delincventa juvenila

DELINCVENTA JUVENILA tendinte si forme de manifestare

la nivelul judetului Suceava

INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN SUCEAVA

Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii

Nr 153.046 din 18.01.2011

1

Introducere

Analizând situaţia operativă pe linia prevenirii şi combaterii infracţiunilor comise de

minori, a rezultat că în anul 2010, 354 minori până la 18 ani au comis 320 fapte penale, cu 33 mai

puţine decât în perioada corespondentă a anului precedent, când s-au înregistrat 353 fapte

penale, reprezentând o reducere cu 9,34%.

Din cele 320 fapte penale doar 270 sunt infracţiuni comise de 294 minori între 14 –

18 ani care răspund penal.

Totodată, gradul de pericol social al infracţiunilor comise de minori este

individualizată de ponderea celor de natură judiciară, detaşându-se furturile (154, +4) în procent

de 57,03%, tâlhăriile (14, 5,1%), viol (0), vătămare corporală gravă (2), infracţiuni la regimul

circulaţiei (14 ) ,iar alte infracţiuni (88).

Faţă de anul 2009, când la comiterea faptelor penale au participat 341 minori, în

perioada analizată numărul participanţilor minori a crescut la 354 (+ 13), reprezentând un procent

de 3,81%. Majoritatea minorilor participanţi la comiterea faptelor penale provin din categoria de

vârstă 16-18 ani (226), în categoria 14-16 - 99 minori, din care 31 nu răspund penal iar din categoria

de vârstă sub 14 ani au săvârşit fapte penale un nr. de 29 minori, cu 32 mai puţin decât perioada

similară a anului precedent.

Comparativ cu anul 2009 se constată că a scăzut numărul faptelor comise de

minori cu un procent de 9,34 % şi a crescut numărul participanţilor minori cu 3,81%.

Ierarhizarea fenomenului delincventei juvenile pe tipuri de infracţiuni evidenţiază

că cele mai multe fapte comise de minori sunt furturile (ponderea lor a crescut cu 2,6 %, 154

fapte faţă de cele 150 fapte comise în anul 2008).

2

Tendinţele fenomenului delincvenţial juvenil în perioada 2005 – 2010 la nivelul judeţului

Suceava Dinamica infracţionalităţii comise de minori cu vârste până în 14 ani care conform legii nu raspund penal

55

72 78 80

52

29

114

72

88

98

61

25

0

20

40

60

80

100

120

2005 2006 2007 2008 2009 2010

total minori implicati total fapte penale comise

Începând cu anul 2005, la nivelul judeţului un număr de 366 de minori cu vârste de până în

14 ani (care conform legii nu răspund penal) au comis un număr de 458 de fapte cu caracter

penal.

Situaţia statistica a infracţiunilor comise de minori in judeţul Suceava 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fapte penale comise de minori cu vârste de până in

14 ani

Total minori implicaţi in fapte penale

55 72 78 80 52 29

Total fapte penale comise

114 72 88 98 61 25

3

23

85

37 17

45 31

20

213

36 16

44

25 0

50

100

150

200

250

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total minori implicaţi in fapte penale Total fapte penale comise

Începând cu anul 2005, un număr de 238 de minori cu vârste cuprinse între 14 – 16 ani (care

potrivit legii nu răspund penal ) au comis un număr de 354 de fapte cu caracter penal.

Situaţia statistica a infracţiunilor comise de minori in judeţul Suceava

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fap

te p

en

ale

co

mis

e d

e m

ino

ri c

u v

ârst

e în

tre

14

-16

an

i car

e p

otr

ivit

leg

ii n

u r

ăsp

un

d p

en

al


23 85 37 17 45 31


20 213 36 16 44 25

Omor

Loviri cauzatoare de moarte

Tentativa de omor Vătămare corporală gravă 1 1 Viol 1 1 1 Tâlhărie 3 2 1 Pruncucidere Furt 14 170 23 10 27 20

Prostituţie 4 Proxenetism

Infracţiuni la regimul circulaţiei 3

Infracţiuni la regimul drogurilor 1

Alte infracţiuni 5 23 12 5 15 3

Dinamica infracţionalităţii comise de minori cu vârste cuprinse între 14-16 ani care, conform legii nu răspund penal

4

176 178

90

73 78 68

188 186

152

76

80 66

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

2005 2006 2007 2008 2009 2010


Începând cu anul 2005, un număr de 663 de minori cu vârste între 14-16 ani

(care potrivit legii au răspundere limitată ) au comis un număr de 750 de infracţiuni.


