Download - DELINCVENTA JUVENILA
DELINCVENTA JUVENILA tendinte si forme de manifestare
la nivelul judetului Suceava
INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN SUCEAVA
Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii
Nr 153.046 din 18.01.2011
1
Introducere
Analizând situaţia operativă pe linia prevenirii şi combaterii infracţiunilor comise de
minori, a rezultat că în anul 2010, 354 minori până la 18 ani au comis 320 fapte penale, cu 33 mai
puţine decât în perioada corespondentă a anului precedent, când s-au înregistrat 353 fapte
penale, reprezentând o reducere cu 9,34%.
Din cele 320 fapte penale doar 270 sunt infracţiuni comise de 294 minori între 14 –
18 ani care răspund penal.
Totodată, gradul de pericol social al infracţiunilor comise de minori este
individualizată de ponderea celor de natură judiciară, detaşându-se furturile (154, +4) în procent
de 57,03%, tâlhăriile (14, 5,1%), viol (0), vătămare corporală gravă (2), infracţiuni la regimul
circulaţiei (14 ) ,iar alte infracţiuni (88).
Faţă de anul 2009, când la comiterea faptelor penale au participat 341 minori, în
perioada analizată numărul participanţilor minori a crescut la 354 (+ 13), reprezentând un procent
de 3,81%. Majoritatea minorilor participanţi la comiterea faptelor penale provin din categoria de
vârstă 16-18 ani (226), în categoria 14-16 - 99 minori, din care 31 nu răspund penal iar din categoria
de vârstă sub 14 ani au săvârşit fapte penale un nr. de 29 minori, cu 32 mai puţin decât perioada
similară a anului precedent.
Comparativ cu anul 2009 se constată că a scăzut numărul faptelor comise de
minori cu un procent de 9,34 % şi a crescut numărul participanţilor minori cu 3,81%.
Ierarhizarea fenomenului delincventei juvenile pe tipuri de infracţiuni evidenţiază
că cele mai multe fapte comise de minori sunt furturile (ponderea lor a crescut cu 2,6 %, 154
fapte faţă de cele 150 fapte comise în anul 2008).
2
Tendinţele fenomenului delincvenţial juvenil în perioada 2005 – 2010 la nivelul judeţului
Suceava Dinamica infracţionalităţii comise de minori cu vârste până în 14 ani care conform legii nu raspund penal
55
72 78 80
52
29
114
72
88
98
61
25
0
20
40
60
80
100
120
2005 2006 2007 2008 2009 2010
total minori implicati total fapte penale comise
Începând cu anul 2005, la nivelul judeţului un număr de 366 de minori cu vârste de până în
14 ani (care conform legii nu răspund penal) au comis un număr de 458 de fapte cu caracter
penal.
Situaţia statistica a infracţiunilor comise de minori in judeţul Suceava 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Fapte penale comise de minori cu vârste de până in
14 ani
Total minori implicaţi in fapte penale
55 72 78 80 52 29
Total fapte penale comise
114 72 88 98 61 25
3
23
85
37 17
45 31
20
213
36 16
44
25 0
50
100
150
200
250
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total minori implicaţi in fapte penale Total fapte penale comise
Începând cu anul 2005, un număr de 238 de minori cu vârste cuprinse între 14 – 16 ani (care
potrivit legii nu răspund penal ) au comis un număr de 354 de fapte cu caracter penal.
Situaţia statistica a infracţiunilor comise de minori in judeţul Suceava
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Fap
te p
en
ale
co
mis
e d
e m
ino
ri c
u v
ârst
e în
tre
14
-16
an
i car
e p
otr
ivit
leg
ii n
u r
ăsp
un
d p
en
al
Total minori implicaţi in fapte penale
23 85 37 17 45 31
Total fapte penale comise
20 213 36 16 44 25
Omor
Loviri cauzatoare de moarte
Tentativa de omor Vătămare corporală gravă 1 1 Viol 1 1 1 Tâlhărie 3 2 1 Pruncucidere Furt 14 170 23 10 27 20
Prostituţie 4 Proxenetism
Infracţiuni la regimul circulaţiei 3
Infracţiuni la regimul drogurilor 1
Alte infracţiuni 5 23 12 5 15 3
Dinamica infracţionalităţii comise de minori cu vârste cuprinse între 14-16 ani care, conform legii nu răspund penal
4
176 178
90
73 78 68
188 186
152
76
80 66
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total minori implicaţi in fapte penale Total fapte penale comise
Începând cu anul 2005, un număr de 663 de minori cu vârste între 14-16 ani
(care potrivit legii au răspundere limitată ) au comis un număr de 750 de infracţiuni.
