TUTORIALE C++

MAI 201512 EAlexandru Ionita & Mihai Roxana Prof. : Siola Cristina

Liceul teoretic C.A. Rosetti

[TUTORIALE C++]

Continut1)Argument.22)Mediul de lucru....53)Modul de realizare..144)Modul de utilizare155)Bibliografie16

1) ArgumentAm ales aceasta tema pentru a creea un site bazat pe nevoia de a invata un limbaj de programare , in speta C++. Dupa parerea mea este cel mai usor limbaj de programare pe care un incepator il poate invata in ziua de azi.C++ este un limbaj de programare general, compilat. Este un limbaj multi-paradigm, cu verificarea static a tipului variabilelor ce suport programare procedural, abstractizare a datelor, programare orientat pe obiecte. n anii 1990, C++ a devenit unul din cele mai populare limbaje de programare comerciale, rmnnd astfel pn azi.Bjarne Stroustrup de la Bell Labs a dezvoltat C++ (iniial denumit C cu clase) n anii 1980, ca o serie de mbuntiri ale limbajului C. Acestea au nceput cu adugarea noiunii de clase, apoi de funcii virtuale, suprascrierea operatorilor, motenire multipl, abloane (englez template) i excepii. Limbajul de programare C++ a fost standardizat n 1998 ca i ISO 14882:1998, versiunea curent fiind din 2003, ISO 14882:2003. Urmtoarea versiune standard, cunoscut informal ca C++0x, este n lucru.Stroustrup a nceput s lucreze la C cu clase n 1979. Ideea crerii unui nou limbaj a venit din experiena de programare pentru pregtirea tezei sale de doctorat. Stroustrup a descoperit c Simula avea faciliti foarte utile pentru proiecte mari, ns era prea lent, n timp ce BCPL era rapid, ns nu era de nivel nalt i era nepotrivit pentru proiecte mari. Cnd a nceput s lucreze pentru Bell Labs, avea sarcina de a analiza nucleul UNIX referitor la calcul distribuit. Amintindu-i de experiena sa din perioada lucrrii de doctorat, Stroustrup a nceput s mbunteasc C cu faciliti asemntoare Simula. C a fost ales deoarece era rapid i portabil. La nceput facilitile adaugate C-ului au fost clase, clase derivate, verificare a tipului, inline i argumente cu valori implicite.n timp ce Stroustrup a proiectat C cu clase (mai apoi C++), a scris de asemenea i Cfront, un compilator care genera cod surs C din cod C cu clase. Prima lansare comercial a fost n 1985.n 1982, numele limbajului a fost schimbat de la C cu clase la C++. Au fost adaugate noi faciliti, inclusiv funcii virtuale, suprancrcarea operatorilor i a functiilor, referine, constante, alocare dinamic, un control al tipului mai puternic i noua variant de comentariu pe un singur rnd (liniile care ncep cu caracterele '//').n 1985 a fost lansat prima ediie a crii "The C++ Programming Language" (Limbajul de programare C++), oferind informaii importante despre limbaj, care nc nu era un standard oficial. n 1989 a fost lansat versiunea 2.0 a C++. Au aprut acum motenirea multipl, clase abstracte, funcii statice, funcii constante i membri protected. n 1990 o alt carte a fost lansat, oferind suport pentru standarde viitoare. Ultimele adugri includeau template-uri, excepii, spaii de nume (namespace-uri) i tipul boolean.O dat cu evoluia limbajului C++, a evoluat i o bibliotec standard. Prima adugire a fost biblioteca de intrri/ieiri (I/O stream), care oferea faciliti pentru a nlocui funciile tradiionale C cum ar fi printf i scanf. Mai trziu, printre cele mai semnificative adugari la biblioteca standard a fost STL (Standard Template Library) (Biblioteca de formate standard).Dup ani de lucru, un comitet ANSI-ISO a standardizat C++ n 1998 (ISO/IEC 14882:1998).

Pentru constructia site-ului am folosit : HTML(HyperText Markup Language); CSS(Cascading Style Sheets); JS(Java Script); Bootstrap;