2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fap

te p

en

ale

co

mis

e d

e m

ino

ri c

u v

ârst

e în

tre

14

– 1

6 a

ni c

are

po

triv

it le

gii

au r

ăsp

un

de

re

lim

itat

ă


176 178 90 73 78 68


188 186 152 76 80 66

Omor Loviri cauzatoare de moarte Tentativa de omor Vătămare corporală gravă 1 Viol 1 1 2 Tâlhărie 3 8 4 13 4 2

Pruncucidere Furt 98 107 114 50 55 41 Prostituţie 2 2 1 Proxenetism Infracţiuni la regimul circulaţiei 7 6 1 1 1

Infracţiuni la regimul drogurilor 1


Dinamica infracţionalităţii comise de minori cu vârste cuprinse între 14-16 ani care, conform legii au răspundere limitată

5

289

508

222 264

166

226

405

466

264 260

168 204

0

100

200

300

400

500

600

2005 2006 2007 2008 2009 2010


Începând cu anul 2005, un număr de 1.675 de minori din categoria de vârstă 16-18 ani

(care potrivit legii răspund penal) au comis un număr de 1.767 de fapte cu caracter penal.


2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fap

te p

en

ale

co

mis

e d

e m

ino

ri c

u v

ârst

e în

tre

16

– 1

8

ani c

are

co

nfo

rm l

eg

ii r

ăsp

un

d p

en

al


289 508 222 264 166 226


405 466 264 260 168 204

Omor 1 1 Loviri cauzatoare de moarte Tentativa de omor 1 Vătămare corporală gravă 1 1 3 1 2 2

Viol 3 6 2 1 2 Tâlhărie 8 36 9 29 15 12

Pruncucidere Furt 211 230 161 160 95 113

Prostituţie 5 4 4 Proxenetism 1 1

Infracţiuni la regimul circulaţiei 15 23 4 6 6 11

Infracţiuni la regimul drogurilor 6 6 1


Dinamica infracţionalităţii comise de minori cu vârste cuprinse între 16 – 18 ani

6

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0

87

0 0 0 0 2

21

0 0 1 3 0

71

0 0 0 0 0 4 0 0 0 0 0

57

0 0 0 0 2 0

0 0

0 0

0

29

0102030405060708090

100

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Dinamica infracţionalităţii comise de minori până în 14 ani care potrivit legii nu răspund penal

0 0 0 0 1 0 0 14

0 0 0 5 0 0 0 0 1 3 0

170

4 0 3

23

0 0 0 1 0 0 0 23

0 0 0 12

0 0 0 0 1 0 0 10

0 0 0 5 0 0 0 0 0 2 0

27

0 0 0 15

20

020406080

100120140160180

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Dinamica infracţionalităţii comise de minori cu vârste între 14 – 16 ani potrivit legii nu răspund penal

7

0 0 0 0 1 3 0

98

2 0 7

76

0 0 0 0 1 8

0

107

0 0 6

64

0 0 0 1 0 4 0

114

2 0 1

30

0 0 0 0 0 13

0

50

1 0 1 11

0 0 0 0 2 4 0

55

0 0 1

18

0 0 0 0 0 2 0

41

0 0 0

20

0

20

40

60

80

100

1202005

2006

2007

2008

2009

2010

Dinamica infracţionalităţii comise de minori cu vârste între 14 – 16 ani care, potrivit legii au răspundere limitată

1 0 0 1 3 8 0

211

5 1 15

154

1 0 1 1 6 36

0

230

4 1 23

157

0 0 0 1 1

29

0

160

4 0 6

58

0 0 0 2 2 15

0

95

0 0 6

48

0 0 0 2 0 12

0

113

0

0 11

66

0

50

100

150

200

2502005

2006

2007

2008

2009

2010

Dinamica infracţionalităţii comise de minori cu vârste peste 16 ani care , potrivit legii răspund penal

8

Aspecte specifice infracţionalităţii juvenile la nivelul judeţului Suceava

Categorii şi caracteristici ale infracţiunilor

Între infracţiunile comise de minori ponderea cea mai mare este deţinută de furturi (154)

cumulând procentual 57,03% din totalul infracţiunilor comise de minori. Ca mod de operare

infracţiunile de furt sunt de cele mai multe ori asemănătoare celor săvârşite de adulţi. Se pot

evidenţia însă anumite particularităţi:

