaţii stocate pe suport CD-ROM, DVD

Dupa conţinut bazele de date se pot clasifica astfel:- baze de date de referinţe care orientează utilizatorul spre o altă sursă - baze de date sursă, conţinând datele sursă originale, în format care poate fi citit pe calculator – documente electronice.

Bazele de date


Bazele de date accesibile prin Internet pot conţine abstracte, imagini, sunete, full-text şi se actualizează mai rapid decat cele de pe CD. Cele cu conţinut ştiinţific sunt de obicei contra cost. Unele se axează pe un singur domeniu, altele acoperă mai multe domenii şi sunt constituite din mai multe baze de date specializate. Pot sa aibă mai multe interfeţe care permit căutarea în articole după diverse criterii, prin motoare de căutare proprii. Exemple: ProQuest, Ebsco, Jstor, Infotrac, Dialog, Scopus etc. Marile biblioteci au achiziţionat cu abonament importante baze de date electronice cu rezumate şi articole integrale din reviste ştiinţifice şi cărţi. Accesul la aceste resurse electronice se face direct, fără să se ceară user ID şi parolă, doar de pe calculatoarele care aparţin bibliotecilor respective.

Interogarea bazelor de datePrin interogări, programele de baze de date oferă posibilitatea de a

localiza, vizualiza sau edita înregistrările din fişiere, de a le sorta după diferite criterii şi de a valorifica prin rapoarte conţinutul bazei de date.

Raportul apare astfel ca un instrument care conţine o cantitate de informaţii selectate şi prelucrate în concordanţă cu cerinţele utilizatorilor. Prin consultarea şi interogarea adecvată a bazelor de date proprii, apelând şi la sursele altor biblioteci, la baze specializate abonate sau la surse de pe Internet, se obţin alte instrumente de informare pentru solicitanţi: materiale de informare bibliografică, liste cu surse de informaţii.

Informaţiile din catalogul OPAC pot fi şi ele procesate de sistem şi organizate în baze distincte cum ar fi: catalog Titluri, Autori, Edituri, Subiecte etc.

Bazele de date

Instrumente moderne de informareUnii autori văd în biblioteca digitală o bibliotecă tradiţională

care mai furnizează şi accesul la informaţii şi documente pe suport digital, iar alţii văd „biblioteca fără ziduri”, depozitul de informaţii şi documente stocate exclusiv pe suport digital şi accesibil prin intermediul reţelelor electronice. Se poate totuşi spune că biblioteca digitală este „depozitul” de informaţii şi documente stocate în format digital (text, imagini, sunet, film, animaţie) şi reprezintă calea de transfer dinspre biblioteca tradiţională spre cea virtuală.

Digitizarea constă în a crearea unei copii digitale a oricărui document, convertirea informaţiilor în format electronic standardizat. Forma digitală are avantajul unei rapide regăsiri a documentului. O bibliotecă digitală cuprinde atât facsimile ale unor lucrări (pentru incunabule, lucrări rare, cu imagini, hărţi etc) cât şi texte (pentru lucrările care nu au imagini).

Multe documente sunt create direct în format electronic, în special în universitaţi, cu scopul de oferi accesul rapid la informaţia academică, ştiinţifică.

Documente digitale sunt şi revistele electronice. Publicaţiile electronice în format HTML pot fi accesate direct din pagini web unde acestea sunt semnalate. După părerea multor utilizatori, un dezavantaj al cărţilor în format electronic, ar fi lectura greoaie şi obositoare.

Digitizarea documentelor este un fenomen aflat într-un progres extraordinar. Multe biblioteci din lume au digitizat şi au partajat toate colecţiile lor.

Biblioteca digitală

Instrumente moderne de informareBiblioteca virtuală cuprinde totalitatea informaţiilor

(text, imagini, sunet, film, animaţie) existentă în spaţiul Web. Este o bibliotecă alcătuită din colecţii de date electronice aflate în mai multe „biblioteci electronice” interconectate între ele prin intermediul reţelelor de calculatoare. Îşi propune să ofere acces universal şi servicii de informare transparente. Prin intermediul acestei biblioteci universale se poate avea acces la resursele globale de informaţii, inclusiv la colecţiile multor biblioteci, de oriunde şi oricând.