2) Mediul de lucru

a) HTML(HyperText Markup Language)HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afiate ntr-un browser (sau navigator). Scopul HTML este mai degrab prezentarea informaiilor paragrafe, fonturi, tabele .a.m.d. dect descrierea semanticii documentului.Specificaiile HTML sunt dictate de World Wide Web Consortium (W3C).i) IntroducereHTML este o form de marcare orientat ctre prezentarea documentelor text pe o singura pagin, utiliznd un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizeaz mijloacele prin care coninutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate i indicaii de redare. Indicaiile de redare pot varia de la decoraiuni minore ale textului, cum ar fi specificarea faptului c un anumit cuvnt trebuie subliniat sau c o imagine trebuie introdus, pn la scripturi sofisticate, hri de imagini i formulare. Metadatele pot include informaii despre titlul i autorul documentului, informaii structurale despre cum este mprit documentul n diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. i informaii cruciale care permit ca documentul s poat fi legat de alte documente pentru a forma astfel hiperlink-uri (sau web-ul).HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit i editat de oameni utiliznd un editor de text simplu. Totui scrierea i modificarea paginilor n acest fel solicit cunotine solide de HTML i este consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar fi Macromedia Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web sa fie tratate asemntor cu documetele Word, dar cu observaia c aceste programe genereaz un cod HTML care este de multe ori de proast calitate.HTML se poate genera direct utiliznd tehnologii de codare din partea serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicaii ca sistemele de gestionare a coninutului, wiki-uri i forumuri web genereaz pagini HTML.HTML este de asemenea utilizat n e-mail. Majoritatea aplicaiilor de e-mail folosesc un editor HTML ncorporat pentru compunerea e-mail-urilor i un motor de prezentare a e-mail-urilor de acest tip. Folosirea e-mail-urilor HTML este un subiect controversat i multe liste de mail le blocheaz intenionat.

ii) Noiuni de bazHTML este prescurtarea de la Hyper Text Mark-up Language si este codul care sta la baza paginilor web. Paginile HTML sunt formate din etichete sau tag-uri i au extensia .html sau .htm .n marea lor majoritate aceste etichete sunt pereche, una de deschidere i alta de nchidere , mai exist i cazuri n care nu se nchid, atunci se folosete browserul interpreteaz aceste etichete afind rezultatul pe ecran. HTML-ul nu este un limbaj case sensitiv (nu face deosebirea ntre litere mici i mari). Pagina principala a unui domeniu este fisierul index.html respectiv index.htm Aceast pagin este setat a fi afiat automat la vizitarea unui domeniu. De exemplu la vizitarea domeniului www.nume.ro este afiat pagina www.nume.ro/index.html.Unele etichete permit utilizarea de atribute care pot avea anumite valori: ... Componenta unui document HTML este: 1. versiunea HTML a documentului 2. zona head cu etichetele 3. zona body cu etichetele sau Versiunea HTML poate fi: HTML 4.01 Strict

HTML 4.01 Transitional

HTML 4.01 Frameset

HTML 5

Toate paginile HTML ncep i se termin cu etichetele i .n interiorul acestor etichete gsim perechile , i , .head conine titlul paginii ntre etichetele i , descrieri de tip , stiluri pentru formatarea textului, scripturi i linkuri ctre fisiere externe (de exemplu scripturi, fiiere de tip CSS sau favicon).

b) Java Scripti) Introducere

JavaScripteste un limbaj de programareorientat obiect bazat pe conceptul prototipurilor. Este folosit mai ales pentru introducerea unor funcionaliti n paginile web, codul Javascript din aceste pagini fiind rulat de ctre browser. Limbajul este binecunoscut pentru folosirea sa n construirea siturilor web, dar este folosit i pentru acesul la obiecte ncastrate (embedded objects) n alte aplicaii. A fost dezvoltat iniial de ctre Brendan Eich de la Netscape Communications Corporation sub numele de Mocha, apoi LiveScript, i denumit n final JavaScript.n ciuda numelui i a unor similariti n sintax, ntre JavaScript i limbajul Java nu exist nicio legtur. Ca i Java, JavaScript are o sintax apropiat de cea a limbajului C, dar are mai multe n comun cu limbajul Self dect cu Java.Pn la nceputul lui 2005, ultima versiune existent a fost JavaScript 1.5, care corespunde cu Ediia a 3-a a ECMA-262, ECMAScript, cu alte cuvinte, o ediie standardizat de JavaScript. Versiunile de Mozilla ncepnd cu 1.8 Beta 1 au avut suport pentru E4X, care este o extensie a limbajului care are de a face cu XML, definit n standardul ECMA-357. Versiunea curent de Mozilla, 1.8.1 (pe care sunt construite Firefox i Thunderbird versiunile 2.0) suport JavaScript versiunea 1.7.

ii) UtilizareCea mai des ntlnit utilizare a JavaScript este n scriptarea paginilor web. Programatorii web pot ngloba n paginile HTML script-uri pentru diverse activiti cum ar fi verificarea datelor introduse de utilizatori sau crearea de meniuri i alte efecte animate.Browserele rein n memorie o reprezentare a unei pagini web sub forma unui arbore de obiecte i pun la dispoziie aceste obiecte script-urilor JavaScript, care le pot citi i manipula.Arborele de obiecte poart numele de Document Object Model sau DOM. Exist un standard W3C pentru DOM-ul pe care trebuie s l pun la dispoziie un browser, ceea ce ofer premiza scrierii de script-uri portabile, care s funcioneze pe toate browserele. n practic, ns, standardul W3C pentru DOM este incomplet implementat. Dei tendina browserelor este de a se alinia standardului W3C, unele din acestea nc prezint incompatibiliti majore, cum este cazul Internet Explorer.O tehnic de construire a paginilor web tot mai ntlnit n ultimul timp esteAJAX, abreviere de la Asynchronous JavaScript and XML. Aceast tehnic const n executarea de cereri HTTP n fundal, fr a rencrca toat pagina web, i actualizarea numai anumitor poriuni ale paginii prin manipularea DOM-ului paginii. Tehnica AJAX permite construirea unor interfee web cu timp de rspuns mic, ntruct operaia (costisitoare ca timp) de ncrcare a unei pagini HTML complete este n mare parte eliminat.

c) CSS(Cascading Style Sheets)i) Introducere

Cascading Style Sheets pe numele lui mic CSS se foloseste pentru a personaliza tagurile HTML..In principiu HTML a fost conceput pentru a marca elementele unei pagini:

......