Situaţia statistica a infracţiunilor comise de minori in judeţul Suceava
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Fap
te p
en
ale
co
mis
e d
e m
ino
ri c
u v
ârst
e în
tre
14
– 1
6 a
ni c
are
po
triv
it le
gii
au r
ăsp
un
de
re
lim
itat
ă
Total minori implicaţi in fapte penale
176 178 90 73 78 68
Total fapte penale comise
188 186 152 76 80 66
Omor Loviri cauzatoare de moarte Tentativa de omor Vătămare corporală gravă 1 Viol 1 1 2 Tâlhărie 3 8 4 13 4 2
Pruncucidere Furt 98 107 114 50 55 41 Prostituţie 2 2 1 Proxenetism Infracţiuni la regimul circulaţiei 7 6 1 1 1
Infracţiuni la regimul drogurilor 1
Alte infracţiuni 76 64 30 11 18 20
Dinamica infracţionalităţii comise de minori cu vârste cuprinse între 14-16 ani care, conform legii au răspundere limitată
5
289
508
222 264
166
226
405
466
264 260
168 204
0
100
200
300
400
500
600
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total minori implicaţi in fapte penale Total fapte penale comise
Începând cu anul 2005, un număr de 1.675 de minori din categoria de vârstă 16-18 ani
(care potrivit legii răspund penal) au comis un număr de 1.767 de fapte cu caracter penal.
Situaţia statistica a infracţiunilor comise de minori in judeţul Suceava
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Fap
te p
en
ale
co
mis
e d
e m
ino
ri c
u v
ârst
e în
tre
16
– 1
8
ani c
are
co
nfo
rm l
eg
ii r
ăsp
un
d p
en
al
Total minori implicaţi in fapte penale
289 508 222 264 166 226
Total fapte penale comise
405 466 264 260 168 204
Omor 1 1 Loviri cauzatoare de moarte Tentativa de omor 1 Vătămare corporală gravă 1 1 3 1 2 2
Viol 3 6 2 1 2 Tâlhărie 8 36 9 29 15 12
Pruncucidere Furt 211 230 161 160 95 113
Prostituţie 5 4 4 Proxenetism 1 1
Infracţiuni la regimul circulaţiei 15 23 4 6 6 11
Infracţiuni la regimul drogurilor 6 6 1
Alte infracţiuni 154 157 85 58 48 66
Dinamica infracţionalităţii comise de minori cu vârste cuprinse între 16 – 18 ani
6
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0
87
0 0 0 0 2
21
0 0 1 3 0
71
0 0 0 0 0 4 0 0 0 0 0
57
0 0 0 0 2 0
0 0
0 0
0
29
0102030405060708090
100
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Dinamica infracţionalităţii comise de minori până în 14 ani care potrivit legii nu răspund penal
0 0 0 0 1 0 0 14
0 0 0 5 0 0 0 0 1 3 0
170
4 0 3
23
0 0 0 1 0 0 0 23
0 0 0 12
0 0 0 0 1 0 0 10
0 0 0 5 0 0 0 0 0 2 0
27
0 0 0 15
20
020406080
100120140160180
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Dinamica infracţionalităţii comise de minori cu vârste între 14 – 16 ani potrivit legii nu răspund penal
7
0 0 0 0 1 3 0
98
2 0 7
76
0 0 0 0 1 8
0
107
0 0 6
64
0 0 0 1 0 4 0
114
2 0 1
30
0 0 0 0 0 13
0
50
1 0 1 11
0 0 0 0 2 4 0
55
0 0 1
18
0 0 0 0 0 2 0
41
0 0 0
20
0
20
40
60
80
100
1202005
2006
2007
2008
2009
2010
Dinamica infracţionalităţii comise de minori cu vârste între 14 – 16 ani care, potrivit legii au răspundere limitată
1 0 0 1 3 8 0
211
5 1 15
154
1 0 1 1 6 36
0
230
4 1 23
157
0 0 0 1 1
29
0
160
4 0 6
58
0 0 0 2 2 15
0
95
0 0 6
48
0 0 0 2 0 12
0
113
0
0 11
66
0
50
100
150
200
2502005
2006
2007
2008
2009
2010
Dinamica infracţionalităţii comise de minori cu vârste peste 16 ani care , potrivit legii răspund penal
8
Aspecte specifice infracţionalităţii juvenile la nivelul judeţului Suceava
Categorii şi caracteristici ale infracţiunilor
Între infracţiunile comise de minori ponderea cea mai mare este deţinută de furturi (154)
cumulând procentual 57,03% din totalul infracţiunilor comise de minori. Ca mod de operare
infracţiunile de furt sunt de cele mai multe ori asemănătoare celor săvârşite de adulţi. Se pot