Pentru a realiza biblioteca virtuală la nivel naţional este nevoie de o reţea naţională cu o bază de date online unitară care să permită regăsirea informaţiei indiferent de localizarea ei.

Biblioteca virtuală

Instrumente moderne de informareInternetul este un sistem mondial de reţele de

calculatoare interconectate, care facilitează serviciile de comunicare a informaţiei şi care extinde astfel posibilităţile de lucru ale fiecărui sistem conectat în reţea. Poate fi considerat o bibliotecă uriaşă care conţine informaţii actuale, variate, despre orice subiect. Este în acelaşi timp cel mai complex instrument de învăţare din lume, un mijloc de a face schimb de resurse, un mijloc de relaxare, de comunicare între utilizatori. Reţeaua Internet constituie astăzi principalul suport pentru vehicularea informaţiilor.

Cel mai popular şi mai răspândit serviciu de căutare a informaţiei este World Wide Web. Prin intermediul www (paginile web), informaţia este căutată în întreg spaţiul Internet, folosind nu numai cuvinte-cheie ci şi sistemul de legături între informaţii. Acest sistem de legături transformă spaţiul Internet într-un „păienjeniş” (web) de informaţii, interconectând colecţii imense de documente, din întreaga lume, aflate pe servere Web.

Internetul

Instrumente moderne de informareNavigarea în reţea şi accesul la o sursă identificată se

realizează cu ajutorul unui browser. Pentru a localiza paginile Web care conţin informaţia dorită se apelează la instrumentele de căutare: motoarele şi meta-motoarele. Utilizatorul formulează o interogare alcătuită din cuvinte cheie, programul de căutare returnează o listă de site-uri legate de subiectul dorit.

Alte instrumente de căutare pe Internet sunt portalulurile: site-uri cu multe facilităţi, servicii de e-mail, forumuri, motoare de căutare şi mai ales link-uri către alte site-uri, împărţite în categorii şi domenii.

Directoarele pe subiecte sunt instrumente de căutare pe Internet care conţin adrese de site-uri specializate pe un anumit domeniu şi sunt gestionate de specialişti. Exemple: Google Directory, Librarian’ Index, Infomine, Academic Info. Multe informaţii pot fi descoperite în „Web-ul invizibil” (în baze de date specializate interogabile prin Internet sau pagini care sunt ignorate de motoarele de căutare) şi „dincolo de Web” (arhivele listelor de discuţii, Usenet-ul şi grupurile de ştiri etc.).

Internetul


Web-ul a permis bibliotecilor să-şi creeze propriile pagini web, prin care utilizatorii sunt informaţi mai rapid asupra colecţiilor şi serviciilor oferite, şi chiar pot completa formulare pentru solicitarea unor informaţii. Aceste site-uri pot să conţină o gamă largă de informaţii utile pentru public, posibilitatea de acces la propriul catalog online, la baze de date bibliografice interne, la publicaţii în format electronic, precum şi link-uri spre cataloage naţionale, spre baze de date închiriate şi alte resurse din Internet.

În afară de bazele de date bibliografice tip catalog, cu localizare în biblioteci, prin Internet se mai pot accesa baze de date bibliografice de interes general, cuprinzând descrierea unor cărţi apărute, recenzii, articole din periodice axate pe un anumit subiect sau care acoperă mai multe domenii. Unele dintre ele au acces liber dar altele se pot accesa doar din bibliotecile care le închiriază.

Internetul


Accesul la Internet, în biblioteci, oferă utilizatorilor posibilitatea documentării în orice domeniu, consultării diverselor baze de date disponibile, răsfoirii unor cărţi sau ziare care apar în format electronic. Consultarea în bibliotecă a acestor resurse beneficiază de îndrumarea oferită de bibliotecar.

Reţelele de biblioteci conectate la Internet, permit realizarea cataloagelor virtuale, colective: zonale, naţionale sau internaţionale. Aşa este cel mai mare catalog internaţional online, WorldCat.Poşta electronică a dus la apariţia serviciului referinţe prin e-mail, prin care cititorii beneficiază de primirea promptă a unor informaţii.