1. furturile săvârşite de minori se disting în primul rând prin valoarea mai redusă a bunurilor

furate. Ei sustrag obiecte mici şi uşor vandabile (radiocasetofoane, casete audio şi video,

minicalculatoare etc.), manifestând o anumită predilecţie pentru furtul dulciurilor, ţigărilor,

băuturilor sau chiar alimentelor;

2. manifestă multă fantezie şi ingeniozitate în comiterea furturilor, pătrund prin locuri

inaccesibile unui infractor major;

3. de regulă nu folosesc instrumente sau dispozitive specifice spărgătorilor profesionişti, ci

improvizează şi utilizează mijloace găsite întâmplător;

4. în foarte puţine situaţii devin violenţi; în condiţiile în care sunt descoperiţi de cele mai multe

ori folosesc fuga;

5. nu manifestă prea multă grijă pentru a-şi proteja urmele, ceea ce duce la descoperirea lor

rapidă;

6. infractorii minori manifestă multă precipitare în a se debarasa de bunurile furate, astfel

încât pot fi întâlniţi la scurt timp după comiterea faptei, oferind spre vânzare bunurile

însuşite, la preţuri derizorii;

7. de obicei, furturile sunt comise prin participarea mai multor minori conduse adesea de

infractori recidivişti. 9

Totodată, gradul de pericol social al infracţiunilor comise de minori este individualizat de

ponderea celor de natură judiciară, detaşându-se furturile (154) - în procent de 57,03%, tâlhăriile (14

– reprezentând procentual 5,1%%), vătămare corporală gravă (2), infracţiuni la regimul circulaţiei

(14) iar alte infracţiuni (88).

Infracţiunile comise de minori se caracterizează printr-o serie de trăsături generale

comune, precum şi prin unele particularităţi specifice (care ţin de natura fiecărui tip de infracţiune,

de modul concret de comitere dar şi de personalitatea minorului). Cei mai semnificativi indicatori

cu relevanţă etiologică pentru acest tip de infracţiune considerăm a fi: vârsta, sexul, mediul de

locuire, nivelul de instrucţie şcolară, statusul ocupaţional, grupul de similaritate.

Pentru evaluarea şi estimarea diferitelor manifestări ale fenomenului delincvenţei juvenile,

in baza Metodologiei de analiză elaborată la nivelul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a

Criminalităţii au fost analizate un număr de 164 de urme de dosare cu fapte cu caracter penal

comise de minori, cu rolul de a identifica şi localiza deficienţele educative din mediul familial,

şcolar şi social ca şi condiţionărilor obiective şi subiective, spontane şi conştiente, necesare şi

întâmplătoare dintre unii factori interni (ce ţin de personalitatea adolescentului) şi externi de

natură economică, socială, culturală, relaţională). În consecinţă, în mecanismul etiologic al

comportamentului delincvent juvenil intervin o serie de situaţii şi circumstanţe dintre care cele mai

importante sunt următoarele :

situaţia socioeconomică şi culturală a tânărului şi a familiei din care face parte

condiţiile în care se realizează socializarea, integrarea şi controlul social ( în special cel

parental) al tânărului

factorii de personalitate ai tânărului

10

condiţii situaţionale (apartenenţa la un grup de similaritate, consumul de alcool 25,8% din

totalul infracţiunilor au fost comise pe fondul consumului de alcool, 2,4 % pe fondul

consumului de substanţe stupefiante şi restul, respectiv 72% au fost comise pe fondul

nesupravegherii de către părinţi a minorilor sub influenţa grupului de similaritate).

Din perspectiva genului, majoritatea minorilor care comit infracţiuni sunt băieţi (92,1%),

comparativ cu 7,9% fete implicate în activităţi ilicite.

16,5

30,5

23,8

28

0

5

10

15

20

25

30

35

08:00 - 12:00 12:00 - 18:00 18:00 - 22:00 22:00 - 08:00

Momentul producerii evenimentului infracţional . Din perspectiva momentului producerii

evenimentului infracţional se observă că incidenţa cea mai mare a infracţiunilor comise de minori

este în intervalul orar 12:00 -18:00, urmând să crească semnificativ în intervalul orar 22:00-08:00,

respectiv pe timpul nopţii.