evidenţia însă anumite particularităţi:
1. furturile săvârşite de minori se disting în primul rând prin valoarea mai redusă a bunurilor
furate. Ei sustrag obiecte mici şi uşor vandabile (radiocasetofoane, casete audio şi video,
minicalculatoare etc.), manifestând o anumită predilecţie pentru furtul dulciurilor, ţigărilor,
băuturilor sau chiar alimentelor;
2. manifestă multă fantezie şi ingeniozitate în comiterea furturilor, pătrund prin locuri
inaccesibile unui infractor major;
3. de regulă nu folosesc instrumente sau dispozitive specifice spărgătorilor profesionişti, ci
improvizează şi utilizează mijloace găsite întâmplător;
4. în foarte puţine situaţii devin violenţi; în condiţiile în care sunt descoperiţi de cele mai multe
ori folosesc fuga;
5. nu manifestă prea multă grijă pentru a-şi proteja urmele, ceea ce duce la descoperirea lor
rapidă;
6. infractorii minori manifestă multă precipitare în a se debarasa de bunurile furate, astfel
încât pot fi întâlniţi la scurt timp după comiterea faptei, oferind spre vânzare bunurile
însuşite, la preţuri derizorii;
7. de obicei, furturile sunt comise prin participarea mai multor minori conduse adesea de
infractori recidivişti. 9
Totodată, gradul de pericol social al infracţiunilor comise de minori este individualizat de
ponderea celor de natură judiciară, detaşându-se furturile (154) - în procent de 57,03%, tâlhăriile (14
– reprezentând procentual 5,1%%), vătămare corporală gravă (2), infracţiuni la regimul circulaţiei
(14) iar alte infracţiuni (88).
Infracţiunile comise de minori se caracterizează printr-o serie de trăsături generale
comune, precum şi prin unele particularităţi specifice (care ţin de natura fiecărui tip de infracţiune,
de modul concret de comitere dar şi de personalitatea minorului). Cei mai semnificativi indicatori
cu relevanţă etiologică pentru acest tip de infracţiune considerăm a fi: vârsta, sexul, mediul de
locuire, nivelul de instrucţie şcolară, statusul ocupaţional, grupul de similaritate.
Pentru evaluarea şi estimarea diferitelor manifestări ale fenomenului delincvenţei juvenile,
in baza Metodologiei de analiză elaborată la nivelul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a
Criminalităţii au fost analizate un număr de 164 de urme de dosare cu fapte cu caracter penal
comise de minori, cu rolul de a identifica şi localiza deficienţele educative din mediul familial,
şcolar şi social ca şi condiţionărilor obiective şi subiective, spontane şi conştiente, necesare şi
întâmplătoare dintre unii factori interni (ce ţin de personalitatea adolescentului) şi externi de
natură economică, socială, culturală, relaţională). În consecinţă, în mecanismul etiologic al
comportamentului delincvent juvenil intervin o serie de situaţii şi circumstanţe dintre care cele mai
importante sunt următoarele :
situaţia socioeconomică şi culturală a tânărului şi a familiei din care face parte
condiţiile în care se realizează socializarea, integrarea şi controlul social ( în special cel
parental) al tânărului
factorii de personalitate ai tânărului
10
condiţii situaţionale (apartenenţa la un grup de similaritate, consumul de alcool 25,8% din
totalul infracţiunilor au fost comise pe fondul consumului de alcool, 2,4 % pe fondul
consumului de substanţe stupefiante şi restul, respectiv 72% au fost comise pe fondul
nesupravegherii de către părinţi a minorilor sub influenţa grupului de similaritate).
Din perspectiva genului, majoritatea minorilor care comit infracţiuni sunt băieţi (92,1%),
comparativ cu 7,9% fete implicate în activităţi ilicite.