Mijloacele electronice de informare şi comunicare au desfiinţat, practic, graniţele geografice. Utilizatorul nu mai este constrâns de prezenţa într-un anumit spaţiu (localul bibliotecii), de timp (orarul bibliotecii) sau de numărul de exemplare disponibile.

Internetul


Acest tip de resurse este relativ puţin utilizat în bibliotecile din România, deşi apare tot mai mult în bibliografiile recomandate pentru examene, cercetare. Bibliotecarul care propune spre consultare site-uri pe diferite teme de interes, trebuie să selecteze surse de încredere, verificate, sau ai căror editori sunt mentionaţi în site.

Mai ales centrele de informare comunitară se confruntă cu nevoia de selectare şi evaluare a resurselor din Internet, pentru că ele prelucrează informaţii de ultimă oră şi trebuie să se adapteze noilor domenii de interes ale comunităţii locale pe care o servesc. Bibliotecarii din aceste centre trebuie să fie buni cunoscători ai resurselor Internet, pe care trebuie să le organizeze astfel încât să poată fi recomandate utilizatorilor.

Internetul - Resursele Internet în biblioteci


Internetul a produs o adevărată democratizare a informaţiei şi comunicării, prin accesul la o cantitate uriaşă de informaţii adunate într-o „bibliotecă”, accesibilă oricui, oricând, de la orice calculator legat în reţea.

Odată cu aceasta au apărut şi probleme legate de lipsa de responsabilitate în utilizarea liberă a facilităţilor oferite de Internet. În domeniul prezentării de informaţii credibilitatea sursei poate fi pusă la îndoială prin faptul că, de cele mai multe ori, nimeni nu îşi asumă răspunderea pentru ceea ce se publică pe web. Lipsa de securitate a datelor le poate face vulnerabile în faţa viruşilor, a celor care vor să spargă codurile, a celor care urmăresc efectuarea unor operaţiuni frauduloase.

În plus, succesul activităţilor bazate pe Web 2.0, posibilitatea de a accesa informaţia nu doar pentru a o citi ci şi pentru a o modifica, dă motive de îngrijorare multor persoane avizate.

Internetul -Probleme de responsabilitate


Internet-ul este un mediu foarte dinamic care acoperă întreaga lume, oferă servicii multiple, elimină barierele de comunicare impuse de graniţe fizice, economice sau sociale.

Toate aceste facilităţi, ca şi cele care se vor dezvolta, sunt oferite utilizatorilor în mod liber şi egal, echitatea fiind unul din principiile fundamentale, nescrise, ale utilizării Internet-ului.

Perspective. Biblioteca 2.0 şi informaţia


Un salt calitativ, cu privire la aplicaţiile de mare răspândire pe Internet, a apărut în anii 2004-2005 şi a fost numit Web 2.0. Wikipedia îl defineşte astfel: „Web 2.0 este un termen care desemnează o mulţime întreagă de aspecte interactive şi colaborative ale Internetului, şi aici în special ale World Wide Web, de natură foarte recentă.” Blogurile şi site-urile precum wikipedia au arătat ca web-ul poate deveni un mediu creat de utilizatori. Practic se consideră că odată cu apariţia blogurilor, a wikis-urilor, a feedurilor RSS, a tehnologiilor precum AJAX, a siteurilor create de mii de utilizatori, se intră într-o noua eră, în care se reinventează transmiterea informaţiei.

Web 2.0 reprezintă Internetul de nouă generaţie, un Internet capabil să asigure utilizatorului toată informaţia de care se presupune că are nevoie. Poate că adevăratul înţeles al conceptului web 2.0 este socializarea informaţiei şi comunicarea în timp real prin bloguri, reţele sociale, podcasturi (jurnale online care pot fi descărcate pe player portabil). Utilizatorul se află în centrul atenţiei, el creează „era informaţiei” şi această evoluţie prefigurează apariţia unor servicii web mai capabile şi mai inteligente, web 3.0.