..............

Odata cu introducerea HTML 3.2 au fost introduse si atributele de personalizare a tag-urilor precum "font", "color" etc. A fost atunci cand limbajul de programare HTML a devenit greoi. Fiecare pagina a websitului trebuia luata separat si modificate proprietatile elementelor principale.Aceasta problema a fost rezolvata in versiunea 4.0 a HTML-ului. Toate atributele de personalizare au fost scoase si salvate intr-un fisier extern cu extensia ".css".In felul acesta modificand un singur fisier putem schimba forma in care sunt afisate toate paginile unui website. Putem schimba culoarea textului, fontul, marimea, putem personaliza div-uri, formulare si multe altele.ai) UtilizareCu ajutorul CSS-ului putem crea pagini web simple dar si complexe folosind efecte diverse. Cu CSS putem stabili culoarea, marimea si fontul textului, deasemenea putem crea un layout (un suoport pentru elementele HTML) personalizat adaugand margine culoare sau imagine de fond si multe altele. In concluzie CSS te poate scapa de multe batai de cap, ajutandute in a mentine codul html cat mai simplu si mai ordonat.

d) BootstrapFramwevork-ul dezvoltat initial de Twitter, ajuns acum la versiunea 3, permite realizarea de site-uri web responsive, care se adapteaza la orice rezolutie de dispozitiv: desktop, tablete si telefoane mobile.Este in momentul de fata cel mai utilizat framework pentru dezvoltarea interfetelor web devenind foarte rapid standardul in crearea template-urilor pentru principalele sisteme CMS cum sunt WordPress si Joomla.i) Cand putem folosi Bootstrap?Framework-urile de tip Bootstrap se folosesc de catre acei web-designeri si dezvoltatori care cunosc bine sau foarte bine macar limbajul HTML si CSS si au nevoie de o baza solida pentru inceperea construirii proiectului.Putem spune deci ca Boostrap este un instrument utilizat pentru a gestiona cat mai bine faza initiala a unui proiect deoarece putem conta pe o serie de componente care pot fi reutilizate si personalizate oferindu-ne o baza solida de pornire a proiectelor noastre pentru a nu fi nevoiti sa incepem de la zero.Acesta functie este sugerata si de numele framework-ului, termenul bootstrap insumand procesele necesare pentru pornirea computerelor la fel cum framework-ul Bootstrap ne pune la dispozitie instrumentele pentru pornirea proiectului nostru web.ii) De unde putem descarca Bootstrap si ce contine?Vizitand site-ul oficial Bootstrap avem doua alternative pentru a descarca ultima versiune a framework-ului.Downloadand versiunea Precompiled Bootstrap avem acces la fisierele CSS, JavaScript si Fonts gata de folosit pentru orice proiect web, fonturile incluse fiind cele de laGlyphicons.Downloadand versiunea Bootstrap source codeavem acces atat la fisierele precompilate CSS, JavaScript si Fonts precum si la fisierele sursa Less, JavaScript si la o vasta documentatie.

3) Modul de realizareIn vederea alcatuiri acestui proiect au fost folosite diverse clase ce au venit cu framework-ul Bootstrap.De exemplu, clasa header navbar navbar-default, folosita in toate paginile din proiect la linia 24, creeaza bara de navigatie din header-ul siteului.Se pot da o sumedenie de exemple de acest gen cu clase imprumutate din Bootstrap.In fisierul /css/custom.css exista mici retusuri folosite pentru a schimba culori (background-color: #ffffff;), edita margini (margin: 0px 0px 0px 0px;) etc.

4) Modul de utilizarePrincipalul mod de navigare a site-ului este bara de navigatie. Acolo se pot gasi butoane ce redirectioneaza catre celelalte pagini ale site-ului, precum: Tutoriale C++ -> index.html C++ Basic -> cursuri/basic.html C++ Advanced -> cursuri/advanced.html

5) BibliografieBootstrap: http://getbootstrap.comHTML, CSS, JS: http://www.w3schools.comC++: Brian W Kernigham, Dennis M Ritchie - The C Programming LanguagePrentice-Hall Software Series, 1978

- Limbajul C++; manual de programareInstitutul de tehnic de calcul, Cluj-Napoca 1984

Herbert Schildt - Manual C++ completEditura Teora, 1998

16