Datele reprezintă procente 11

Tipologia delincventului juvenil

Având în vedere vârsta şi personalitatea tânărului delincvent, tipul de infracţiune

comisă, antecedentele sociale, culturale, educaţionale au fost identificate :

1. comportamente delincvente ocazionale, nestructurate cu un grad scăzut de periculozitate

socială, caracterizând pe acei minori care au beneficiat de condiţii adecvate de socializare familială

şi şcolară . În această categorie sunt incluşi acei tineri care au intrat sub influenţa unor anturaje

nefaste, fiind scăpaţi de sub supravegherea părinţilor şi a şcolii , sau minori care au participat

întâmplător la acţiuni ilicite, fie din teribilism, fie din bravadă, fie din solidaritate de grup specific

adolescentină

2. îngrijorătoare sunt acele comportamente delincvente recurente, cu o deosebită

periculozitate socială diversificate de la cele relativ omogene si benigne până la forme de violenţă

cu consecinţe extrem de grave. Ele definesc pe acei minori care provin de regulă din medii în care

socializarea morală prezintă grave disfuncţii, din medii în care educaţia se realizează întro manieră

agresivă şi violentă.

Analizând structura grupului parental, se observă că, 55,4 % dintre minorii ce comit fapte

penale provin din familii legal constituite, 22,3% dintre aceştia provin din familii dezorganizate în

care părinţii sunt divorţaţi, 6,4 % dintre minori provin din familii în care tatăl este decedat şi 9,5 %

dintre aceştia provin din familii în care părinţii sunt plecaţi în străinătate.

12

Vârsta autorilor. Analiza datelor a identificat faptul că vârstele autorilor minori sunt

foarte variate şi nu constituie prin ele însele o variabilă etiologică propriu-zisă. Totuşi, pot fi

identificate anumite tendinţe ale infracţionalităţii comise de minori în funcţie de vârsta acestora

şi anume: cu cât vârsta minorilor creşte, cresc numeric şi infracţiunile, acestea îmbrăcând forme

mai grave de periculozitate socială.

Cota maximă a infracţiunilor comise de minori este atinsă de minori cu vârste între 16 – 17 ani.

2 3

11 8

28 24

50

36

2 0

10

20

30

40

50

60

10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani

Mediul de rezidenţă – majoritatea

minorilor care comit fapte cu caracter

penal provin din mediul rural

reprezentând procentual 60% din total.

urban 40%

rural 60%

13

Nivelul de instrucţie şcolară. Din perspectiva adaptabilităţii şi incluziunii sociale în mediul

şcolar, pe ansamblul lotului studiat a fost identificată următoarea distribuţie :

a. 36,6 % dintre minori sunt în situaţie de abandon şcolar;

b. 36 % sunt minori şcolarizaţi în clasele I-VIII ;

c. 9,1 % sunt minori şcolarizaţi în cadrul unei Şcoli de Arte şi Meserii ;

d. 12,78% sunt minori ce urmează o formă de învăţământ liceal.;

e. 5,5% sunt în alt fel de situaţii .

Se observă astfel, faptul că, propensiunea spre delincvenţă creşte o dată cu scăderea

nivelului de educaţie instituţionalizat al minorului.

Grupul de similaritate. Grupul de

similaritate joacă un rol important în

dezvoltarea unor comportamente cu caracter

penal la minori. Analiza documentară a urmelor

de dosare ne arată faptul că, în 47 % din situaţii,

infracţiunile au fost comise de grupuri de

minori, în 40% din situaţii infracţiunea a fost

comisă de un singur minor, iar 13% din situaţii

infracţiunea a fost comisă de minori în grup cu

persoane trecute de vârsta majoratului .