Perspective. Biblioteca 2.0 şi informaţiaWeb 2.0


Biblioteca 2.0 este un concept nou, de viitor, al unui serviciu de bibliotecă foarte diferit de cel de astăzi, care operează în concordanţă cu aşteptările utilizatorului actual de bibliotecă. Aceste aşteptări ale lumii moderne se referă la accesul nelimitat, gratuit, fără nici un fel de bariere, la orice tip de infomaţie, de oriunde şi în orice moment al zilei.

Resursele Bibliotecii 2.0 ar trebui sa fie mult mai larg expuse. Ar trebui să fie disponibile Internetului deschis, accesibile motoarelor de cautare şi să fie îmbogăţite cu noi aplicaţii şi servicii construite de bibliotecă. Biblioteca 2.0 îşi pune problema creării unui catalog unic, global considerând că informaţia oferită de mulţimea de sisteme locale, regionale, naţionale care rulează pe diferite platforme software nu este suficientă. Biblioteca 2.0 facilitează şi încurajează implicarea personalului bibliotecilor şi a comunităţilor. Blogurile, wiki-urile, RSS sunt considerate ca aparţinând conceptului Web 2.0. Unui cititor de blog sau de wikipedia i se oferă instrumentele necesare pentru a adauga un comentariu, sau pentru a edita conţinutul deja existent.

Perspective. Biblioteca 2.0 şi informaţiaBiblioteca 2.0


După părerea lui Michael Casey, cel care a lansat conceptul Library 2.0, bibliotecile se află la o răscruce şi trebuie să elaboreze o strategie de adaptare, pentru a aplica elementele Web 2.0: „Desigur, primul pas spre Library 2.0 îl reprezintă antrenarea bibliotecarilor în tehnicile noului web, mai cu seamă pentru a atrage tinerii. „Un lucru pe care nu ni-l dorim este ca cineva care intră într-o bibliotecă şi întreabă de Flickr sau Second Life să fie întâmpinat cu o privire nedumerită” declara revistei Wired directoarea unei biblioteci din Melbourne.” In această direcţie se poate realiza ceva practic, prin iniţierea unor programe de pregatire pentru bibliotecari. Bibliotecile ar trebui, conform acestui concept, să fie inima “democratizării informaţiei” – sprijinind dărâmarea zidurilor ce o înconjoară şi oferind posibilitatea implicării populaţiei, utilizatorilor în acest proces.

Conceptul de bibliotecă 2.0 desemnează un model de modernizare a serviciilor oferite de bibliotecă. Aşa cum în toate sferele de activitate, tehnici, tehnologii, instrumente sau inovaţii sunt valorificate într-un grad cât mai înalt, tot aşa, bibliotecile, care au ca obiect de activitate tocmai informaţia, trebuie să îşi propună să utilizeze instrumentele şi mijloacele de informare puse la îndemâna de Internet şi de noile tehnologii.

Perspective. Biblioteca 2.0 şi informaţiaBiblioteca 2.0


Este un instrument în spaţiul virtual, care îşi dovedeşte utilitatea mai ales în rândul comunităţilor cu preocupări comune. Blogul este un site puternic personalizat, cu posibilităţi de publicare online de informaţii. Este elaborat şi întreţinut de o persoană care doreşte acest lucru. Dar se deosebeşte de un site obişnuit prin anumite particularităţi: blogul tinde sa fie mult mai dinamic, se actualizează regulat cu însemnări care de obicei conţin data şi ora, actualizarea se face uşor, fără cunoştinţe de programare. Blogurile încurajează constituirea de comunităţi, oferind posibilitatea adaugării de comentarii, referinţe şi alte elemente suplimentare. Eticheta RSS/XML, vizibilă pe bloguri şi pe alte site-uri, este un link către ieşirea în format RSS generată de blog (site). Permite vizitatorilor să colecteze conţinutul ştirilor unui blog (site), fie pentru a-l citi fie pentru a-l afişa pe un alt site web.

Perspective. Biblioteca 2.0 şi informaţiaBlog


RSS (Rich Site Summary) este un protocol deschis de publicare a informaţiei pe Web. „Un RSS feed este un fişier XML, care descrie conţinutul unui site, fiind actualizat odată cu acesta. RSS a fost adoptat de serviciile de informare (news syndication services ), weblog-uri. RSS este considerat si prescurtarea de la RDF (Resource Description Framework) Site Summary sau Really Simple Syndication.”