16,5
30,5
23,8
28
0
5
10
15
20
25
30
35
08:00 - 12:00 12:00 - 18:00 18:00 - 22:00 22:00 - 08:00
Momentul producerii evenimentului infracţional . Din perspectiva momentului producerii
evenimentului infracţional se observă că incidenţa cea mai mare a infracţiunilor comise de minori
este în intervalul orar 12:00 -18:00, urmând să crească semnificativ în intervalul orar 22:00-08:00,
respectiv pe timpul nopţii.
Datele reprezintă procente 11
Tipologia delincventului juvenil
Având în vedere vârsta şi personalitatea tânărului delincvent, tipul de infracţiune
comisă, antecedentele sociale, culturale, educaţionale au fost identificate :
1. comportamente delincvente ocazionale, nestructurate cu un grad scăzut de periculozitate
socială, caracterizând pe acei minori care au beneficiat de condiţii adecvate de socializare familială
şi şcolară . În această categorie sunt incluşi acei tineri care au intrat sub influenţa unor anturaje
nefaste, fiind scăpaţi de sub supravegherea părinţilor şi a şcolii , sau minori care au participat
întâmplător la acţiuni ilicite, fie din teribilism, fie din bravadă, fie din solidaritate de grup specific
adolescentină
2. îngrijorătoare sunt acele comportamente delincvente recurente, cu o deosebită
periculozitate socială diversificate de la cele relativ omogene si benigne până la forme de violenţă
cu consecinţe extrem de grave. Ele definesc pe acei minori care provin de regulă din medii în care
socializarea morală prezintă grave disfuncţii, din medii în care educaţia se realizează întro manieră
agresivă şi violentă.
Analizând structura grupului parental, se observă că, 55,4 % dintre minorii ce comit fapte
penale provin din familii legal constituite, 22,3% dintre aceştia provin din familii dezorganizate în
care părinţii sunt divorţaţi, 6,4 % dintre minori provin din familii în care tatăl este decedat şi 9,5 %
dintre aceştia provin din familii în care părinţii sunt plecaţi în străinătate.
12
Vârsta autorilor. Analiza datelor a identificat faptul că vârstele autorilor minori sunt
foarte variate şi nu constituie prin ele însele o variabilă etiologică propriu-zisă. Totuşi, pot fi
identificate anumite tendinţe ale infracţionalităţii comise de minori în funcţie de vârsta acestora
şi anume: cu cât vârsta minorilor creşte, cresc numeric şi infracţiunile, acestea îmbrăcând forme
mai grave de periculozitate socială.
Cota maximă a infracţiunilor comise de minori este atinsă de minori cu vârste între 16 – 17 ani.
2 3
11 8
28 24
50
36
2 0
10
20
30
40
50
60
10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
Mediul de rezidenţă – majoritatea
minorilor care comit fapte cu caracter
penal provin din mediul rural
reprezentând procentual 60% din total.
urban 40%
rural 60%
13
Nivelul de instrucţie şcolară. Din perspectiva adaptabilităţii şi incluziunii sociale în mediul
şcolar, pe ansamblul lotului studiat a fost identificată următoarea distribuţie :
a. 36,6 % dintre minori sunt în situaţie de abandon şcolar;
b. 36 % sunt minori şcolarizaţi în clasele I-VIII ;
c. 9,1 % sunt minori şcolarizaţi în cadrul unei Şcoli de Arte şi Meserii ;
d. 12,78% sunt minori ce urmează o formă de învăţământ liceal.;
e. 5,5% sunt în alt fel de situaţii .
Se observă astfel, faptul că, propensiunea spre delincvenţă creşte o dată cu scăderea
nivelului de educaţie instituţionalizat al minorului.
Grupul de similaritate. Grupul de
similaritate joacă un rol important în
dezvoltarea unor comportamente cu caracter
penal la minori. Analiza documentară a urmelor
de dosare ne arată faptul că, în 47 % din situaţii,
infracţiunile au fost comise de grupuri de
minori, în 40% din situaţii infracţiunea a fost
comisă de un singur minor, iar 13% din situaţii
infracţiunea a fost comisă de minori în grup cu
persoane trecute de vârsta majoratului .