Analiza structurii grupului parental vs. fapte penale comise de minori demonstrează faptul că,

nu organizarea / dezorganizarea grupului familial este un factor determinat al comportamentului

delincvent al tinerilor, ci deficienţe educative ale familiei, manifestate insuficienţele procesului de

socializare morală şi incapacitatea îndeplinirii unor funcţii de bază. 14

0,6

1,2

1,2

1,8

6,1

7,3

24,4

54,3

0 10 20 30 40 50 60

tata inchisoare

plasament

mama decedata

tata in strainatate

tata decedat

mama in strainatate

parinti divortati

legal constituita

Datele reprezintă procente

Din aceeaşi perspectivă, motivele pentru care tinerii fug de acasă sunt determinate în

aceeaşi măsură de climatul familial (urmare a situaţiilor conflictuale dintre părinţi şi urmare a

agresivităţii manifestate de către părinţi – 42,9%) cât şi de factori de personalitate (dorinţa de

aventură, plăcerea de a vagabonda – 28,5%)

Conform datelor furnizate de Direcţia generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului

Suceava, în anul 2010, Comisia de Protecţie a Copilului a stabilit, pentru un număr de 32 de minori

care au comis fapte cu caracter penal, măsura supravegherii în familie, iar pentru un număr de 10

minori care prezintă comportament delincvent, proveniţi din centrele de plasament, s-a dispus

prin decizie a Instanţei măsura supravegherii specializate în Centrul Rezidenţial Specializat pentru

minorul care prezintă comportament delincvent.

În atenţia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, la începutul anului

2010 existau în atenţie un număr de 40 de cazuri de minori ce au comis fapte cu caracter penal şi

sunt în curs de soluţionare în vederea instituirii măsurii supravegherii în familie

15

16

Conform datelor furnizate de Direcţia Generală de Asistenţă socială şi Protecţie a

Copilului Suceava, în anul 2010, figurau în statistici 7324 de copii ai căror părinţi ( unul sau ambii )

sunt plecaţi la muncă în străinătate în mediul rural şi 1952 de copii cu unul sau ambii părinţi la

muncă în străinătate rezidenţi în mediul urban.

Distribuţia în plan teritorial la nivelul judeţului Suceava este prezentată mai jos:

Posibilităţi de intervenţie preventivă :

• Continuarea consolidării parteneriatului public – privat real şi permanentizarea

dialogului dintre acestea;

• Facilitarea dialogului dintre instituţiile publice cu rol de socializare şi educaţie pozitivă

cu părinţi şi minori prin realizarea unui site cu informaţii utile referitoare la consumului

de alcool şi droguri şi consecinţele acestora în plan comportamental, social,

profesional, infracţional, măsuri de protecţie personală, repere legislative ale comiterii

de fapte cu caracter penal în rândul minorilor;

• Iniţierea unor proiecte punctuale de intervenţie preventivă în sistem integrat, adaptate

nevoilor specifice ale grupurilor ţintă, orientate spre grupuri ţintă bine definite (minori

din centre de plasament, minori ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, etc.);

• Dezvoltarea unor proiecte în care minorii să fie cooptaţi ca actori sociali cu potenţial

decizional;

• Continuarea şi extinderea proiectelor cu caracter sportiv la nivelul tuturor subunităţilor

de poliţie;

• Continuarea formării de tineri voluntari pe linia prevenirii infracţionalităţii şi a

victimizării, cu rol de educaţie în cascadă ;

• Implicarea minorilor în activităţi extracurriculare;

• Stimularea participării la educaţie a minorilor din mediul rural ;

• Continuarea campaniilor de informare şi sensibilizare a şcolilor şi actorilor ei (profesori ,

elevi, părinţi) cu privire la educaţia anti – infracţională şi antivictimizare;

• Repartizarea minorilor aflaţi în atenţie, lucrătorilor de investigaţii criminale şi a celor de

proximitate pentru supravegherea acestora, dar şi influenţarea pozitivă, împreună cu

cadrele didactice şi serviciile de autoritate tutelară; 17

• Organizarea şi executarea de acţiuni cu un pronunţat caracter preventiv (consum de

alcool, baruri, discoteci, absenteism şcolar) care să conducă la identificarea şi luarea

măsurilor adecvate faţă de minorii cu un comportament deviant, a celor care săvârşesc

fapte penale ori se află în situaţii de risc victimal;

• Mediatizarea posibilităţilor de intervenţie preventivă în mass media locală şi date

referitoare la cauze, condiţii favorizante dezvoltării unui comportament delincvent la

tineri;

• Prezentarea analizei în cadrul grupului de lucru local pe linia prevenirii şi combaterii

delincvenţei juvenile în vederea elaborării unui progam de prevenire pe această linie.

COORDONATOR COMPARTIMENT Insp. EPUREANU IONUŢ

Întocmit, insp. Iacob Ileana - ofiţer sociolog -

18

delincventa juvenila

Documents