Fluxurile RSS sunt o modalitate prin care se pot obţine pe blog, gratuit şi în timp real, informaţii de pe diverse siteuri: titlurile ultimelor ştiri şi articole, o parte din conţinutul lor precum şi link-urile către ele, fără a intra pe site pentru a verifica dacă a mai aparut ceva nou. Aceste informaţii pot fi preluate pentru a le prezenta mai departe cititorilor, pe blog sau alt site web şi ele sunt stocate în baze de date care pot fi accesate cu multiple criterii de căutare.

RSS permite informarea despre actualizări ale resurselor online fără a face apel la e-mailuri sau Newslettere.

Perspective. Biblioteca 2.0 şi informaţiaRSS


Wiki este o aplicaţie web care permite utilizatorilor să se implice în adăugarea şi modificarea conţinutului. Un wiki este „o colecţie expandabilă de pagini Web interconectate, un sistem hipertext pentru memorarea şi modificarea informaţiei, fiecare pagină putând fi simplu editată de un utilizator, într-un browser, folosind formulare".

Utilizarea wiki-urilor presupune însă şi cunoaşterea unor factori de risc: credibilitatea şi inexactitatea conţinutului sau prezenţa unor puncte de vedere radicale datorită faptului că nu există un control strict asupra informaţiei.

O cunoscută şi valoroasă aplicaţie este Wikipedia care a reuşit în cinci ani de existenţă să modifice radical conceptul de enciclopedie. Conţinutul este accesat gratuit şi poate fi actualizat de orice utilizator prin completarea articolelor cu informaţii. Peste 10.000 de specialişti voluntari verifică şi corectează ulterior greşelile sau inexactităţile.

Perspective. Biblioteca 2.0 şi informaţiaWiki


Unii specialişti care lucrează în IT sunt de părere că web 2.0, din punct de vedere tehnic reprezintă o evoluţie, dar din punct de vedere social e un fenomen care mai mult strică. Părţile bune ar fi actualizarea continuă a informaţiei, abundenţa şi accesibilitatea ei, iar părţile rele, faptul că informaţia poate fi uşor manipulată şi nu mai înseamnă calitate ci cantitate; că internetul s-a transformat, dintr-un mediu plin de informaţii utile, într-un loc în care se promovează subcultura.. Consideră că este un termen le modă, o chestiune de marketing prin care unii s-au îmbogăţit peste noapte.

Alţi specialişti afirmă că Web 2.0 înseamnă că „nu exişti daca nu eşti pe net”, că utilizatorul trebuie să creeze totul (Wikipedia, YouTube). Ei consideră că ideea de acces liber la varietatea de baze de date şi aplicaţii online este fascinantă, iar Web 2.0 este un fenomen revoluţionar mai ales datorită schimbării de atitudine în ceea ce priveşte locul şi rolul utilizatorilor de informaţii: conţinutul informaţional este creat de utilizatori, ei aduc ştiri, link-uri către articole şi scriu comentarii, ei sunt cei care fac totul.

Perspective. Biblioteca 2.0 şi informaţiaPro şi contra Web 2.0. Avantaje şi dezavantaje


Un sistem de informare documentară bazat pe instrumente moderne este un dispozitiv informatic de acces global la informaţii, de la un post de lucru, prin intermediul unei interfeţe care permite utilizatorului interogarea bazelor de date şi a diferitelor resurse: catalog naţional colectiv, catalog OPAC, baze de date bibliografice, colecţii de CD-ROM, documente digitizate, baze de date abonate etc. Toate acestea pot fi disponibile prin reţea Intranet în cadrul unor instituţii sau prin Internet, local sau de la distanţă.

Măsura calităţii şi eficienţei activităţii desfăşurate de structurile infodocumentare este dată de accesul prompt la informaţia adecvată, de posibilitatea de a o transfera către utilizator atunci când şi unde este necesar. Ritmul alert în care au evoluat metodele de depozitare, prelucrare şi transmitere a informaţiilor anticipează un viitor cu transformări la fel de spectaculoase.

Concluzii

Download - Instrumente Moderne de Informare (1)

Top Related