Analiza structurii grupului parental vs. fapte penale comise de minori demonstrează faptul că,
nu organizarea / dezorganizarea grupului familial este un factor determinat al comportamentului
delincvent al tinerilor, ci deficienţe educative ale familiei, manifestate insuficienţele procesului de
socializare morală şi incapacitatea îndeplinirii unor funcţii de bază. 14
0,6
1,2
1,2
1,8
6,1
7,3
24,4
54,3
0 10 20 30 40 50 60
tata inchisoare
plasament
mama decedata
tata in strainatate
tata decedat
mama in strainatate
parinti divortati
legal constituita
Datele reprezintă procente
Din aceeaşi perspectivă, motivele pentru care tinerii fug de acasă sunt determinate în
aceeaşi măsură de climatul familial (urmare a situaţiilor conflictuale dintre părinţi şi urmare a
agresivităţii manifestate de către părinţi – 42,9%) cât şi de factori de personalitate (dorinţa de
aventură, plăcerea de a vagabonda – 28,5%)
Conform datelor furnizate de Direcţia generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului
Suceava, în anul 2010, Comisia de Protecţie a Copilului a stabilit, pentru un număr de 32 de minori
care au comis fapte cu caracter penal, măsura supravegherii în familie, iar pentru un număr de 10
minori care prezintă comportament delincvent, proveniţi din centrele de plasament, s-a dispus
prin decizie a Instanţei măsura supravegherii specializate în Centrul Rezidenţial Specializat pentru
minorul care prezintă comportament delincvent.
În atenţia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, la începutul anului
2010 existau în atenţie un număr de 40 de cazuri de minori ce au comis fapte cu caracter penal şi
sunt în curs de soluţionare în vederea instituirii măsurii supravegherii în familie
15
16
Conform datelor furnizate de Direcţia Generală de Asistenţă socială şi Protecţie a
Copilului Suceava, în anul 2010, figurau în statistici 7324 de copii ai căror părinţi ( unul sau ambii )
sunt plecaţi la muncă în străinătate în mediul rural şi 1952 de copii cu unul sau ambii părinţi la
muncă în străinătate rezidenţi în mediul urban.
Distribuţia în plan teritorial la nivelul judeţului Suceava este prezentată mai jos:
Posibilităţi de intervenţie preventivă :
• Continuarea consolidării parteneriatului public – privat real şi permanentizarea
dialogului dintre acestea;
• Facilitarea dialogului dintre instituţiile publice cu rol de socializare şi educaţie pozitivă
cu părinţi şi minori prin realizarea unui site cu informaţii utile referitoare la consumului
de alcool şi droguri şi consecinţele acestora în plan comportamental, social,
profesional, infracţional, măsuri de protecţie personală, repere legislative ale comiterii
de fapte cu caracter penal în rândul minorilor;
• Iniţierea unor proiecte punctuale de intervenţie preventivă în sistem integrat, adaptate
nevoilor specifice ale grupurilor ţintă, orientate spre grupuri ţintă bine definite (minori
din centre de plasament, minori ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, etc.);
• Dezvoltarea unor proiecte în care minorii să fie cooptaţi ca actori sociali cu potenţial
decizional;
• Continuarea şi extinderea proiectelor cu caracter sportiv la nivelul tuturor subunităţilor
de poliţie;
• Continuarea formării de tineri voluntari pe linia prevenirii infracţionalităţii şi a
victimizării, cu rol de educaţie în cascadă ;
• Implicarea minorilor în activităţi extracurriculare;
• Stimularea participării la educaţie a minorilor din mediul rural ;
• Continuarea campaniilor de informare şi sensibilizare a şcolilor şi actorilor ei (profesori ,
elevi, părinţi) cu privire la educaţia anti – infracţională şi antivictimizare;
• Repartizarea minorilor aflaţi în atenţie, lucrătorilor de investigaţii criminale şi a celor de
proximitate pentru supravegherea acestora, dar şi influenţarea pozitivă, împreună cu
cadrele didactice şi serviciile de autoritate tutelară; 17
• Organizarea şi executarea de acţiuni cu un pronunţat caracter preventiv (consum de
alcool, baruri, discoteci, absenteism şcolar) care să conducă la identificarea şi luarea
măsurilor adecvate faţă de minorii cu un comportament deviant, a celor care săvârşesc
fapte penale ori se află în situaţii de risc victimal;
• Mediatizarea posibilităţilor de intervenţie preventivă în mass media locală şi date
referitoare la cauze, condiţii favorizante dezvoltării unui comportament delincvent la
tineri;
• Prezentarea analizei în cadrul grupului de lucru local pe linia prevenirii şi combaterii
delincvenţei juvenile în vederea elaborării unui progam de prevenire pe această linie.
COORDONATOR COMPARTIMENT Insp. EPUREANU IONUŢ
Întocmit, insp. Iacob Ileana - ofiţer sociolog -
18